Universitatea Transilvania din Brasov Facultatea de Drept Anul II, Grupa II Criminologie

PEDEAPSA CAPITALA

Coordonator: Matefi Roxana

Studenta: Ghenea Georgiana

CUPRINS

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Introducere. Istoric.......... Argumente pro & contra.. Orientarile UE privind pedeapsa cu moartea. Metode de executie folosite de-a lungul timpului Statistici... Concluzii.. Bibliografie..

INTRODUCERE
Viata este bunul cel mai de pret al omului, insusi omul. Pe oricare treapta a dezvoltarii sale, omul si-a aparat viata,individual sau in colectiv, prin toate mijloacele de care a dispus in acest scop.Cand oamenii si-au dat seama ca existentele lor individuale se conditioneaza reciproc, viata umana a devenit o valoare sociala si s-a impus ocrotirea ei ca atare1. Pedeapsa cu moartea(cunoscuta i sub numele de pedeapsa capital) este intlnit nc din cele mai vechi timpuri. Putem spune c ea a aparut chiar naintea pedepsei care a devenit acum comun, pedeapsa cu inchisoarea. Pedeapsa presupune ca, pentru anumite fapte considerate deosebit de grave, statul are dreptul s ia viaa persoanei vinovate. Notiunea de viata nu poate exista izolata de notiunea de moarte.Viata si moartea sunt doua manifestari materialist-dialectice, expresii ale unitatii contrariilor.Filosofia scria Engels care nu considera moartea ca un moment esential al vietii, care nu admite ca negarea vietii este cuprinsa in esenta in insasi viata si nu considera viata intotdeauna in raport cu rezultatul sau necesar, pe care il contine in germene cu moartea, o astfel de filosofie nu mai este considerate drept stiintificaA trai inseamna a muri.2 De la inceputul existentei sale omul a fost o fiinta sociala, astfel trebuind sa-si creeze maniere potrivite pentru a fi primit in societate.Ori de cate ori o actiune a individului a fost neconvenabila grupului social, s-a impus cu necessitate interventia unei reactii prin care ordinea sa fie restabilita. In acest mod s-a ajuns la reguli de conduita care sa indice fiecaruia ce-i este ingradit si ce nu-i este ingradit si prin care sa se asigure succesul luptei impotriva elementelor distructive3. In societatea fara clase, aceasta lupta o duce fiecare membru al colectivitatii si astfel se formeaza cutuma favorabila coeziunii4. Cele mai eficace reguli de conduita au fost impuse insa prin mijlocirea dreptului.Dreptul apare odata cu clasele sociale si cu statul,avand rolul uni instrument de opresiune in mana clasei dominante dintr-o oranduire sociala data, clasa care a facut din drept forma cea mai expresiva, mai precisa si mai sigira de disciplinare a ordinii sociale5. Istoria dreptului a cunoscut pedepse de naturi si intensitati diferite ,pedepsa mortii civile, de exemplu, a carei origine trebuie cautata in capitis deminutio maxima din dreptul roman, era prevazuta mai ales in legiuirile medievale, dar ea a existat in unele tari pana in secolul al XIX-lea si, izolat, chiar pana in zilele noastre.Ne vom ocupa de moartea in sens fizic survenita ca urmare a unei pedepse de natura penala, cand desi ramane un fenomen biologic si ireversibil isi pierde caracterul de fenomen natural, nefiind continuta in insusi germenele vietii.Mai exact, studiul de fata se refera la pedeapsa cu moartea, la suprimarea vietii ca un rau aplicat in mod deliberat de catre societate unuia din membrii sai, pedeapsa care a existat in trecut inca in toate sistemele de drept contemporan, denumita si pedeapa capitala, desi poena capitalis insemna in dreptul roman nu numai pedeapsa cu moartea, ci si aqua et igni interdictio6.

1 2

Iulian Poenaru-pag 13 ENGELS,19 SFARSIT pag 303 3 Iulian Poenaru-pag 15 4 Dongoroz,79 sfarsit,pag 474 5 Dongoroz ,78 sfarsit pag 8 6 Dongoroz ,78 pag 600

ISTORIC
Orice incercare de a gasi originile pedepsei capitale in istorie nu poate fi descrisa decat ca o misiune imposibila. Practic, pedepsele de acest gen apar mentionate inca de acum 6000 de ani, odata cu inventarea limbajului scris in Sumer. Mai mult, dovezile arheologice imping practica uciderii rituale sau ca masura punitivo-coercitiva chiar la inceputurile umanitatii. Vom opta aici pentru catalogarea propusa de profesorul doctor Paul Stefanescu, cel care defineste trei mari etape istorice ale pedepsei cu moartea: prima, cea a executiilor desfasurate dupa un anumit ritual, ca un spectacol dedicat multimii, cu scopul de a impresiona pe potentialii faptuitori ai unor acte interzise; cea de a doua, caracterizata prin inlaturarea actelor de cruzime si cu accentul pus pe actul executiei in sine; si cea de a treia, cea a tentativelor de interzicere a pedepsei capitale si aplicarea acesteia doar in cazuri exceptionale. Din pacate, chiar daca definesc perioade istorice distincte, cele trei etape nu si-au gasit o finalitate si se regasesc simultan in culturile si civilizatiile din zilele noastre. Pedeapsa cu moartea o intlnim nc din cele mai vechi timpuri, cnd oamenii primitivi se luptau pentru o bucat de pmnt, nvinsii fiind eliminati fizic. Chiar daca in astfel de cazuri se poate invoca faptul ca era vorba totusi de o perioada de razboi, apelarea la pedeapsa cu moartea nu este 100% justificata. In ochii unui legiuitor, pedeapsa capitala poate fi privita ca o masura de protectie a societatii in fata criminalilor care atenteaza la viata, securitatea, bunurile materiale sau spirituale ale membrilor ei. In fapt, aceasta a fost si prima reactie a societatii umane in fata actelor deviante ale anumitor indivizi. Asa cum am mentionat si mai devreme, dovezile arheologice arata faptul ca executia era intalnita ca practica inca din timpul societatilor tribale. Cu toate acestea, cazurile in care se impunea o asemenea masura erau extrem de rare, cu atat mai mult cu cat in sanul unor grupuri restranse crimele si actele antisociale sunt rar intalnite. O atare stare a lucrurilor s-a intalnit pana in urma cu circa patru milenii si jumatate. Astfel, in timpurile biblice, uciderea unui membru al societatii putea fi pedepsita cu aceeasi moneda de catre rudele victimei, in spiritul legii talionului. Cutumele si legile pamantului s-au dovedit, insa, nu odata, mult mai complexe decat par la prima vedere. In aceeasi ordine de idei, cei lezati puteau solicita despagubiri materiale pe masura pierderii lor de la autorul crimei, aceasta constituind o practica des intalnita pe parcursul istoriei trecute. Decisiva in schimbarea cursului istoric este conceptia conform careia varsarea sangelui reprezenta un pacat divin. In litera acestei idei, odata cu instituirea unor autoritati puternice si cu aparitia primelor sisteme de legi scrise, sunt interzise platile compensatorii, iar crimele intra sub jurisdictia necrutatoare a legii. Vom spicui aici, ca exemplu, cateva dintre normele7 lui Hammurabi (1792-1750 i.H), regele babilonian autor al unuia dintre primele coduri de legi cunoscute: Daca un om ii scoate ochiul unui om liber, i se va scoate si lui ochiul. Daca el rupe oasele unui om liber, i se vor rupe si lui oasele. Daca un fiu isi loveste parintele, i se va taia mana. Daca o femeie a cauzat moartea sotului ei pentru un alt om, acea femeie va fi trasa in teapa. Daca un hot este descoperit in timp ce fura, va fi omorat. Daca un barbat foloseste violenta asupra sotiei altui barbat pentru a se culca cu ea, el va fi omorat, iar femeia considerata far vina. Aplicat cu precadere in cazul infractiunilor impotriva persoanei, meritul legii talionului consta, dupa cum a observat Bentham, in simplitatea sa: intregul cod penal este cuprins intr-o singura regula: delincventul va suferi raul pe care l-a facut sa fie suferit8.
7
8

