UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU

MASTER STIINTE PENALE SI CRIMINALISTICA

Cercetarea Urmelor
Lasate de Obiecte
Tehnici moderne de investigare criminalistic










Student:
Gheorghies Cosmin Vasilica
Indrumator:
Lect.Univ.Dr. Mihai Covalciuc



Iasi
2014

1


CUPRINS

Capitolul 1. Cercetera obiectelor de imbracaminte
sau resturi ale acestora.................................................4
SECT. l.1.Valoarea de identificare..........................................................4
SECT. l.2. Fixarea si ridicarea obiectelor................................................5
Capitolul 2. Cercetarea alimentelor si a resturilor
alimentare......................................................................5
SECT. 2.1. Valoarea de identificare........................................................5
SECT. 2.2. Fixarea si ridicarea alimentelor
sau a resturilor acestora....................................................6
Capitolul 3. Resturile de fumat si iluminat......................................................7
SECT.3.1. Valoarea de identificare.7
SECT.3.2. Fixarea si ridicarea produselor, obiectelor
sau resturilor acestora.8
Capitolul 4. Cercetarea urmelor lasate de
franghii, sfori, noduri sau legaturi
si resturi ale acestora ..............................................................9
SECT.4.1. Valoarea de identificare9
SECT.4.2. Fixarea si ridicarea obiectelor si a urmelor
acestora..9

Capitolul 5. Urmele de praf............................................................................11
SECT.5.1. Valoarea de identificare..11
SECT.5.2. Cautarea si ridicarea prafului..12
Capitolul 6. Microurmele................................................................................13
SECT.6.1. Valoarea de identificare...13
SECT.6.2. Cautarea si ridicarea microurmelor.13
Capitolul 7. Expertiza ........................13
Capitolul 8. Bibliografie.15





2




Criterii terminologice. Cercetarea criminalistica a urmelor impune si o clasificare a acestora
dupa diverse criterii: modul de formare a urmelor, plasticitatea obiectului primitor, natura
obiectului creator etc. In ceea ce privete obiectul creator, o clasificare care sa cuprinda toate
obiectele materiale este cu neputinta. De aceea, se examineaza urmele create de cele mai
cunoscute obiecte utile identificarii in criminalistica: urmele instrumentelor de spargere, urmele
mijloacelor de transport etc. Exista insa s.i obiecte care nu sunt nici purtatoare de urme i nici nu lasa
urme la locul faptei, ci, chiar, aceste obiecte sunt asimilate cu urmele si sunt folosite pt
identificarea persoanelor care le-au avut asupra lor in momentul savaririi faptei: manui,
palarii, fulare etc. Alteori, raman la locul faptei numai resturi de obiecte, parti ale intregului,
care sunt utile identificarii. Tot obiectele sunt i armele i instrumentele de scris sau hartia pe
care s-a scris, toate fiind purtatoare de urme utile cercetarii si identificarii criminalistice, insa nu
pot fi studiate in cuprinsul acestui capitol, ci in capitole separate, pt ca au trasaturi proprii,
caracteristice, cu totul deosebite de ale celorlalte obiecte. Tot astfel, pt declansarea focului se
folosesc diferite obiecte, precum: fitile, dipozitive cu cronometru, insa nu exista o categoric aparte
a acestor obiecte sau a urmelor formate de ele, ci toate se studiaza la capitolul privind urmele de
incendii si explozii. De aceea, in prezentul capitol includem numai urmele obiectelor ca nu au fost
cercetate in alte capitole separate: obiecte de imbracaminte si resturile lor, alimente i resturi
alimentare, produse s.i accesorii pt fumat sau resturi ale acestora (pachete de tigari, tigari intregi
sau capete, cutii de chibrituri etc.).





