Sunteți pe pagina 1din 17

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat B. P. Hasdeu din Or. Cahul


Facultatea Drept i Administraie Public
Specialitatea Drept

REFERAT

Tema : Pruncuciderea

Autor : Ignatiuc Octavian, gr. D1101


Coordonator : Cojan Constantin

CAHUL, 2014

Cuprins
Capitolul I
Introducere i noiuni.....................3
Capitolul II
Cercetarea temei de pruncucidere..4-6
Examinarea medico-legal.6-9
Felul morii.10-12
Latura obiectiv a pruncuciderii ...12-14
Concluzii.........................................................................15
Bibliografia......................................................................16

Capitolul I
Introducere i noiuni
Considerat una dintre cele mai absurde si mai inumane infraciuni att prin contrastul dintre
facilitatea agresiunii i lipsa de aprare a victimei cat si prin aceea ca infirma instinctul matern
firesc , snul mamei devine un mormnt in loc de a fi un sanctuar al vieii.
Conform surselor bibliografice s-a formulat noiunea i s-a abordarea clasificarea pruncuciderii.
Au fost studiate particularitile de examinare, problemele specifice i metodele suplimentare n
cadrul cercetrii cadavrelor de nou-nscui. Au fost studiate semnele macro i microscopice n
baza crora se face diagnosticul diferenial dintre nou-nscut viu sau mort.
n domeniul medicinii legale problema pruncuciderii se plaseaz printre locurile de frunte, fapt
explicat prin specificul ntrebrilor expuse spre soluionare, complexitatea lor, particularitile
obiectelor de studiu i a metodicii de cercetare.
O alt dificultate se consider a fi lipsa aproape n toate cazurile a datelor despre mama
pruncului precum i lipsa martorilor, astfel de concluzia medicului legist va depinde cercetarea
preliminar.
Cele menionate mai sus determin interesul sporit al medicilor legiti n studierea pruncuciderii
i contribuie la prezentarea unor concluzii obiective i argumentate tiinific n stabilirea
adevrului juridic.
n conformitate cu art.147 CP RM, pruncuciderea este definit ca omorul copilului nou-nscut,
svrit n timpul naterii sau imediat dup natere de ctre mama care se afla ntr-o stare de
tulburare fizic sau psihic, cu diminuarea discernmntului, cauzat de natere; se pedepsete cu
nchisoare de pn la 5 ani
Este o varietate de specie a omorului si face parte din categoria infraciunilor mpotriva
persoanei. Obiectul juridic special este constituit de relaiile sociale referitoare la dreptul la viata
al copilului nou nscut prin care se asigura fondul uman al societii; aceste relaii sociale sunt
axate pe ocrotirea vieii copiilor nou nscui si trebuie respectate de toi membrii societii
inclusiv aceea care l-a nscut.

Capitolul II
Fapta prin care a fost suprimat viaa nou-nscutului ca sa poat fi ncadrata in art. 147
trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
1. Subiectul pasiv si imediat trebuie sa fie copilul nou nscut viu (n cazul acestei
infraciuni societatea este lezata prin dispariia unui membru al sau) obiectul material al
infraciunii de pruncucidere l constituie corpul viu al copilului nou nscut asupra cruia se
exercita activitatea de ucidere.
Nu are nici o importanta faptul c:
-

nou nscutul poate prezenta malformaii;

este sntos somato-psihic sau nu, este neviabil, neputnd supravieui in mediul extra

uterin;
-

provine dintr-o sarcina generala;

este primul sau al n-lea copil;

era dorit sau nu de mama sau ambii prini;


Daca copilul a fost nscut mort fapta nu poate fi ncadrata n categoria infraciunilor

contra persoanei neexistnd obiectul juridic special.


