Suport Curs D Atasiei Procedura Penala Partea Speciala Vers10 Martie 2018

lOMoARcPSD|13484610
Suport curs - D. Atasiei. Procedura penala- partea speciala

vers.1.0 martie 2018
Drept Procesual Penal Partea Speciala (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)
Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)
lOMoARcPSD|13484610
DREPT PROCESUAL PENAL - PARTEA

SPECIAL
Suport de curs
pentru studencii anului III învmânt IFR
Autor:
Lect.univ.dr. Daniel Atasiei

lOMoARcPSD|13484610
Partea I. URMRIREA PENAL
I. NOIUNI GENERALE
Urmrirea penal este prima faz a procesului penal, faz care nu poate lipsi din
desfurarea vreunui proces penal1 i const ”n activitatea desf_urat de organele de
urmrire penal pentru str‰ngerea probelor cu privire la existenca infracciunilor, la
identificarea infractorilor _i la stabilirea rspunderii acestora, pentru a se constata dac este
sau nu cazul s se dispun trimiterea lor ”n judecat. (art. 285 C.proc.pen).
Caracterele urmririi penale. Urmrirea penal este guvernat de unele reguli

specifice acestei faze: caracterul nepublic, forma preponderent scris, lipsa de
contradictorialitate i subordonarea ierarhic ”n efectuarea actelor de urmrire penal.
ën aceast faz se aplic urmtoarele principii generale ale procesului penal:

legalitatea _i oficialitatea, aflarea adevrului, rolul activ, folosirea limbii oficiale, respectarea
demnitcii persoanei, garantarea sigurancei _i libertcii persoanei, prezumcia de nevinovcie,
garantarea dreptului la aprare, inviolabilitatea domiciliului _i a secretului corespondencei _i al
convorbirilor.
Limitele urmririi penale. Urmrirea penal din punct de vedere temporal prezint
dou limite:
un moment inicial Ð ”nceperea urmririi penale in rem:
- prin ordonanca organelor de urmrire penal;

- prin declaracie oral a procurorului, ”n cazul constatrii infracciunilor de
audienc.
un moment final Ð solucionarea cauzei de ctre procuror:
- prin ordonanc, care poate dispune o solucie de neurmrire _i netrimitere

”n judecat: clasare sau renuncare la urmrire penal.
- prin rechizitoriu, care dispune trimiterea ”n judecat2
ën cursul urmririi penale sunt exercitate dou funcii judiciare, astfel cum prevede art.
3 C.proc.pen:
- funcia de urmrire penal: exercitat de ctre organele de urmrire penal (procuror

i organele de cercetare penal;
1
Victor Vduva în N.Volonciu, p.818
2
De mencionat este faptul c atât clasarea, cât _i renuncarea la urmrirea penal se pot dispune, potrivit legii,
_i prin rechizitoriu. Astfel, potrivit dispoziciilor art. 328 alin. (3) CPP, procurorul întocme_te un singur
rechizitoriu, chiar dac lucrrile urmririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulci suspecci _i inculpaci _i
chiar dac se dau acestora rezolvri diferite, potrivit art. 327, adic pentru unii inculpaci se dispune trimiterea
în judecat, iar pentru alcii solucia clasrii sau a renuncrii la urmrirea penal (BOROI Alexandru, NEGRUc Gina,
Drept procesual penal, Hamangiu, 2017 pag. 432).

lOMoARcPSD|13484610
- funcia de dispoziie asupra drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanei ”n

faza de urmrire penal, exercitat de ctre judectorul de drepturi i liberti.
Organele de urmrire penal (procurorul i organele de cercetare penal) sunt cele care
asigur realizarea obiectului urmririi penale Ð str‰ngerea probelor cu privire la existenca
infracciunilor, la identificarea infractorilor _i la stabilirea rspunderii acestora, pentru a se
constata dac este sau nu cazul s se dispun trimiterea lor ”n judecat.
Potrivit art. 286 alin. 1 C.proc.pen, actul prin care procurorul dispune asupra actelor
sau msurilor procesuale _i solucioneaz cauza se numete ordonan.
Ordonana este actul prin care i organul de cercetare penal dispune asupra actelor
sau msurilor procesuale.
Ordonana trebuie s cuprind:
- denumirea parchetului _i data emiterii;