3
Capitolul 1
Cercetarea obiectelor de imbracaminte sau resturi ale acestora


SECTIUNEA l.1.Valoarea de identificare.
Obiectele de imbracaminte sau resturile acestora pot fi gasite la locul faptei, in cele
mai diferite imprejurari: savarirea infractiunilor de violenta, sustragerii de bunuri etc.
Cercetarea lor ajuta la identificarea persoanelor care le-au purtat, in sensul restrangerii cercului
de persoane banuite. Chiar daca nu poarta urme de sange sau substante organice, pot furniza date
cu privire la stabilirea sexului persoanei careia ii apartin, varsta aproximativa a acesteia, mediul
in care traieste etc. In aceasta categoric sunt cuprinse: haine, manui, fulare, batiste,
incaltaminte etc. Din practica organelor judiciare din judetul lasi mentionam cazul unui tanar
care a savarsit o tentativa de omor la etajul I al unui camin de fete, apoi a sarit pe geam pt a nu fi
prins de colegele venite in ajutor. La locul aterizarii iaa ramas un pantof, care a constituit proba
indubitabila pt identificarea autorului, prins dupa cateva zile de la savarsirea faptei. Resturile
obiectelor de imbracaminte, chiar simple fragmente sau fibre textile au o valoare de identificare
necontestata. Asa s-a intamplat in cazul unui cadavru neidentificat, gasit acoperit cu frunze intr-o
padure de la marginea oras.ului lasi, frunze in care s-a gasit un fragment de catifea albastra, cu
dimensiunile de 6/3 cm. In cursul cercetarii celor trei persoane suspectate de savarsirea faptei, s-
a constatat ca unui dintre ei avea un cojoc caprus.it cu catifea si ca, din regiunea pieptului lipsea
chiar fragmentul gasit la fata locului. Obiectele de imbracaminte sau resturile acestora pot
prezenta i urme utile identificarii, precum: fire de par, pete organice, urme olfactive, praf, noroi sau
microurme.



SECTIUNEA l.2.Fixarea i ridicarea obiectelor.
4
Obiectele sau resturile acestora sunt us,or de descoperit, atunci cand prezinta dimensiuni
s.i forme caracteristice. Pentru a putea fi examinate ulterior, vor fi mai intai descrise in procesul-
verbal de cercetare la fata locului, apoi fotografiate. In procesul-verbal de cercetare la fata
locului vor fi consemnate cat mai multe detalii, inclusiv unele imprejurari controversate (negative),
stiindu-se ca faptuitorii pot abandona la locul faptei si alte obiecte de imbracaminte ce nu le apartin,
pt a deruta cercetarile. Fotografierea se executa astfel, incat sa poata cuprinde cadrul general in care
se afia obiectele, apoi cate o imagine pt fiecare obiect i, dupa aceea, imagini ale detaliilor.
Obiectele descrise in procesul verbal i fotografiate se ridica prin procedee ce difera dupa
forma si dimensiunile lor. Obiectele mari se ridica cu mainile inmanuate, iar cele mici, cu
penseta, luindu-se masuri de precautie pentru a nu se distruge detaliile urmelor aflate pe
acestea. Ambalajele in care sunt depuse trebuie sa asigure protejarea urmelor pe timpul transp.

Capitolul 2
Cercetarea alimentelor si a resturilor alimentare

SECTIUNEA 2.l.Valoarea de identificare.
In aceasta categoric se includ alimentele, bauturile alcoolice, resturile acestora, precum si
ambalajele sau resturile ambalajelor in care au fost pastrate. Pentru identificare, in criminalistica
prezinta interes alimentele apte sa pastreze urme de dinti, saliva sau urmele obiectelor folosite
la taierea lor, cum ar fi urmele de pe branzeturi sau fructe. De asemenea, dataliile lamei
cutitului folosit pt taierea acestor alimente pot avea valoare de identificare. La locul faptei pot fi
gasite alimente ramase neconsumate sau abandonate de persoanele care au parasit in graba
incaperea sau locul deschis in care s-au savars.it faptele. Dintre acestea fac parte painea,
branzeturile, mezelurile, cutiile de conserve etc., precum si sticlele cu bauturi alcoolice neconsumate.
Resturile alimentare (painea, branzeturile, mezelurile, fructele, sticlele cu bauturi partial consumate
etc.) pot fi aruncate la intamplare, puse in pungi sau chiar la cos.ul de gunoi. Pe cutiile de conserve cu
ambalaje de hzartie sau etichete din plastic, pe sticlele cu bauturi alcoolice ori etichetele
acestora pot fi gasite urme de buze, saliva sau chiar urme digitale.