2. Uciderea copilului nou nscut sa se realizeze imediat dup naterea acestuia.
- din punct de vedere juridic prin acest termen se nelege copilul abia nscut imediat
dup natere in care sa pstreze semnele naterii recente 1,2 cel mult 3 zile.
- din punct de vedere medical prin nou nscut se nelege prima perioada de existenta
a copilului in mediul extern - extrauterin ce se ntinde pe durata de 28 de zile.
In dezvoltarea unui individ organismul parcurge urmtoarele perioade: copilria, pubertatea,
adolescenta, maturitatea, senescena.
1. Copilria cuprinde :
- perioada de nou nscut respectiv primele 28 zile dup natere in care primele 7 zile
sunt considerate perioada prenatala;
- perioada de sugar de la sfritul primei luni de viata pana la vrsta de 1 an;
- perioada de copil mic de la 1 3 ani;
2. Perioada a 2-a a copilriei precolare ce se ntinde intre 6-7 ani.
3. Perioada colar.
4. Perioada pubertal, marcat de creterea somatic accentuat
4

Pruncuciderea trebuie difereniat de: avort, ntreruperea cursului normal al sarcinii si


expulzarea produsului de concepie in primele 6 luni de dezvoltare intrauterina. Avortul spontan
sau provocat - criminal sau terapeutic se produce in primele 2 luni de sarcina si poarta de avort
ovular. In lunile 3,4 de sarcina se numete avort embrionar, iar in lunile 5,6 poarta denumirea de
avort fetal. Din punct de vedere juridic moartea criminala a produsului de concepie in primele 6
luni de viata intrauterina se numete feticid.
Naterea prematur - nainte de termen (naterea normala dureaz 280 zile adic 9 luni
calendaristice iar naterea prematura survine nainte de 37 sptmni de gestaie dar dup 6
sptmni de viata intrauterina. Din punct de vedere juridic moartea criminala dup 6 luni de
viata intrauterina este denumita infanticid. Att feticidul ct i infanticidul pot surveni si atunci
cnd copilul se afla in corpul mamei (intrauterin), si dup ce a fost expulzat; menionam ca
produsul de concepie n vrst de mai puin de 6 luni de viata intrauterina nu este considerat
viabil. Deoarece legea penala nu face nici o precizare asupra momentului naterii rezumndu-se
la a meniona doar imediat dup natere si avnd in vedere posibilitatea uciderii copilului n
timpul naterii (in timpul expulsiei) cnd strbate tractul pelvigenital caz n care este denumita
uciderea pruncucidere vulvar) consideram ca prevederile art. 147 C.P. pot fi operante din
momentul declanrii naterii si al angajrii produsului de concepie in filiera pelvigenitala.
3. Subiectul activ nemijlocit si calificat este mama natural a copilului. Persoana care
ucide are calitate speciala, ceea ce potrivit legii constituie o circumstana persoana ce atrage o
anumita sanciune vis--vis de fapta comis. Pedeapsa este de pn la 5 ani fata de alte omoruri
care variaz de la 10 -20 ani cu diferite calificative - grav, deosebit de grav.
n cazul in care fapta este comisa de o alta persoana nu mai este considerata
pruncucidere, se considera omor calificat si mai ales se semnaleaz si imposibilitatea persoanei
de a se apra.
Daca fapta este svrita si cu participarea mamei ea este sancionata pentru pruncucidere
iar ceilali implicai pentru omor calificat. De asemenea trebuie precizat faptul ca nici o alta
calitate a mamei nu are relevanta pentru aciunea de pruncucidere (dac mama era sau nu
cstorit , daca avea sau nu loc de munca, daca era infirma).
4. Mama natural a nou nscutului trebuie sa prezinte o tulburare psihica care sa poat
fi legat de actul naterii, dac acea tulburare nu este pricinuita de natere fapta mamei va
constitui una din formele aciunii de omor.