- numele, prenumele _i calitatea celui care o ”ntocme_te;
- fapta care face obiectul urmririi penale, ”ncadrarea juridic a acesteia _i, dup caz,
datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;
- obiectul actului sau msurii procesuale ori, dup caz, tipul soluciei, precum _i motivele
de fapt _i de drept ale acestora;
- atunci c‰nd este cazul, menciunea cii de atac disponibile, cu artarea termenului ”n
care aceasta poate fi exercitat;
- date referitoare la msurile asigurtorii, msurile de siguranc cu caracter medical _i
msurile preventive luate ”n cursul urmririi;
- alte menciuni prevzute de lege;
- semntura celui care a ”ntocmit-o.
Spre deosebire de situaiile ”n care ”i exercit dreptul de dispoziie, ”n ipotezele ”n

care vor formula propuneri, organele de cercetare penal vor ”ntocmi un referat, act care va
avea un coninut similar ordonanei3.
Procurorul poate ”ntocmi, de asemenea, referate (de exemplu, art. 2941 C.proc.pen,
propuneri pentru luarea de ctre judectorul de drepturi i liberti a msurilor preventive a
arestrii preventive sau a arestului la domiciliu).
C‰nd legea prevede c un act sau o msur procesual trebuie s fie ”ncuviincat,
autorizat sau confirmat, un exemplar al actului rm‰ne la procuror. ën cazurile ”n care
procurorul sesizeaz judectorul de drepturi _i libertci, judectorul de camer preliminar ori
alte autoritci prevzute de lege, ”n vederea solucionrii propunerilor ori cererilor formulate ”n
cursul urmririi penale, va ”nainta copii numerotate _i certificate de grefa parchetului de pe
actele dosarului ori numai de pe cele care au legtur cu cererea sau propunerea formulat.
Organul de urmrire penal pstreaz originalul actelor, ”n vederea continurii urmririi
penale.
3
V. Vduva în N. Volonciu, A.S. Uzlu, Codul de procedur penal comentat, ed a 3-a Hamangiu, 2017 p 823

lOMoARcPSD|13484610
II. SESIZAREA ORGANELOR DE URMRIRE PENAL
Sesizarea este modalitatea prin care organele de urmrire penal iau cuno_tinc despre
sv‰r_irea unei infracciuni. Pentru combaterea tuturor infracciunilor sv‰r_ite, organele de
urmrire penal trebuie s fie informate cu privire la fiecare infracciune ce s-a comis _i cu
privire la fiecare fptuitor. 4 Actul de sesizare constituie punctul de plecare a urmririi penale,
fr de care aceasta nu poate ”ncepe.
Prin mod de sesizare a organului de urmrire penal se ”ncelege mijlocul prin care
acesta ia cuno_tinc, ”n condiciile legii, despre sv‰r_irea unei infracciuni, determin‰nd
obligacia acestuia de a se pronunca cu privire la ”nceperea urmririi penale referitoare la acea
infracciune.
Modurile de sesizare a organelor de judecat sunt variate, clasificarea lor fc‰ndu-se ”n

raport cu anumite criterii:5
a) ”n raport cu sursa de informare, exist:
Ð moduri de sesizare externe (pl‰ngerea, denuncul), care provin de la persoane care nu

fac parte din structura organului de urmrire penal;
Ð moduri de sesizare interne (sesizarea din oficiu), care provin din activitatea de
investigare a organelor de urmrire penal sau a altor lucrtori operativi din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne;
b) ”n raport de efectele pe care le produc asupra punerii ”n mi_care a acciunii penale, exist:
Ð moduri generale de sesizare (pl‰ngerea, denuncul, actele ”ncheiate de alte organe de

constatare prevzute de lege, sesizarea din oficiu), care produc efectul de a
”ncuno_tinca organul de urmrire penal, nefiind indispensabile pentru ”nceperea
urmririi penale, deoarece pot fi ”nlocuite;
Ð moduri speciale de sesizare (pl‰ngerea prealabil, sesizarea _i autorizarea organului