5
SECTIUNEA 2.2.Fixarea i ridicarea alimentelor sau a resturilor acestora.
Inainte de a fi ridicate, alimentele sau resturile acestora sunt descrise in procesul-verbal de
cercetare la fata locului si fotografiate. In procesul-verbal de cercetare la fata locului se descrie, mai
intai, cadru general al incaperii sau locului deschis (plaja, pare, padure etc.) unde au fost gasite
aceste produse sau obiecte purtatoare de urme.
Fiecare produs alimentar sau resturi din acesta vor fi descrise mai detaliat, amanuntele privind
locul unde au fost gasite, raportul cu alte obiecte din jur, marimea culoarea, starea in care se afla
(proaspat sau alterat, cantitatea, elementele de identificare prevazute in etichete etc.). Daca se
constata s.i urme utile identificarii, cum ar fi urmele de dinti sau de buze, vor fi consemnate toate
datele utile identificarii. Fotografierea se executa dupa procedeele cunoscute, plecand de la fixarea
cadrului general i continuind cu fotografierea obiectelor principale i a detaliilor. Se vor folosi
surse de lumina adecvate locului i timplului, iar pt obtinerea mai multor detalii ale imaginii
este recomandabila fotografierea in culori. Pentru ridicarea acestor produse i obiecte este necesar
sa fie luate masuri suplimentare de precautie, destinate sa protejeze urmele ce se gasesc pe
acestea.
De asemenea, ambalajele in care sunt pastrate trebuie sa asigure protejarea lor pe timpul
transp. si temperatura optima, pt impiedicarea procesului de alterare, degradare sau putrefactie.









6
Capitolul 3
Resturile de fumat si iluminat

SECTIUNEA 3.l.Valoarea de identificare.
Denumirea folosita in lucrarile de specialitate nu este intotdeauna potrivita, deoarece nu se
cerceteaza numai resturi, ci i produse intregi, neconsumate. Uneori, se gasesc la fata locului atat
pachete de tigari nedesfacute, cat s.i tigari uitate sau pierdute, ori capetele ramase de la tigarile
fumate. Saliva de pe aceste capete de tigari (mucuri) poate folosi la determinarea grupei
sangvine a fumatorului. De asemenea, pot fi intalnite cutii de chibrituri nedesfacute, bete
izolate sau capete de bete arse la aprinderea tigarii. Mai pot fi gasite pipe, pachete de tutun pentru
pipa, tigari de foi intregi sau fumate partial, precum s.i brichete din plastic, emailate, nichelate
etc. Pe pachetele de tigari intregi sau consumate partial, daca au ambalaj din celofan, material
sintetic sau hartie special prelucrata, se pot forma urme de maini, utile identificarii. Pe cutiile de
chibrituri confectionate din carton, cu luciu sau material plastic, precum i pe brichete se gasesc urme
digitale perfect conturate s.i foarte utile identificarii. Daca la fata locului nu se gases, te decat
scrumul rezultat din arderea tigarilor, poate folosi si acesta.la determinarea de gen, pentru a se stabili
daca provine de la pipa, tigari de foi sau tigarete i, cu multa probabilitate, calitatea
tigaretelor. Dintre produsele pt iluminat, de cele mai multe ori, se gasesc la fata locului
lumanari intregi, abandonate sau pierdute, capete ale acestora sau numai urme din substanta grasa
folosita la fabricarea lor, foarte rar, ceara s.i mai frcvent, diferite amestecuri. Valoarea de identificare
a acestora este mai redusa, insa trebuie cercetate, pt ca uneori, se imprima pe lumanari chiar
amprentele degetelor. De asemenea, examinarea lor poate contribui la calcularea, cu aproximatie,
a timplului petrecut la locul faptei de cei care le-au folosit. Ambalajele produselor si obiectelor
folosite la fumat i iluminat sunt utile identificarii, pentru ca, uneori, pot fi notate pe ele
adrese, numere de telefon sau alte insemnari. Mijloacele moderne de examinare a scrumului
in laborator permit determinarea naturii si calitatii tutunului, iar la tigaretele cu marihuana, sau
altele asemenea, se poate stabili natura drogului.