(Codul lui Hammurabi Editura Proema, 2001) Bentham 50 sfarsit pag 60

Pedeapsa cu moartea o gsim ns nu numai n Evul Mediu, ci i n perioada modern. n perioada modern, Biserica este una din instituiile care se opun cel mai mult pedepsei cu moartea. Spre deosebire de perioada Evului Mediu, n epoca modern pedeapsa cu moartea este cosiderat a fi specific doar rilor nedemocratice. Sunt doar cteva excepii, cea mai important fiind Statele Unite ale Americii(prezent doar n unele state, nu n toate). De altfel, n anul 2000, observm c singura ar european care nc mai avea pedeapsa cu moartea era Rusia, unde termenul de democraie este relativ9. De asemenea, n afar de SUA, celelalte state ce nc mai au aceast pedeaps sunt considerate a fi, mai ales din punct de vedere economic, din lumea a doua sau a treia. De altfel, faptul c n Europa nu mai exist ri cu pedeapsa capital legal este datorat legislaiei UE . Un exemplu celebru n acest sens este al Turciei, care a fost obligat s renune la acest tip de pedeaps, lucru obligatoriu pentru nceperea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Pedeapsa cu moartea a fost legal n Europa doar n statele totalitare. De aceea, dupa trecerea la democraie, acestea au hotrt abolirea acesteia, ultima ar din fostul bloc comunist care a renunat la ea fiind Polonia n 1999 (ar care de altfel nu are n Constituie specificat aa ceva, din acest motiv n aceast ar poate fi uor reintrodus). Ultima ar european care a renunat la pedeaps este ns Malta, n anul 2000. n ara noastr, pedeapsa cu moartea are o istorie lung, n perioada medieval fiind la mod. De altfel, istoria consemneaz prima interzicere a pedepsei cu moartea, nu cnd a fost introdus. Din acest motiv, se poate spune c aceast pedeaps a fost de cnd lumea. Prima oar cnd a fost interzis a fost n Constituia din 1866, interdicia fiind meninut pn n 1938, cnd a fost reintrodus. Legea Fundamental din 1938, de natura dictatorial, a fost mijlocul prin care a fost introdus Dictatura Regal a lui Carol al II-lea. Un fapt interesant se petrece ns dup venirea comunitilor la putere. Astfel, dei acetia abolesc aceast constituie, considerat a fi de natur fascist, ei menin pedeapsa capital printr-o lege special. Un alt fapt interesant este c n 1957 a fost introdus pedeapsa capital pentru o pagub economic mai mare de 100.000 de lei. Interesant cum comunitii considerau hoii ca nite oameni ce nu mai pot fi reabilitai (teoretic acesta este unul din principiile aplicrii pedepsei capitale). O alt parte deosebit de interesant este c regimul comunist nu avea stipulat n mod explicit n legislatie pedeapsa cu moartea pentru infraciunile politice. Astfel, se considera c omul deviant, care comploteaz contra ornduirii socialiste poate fi totui indreptat si re-educat, dei unii nu supravieuiau n inchisoare datorit tratamentului la care erau supui. Astfel, se poate spune c pedeapsa capital exista i n cazul infraciunilor politice, dar era oarecum disimulat. Pedeapsa capital a fost abolit prin Decretul Lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, cnd s-a hotrt aplicarea sanciunii de nchisoare pe via . Din acest motiv, si prin aceast miscare, s-a considerat c Romnia a mai facut un pas n democratizarea att de mult dorit.

Udrea, Mihai, 2003, Drepturile omului i pedeapsa capital, Bucureti: Ait Laboratories PAG 109

Argumente pro & contra Argumente PRO

Argumentul economic. Astfel, e mai eficient sa elimini din societate un infractor periculos decat sal inchizi intr-o inchisoare. Acolo, acel infractor consuma o gramada de resurse (bani, hrana, timpul celor platiti sa-l pazeasca) fara ca recuperarea lui sa se produca in vreun fel. Infractorii condamnati pe viata nu mai sunt cu nimic utili comunitatii, ei fiind pana la sfarsitul vietii in grija societatii. Argumentul moral. Nu in putini culturi umane (inclusiv in cea iudeo-crestina) exista conceptia ca orice persoana vinovata trebuie sa plateasca pentru fapta sa. Iar daca fapta sa este extrem de grava (ex: a luat viata altcuiva in circumstante agravante) merita sa fie platita cu aceeasi masura. Argumentul psihologic. Acesta se bazeaza in principal pe ideea ca pedeapsa cu moartea ar trebui sa descurajeze potentialii infractori. In realitate, nu exista date statistice ferme care sa o sustina, insa pe de alta parte nu exista acelasi gen de date nici care sa o contrazica. De aceea, acolo unde se aplica in baza acestui principiu, pedeapsa capitala e considerata mai infricosatoare/constrangatoare/educativa decat o pedeapsa cu inchisoarea, fie ea si pe viata. Act de prevenie. Aceast pedeaps este aplicat de obicei criminalilor considerai a fi deosebit de periculoi i care nu mai pot fi reabilitai. Din pcate ns, exist nenumrate cazuri de evadri (n cazul pedepsei cu nchisoarea pe via), iar n astfel de cazuri evadatul tie c oricum o pedeaps mai mare de att nu exist. De asemenea, acetia, dac nu sunt bine-supravegheai, pot comite crime mpotriva altor deinui n nchisori Argumentul respectului pentru viata umana. Dreptul la viata este un drept fundamental, inscris in Carta Drepturilor Omului. La afirmatia opozantilor pedepsei cu moartea care spun ca se incalca astfel un drept al persoanelor inculpate, li se raspunde de obicei cu o intrebare: cum ramane insa cu dreptul la viata al victimelor? Sau cu respectul pe care societatea este datoare sa il arate familiilor victimelor? Astfel, sustinatorii pedepsei capitale cred ca statul are datoria de a arata ca pretuieste vietile cetatenilor sai si ca este capabil sa pedepseasca orice incalcare a acestui drept de o maniera ferma si pe masura . Doar astfel, considera acestia, statul ar arata ca ar respecta cel mai de pret lucru al cetatenilor acestuia: viata. Argumentul incapacitatii reabilitarii10. Exist studii numeroase referitoare la viaa din nchisoare i la rolul acesteia. Cei mai importani sociologi care au studiat acest lucru sunt Erving Goffman i Anthony Giddens. Nu sunt deloc putine teoriile stiintifice care spun ca oamenii sunt devianti nu pentru ca se nasc asa, ci pentru ca invata acest comportament de la altii, iar ulterior comportamentul este mentinut sau accentuat pentru ca asa li se spune ca sunt. In aceste conditii, in inchisoare, detinutii nu au cum sa se indrepte, iar cei care sunt eliberati pot sa puna in practica lucruri si mai rele, invatate in timpul detentiei. Din aceste motiv, sustinatorii pedepsei capitale considera ca infractorii deosebit de periculosi precum criminalii in serie trebuie eliminati definitiv din societate, ei ramanand rai chiar si in inchisoare. . Asta nseamna c acolo, n nchisoare, n loc s corecteze comportamentele deviante ale deinuilor, acetia le accentueaz. Aplicarea etichetelor persoanelor instituionalizate vedem astfel c apare nc din prima clip n care acetia pesc n instituia
10