Totalitatea tulburrilor psihice ce survin in timpul sarcinii, naterii sau lactaiei sunt
desemnate prin termenul generic de psihoza puerperala. Aceste afeciuni apar des la primipare
(femei care nasc prima data sau femei cu antecedente cu tulburri psihice).
In ceea ce privete tulburrile psihice ce apar imediat dup natere si care ar permite
conform cerinei legii penale ncadrarea faptei mamei in conformitate cu prevederile art. 147 C.P.
menionm ca acestea se pot prezenta sub mai multe forme: stri confuzionale , stri de
anxietate, stri delirante realizndu-se pe axa relaie copil mama o negare a maternitii sau
chiar considera copilul ca malformat. In consecina mama ajunge la concluzia ca trebuie sa scape
de acest monstru pe care nu l-a dorit de cele mai multe ori mama ncearc sa se sinucid dup
ce a omort sau a abandonat copilul. Aceste stri fac parte din tabloul tulburrilor psihice ale
perioadei post-partum care tine pana la 42 zile. Tot in acest concept exista si psihoza de lactaie
dar aceasta apare mai trziu fata de momentul naterii si nu este inclusa in categoria tulburrilor
psihice la care face referire legea penala. Deci pruncuciderea este o infraciune materiala care se
realizeaz printr-o activitate de ucidere in timpul expulsiei sau imediat dup naterea copilului
fr a avea importanta daca nou nscutul s-a detaat complet sau nu de corpul mamei, daca s-a
secionat cordonul ombilical sau daca a fost expulzata placenta.
Cerina legii penale este ndeplinita numai daca activitatea de ucidere este urmata de
moartea copilului. (tentativa nu este pedepsita) deoarece legea nu specifica momentul decesului
copilului nu are nici o relevanta faptul ca acesta s-a produs imediat sau dup un interval de timp
oarecare dup natere (cteva zile), att timp cat intre activitatea de ucidere exercitata de mama
si decesul nou nscutului se poate stabili o legtura de cauzalitate. Activitatea de ucidere a nou
nscutului se poate nfptui prin:
- comisiune sau aciune, denumita si pruncuciderea activa prin asfixii mecanice,
sufocare, sugrumare, aruncare in latrine,

lovirea capului , secionarea arterelor carotide,

comprimarea capului intre coapsele mamei etc.


- omisiune sau inaciune denumita si pruncucidere pasiva presupune neacordarea
ngrijirilor strict necesare dup natere, lipsa alimentaie, expunerea la frig, etc.

Examinarea medico-legala se desfasoara :


a) la locul faptei
b) asupra mamei
c) asupra cadavrului nou-nscut.

a) La locul faptei - unde s-a produs naterea sau unde a fost gsit cadavrul copilului. Aici
se pun in eviden urme de snge, placenta, cordon ombilical, diferite instrumente folosite, crpe
mbibate cu snge, etc.
n cazul in care se gsete cadavrul nou nscutului dup fotografierea judiciara si
examinarea sumara la fata locului acesta va fi transportat la instituia medico-legala in vederea
efecturii autopsierii.
b) Examinarea mamei
1. Femeia a nscut sau nu, examinarea uterului, prezenta lohiilor, modificri vulvovaginale, eventuale rupturi, determinarea grupelor de snge, R.h ului, teste genetice si
serologice care pun in evidenta ca este mama adevrata a copilului, examen psihiatric, deci o
expertiza medico-legala si psihiatrica.
c) Examenul cadavrului nou nscutului - autopsia medico-legala solicitata de organele
abilitate printr-o ordonana adresa scrisa care trebuie sa rspund la urmtoarele obiective:
1. naterea s-a produs la termen;
2. durata vieii intrauterine;
3. n.n.-ul era viabil;
4. ftul a fost nscut viu;
5. durata vieii extrauterine;
6. n.n.-ul a primit ngrijiri necesare dup natere;
1. Naterea s-a produs la termen cnd criteriile marfo-fiziologice se caracterizeaz prin:

G= 2800-3500 g;

nlimea = 48 54 cm.;

placenta= 500-600 g;.

cordon ombilical = aspect lucios , lungime 50 -60 cm, fora inel de demarcare, roz
la culoare.

parul de la nivelul capului 1-2 cm,

corpul si parul acoperit cu lanugo.

unghiile ajung la rebordul degetelor;

testiculele sunt coborte in scrot la biei si la fetite labiile mari le acoper pe cele
mici;

pe corp se gsete vernix caseosa dovada ca copilul nu a fost splat i c nu i s-au


acordat ngrijiri bune la natere.