7
SECTIUNEA 3.2.Fixarea si ridicarea produselor, obiectelor sau resturilor acestora.
Pachetele de tigari, capetele tigarilor, cutiile de chibrituri, lumanarile sau resturile acestora,
vor fi descrise in procesul verbal si apoi fotografiate. Descrierea se realizeaza dupa regulile generale
cunoscute pt orice categorii de urme insa, de aceasta data, dupa ce se descrie cadrul general al
locului cercetat, sunt consemnate cat mai multe detalii, privind numarul obiectelor gasite si
raportul cu obiectele din jur, date de identificare prevazute in etichete sau pe ambalaje etc.
Fotografierea se executa prin procedee obisnuite sau folosind filtre separatoare de culori, surse
de iluminate adecvate fondului si timpului (in timpul zilei sau noaptea), fiind preferata
fotografierea policroma. Ridicarea produselor i obiectelor se face cu precautie, pentru a nu se
distruge urmele (se folosesc manusi si pensete), iar ambalajele trebuie sarespecte aceleasi reguli
privind forma, dimensiunea si materialul din care sunt construite, in scopul conservarii urmelor.














8
Capitolul 4
Cercetarea urmelor lasate de franghii, sfori, noduri sau legaturi si resturi ale acestora

SECTIUNEA 4.1.Valoarea de identificare.
Franghiile, sforile, cordoanele, nodurile si legaturile acestora prezinta interes in cercetarea
criminalistica a urmelor, deoarece sunt intalnite la fata locului, in imprejurari din cele mai diverse:
ambalarea lucrurilor sustrase, imobilizarea victimei, strangularea prin cele mai diferite metode
etc.; de asemenea, pot fi folosite pt escaladarea zidurilor. Nodurile ce se intalnesc pe aceste obiecte
pot folosi la identificare, deoarece sunt specifice anumitor profesiuni, zone geografice, scopului
urmarit etc. Astfel, modul in care este facut nodul poate fi folosit ca element de diferentiere intre o
strangulare si o simulare de sinucidere. Precizam ca nici denumirea acestei activitati nu este
corespunzatoare, pentru ca se cerceteaza atat obiectele la care ne-am referit, cat i urmele
produse de acestea la legal, inclusiv nodurile acestora, pot contribui la stabilirea apartenentei de
gen atat pt cei ce le-au contruit, confectionat, cat si pt cei care le-au folosit. Acestea chiar poarta
denumiri consacrate: nodul pescarului, nodul marinarului, tesatorului etc. Cercetarea urmelor
lasate de sfori, cordoane etc. pe corpul victimei este utila in cazul strangularii, spanzurarii sau al
imobilizarii victimei.

SECTIUNEA 4.2. Fixarea si ridicarea obiectelor si a urmelor acestora.
Se folosesc procedeele cunoscute la cercetarea oricaror categorii de urme, adaptate la
specificul acestora. In procesul verbal de cercetare la fata locului vor fi descrise atat obiectele gasite
la fata locului, cat si urmele produse de acestea. Pentru franghii, sfori, cordoane, se vor
consemna trasaturile caracteristice: lungimea, grosimea materialului din care sunt confectionate,
locul unde au fost gasite, distanta fata de reperele din jur, iar daca sunt pe corpul victimei (imbracat
sau descoperit), se indica regiunea anatomica si detaliile urmelor produse (de adancime, de
suprafata, directia si adancimea santului etc.). Cand pe sfori, franghii, cordoane se gasesc noduri
sau alte detalii ale legaturii, vor fi consemnate cat mai multe elemente de identificare.
Fotografierea se executa dupa procedee cunoscute, plecand de la general, la particular. Dupa
fixarea cadrului general al locului cercetat, vor fi fotografiate obiectele principale, apoi
detaliile acestora (sfori, cordoane, nodurile precum si urmele produse pe obiecte sau pe corpul
9
victimelor). Sursele de iluminat vor fi adaptate pozitiei locului si timpului, cu grija deosebita
pentru asigurarea contrastului intre obiecte, iar pentru retinerea detaliilor se
recomanda fotografierea policroma. Ridicarea obiectelor folosite la legat se face cu precautie, pt. a
nu se distruge eventualele urme. in cazul cadavrelor sau a persoanelor imobilizate, cercetarea
se realizeaza impreuna cu medicul legist atat in ceea ce priveste sforile, cordoanele si nodurile
acestora, cat si urmele de cadavrul sau corpul victimei. Daca urgenta o impune, sfoara, cordonul
se taie la o anumita distanta de nod, iar nodurile se desfac numai dupa ce au fost exanimate,
descrise in procesul verbal si fotografiate.
