Ionut Dulamita, Marian Chirian- Pedeapsa cu moartea, Este moral ca un stat sa execute oameni?

respectiv i chiar rmn i dup ce au prsit instituia11. Goffman accentueaza aceasta teorie cu exemplul bolnavilor psihici, care pe de-o parte au o imagine negativ n afar, dar i imaginea lor despre propriile persoane este de asemenea negativ12. Argumentul lipsei de securitate din multe inchisori. Are acoperire in tarile cu un sistem penitenciar precar. Astfel, se pleaca de la premiza ca pedeapsa cu inchisoarea pe viata (in locul celei capital) este aplicata doar criminalilor deosebit de periculosi si care, in general, nu mai pot fi reabilitati. In anumite situatii, acestia pot evada si nemaitemandu-se de nimic (stiu ca, oricum, nu pot primi o pedeapsa mai mare) pot ajunge sa comita lucruri si mai grave. In plus, argumentul de fata este sustinut si de faptul ca inclusiv in inchisoari infractorii pot comite crime impotriva altor detinuti, daca nu sunt bine supravegheati.

Argumente CONTRA
Argumentul religios. Pare a fi cel mai puternic argument al adversarilor pedepsei capitale. Acetia susin c viaa a fost dat omului de Dumnezeu si doar Dumnezeu poate s ia viaa cuiva. Astfel, n cazul n care un stat ar avea n legislaie pedeapsa capital, acesta ar fi Dumnezeul acelei regiuni de pe Pmnt, att timp ct are drept de via asupra oamenilor care-l locuiesc. De asemenea, se consider c acel om, n nchisoare, poate s se pociasc, existnd destule cazuri n care criminali periculoi au gsit calea credinei n nchisoare. Lucrul acesta este privit ns cu scepticism de susintorii pedepsei capitale, acetia susinnd c Biserica, mai ales cea Catolic, n-ar avea dreptul s se pronune n aceast privin att timp ct ar avea pe contiin atia eretici ai Evului Mediu. Riscul condamnrii unor persoane nevinovate13. Acesta este considerat a fi marele dezavantaj al pedepsei capitale n dauna pedepsei cu nchisoarea pe via. Astfel, n cazul nchisorii, o eventual eroare poate fi reparat, chiar dac acel om a suferit enorm n nchisoare. n sprijinul acestui argument vin i nite date concrete. Astfel, conform Centrului de informare cu privire la pedeapsa cu moartea o asociaie american 123 de persoane au fost eliberate din coridorul morii din 1976 i pn n prezent n Statele Unite dup ce nevinovia lor a fost recunoscut . Totui, n cazul n care o persoan a fost deja executat, cazul se redeschide greu sau aproape deloc, considerndu-se c totul s-a terminat n momentul execuiei vinovatului. Nu se ating efectele de descurajare dorite. Datele arata ca rata infractiunilor in statele din SUA care recurg la pedeapsa capitala este de doua ori mai mare decat in statele care nu au pedeapsa capitala . Desi aceste cifre nu creeaza automat o legatura cauzala, ele pun cu siguranta problema unei legaturi cauzale intre pedeapsa capitala si efectul de descurajare de comitere a infractiunilor. Mai mult, aceste date pot fi explicate prin faptul ca legalizarea pedepsei capitale nu face decat sa diminueze si mai mult respectul pentru viata al societatii, prin faptul ca aceasta atitudine este practicata si de stat . Aici de fapt sunt combtute dou argumente pentru pedeapsa capital(argumentele 2 i 5 de mai sus). Asta ar fi o dovad c statul nu preuiete viaa unui om. Astfel, se consider c nimeni, nici chiar statul, nu ar avea dreptul s ia viaa cuiva, aceasta fiind dovada suprem c statul chiar preuiete viaa propriilor ceteni.

(Giddens, 2000). ( Goffman, 2003). 13 Cameron Todd Willingham a fost executat in 2004, in Texas, pentru o "crima" comisa in urma cu 13 ani, cand si-ar fi omorat cele trei fetite, incendiindu-si intentionat locuinta. Ce s-a demonstrat ulterior condamnarii? Ca nu exista o contra-expertiza, ca expertul psihiatru care l-a catalogat pe acuzat drept "sociopat foarte periculos" nici macar nu l-a intalnit vreodata, ca apararea a fost lipsita de experienta si profesionalism, ca martorii si-au schimbat depozitiile fara sa existe motive serioase pentru a face acest lucru si multe altele, ca exista dovezi pentru a afirma ca incendiul a fost accidental. Toate acestea au fost ignorate si Willingham a fost executat. Si mai grav, chiar daca exista ulterior probe de nevinovatie, in SUA este posibil ca un om sa fie executat daca a fost condamnat si se constata ca procesul a fost drept si echitabil, deaorece sentinta este considerata, potrivit legilor in vigoare, valabila.
12