7
2. Durata vieii intrauterine

perioada normala de gestaie = 290 zile = 9 luni

lungimea (in centimetri) x 5,6 = vrsta in zile pentru a demonstra durata vieii
intrauterine.

O alta formul este calcularea vrstei in luni daca lungimea ftului este peste 25 cm se
mparte numrul de centimetri la 5 si ne d numrul de luni iar daca lungimea ftului este sub 25
cm se extrage rdcina ptrat din lungime.
Prezena punctelor de osificare la nivel femural , tibial si calcanean si sternal.
3. Dac nou nscutul este viabil adic daca are aptitudinile necesare de a se adapta si de
a trai in mediul extra-uterin ca o fiina independenta de corpul mamei. Dei acest aspect nu este
luat in considerare in textul legii penale, pentru ncadrarea juridica a faptei, fiind important
numai daca copilul s-a nscut viu sau mort, viabilitatea nou nscutului poate fi un element
important att in ceea ce privete gradarea pedepsii ct si n stabilirea cauzelor si condiiilor in
care s-a produs decesul. Dintre criteriile de viabilitate menionam:
- lungimea mai mare de 38 cm.
- greutatea peste 1500 g
- sa nu prezinte malformaii congenitale incompatibile cu viata.
- sa nu prezinte o boala grava.
- sa nu fi aspirat lichid amniotic.
Copilul prematur este copilul nscut nainte de 37 sptmni iar pre-maturitatea poate fi:
- gradul 1 - ntre 2500 2000 g.
- gradul 2 - ntre 200- 1500.g
- gradul 3 - ntre 1500- 1000g
- gradul 4 - sub 1000g
4. S stabileasc daca ftul a fost nscut viu plmnul este destins de volum si prezint
aer, este elastic , moale, si a umplut cavitatea toracica. Sa se fac diferena dintre un plmn
respirat si un plmn nerespirat; de asemenea ptrunderea aerului in tubul digestiv care
demonstreaz o deglutiie extrauterina si este un fenomen vital.
5. S determine durata vieii extrauterine , avnd in vedere cerinele legii penale care
precizeaz ca uciderea nou nscutului trebuie sa se efectueze imediat dup natere pentru a se
putea diferenia pruncuciderea de celelalte forme de omor. Indicatorii care permit aprecierea
duratei supravieuirii extrauterine sunt:

8
a) la nivelul tegumentului gsim inga snge matern, vernix caseosa, deshumarea
fiziologica furfuracee,
b) la nivelul cordonului ombilical care la natere este roz lucios , dup secionare la 24
ore el se usuc , la 5- 10 zile se mumifica ; la 2-3 zile dup cderea bontului plaga ombilicala se
nchide iar la trei sptmni de la natere, cicatricea ombilicala este perfect curata,
c) la nivelul capului bosa serosangvinolenta dispare la 2-3 zile,
d) la nivelul aparatului cardio vascular apar modificri care se remediaz in primele ore si
in primele luni de la natere - orificiul interatrial botall se nchide in 2 sptmni,
e) la nivelul tubului digestiv prezenta aerului in stomac atesta o supravieuire de 5- 10
minute, in cel mult 6 ore aerul umple intestinul subire iar dup 12 , 24 ore aerul este regsit pe
toata ntinderea colonului. Prezenta meconiului ( coninut intestinal al nou nscutului ) verde
nchis fora miros se elimina in 2-3 zile de la natere.
6. S stabileasc daca nou nscutul a primit ngrijirile medicale necesare dup natere. Se
va urmri daca:
- cordonul ombilical a fost rupt sau secionat si bine ligatura.
- daca a fost alimentat.
- daca a fost splat.
Dup efectuarea autopsiei medicul legist va redacta raportul de autopsie, in concluziile
cruia trebuie sa precizeze:
- vrsta copilului
- daca a fost nscut viu.
- daca a respirat.
- perioada de supravieuire extrauterina.
- daca a primit ngrijiri postnatale.
- felul morii
- cauza morii.
- leziuni traumatice constatate
- legtura de cauzalitate dintre leziunile traumatice si deces
- grupa de snge sau alte determinri de laborator care sa pun in evidenta identificarea
mamei.