10
Capitolul 5
Urmele de praf

SECTIUNEA 5.1. Valoarea de identificare.
La cercetarea faptelor in loc deschis, camp sau drumurile publice, in special in mediul
rural, trebuie acordata atentia cuvenita unei categorii speciale de urme, constitute din pulberi uscate
de natura mixta: organica sau anorganica. Firele de praf se depun in straturi de diferite grosimi,
uneori aproape invizibile pe corpul si imbracamintea omului, pe obiectele din jur, in incaperi
sau camp deschis. Valoarea de identificare a urmelor de praf este mai redusa in comparatie cu
a altor categorii de urme. Ele trebuie, totusi, cercetate, pt. ca pot contribui la identificarea
persoanelor, deoarece, prin analize de laborator, se poate stabili provenienta lor si compozitia
chimica, locul prin care au trecut persoanele de la care provin i chiar profesiunea acestora.
Praful de natura organica este format din resturi vegetale (frunze, flori etc.) sau animale
(microorganisme, insecte, oua de insecte). Praful de natura anorganica confine particule de
substante minerale sau plastice. Prezenta particulelor de carbune este specifica persoanelor care
lucreaza in minerit, ateliere de prelucrare a fierului, dupa cum particulele de fibre textile (in,
canepa, bumbac) sunt intalnite la persoanele care lucreaza in fabricile de confectii, atelierele de
croitorie etc. de asemenea, daca in particulele de praf se gasesc fragmente ale firelor de par,
vegetale fermentate etc., se poate presupune ca provin de la ingrijitorii de vite. Constructorii, zugravii
lasa intotdeauna la locul faptei urme de var, ciment etc., utile pt. strangerea cercului de persoane
banuite ca ar fi participat la savarsirea faptei cercetate. Urmele de praf (cand pulberea este uscata,
sau sub forma de pasta, sau cand este umeda) gasite pe rotile vehiculelor sau pe aparatorile
acestora pot explica traseul parcurs inainte si dupa savarirea infractiunii, urme foarte utile in cazul
cercetarii auto vehiculelor care au parasit locul faptei.
SECTIUNEA 5.2. Cautarea i ridicarea prafului.
Dupa natura sa (organica sau anorganica) i culoarea suportului pe care se gasete,
praful poate fi observat cu ochiul liber, insa este recomandabil sa fie examinat sub un unghi de 45
grade. De asemenea, se poate folosi lupa sau o sursa de lumina asezata lateral. Vor fi folosite
lanterne de buzunar sau lampi cu raze ultraviolete. Praful trebuie cautat atat pe obiectele gasite la
fata locului, cat i pe imbracamintea si corpul omului. Pe obiecte, praful se cauta in partile cele mai
11
ascunse, cum ar fi locurile de imbinare a pieselor sau partea cea mai expusa, in cazul autovehiculelor.
Pe corpul omului, praful se cauta pe maini, pe picioare, in zonele neacoperite, iar pe obiectele de
imbracaminte, este cercetat in zona cusaturilor, buzunarelor, mansetelor etc. Sunt, de asemenea,
cercetate si caciulile, palariile, broboadele etc. Pentru ridicarea urmelor de praf se folosesc
procedee diferite, dupa locul unde au fost gasite si in starea in care se afla (pulbere sau pasta). Pentru
pulbere se foloseste miniaspiratorul sau pelicula adeziva, iar continutul se depune in pungi
etichetate. Daca se aspira in locuri diferite, pulberile vor fi depuse in plicuri separate. Praful
sub forma de pasta umeda se ridica prin tamponare cu hartie de filtru sau sugativa. Daca pasta
este mai consistenta, se ridica prin razuirea cu lama unui cutit si se depune in borcane
rtichetate. Praful de sub unghii, din nas sau urechi se ridica cu ajutorul chibriturilor sau
scobitorilor, infasurate in vata curata, si se depune in eprubete de sticla.