11

 Nu aduce nici un fel de avantaje economice sau sociale. Aici sunt puse la ndoial avantajele economice ale pedepsei cu moartea. Astfel, se spune c mecanismul pedepsei capitale trebuie ntreinut chiar dac acesta nu este efectiv folosit. Apoi, nchisoarea ca instituie oricum exist, acel personal oricum este pltit (pentru ceilali infractori), deci costurile efective de fapt nu ar scdea, ci ar crete. De asemenea, chiar dac era vorba de criminali periculoi, acetia puteau presta anumite munci prin care puteau deveni utili societii (chiar dac ntr-o msur mai mic dect cei cu infraciuni mai minore). Se spune n continuare c problemele sistemului penitenciar de fapt se ascund. Astfel, ele exist i trebuiesc remediate, iar nchisoarea nu poate fi desfiinat cu toate dezavantajele ei. Astfel, nu este un argument c un criminal deosebit de periculos poate evada. Acest lucru se ntmpl pentru c acea nchisoare nu este bine pzit. De fapt, prin aceasta, adversarii pedepsei capitale susin c prin aceasta se ncearc ascunderea unor probleme reale ale unui stat. Presiunea de pe umerii judectorilor. Adversarii pedepsei capitale consider c presiunea pe judectori crete enorm, acetia fiind n definitiv oameni. Desi susintorii pedepsei cu moartea susin c oricum este o presiune pe umerii judectorilor, c n definitiv i pedeapsa cu nchisoarea pe via este una dur, acetia sunt contrazii de adversarii pedepsei capitale, care susin c o greeala a unui judector n cazul pedepsei cu nchisoarea pe via este mult mai uor de ndreptat. De asemenea, exist cazuri mediatizate, de crime oribile, iar aici judectorii simt n plus presiunea opiniei publice i a comunitii pentru o pedeaps ct mai dur, pedeaps care poate nu este totdeauna i cea corect.

Orientrile UE privind pedeapsa cu moartea

Astzi (10.10.2010) este Ziua mondial i european mpotriva pedepsei cu moartea. mi asum angajamentul constant, al meu personal, precum i al Uniunii Europene, fa de eliminarea pedepsei cu moartea, care nu-i are locul n lumea modern, a spus naltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe i politica de securitate i vicepreedinte al Comisiei Europene, Catherine Ashton. Uniunea Europeana si Consiliul Europei pledeaza pentru abolirea pedepsei cu moartea pe plan mondial. Belarus fiind singura tara europeana care mai aplica aceasta pedeapsa. UE joac rolul principal i este totodat cel mai mare donator de fonduri n cadrul eforturilor depuse de organizaiile societii civile din ntreaga lume pentru abolirea pedepsei cu moartea. UE utilizeaz toate instrumentele disponibile ale diplomaiei i asistenei de cooperare pentru a asigura abolirea pedepsei cu moartea. Acolo unde nc se mai aplic pedeapsa cu moartea, UE cere limitarea progresiv a utilizrii acesteia i insist ca aceasta s fie aplicat n conformitate cu standardele minime convenite la nivel internaional. UE ncurajeaz dezbaterea public, consolidnd opoziia public i exercitnd presiuni asupra rilor adepte ale pstrrii pedepsei cu moartea, pentru a o aboli sau, cel puin, pentru a introduce un moratoriu ca un prim pas n aceast direcie. UE militeaz mpotriva pedepsei cu moartea i n forurile multilaterale, precum Organizaia Naiunilor Unite. Aceste eforturi au fost ncununate de seria de rezoluii referitoare la moratoriul privind aplicarea pedepsei cu moartea, adoptate de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite. Luna iulie 2011 marcheaz cea de a 20-a aniversare a intrrii n vigoare a celui de-al doilea Protocol opional la Pactul internaional privind drepturile civile i politice, principalul instrument juridic, la nivel mondial, pentru abolirea pedepsei cu moartea. UE ncurajeaz toate statele s ratifice sau s adere la acest protocol. UE este, de asemenea, primul organism regional care a adoptat norme ce interzic comerul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale (i a torturii i a relelor tratamente), precum i furnizarea de asisten tehnic legat de astfel de bunuri. Angajamentului politic al UE este nsoit de un sprijin financiar substanial pentru proiecte concrete. n timpul celei de a 62-a sesiuni a Adunrii Generale, Plenara Adunrii Generale a adoptat o rezoluie a Comitetului III referitoare la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea (62/149). Uniunea European a participat n mod activ la aliana interregional care a susinut cu succes i a orientat aceast iniiativ n cadrul Adunrii Generale, iar toi partenerii UE au susinut-o. Prin respectiva rezoluie, Adunarea General solicit statelor care nc menin pedeapsa cu moartea: s respecte standardele internaionale care ofer garanii privind protejarea drepturilor persoanelor pasibile de pedeapsa cu moartea, n special normele minime; s restricioneze progresiv aplicarea pedepsei cu moartea i numrul de infraciuni pasibile de pedeapsa cu moartea; s decreteze un moratoriu asupra execuiilor capitale, obiectivul fiind abolirea complet a pedepsei cu moartea. Respectiva rezoluie a Adunrii Generale solicit de asemenea statelor care au abolit pedeapsa cu moartea s nu o reintroduc. 9

n cadrul Organizaiei pentru Securitate i Cooperare n Europa (OSCE), statele participante sunt obligate, n virtutea Documentului de la Copenhaga, s schimbe informaii privind abolirea pedepsei cu moartea i s le fac accesibile publicului. UE se achit de aceast obligaie fcnd declaraii regulate n cadrul Dimensiunii Umane a OSCE Articolul 214 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede c nicio persoan nu poate fi condamnat la pedeapsa capital sau executat. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate n virtutea respectivelor dispoziii i le pun n aplicare. DEMERSURI GENERALE Uniunea European va aborda, dac este necesar, problema pedepsei cu moartea n cadrul dialogului i al consultrilor sale cu rile tere. Aceste contacte vor cuprinde n special urmtoarele elemente: apelul lansat de UE pentru abolirea universal a pedepsei cu moartea, sau cel puin pentru adoptarea unui moratoriu. n cazul n care pedeapsa cu moartea continu s fie aplicat, UE va insista ca statele s o aplice numai n condiiile respectrii dispoziiilor prevzute de normelor minime stabilite. EVENTUALELE REZULTATE ALE INTERVENIILOR UE: ALTE INIIATIVE Obiectivul urmrit de UE este de a convinge rile tere s aboleasc pedeapsa cu moartea, dac este posibil. n acest scop, UE va ncuraja rile s examineze posibilitatea de a adera la cel de-al doilea protocol facultativ la Pactul internaional referitor la drepturile civile i politice i la instrumentele regionale analoage. n cazul n care acest lucru nu este posibil, UE va avea n continuare ca obiectiv abolirea pedepsei cu moartea i: va ncuraja statele s ratifice i s respecte instrumentele internaionale ale drepturilor omului, n special acelea privind aplicarea pedepsei cu moartea, inclusiv Pactul internaional privind drepturile civile i politice; va ncuraja cooperarea bilateral i multilateral i va participa, inter alia n colaborare cu societatea civil, inclusiv n domeniul juridic, n vederea definirii unei proceduri judiciare echitabile i impariale pentru cazurile penale. ACIUNI N CADRUL FORURILOR MULTILATERALE UE va ridica problema pedepsei cu moartea n toate forurile multilaterale relevante i va profita de toate ocaziile pentru a nainta acestora iniiative avnd drept obiectiv introducerea unui moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea i, la momentul potrivit, abolirea acesteia. Cnd este cazul, UE va include, n documentele produse n cadrul lucrrilor respectivelor foruri multilaterale, trimiteri la instituirea unui moratoriu privind execuiile i abolirea pedepsei cu moartea. UE va ncuraja organizaiile internaionale relevante s ia msurile care se impun pentru a ncuraja statele s ratifice i s respecte tratele i normele internaionale privind pedeapsa cu moartea.
14

Convenia pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale, Art. 2-Dreptul la via 1. Dreptul la via al oricrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzat cuiva n mod intenionat, dect n executarea unei sentine capitale pronunate de un tribunal cnd infraciunea este sancionat cu aceast pedeaps prin lege. 2. Moartea nu este considerat ca fiind cauzat prin nclcarea acestui articol n cazurile n care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesar la for : a. pentru a asigura aprarea oricrei persoane mpotriva violenei ilegale ; b. pentru a efectua o arestare legal sau a mpiedica evadarea unei persoane legal deinute ;

10

III.