Felul morii:
1.Felul morii va fi de tip violent, dar pentru rezolvarea acestei probleme trebuie s se
in cont i de circumstanele de natere care pot eticheta unele decese ca accidentale:
- naterea precipitat, ntlnit la multipare n 1-2 % dintre cazuri, n urma unor contracii
uterine tetaniforme poate duce la o moarte accidental prin sufocarea (necarea) nou-nscutului
n lichidele de facere sau, din cauza sebumului de pe corp (venix cazeoza), la cderea sa din
braele unei tere persoane necalificate ce asist naterea. Intenia subiacent de pruncucidere
devine o problem dificil de probat judiciar n atare cazuri. Problema solicitrii unei asistente
calificate la natere depinde de durata acestui travaliu precipitat, care, la multipare, se
declaneaz intempestiv ;
- tehnic expertal, un travaliu precipitat se va dovedi prin existena unui bazin larg
(verificat), a unui nou-nscut cu sau sub greutatea normal, nscut n prezentaie cranian
(dovad existena bosei sero-sangvinolente i cefalhematoamelor eventuale la acest nivel, dar
care ntr-un travaliu precipitat sunt absente), iar n prezentaiile pelviene, mai rare (naterea
precipitat oblignd la asisten medical), cordon ombilical n continuitate cu placenta (prin
expulsie concomitent a ftului i placentei, deci fr cordon ombilical tiat ori rupt), iar mama
nu va prezenta leziuni perineale (dovad a unui travaliu prelungit) ;
- naterea n WC-uri prin confuzia durerilor de natere cu alte tipuri de dureri digestive;
aceste situaii sunt invocate, de regul, de primipare, nou-nscutul a fost nscut viu (n pulmonul
su la examenul microscopic se deceleaz elemente ale acestor coninuturi, cum ar fi celule
vegetale,

animale,

ou

de

parazii),

iar

deseori

leziunile

infiltrativ-hemoragice

pericircumfereniale ale capului (deci n afara bosei serosangvinolente sau a cefalhematomului)


atest mpingerea nou-nscutului ntr-un astfel de mediu;
- cderea accidental din minile unei persoane necalificate care asist naterea oblig la
constatarea unui hematom pericranian unipolar (bi- sau multipolar, atestnd lovirea capului) i,
de asemenea, n afara bosei i a cefalhematomului, fapt ce oblig la corelarea leziunii cu locul
pretinsei cderi;
- asfixia prin strangulare accidental cu circular de cordon este posibil n naterile
neasistate sau empiric asistate, ori de cte ori se constat mai multe circulare ale cordonului n
jurul gtului, n legtur direct cu ombilicul. Ori de cte ori cordonul ombilical va fi petrecut
mai complicat (i prin axile, de exemplu), va fi posibil i o asfixie heteroagresiv cauzat de
cordonul ombilical;