12
Capitolul 6
Microurmele
SECTIUNEA 6.1. Valoarea de identificare.
Notiunea de microurme are o sfera mai larga sau mai restransa, in diferite domenii ale
stiintei. In general, se admite ca microurmele sunt particule de substanta organica sau anorganica,
invizibile cu ochiul liber. In criminalistica, sunt incluse in aceasta categorie i particulele care,
in anumite imprejurari, pot fi observate s.i cu ochiul liber. Valoarea de identificare a microurmelor
este mai redusa, deoarece ele pot contribui doar la determinarea grupei, a provenientei vegetale,
animale sau minerale, la restrangerea sferei de obiecte sau persoane de la care provin. Ele sunt
cercetate deoarece mijloacele moderne de examinare, aflate in dotarea laboratoarelor, permit, in
anumite conditii, sa contribuie la identificarea obiectului, fiintelor vii (oameni, animale) sau a
plantelor de la care provin.

SECTIUNEA 6.2.Cautarea si ridicarea microurmelor.
Pentru cautarea si ridicarea microurmelor se folosesc tehnici diferite, dupa natuar suportului
pe care se gasesc, provenienta lor i culoarea fondului. O prima masura pe care trebuie sa o ia
organele de cercetare la fata locului este aceea de a nu permite sa parrunda nici o persoana in campul
infractiuniii. Scopul acestei masuri este s.i acela de a proteja microurmele care, prin narura lor, pot fi
foarte uor modificate, alterate sau disrruse. Dificultatea de cautare i evidentiere a urmelor este
sporita s.i de imposibilitatea de a se deplasa la fata locului instrumente si aparate grele, incomode
care se folosesc numai in conditii de laborator. De aceea, tehnicianul sau expertul criminalist, care
face parte din echipa operativa, trebuie sa ia mai intai masuri de protejare a locurilor unde este
posibil sa se gaseasca microurme, apoi sa procedeze la cautarea i ridicarea acestora. Pentru
evidentierea microurmelor sunt folosite instrumentele optice de marit, comod transportabile,
mijloacele tehnice de iluminat locul i obiectele cercetate, precum loanterne portabile, lampa cu
raze ultraviolete, lupa i microscopul de buzunar. In incaperi sunt cercetate spatiile dintre duumele
sau lamele de la parchet, piesele de mobilier, obiectele de uz gospodaresc presupuse a fi fost folosite
la savarirea faptei etc. In camp deschis, drum public etc., se cauta in zona cusaturilor sau cutelor
datorate uzurii, iar pe corpul omului, se cauta pe maini i sub unghii. Pentru ridicarea microurmelor se
folosesc procedee s,i metode diferite, in functie de obiectele purtatoare i de natura
13
microurmelor. Astfel, pentru pulberile metalice se folosesc magneti, iar pentru cele provenite
de la particulele de vopsea, lemn, textile etc. se folosesc microaspiratoarele. Microurmele vor
fi depuse in pliculete sau coli de hartie de buna calitate, iar pentru pulberile metalice se
folosesc benzile edezive, ce vor fi introduse in plicuri etichetate. Microurmele aflate pe suprafetele
netede se ridica cu benzi adezive, iar pt. suprafete poroase se folosesc instrumente ascutite,
concomitent cu marirea acestora cu ajutorul lupei. Data fiind dificultatea de deplasare la fata
locului a aparatelor de marit si iluminat, cu care se lucreaza numai in laborator, este recomandabil
ca obiectele purtatoare de microurme - cand sunt transportabile - sa fie ridicate pentru examinari
ulterioare. Ridicarea acestor obiecte se face cu precautia necesara conservarii microurmelor i
asigurarii integritatii lor, pe timpul transportului. De aceea, se folosesc ambalaje speciale, care nu
permit un contact intre obiectele purtatoare de microurme i peretii ambalajului.






