DOCUMENTUL PRIVIND NORMELE MINIME

n cazul n care statele insist s menin aplicarea pedepsei cu moartea, UE consider important s se respecte urmtoarele norme minime: 1. Pedeapsa capital nu poate fi impus dect pentru infraciunile cele mai grave, fiind neles c este vorba exclusiv despre infraciuni intenionate avnd consecine fatale sau alte consecine extrem de grave. Pedeapsa cu moartea nu trebuie impus pentru acte non-violente precum infraciuni financiare, practici religioase sau libera exprimare a opiniei i relaii sexuale ntre aduli care consimt, i nici ca sentin obligatorie. 2. Pedeapsa capital nu poate fi impus dect pentru infraciuni pentru care pedeapsa cu moartea a fost prevzut la data comiterii lor, fiind neles c dac, dup ce infraciunea a fost comis, legea prevede impunerea unei pedepse mai puin grave, infractorul va beneficia de aceast dispoziie. 3. Pedeapsa capital nu poate fi aplicat: persoanelor n vrst de sub 18 ani la data comiterii infraciunii; femeilor nsrcinate sau mamelor cu copii sugari; persoanelor alienate mental.

4. Pedeapsa capital nu poate fi impus dect n cazul n care vinovia persoanei acuzate de o infraciune se bazeaz pe probe clare i convingtoare, care nu permit interpretri alternative. 5. Pedeapsa capital nu poate fi executat dect n virtutea unei hotrri definitive pronunate de o instan competent, independent i imparial, dup o procedur judiciar, inclusiv procedurile desfurate n cadrul unor instane sau jurisdicii speciale, care a oferit toate garaniile posibile pentru asigurarea unui proces echitabil, garanii egale cel puin cu cele enunate n articolul 14 din Pactul internaional privind drepturile civile i politice, inclusiv dreptul oricrei persoane suspectate sau acuzate de o infraciune pasibil de pedeapsa cu moartea, de a beneficia de o asisten judiciar adecvat n toate fazele procedurii i, dac este cazul, dreptul de a contacta un agent consular. 6. Orice persoan condamnat la moarte are dreptul de a face apel la o instan de judecat superioar i trebuie luate msuri pentru ca aceste apeluri s devin obligatorii. 7. Orice persoan condamnat la moarte are dreptul de a depune, dac este cazul, un recurs individual potrivit procedurilor internaionale; pedeapsa cu moartea nu va fi executat pn cnd recursul nu este examinat potrivit procedurilor; pedeapsa cu moartea nu va fi executat atta timp ct se afl n desfurare o procedur judiciar sau formal care are legtur cu aceasta, la nivel naional sau internaional. 8. Orice persoan condamnat la moarte are dreptul de a cere graierea sau comutarea pedepsei. Amnistia, graierea sau comutarea pedepsei pot fi acordate n toate cazurile de condamnare la moarte. 9. Pedeapsa capital nu poate fi executat prin violarea angajamentelor internaionale ale unui stat. 10. Timpul scurs de la condamnarea la moarte poate constitui de asemenea un factor de luat n considerare. 11. n cazul n care pedeapsa cu moartea se aplic, aceasta se execut astfel nct s produc suferine minime. Aceasta nu poate fi executat n public sau ntr-o alt manier degradant. 12. Pedeapsa cu moartea nu trebuie aplicat ca un act de rzbunare politic prin violarea normelor 11

minime, de exemplu participanilor la un complot n vederea unei lovituri de stat.

METODE DE EXECUTIE FOLOSITE DE-A LUNGUL TIMPULUI

n urm cu sute de ani, execuiile prin fierbere, nfometare, deshidratare, tierea unor pri din corp, strivire nu impresionau pe nimeni, n afara condamnailor. Totui, din secolul XVIII, majoritatea rilor au nceput s treac la metode mai puin dureroase. Frana a inventat ghilotina, iar alte popoare au nlocuit spnzurarea clasic cu spnzurarea prin aruncare de la nlime, care rupea gtul condamnatului. SUA a trecut de la spnzurare la scaunul electric i la gazare, iar astzi se folosete mai degrab injecia letal. nti condamnatul este anesteziat i adoarme. Apoi i se administreaz substane care i paralizeaz muchii, inclusiv pe cei necesari n respiraie. Ultima injecie conine un medicament care i oprete inima. Injecia letal are oponenii ei, care susin c este o metod dureroas, ns victima nu se poate manifesta din cauza paraliziei. Totui, cei mai muli condamnai la moarte sunt mpucai, aceasta fiind metoda preferat a chinezilor. Pe lng plutonul de execuie, care trage mai multe gloane, chinezii folosesc i metoda unui singur glon, tras n regiunea gtului, cu prizonierul ngenunchiat. Dac n SUA unii se opun injeciei letale, anumite ri permit nc execuia prin lapidare i spnzurarea clasic, ce duce la o moarte lent, prin asfixie. Se ntmpl n special n rile musulmane. Inainte de a fi executat prin injectia letala, condamnatului i se schimba hainele, i sa da ultima masa si i se permite sa faca un dus. Dupa ce acest ritual este indeplinit detinutul este dus in camera de executie unde este intins si legat pe o masa speciala, iar apoi i se introduc doua tuburi intravenoase in brate. Acestea sunt alimentate dintr-o anticamera, de unde este dirijata intreaga operatiune. Tot aici e o linie telefonica directa cu oficialitatile care au puterea sa opreasca executarea pedepsei la moarte. Condamnatul are voie la o ultima dorinta. In momentul in care lichidul incepe sa curga prin tuburi, perdelele camerei de executie se trag pentru ca martorii sa poata urmari procesul. La fiecare executie pot fi unul sau mai multi executori, dar acestia stau intotdeauna in anticamera. Injectia letala contine Thiopental Sodium, Pavulon si clorura de potasiu. Thiopental Sodium este un barbituric care se foloseste in chirurgie ca anestezic. Doza obisnuita este 150 mg, dar in cazul injectiei letale se folosesc 5000 mg. Acesta este administrat cu scopul ca pacientul sa nu simta nicio durere cat mai este in viata. Apoi prin tuburi incepe sa curga Pavulon-ul, un relaxant muscular care intr-o doza foarte mare poate duce la paralizarea diafragmei si a plamanilor. Acest medicament isi face efectul in 1 3 minute. O doza normala este de 40 100 mcg pe kilogram, in timp ce pentru o executie se administreaza mai bine de 100 mg. Pentru a treia si ultima data, este introdusa intravenos clorura de potasiu, care in supradoza provoaca infarct. Nu toate statele folosesc si aceasta substanta, primele doua fiind suficiente pentru a omori un condamnat. De regula, clorura de sodiu se foloseste pentru curatarea tuburilor intre doua doze diferite de medicamente. La mai putin de doua minute dupa administrare, pacientul este declarat mort. Impuscare in cap: Executia prin impuscare este cea mai utilizata, peste 70 de state folosind-o. In Uniunea Sovietica, un glont in ceafa era cea mai frecventa metoda de executie militara, dar si civila. Aceasta ramane inca foarte populara in China, singura diferenta fiind aceea ca glontul este tras in gat sau in cap. 12