10
- producerea unor leziuni de autoasisten n asistena empiric la natere sau, de
exemplu, prin introducerea minii mamei n gura ftului pentru a grbi i degaja naterea este
probat de plgile confuze de la nivelul comisurilor bucale sau de prezena echimozelor, flancate
de excoriaii semicirculare (produse de pulpa degetelor i unghii) imediat sub menton, pe
planeul bucal exterior. Constatarea acestor leziuni la nivelul gtului va evoca sugrumarea.
De asemenea, pruncuciderea nu va trebui confundat cu unele stri patologice care
produc decesul nou-nscutului ntr-un timp mai scurt sau mai lung dup natere:
- asfixiile obstetricale albe ori albastre ntlnite veridic n travaliile dificile, cu disproporii bazin-ft sau n prezentaiile patologice. Pentru un travaliu dificil vor pleda i eventualele
leziuni vaginale i perineale ale mamei;
- boala membranelor hialine consecutiv, mai frecvent, aspirrii lichidelor de facere (ce
se vor constata n pulmon la examenul microscopic) sau unui deficit de surfactant pulmonar;
- pneumoniile congenitale consecutive unor suferine materne de la sfritul sarcinii. Se
admite c o pneumopatie a nou-nscutului ce apare n primele 24 de ore dup natere are un
debut intrauterin (pneumonie fetal sau congenital);
- traumatismele cranio-cerebrale obstetricale cauzate de travalii dificile i evideniate de
existena unor leziuni osoase sub form de nfundri n minge de ping-pong", cu leziuni
hemoragice pe suturile osoase din pricina nclecrii lor, cu leziuni cerebrale difuze (mecanismul
hipoxic fiind constant asociat travaliilor dificile) i un pulmon, de regul, nerespirat (nou-nscut
mort).
3. Cauza medical a morii const n lezarea organelor vitale.
4. Data leziunilor necesit o apreciere retrospectiv, deseori aceti nou-nscui fiind
abandonai n locuri diferite i expui factorilor de mediu.
5. Data morii, de asemenea, trebuie rezolvat ori de cte ori se ntlnesc situaiile mai
sus expuse.
6. Gravitatea leziunilor depinde i de durata supravieuirii, depirea strii de nou-nscut,
de imediat dup natere, dup expulsie, ce va caracteriza pruncuciderea, trebuind a fi deosebit
de uciderea lui dup expulsie, ce va caracteriza infraciunea de omor calificat, n contextul unui
infaticid. In acest caz, existena unor leziuni de vrst diferit (echimoze, fracturi), ntrzierea
dezvoltrii staturo-ponderale i psihice, existena unor patternuri lezionale relativ specifice
(hematoame subdurale, decolri i hematoame periostale) explic maltratarea n timp a copilului
i confer gravitate agresiunii.

11
7. Caracterul vital al leziunilor include naterea unui nou-nscut viu. Trecerea de la viaa
intrauterin la cea extrauterin constituie evenimentul cel mai periculos al ciclului vital, de unde
multitudinea complicaiilor acestei etape. n acest sens, poate exista via fr respiraie (ca
atonei cnd pulmonul nu este destins, deci e nerespirat), dar leziunile de lovire au caracter vital,
deoarece exist circulaie a sngelui, dar nu i invers, adic nu poate exista respiraie fr via,
motiv pentru care fenomenul umplerii plmnului cu aer devine elementul cel mai expresiv al
demonstrrii faptului c nou-nscutul s-a nscut viu. Dovedirea medico-legal a unui nou-nscut
viu se culege din partea pulmonului:
- macroscopic, pulmonul respirat este balonizat, roz, umple cavitatea toracic i crepit la
palpare. Pulmonul nerespirat se prezint ca dou buci de carne n anurile costoverte-brale,
este de culoare rou nchis i la palpare ofer senzaia de organ dur, parenchimatos;
- examenul microscopic, obligatoriu pentru a dovedi starea de nou-nscut viu, relev
fante alveolare nedesfcute i bronhii plicatarate, n lipsa ptrunderii aerului;
- o prob cu rezultate aleatorii, datorate, frecvent, strii de putrefacie, este docimazia
hidrostatic, ce const n punerea unor fragmente de pulmon n ap; pulmonul aerat va pluti, iar
cel neaerat va cdea la baza recipientului.
Cum examenul macroscopic i docimazia pot cauza erori de interpretare, din cauza
putrefaciei (cnd nou-nscutul a fost abandonat), insuflatei externe n scop de reanimare (cnd
pulmonul este destins pasiv) sau a unor pneumopatii congenitale (ce fac pulmonul s cad la
fundul apei), devine obligatorie, n caz de pruncucidere, recoltarea unor fragmente de pulmon
pentru examenul microscopic. Un nou-nscut mort, chiar dac asupra lui s-au exercitat unele
agresiuni, poate constitui o infraciune putativ, de aceea toat problematica expertal a
pruncuciderii depinde de aceast problem a strii de a fi nscut viu sau mort.