14

Capitolul 7
Expertiza
Sectiunea 7.1
Expertiza reprezint un important mijloc legal de prob, constnd n efectuarea de
investigaii, lucrri, analize, calcule, aprecieri i concluzii cu caracter tehnic. Activitile sunt
realizate de ctre un specialist dintr-un anumit domeniu i sunt efectuate din dispoziia
organului de urmrire penal sau a instanelor de judecat, n scopul lmuririi unor fapte sau
mprejurri care formeaz ori ar urma s formeze obiectul unui proces.
Putem, n acest sens, preciza c, n Romnia, primul pas a fost fcut la nceputul
secolului trecut, cnd distinsul academician, jurist i profesor de drept Ioan Tanoviceanu
(1858-1917), n lucrarea sa Cursul de drept penal i procedur penal (1912-1913),
precum i n renumitul Tratat de drept penal, referindu-se la sistemul de probe i la
evoluia acestuia, afirm c sistemul probelor merge ctre o faz tiinific. n fundamentata
sa opinie, susine c justiia represiv n vederea aflrii adevrului real ncearc s pun la
contribuie toate mijloacele pe care tiina modern le ofer n acest domeniu.
Peste un secol, se poate afirma cu certitudine c veridicitatea acestor afirmaii se
confirm, deoarece, n prezent, metodele tiinifice i-au impus rolul n stabilirea adevrului
pentru activitile procesuale i de expertiz. Nu se mai poate concepe posibilitatea alctuirii
unui dosar judiciar fr a efectua expertiza n anumite cazuri n care se prezint date i probe
tehnice. Mai mult dect att, legiuitorul, recunoscnd c n anumite situaii expertiza trebuie
efectuat obligatoriu, a prevzut aceasta n articolul 117 al Codului de Procedur Penal.
Expertiza, pe bun dreptate, i-a stabilit locul n arsenalul mijloacelor de prob i
considerm c, odat cu evoluia progresului tehnico-tiinific, rolul acesteia va crete n
permanen. Prin urmare, n prezent, cu att mai mare este rolul definitoriu al expertizelor
tehnice judiciare, cu ct dosarele cauzelor sunt mai complexe i cu ct conin un volum mare
de date tehnice i financiare.
Pe lng expertizele obligatorii prevzute la modul generic, exist i unele ce in de
particularitile i cazuistica procesual. n ultimul timp crete rolul expertizelor de strict
15
specialitate, cum ar fi cele topografice, auto, din construcii, instalaii etc.; expertize deosebit
de importante la constatarea circumstanelor ce urmeaz a fi stabilite pentru lmurirea
cauzelor procesuale, cu implicaii majore tehnice i financiare. Totodat, n prezent apar noi
forme de expertize criminalistice, medico-legale, psihiatrice etc. Progresul tiinei
contemporane determin i evoluia metodelor de cercetare i investigare, precum i a
metodelor de soluionare a problematicilor expertizelor de natur tehnic.
Prin urmare, se consider ca fiind actual i deosebit de important ca juritii practicieni s
fie familiarizai cu natura diferitelor genuri de expertiz, cu particularitile dispunerii
expertizelor judiciare, precum i cu alte chestiuni ce in de expertiza judiciar.
Sperm c aceast lucrare, perfectibil prin nsi natura tematicii, fiind un demers
modest i cu siguran specific activitii de expertiz judiciar i extrajudiciar, i va aduce
modesta contribuie pentru ceea ce ne dorim s fie o mbuntire continu a calitii
activitilor de expertiz. Lucrarea se bazeaz demonstrativ pe un domeniu tehnic important
din punct de vedere economic, cum este acela al metalurgiei i tehnologiilor metalurgice. Ea
se dorete a fi un instrument de lucru, iar prin coninutul su ofer posibilitatea cunoaterii,
instruirii, nelegerii i aprofundrii problematicilor referitoare la domeniul expertizei.
Prin precizrile pe care le face i modul de prezentare, lucrarea se dorete a veni nu
numai n sprijinul experilor tehnici, a studenilor facultilor cu profil juridic, ci i al tuturor
celor interesai de particularitile existente n aceast specializare ce, evident, implic o dubl
i avansat cunoatere tehnic i juridic a unui domeniu de strict actualitate.