Scaunul electric este un dispozitiv ce permite executarea condamnailor la moarte prin electrocutare. A fost inventat de dentistul Harold P. Brown n urma unui angajament cu Thomas Alva Edison care i-a cerut s studieze dac electricitatea poate fi folosit n execuii. Pentru execuie, condamnatul, care a primit pedeapsa cu moartea, este legat de scaun cu brri de metal, iar pe cap i se pune un burete ud i o casc metalic. Electrozii sunt plasai la cap i la picioare, pentru a se crea un circuit nchis. La o execuie, condamnatul este conectat de dou ori la curent. Prima conectare este la o tensiune de 2000 voli timp de 15 secunde, cauznd incontiena i oprirea inimii. A doua conectare se face la o tensiune moderat, timp n care curentul cauzeaz dereglri importante ale organelor interne, iar organismul poate ajunge la o temperatur de 59 grade Celsius. Prima execuie public cu scaunul electric a avut loc la 6 august 1890 la New York i s-a sfrit catastrofal: delincventul a fost prjit de viu n faa publicului. Dup aceast demonstraie din 1890 a "scaunului electric" ca metod de execuie, mpratul Abisiniei (vechea denumire a Etiopiei) Menelik al II-lea a comandat de la inventator primul scaun electric. Dup livrare a constatat c n Abisinia lipsea ceva esenial: curentul electric. Prin urmare, mpratul a folosit scaunul electric ca tron imperial.15 Pluton de executie: A fi executat de plutonul de executie este considerat de cei mai multi cea mai onorabila metoda de aplicare a pedepsei cu moartea, acesta fiind motivul pentru care nu era folosita si in cazul criminalilor de razboi. Desi metodele difera de la tara la tara, in general condamnatul este legat la ochi si asezat langa un perete.Apoi, un grup de barbati trag un singur glont in inima condamnatului. In unele cazuri, unui tragator i se da un glont orb, pentru a se simti mai putin vinovat, dar niciodata nu se stie cine il are sau daca il are vreunul dintre ei. Idaho si Oklahoma sunt singurele state din America in care mai sunt legale plutoanele de executie. Camerele de gazare au fost utilizate pentru executii multi ani la rand. Au devenit cunoscute mai ales dupa folosirea lor frecventa in Germania celui de-al doilea razboi mondial. In acea vreme au fost ucisi in acest mod milioane de oameni intr-unul dintre cele mai grave cazuri de genocid din secolul XX. In America, numai cinci state mai utilizeaza aceasta practica, iar condamnatilor la moarte li se ofera oportunitatea de a alege intre acest mod de executie si injectia letala. Ultima gazare legala a fost facuta in 1999, cand germanul Walter LaGrand a fost executat in Arizona, Statele Unite ale Americii. Date neoficiale sustin ca in Coreea de Nord sunt folosite camerele de gazare atat pentru executii, cat si pentru testarea pe detinuti a gazelor toxice. n sens juridic, decapitare nseamn a executa un condamnat la moarte prin tierea capului de ctre clu. In unele state adepte ale legii islamice, Sharia, decapitarile sunt inca metode de executie foarte utilizate. Ustensila folosita pentru aceasta executie este sabia arcuita. In multe tari aceasta practica este legala, dar in Arabia Saudita este cel mai des pusa in aplicare. Sentinta este executata de regula in public, langa moscheea principala a orasului, vineri dupa rugaciunea de seara. Condamnatii la moarte prin spanzurare au savarsit fie viol, fie crima, fie trafic de droguri, fie apostazie, adica renuntarea publica la religie. In Arabia Saudita sunt condamnati la moarte si minori, dar in urma apelurilor internationale repetate, acestia sunt decapitati dupa ce implinesc 18 ani. Cea mai "modern" metod de decapitare, pn la abolirea acestei pedepse, a fost tierea capului cu ghilotina. n anul 2008, pn la sfritul lunii august, n Arabia Saudit au avut loc nu mai puin de 70 de execuii prin decapitare, dar recordul a fost de 153 de execuii, n 200716.

15 16

Istoria sinistr a scaunului electric, 6 septembrie 2011, Andreea Lupor, Historia Decapitri n serie, 31 August 2008, Sorin Iordache, evz.ro, accesat la 10 iunie 2011