Latura obiectiv a pruncuciderii cere:


1. Stabilirea obiectului ce a produs leziunile i, secundar, delimitarea pruncuciderii de
infanticid prin determinarea duratei vieii extrauterine n funcie de greutate i talie, de uscarea i
cderea cordonului ombilical, de semnele interne privind eliminarea meconiului, nchiderea
gurii interatriale etc.
2. Cauza leziunilor poate fi comisiv sau omisiv (fig. 48, 49 - abandonarea nou-nscutului n frig, lipsa ngrijirilor elementare necesare unui nou-nscut). ntr-o estimare
general, mijloacele omisive pledeaz pentru pruncucidere, spre deosebire de cele comisive, ce
pledeaz pentru omor calificat.

12
3. Numrul leziunilor se rezolv conform regulilor generale.
4. Succesiunea leziunilor - rezolvarea problemei imediat dup natere" delimiteaz
pruncuciderea de omorul calificat. Prin urmare, n cazul n care uciderea nu a fost comis imediat
dup natere (indiferent dac s-a tiat sau nu cordonul ombilical ori dac s-a eliminat sau nu
placenta), va fi vorba despre un omor calificat, motiv pentru care succesiunea leziunilor trebuie
corelat cu durata vieii extrauterine pentru a rezolva corect aceast problem.
5. Mecanismul de producere a leziunilor.
6. Legtura cauzal a violenei cu decesul se rezolv dup regulile generale de evaluare
expertal, iar aciunea criminal s-a petrecut imediat dup natere, deci ct timp copilul pstreaz
pe corpul su semnele naterii recente.
n cadrul subiectului infraciunii se includ:
1. Subiectul activ, care este mama, autor unic i calificat. n rest, va fi o instigaie sau
complicitate la omor calificat (de exemplu, n cazul n care tere persoane au un rol contributiv).
Nu intereseaz dac mama este cstorit sau nu. Subiect pasiv este nou-nscutul. Privitor la
subiectul activ, se va rezolva i problema dac mama putea sau nu putea s-i acorde ngrijiri
elementare nou-nscutului, n funcie de travaliu (dificil la primipare) i confirmat de eventualele
accidente la natere (rupturi perineo-vaginale, anemii acute, pierderi de cunotin de diferite
etiologii).
2. Rspunderea mamei fa de pruncucidere oblig la rezolvarea problemei dac mama a
prezentat o tulburare pricinuit de natere ce justific pruncuciderea i implic o expertiz
psihiatric i alta obstetrical, care, n final, subordoneaz soluia judiciar rezultatului expertizei
medico-obstetricale. Altfel spus, cnd trebuie s se stabileasc dac pruncuciderea a fost cauzat
de o tulburare legat de natere, expertiza este suveran, n cadrul acestor tulburri pricinuite de
natere nu se vor uita nici tulburrile tranzitorii de cunotin cauzate de diferite boli. Printre
cauzele legate de natere ce explic o pruncucidere se vor analiza strile de oc obstetrical (n
travaliile dificile), anemiile (prin pierderi fiziologice din timpul naterii) etc., deci cauze legate
de sarcin i natere, dar i de alte boli ale mamei (boli psihice, pierderi de cunotin etc.). Tot
legat de subiectul infraciunii, atunci cnd nou-nscutul a fost abandonat, se pune problema
identificrii mamei (dup semnele recente sau tardive de natere) sau a locului naterii (unde se
vor gsi elemente ale lichidului amniotic, snge etc.). n ceea ce privete subiectul infraciunii,
de lege ferenda, s-ar impune distincia dac nou-nscutul provine dintr-o cstorie sau din afara
cstoriei, cu atenuarea incriminrii pentru ultima situaie, aa cum n unele legislaii (Germania,
Italia, Spania) se difereniaz nou-nscutul ca provenind din cstorie sau din afara ei.