13

Ghilotina (conform originalului din francez, Guillotine) este un mecanism gravitaional prevzut cu un cuit masiv, mobil, de form trapezoidal, care alunec ghidat, construit n scopul decapitrii rapide condamnatului la moarte. Contrar a ceea ce se crede, Joseph - Ignace Guillotin nu a fost inventatorul ghilotinei. El a sugerat numai ideea unei executii rapide care sa poata fi folosita la oameni, indiferent de clasa lor sociala. Guillotin a facut parte din comitetul care a desenat masinaria, dar Antoine Louis a fost cel care a construit ghilotina propriuzisa. Aceasta metoda de executie nu mai este folosita nicaieri in lume. Ultima executie publica cu ghilotina din Franta a fost filmata in secret, iar comportamentul spectatorilor a facut guvernul sa interzica executiile publice. In Franta, aceasta a fost principala metoda de executare a condamnarii la moarte pana in 1981 cand a fost scoasa in afara legii. Lapidarea (Linajul / omorrea cu pietre) Unei persoane careia urmeaza a-i fi aplicata o astfel de moarte ii sunt imobilizate mainile si picioarele, in timp ce un grup organizat va arunca cu pietre in ea pana va muri. Legea islamica, Sharia, considera acceptabila aceasta metoda de executie, drept urmare aceasta fiind folosita in multe din natiunile islamice. Pedeapsa este aplicata in urma adulterelor sau a crimelor. Legea prevede ca pietrele sa nu fie foarte mari, astfel incat o persoana sa necesite loviri repetate inainte de a deceda. Fiecare roca ar trebui sa produca rani si dureri serioase condamnatului. Afganistan, Nigeria, Iran, Pakistan, Sudan, Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite sunt statele in care in ultimii ani au fost executati oameni prin omorarea cu pietre. Cea mai recenta dintre ele a avut loc in acest an in Iran cand Jaffar Kiani a fost ucis astfel pentru adulter. Spnzurarea: Cea mai frecventa metoda de spanzurare utilizata in timpul nazistilor si inainte de 1850 era cea in care condamnatul era urcat pe un postament, iar apoi i se lega un streang la gat, dupa care era lasat in cadere pentru a muri prin strangulare. Moartea era inceata si dureroasa. O alta procedura foarte folosita, in special in Iran, este aceea in care condamnatului i se leaga steangul in jurul gatului, iar apoi este suspendat. Tragere pe roat, a fost o execuie la moarte care nu mai are loc n zilele noastre. Ea era practicat cu o roat grea folosit de clu cu care frngea oasele condamnatului. Cu aceast metod erau executai hoii de drumul mare, rsculaii, criminalii. Trasul n eap reprezenta o metod de tortur foarte sadic i execuie de mare efect asupra populaiei n timpul Evului Mediu. Condamnaii la o astfel de pedeaps erau strpuni cu epe i apoi agai de obicei pe zidurile cetilor pentru a crea o stare de team i a impune autoritatea domnului. Dei era foarte dur, metoda a dat roade n timpul lui Vlad epe, atacurile turceti, respectiv tlhriile diminundu-se. ngropat de viu era pedeapsa care se aplica vestalelor virgine romane care nu respectau legea de a rmne fecioar pe timpul cnd slujeau n templul zeiei Vesta. Castitatea era o datorie pretins de religie i era privit ca o curenie puritate, care apra statul roman de furia i pedeapsa zeilor. Arderea pe rug a fost o pedeaps aplicat, n special n Evul Mediu, celor acuzai de vrjitorie sau erezie. Execuia celor condamnai la moarte consta prin arderea lor de vii pe rug constituit dintr-o grmad de lemne. Aceast metod de execuie la moarte a fost aplicat din Evul Mediu timpuriu pn n ultima perioad a acestei ere (secolul al XV-leasecolul al XVI-lea). Sentina era dat de inchiziie, fiind astfel executai cei nvinuii de vrjitorie sau erezie. Dac osnditul recunotea vinovia faptei sale, atunci clul l strangula nainte de aprinderea rugului sau i se legau saci cu praf de puc pentru a simula focul Sodomei care, dup Biblie, ar fi ars sub o ploaie de foc. Vrjitoarele erau arse pe rug pentru ca sufletul lor s ajung n rai. Alte metode istorice ingrozitoare de executare a pedepsei capitale au fost: taurul de arama, taierea, decimarea, spintecarea, taierea in patru, felierea, fierberea, prajirea, jupuirea, taiatul in doua cu fierastraul, crucificarea, dezmembrarea, trasul in teapa, leaganul lui Iuda. 14

PEDEAPSA CU MOARTEA IN ROMANIA

Poate fi introdus pedeapsa cu moartea n Romnia? Aceast ntrebare a fost pus de mai multe ori dup 1989. Este oportun reintroducerea pedepsei capitale? Rmne aceasta o soluie? Fcnd o trecere prin argumentele pro, putem constata c avnd n vedere situaia economic a rii (mai ales la sfritul anilor 90), argumentul economic putea fi decisiv. Este stiut faptul ca Romnia se confrunt cu o criz a locurilor din nchisori, astfel ca aceast soluie ar putea rezolva parial problema. De asemenea, efectele de descurajare si prevenie trebuie luate i ele n considerare i sunt invocate n cazul unor crime (Dac am fi avut pedeapsa cu moartea poate nu ar fi indrznit). De altfel, exist ansa ca imaginea despre statul romn s fie oarecum mai bun, acetia considernd c prin aceast msura acesta are cu adevrat grij de vieile lor. Argumentele contra par ns mai solide. Argumentul bisericii este unul solid avnd n vedere ncrederea ridicat pe care romnii o au n Biseric. De asemenea, contextul internaional este un alt argument. Fcnd parte din UE, trebuie s respectm normele i directivele acesteia. Conform acestora, statul nu are dreptul n nicio situaie s ia viaa propriilor ceteni. Argumentul psihologic este de asemenea combtut de faptul c n contextul actual, nu mai putem face execuii ca n alte perioade, lapidare n faa a zeci de oameni sau execuii pe stadioane, care poate ar induce o anume stare. Astfel, efectul indus populaiei este mult diminuat. De asemenea, datorit ncrederii sczute pe care oamenii o au n justiie, efectul este iari diminuat. Exist posibilitatea ca oamenii s cread c a fost executat un nevinovat, doar ca justiia s bifeze un caz rezolvat. Dac este pedeapsa cu nchisoarea pe viaa, aceste erori pot fi reparate, ntr-o msur mai mic sau mai mare, n timp. Apoi, statisticile care arat c i n America, considerat statul etalon, au avut loc attea greeli sunt considerate a fi edificatoare. Deasemenea, o bun paz a nchisorilor poate face imposibil evadarea deinuilor. Iar cel mai important aspect este cel al punerii n aplicare. Astfel, pedeapsa capital trebuie introdus n urma unui referendum. Aici, prerea Bisericii s-ar putea dovedi decisiv. De asemenea, argumentele celor care ar considera c prin aceast decizie ne-am ntoarce n timp pot fi de asemenea decisive. Tot aici trebuie precizat i contextul, aproape nicio ar europeana nu mai are n legislaie acest tip de pedeaps. In Romania comunista au fost executate 104 persoane. ntre 1965 si 1989 Tribunalul Militar Bucureti a condamnat la moarte 47 de persoane. Pedeapsa cu moartea a fost abolit prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 199017 i a fost nlocuit cu pedeapsa
17

Pentru a sublinia caracterul profund umanist al regimului instaurat in Romania de revolutia populara si pentru realizarea propunerilor facute de cetateni, Consiliul Frontului Salvarii Nationale decreteaza: ART. 1 - Pedeapsa cu moartea prevazuta pentru unele infractiuni din Codul penal si legile speciale este abolita si se inlocuieste cu pedeapsa detentiunii pe viata. ART. 2 - De la data adoptarii prezentului decret-lege toate dispozitiile privind pedeapsa cu moartea din Codul penal, Codul de procedura penala si alte acte normative, in afara celor prevazute in art. 4, sint considerate ca se refera la pedeapsa detentiunii pe viata. ART. 3 - Pedepsele cu moartea, aplicate prin hotariri ramase definitive dar neexecutate, se inlocuiesc cu pedeapsa detentiunii pe viata, potrivit procedurii privind inlocuirea acestei pedepse. ART. 4 - Se abroga art. 54, 55, 120 alin. 4 si 130 din Codul penal, precum si prevederile referitoare la executarea pedepsei cu moartea din Legea nr. 23/1969 si din Regulamentul aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr.2282/1969.

15

deteniunii pe via. Ultimele persoane condamnate la moarte i executate au fost soii Ceauescu (25 decembrie 1989). O execuie tulburtoare, nvluit n mult manipulare, asupra creia mereu o s planeze ntrebarea a fost sau nu necesar?. Inainte de asta, multe din execuiile la care a fost martor ara noastr au avut cauze politice. Printre trdtorii i dezertorii condamnai au fost Horea, Cloca i Crian, Emil Rebreanu, Ovidiu Beldeanu i Lucreiu Ptrcanu. Desigur, sunt doar cele mai faimoase cazuri, pentru c de fapt au existat sute de execuii. n afara condamnailor politic, au fost executai i criminali, cel mai cunoscut fiind Ion Rmaru, care a ucis i violat mai multe femei, n Bucureti, n 1970 i 1971. A ajuns n faa plutonului de execuie de la Jilava n 1971, dup ce condamnarea sa la moarte a facut sala de tribunal s izbucneasc n aplauze.

16

STATISTICI
Amnesty International a dat publicitii ultimul raport cu privire la pedeapsa capital pe plan mondial, n anul trecut Death sentences and executions n 2010.

17

Cteva concluzii generale:

cel puin 527 de oameni au fost executai n cele 23 de ri care au aplicat pedeapsa capital n 2010: Bahrain (1), Bangladesh (9+), Belarus (2), Botswana (1), China (1000), Egipt (4), Guineea Ecuatorial (4), Iran (252+), Irak (1+), Japonia (2), Libia (18+), Malaezia (1+), Coreea de Nord (60+), Autoritatea palestinian (5), Arabia Saudit (27+), Singapore (+), Somalia (8+), Sudan (6+), Siria (17+), Taiwan (4), Statele Unite ale Americii (46), Vietnam (+), Yemen (53+) ; numrul de execuii pentru fiecare ar este trecut n parantez;

aproximativ 17 833 de persoane au fost condamnate la moarte n 2010, cifra minim de cnd Amnesty International se ocup cu astfel de studii;

dintre metodele de execuie folosite, putem enumera: decapitarea (Arabia Saudit), electrocutarea (SUA), spnzurarea (Bangladesh, Botswana, Egipt, Iran, Irak, Japonia, Malaezia, Coreea de Nord, Singapore, Sudan, Siria), injecia letal (SUA, China), mpucarea (Bahrain, Belarus, China, Guineea Ecuatorial, Corea de Nord, Autoritatea Palestinian, Somalia, Taiwan, SUA, Vietnam, Yemen);

18

puine ri au furnizat cifre oficiale; n China, Mongolia i Belarus pedeapsa capital este clasificat drept secret de stat; n Japonia, Belarus sau Egipt nici deinuii, nici familiile sau avocaii lor nu sunt informai n avans cu privire la execuia iminent;

pe plan global tendina este de a se renuna treptat la pedeapsa cu moartea: dac la mijlocul anilor 90 patruzeci practicau execuiile judiciare, numrul acestora a sczut la 25 (2008), 19 (2009) i 23 (2010);

Peste 40 de ri au renunat la aceast metod din 1990 i pn n prezent. n momentul de fa 122 de state au interzis prin lege aceast pedeaps sau nu o mai practic de mult vreme. Alte 74 de state folosesc nc pedeapsa capital dar numrul prizonierilor executai este foarte mic

PS Cei mpucai n plin strad cu ocazia protestelor din Egipt, Libia, Iran sau Yemen nu se contorizeaz. PPS Arabia Saudit practic cea mai uman form de execuie.

CONCLUZII
Pedeapsa cu moartea este prima pedeaps pe care a cunoscut-o omenirea. Poate din acest motiv este considerat a fi nvechit, barbar i neconform cu vremurile moderne n care trim. De asemenea, se consider c ar contrazice normele democraiei. Din acest motiv, statele democratice au renunat sau sunt pe cale s renune la ea. Singura excepie o reprezint SUA, dar acolo decizia n aceast privin se ia n cadrul fiecrui stat n parte. Din acest motiv, statele care nc mai au pedeapsa capital sunt considerate a fi ori dictaturi, ori ca aparinnd de lumea a doua sau chiar a treia. Iari, SUA apare ca o excepie de la regul. Argumentele pentru pedeapsa capital sunt de natur economic (este mai puin costisitor dect s ii criminalul n nchisoare toat via), de natur psihologic i preventiv (pedeapsa capital descurajeaz potenialii criminali i de asemenea reduce mult i aproape elimin riscul evadrii unor criminali periculoi) i de natur filosofic (pedeapsa cu moartea este o dovad c statul preuiete cu adevrat viaa propriilor ceteni). De asemenea, un argument important este dat instituia nchisorii, care uneori are efecte opuse celor pentru care a fost creat asupra vieii i mentalitii celor nchii. Astfel, dei acetia teoretic sunt acolo pentru a fi reabilitai, ei acolo sunt venic etichetai drept infractori i de asemenea pot nv lucruri negative unii de la alii. Argumentele contra pedepsei capitale sunt de natur religioas (Dumnezeu a dat viaa oamenilor si doar El o poate lua), iar restul nu fac dect s contrazic argumentele susintorilor acestei pedepse. 19

Astfel, din punct de economic,se contrazic argumentele economice ce susineau pedeapsa capital (costurile de fapt ar fi mai mari n cazul pedepsei capitale, pentru c mecanismul pedepsei capitale trebuie venic ntreinut, iar gardienii aceia oricum sunt pltii). De asemenea, psihologic, se pare ca efectul descurajator este minim, mai ales datorit contextului (nu mai este ca pe vremuri, cu execuii n faa unei mulimi), iar cele filosofice sunt total opuse (dac statul ar pune pre pe viaa oamenilor nseamn c nu ar trebui sa aiba dreptul s le-o ia indiferent de circumstane). Apoi, erorile judiciare pot fi reparate mai uor, justiia nu mai poate face nimic ns n cazul execuiei persoanei acuzate pe nedrept. De asemenea, se consider ca de fapt se ncearc de fapt mascarea unor erori din sistemul penitenciarelor, care n loc s fie ndreptate, se prefer mascarea lor. Romnia a cunoscut acest tip de pedeaps. Prima oar pedeapsa a fost interzis n 1866. A fost reintrodus d-abia n 1938, o dat cu prima constituie de natur dictatorial din Romnia. Comunitii au pstrat-o, iar imediat cu trecerea la democraie aceasta a fost abolit. Din acest motiv, se consider c statutul de ar democratic al rii noastre ar fi incompatibil cu o astfel de pedeaps. Din acest motiv, argumentele pentru aceasta nu ar fi de ajuns n dauna celor contra ei. Iar cel mai important argument contra ar fi cel legat de contextul international, n care n Europa aproape toate rile au renunat la acest tip de pedeaps. De asemenea, aplicarea ei ar fi imposibil, n primul rnd o astfel de lege ar trebui s treac de un referendum, iar n condiiile n care Biserca se opune unei astfel de legi e greu de crezut ca ea va trece. De asemenea, datorit ncrederii sczute n justiie, argumentele de descurajare pot fi uor combtute, avnd n vedere c un om condamnat la moarte poate fi nevinovat n ochii multor oameni.

BIBLIOGRAFIE

20