13
Latura subiectiv implic aducerea, prin expertiz, de argumente pentru intenia direct
(cnd a prevzut rezultatul aciunii sale) i indirect sau eventual (cnd dei nu a urmrit
producerea rezultatului, 1-a acceptat). De asemenea, se vor aduce argumente pentru culpa cu
prevedere (uurin), cnd a prevzut producerea morii, nu a dorit-o i nu a acceptat-o, dar a
sperat fr temei c nu se va produce, sau pentru culpa simpl (neglijent), cnd nu a prevzut
rezultatul, dar n condiiile date, trebuia i putea s l prevad (de exemplu, naterea la
domiciliu). Stricto jure vorbind, ori de cte ori actul comisiv a fost pricinuit de natere, duce la
evaluarea faptului c intenia a aprut spontan i va caracteriza pruncuciderea, iar dac intenia
este premeditat, va caracteriza omorul calificat.
3. Forma medico-legal de deces implic distingerea morii patologice a nou-nscutului de
moartea sa accidental i de pruncucidere sau omor calificat, dup toate regulile expuse
la punctul 2 (felul morii).

14

Concluzii
1. n literatura juridico-medical, noiunea de pruncucidere este definit ca: omorul copilului
nou-nscut, svrit n timpul naterii sau imediat dup natere de ctre mama care se afla ntr-o
stare de tulburare fizic sau psihic, cu diminuarea discernmntului, cauzat de natere.
Clasificare a n formele: pasiv sau omisiv i activ sau comisiv este unanim recunoscut de
autori.
2. Literatura de specialitate recomand cercetarea cadavrelor de nou-nscui conform
urmtorului algoritm: se efectueaz nainte de necropsie proba radiologic Dillon, se stabilesc
liniile de incizii, se deschid cavitilor corpului la nceputul necropsiei, ligaturile pe complexul
de organe se aplic nainte de eviscerare, se efectueaz probele docimaziei hidrostatice, se
apreciaz nucleele de osificare, cutia cranian se deschide n form de co, obligator se
preleveaz materialul cadaveric pentru examenul de laborator.
3. n literatura de specialitate sunt reflectate urmtoarele probleme specifice expuse soluionrii
n cadrul cercetrii cadavrelor de nou nscui: diagnosticul strii de nou nscut, diagnosticul
maturitii ftului, diagnosticul duratei vieii intrauterine, viabilitatea ftului, estimarea vieii
extrauterine, durata vieii extrauterine, estimarea ngrijirilor acordate ftului dup natere i
stabilirea cauzei morii, care sunt rezolvate n baza estimrii n ansamblu a unui ir de criterii
morfologice, fiziologice i antropometrice a cadavrului de nou-nscut.
4. Studiul metodelor suplimentare de cercetare a cadavrelor de nou nscui pune n eviden
cercetarea histologic a esutului pulmonar, care permite stabilirea gradului de aerare i
dezvoltare a esutului pulmonar, atelectaziilor secundare, elementelor lichidului amniotic i
mpreun cu datele tabloului microscopic a celorlalte organe i esuturi faciliteaz stabilirea
vitalitii, maturitii, cauzei decesului i vechimii leziunilor corporale existente.

15

BIBLIOGRAFIE
1. Baciu Gh. Curs de Medicin Legal. Chiinu, 2013
2. Codul Penal al R. M.
3. Beli V. Investigaia microscopic n medicina legal. Bucureti, 1993
4. Beli V. Tratat de medicin legal. Volumul II. Bucureti, 1995
5. Ciofu C., Ciofu E. P. Esenialul n pediatrie (ediia a 2-a ). Bucureti, 2002

16