competent), care produc efectul de a ”ncuno_tinca organul de urmrire penal, dar, spre
deosebire de cele generale, sunt indispensabile pentru efectuarea ”n continuare a
urmririi penale6, respectiv punerea ”n micare a aciunii penale.
MODURI GENERALE DE SESIZARE
1. Pl‰ngerea. Pl‰ngerea este ”ncuno_tincarea fcut de o persoan fizic sau juridic,

referitoare la o vtmare ce i s-a cauzat prin infracciune.
4
PARASCHIV Carmen, TEODORESCU Georgiana-Maria, NICOLESCU Alin Sorin, Drept procesual penal. Partea
special. Note de curs , Hamangiu, 2017 pag. 6
5
BOROI Alexandru, NEGRUc Gina, Drept procesual penal, Hamangiu, 2017 pag. 447
6
Art. 305 alin. 4 C.proc.pen

lOMoARcPSD|13484610
Pl‰ngerea trebuie s cuprind: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea _i

domiciliul peticionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de
”nregistrare, codul de identificare fiscal, numrul de ”nmatriculare ”n registrul comercului sau
de ”nscriere ”n registrul persoanelor juridice _i contul bancar, indicarea reprezentantului legal
ori convencional, descrierea faptei care formeaz obiectul pl‰ngerii, precum _i indicarea
fptuitorului _i a mijloacelor de prob, dac sunt cunoscute.
Legea reglementeaz modalitcile ”n care poate fi fcut pl‰ngerea, din punctul de

vedere al titularilor7:
Ð personal, de ctre cel cruia i s-a cauzat o vtmare prin infracciune; pl‰ngerea fcut
de o persoan cu capacitate de exerciciu restr‰ns (minor ”ntre 14 _i 18 ani) va fi ”ncuviincat
de ctre persoanele prevzute de legea civil (printe, tutore, curator);
Ð prin mandatar; mandatul trebuie s fie special, iar procura rm‰ne ata_at pl‰ngerii.
Se recunoa_te ”n continuare posibilitatea formulrii pl‰ngerii de ctre reprezentantul
(convencional) al celui vtmat (cu mandat special, procura rm‰n‰nd ata_at pl‰ngerii) sau de
substituicii procesuali (unul dintre soci pentru cellalt soc sau copilul major pentru princi), ”n
toate aceste cazuri persoana vtmat put‰nd s nu ”_i ”nsu_easc pl‰ngerea. Este necesar
depunerea mandatului, av‰nd ”n vedere c pl‰ngerea este un act care poate atrage o anumit
rspundere, merg‰nd p‰n la rspunderea penal chiar pentru mandatar, c‰nd s-ar dovedi
netemeinicia pl‰ngerii _i s-ar constata c mandatarul cuno_tea aceasta.
Ð prin substituici procesuali (unul dintre soci pentru cellalt soc sau de ctre copilul
major pentru princi); persoana vtmat poate s declare c nu ”_i ”nsu_e_te pl‰ngerea,
situacie ”n care ea nu va mai produce efectele prevzute de lege;
Ð prin reprezentanci legali, pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciciu (minorul

care nu a ”mplinit 14 ani _i persoana pus sub interdiccie). Pentru persoana lipsit de
capacitate de exerciciu, pl‰ngerea se face de reprezentantul su legal. Persoana cu capacitate
de exerciciu restr‰ns poate face pl‰ngere cu ”ncuviincarea persoanelor prevzute de legea
civil. Astfel, reprezentantul legal are doar dreptul s ”ncuviinceze persoanei cu capacitate de
exerciciu restr‰ns s fac pl‰ngere; lipsa formulrii unei asemenea pl‰ngeri din partea celei
din urm nu poate fi suplinit prin pl‰ngerea fcut de ctre reprezentantul legal. ën cazul ”n
care fptuitorul este persoana care reprezint legal sau ”ncuviinceaz actele persoanei
vtmate, sesizarea organelor de urmrire penal se face din oficiu. C‰nd reprezentantul legal
nu a fcut pl‰ngere ori nu a confirmat pl‰ngerea fcut de persoana cu capacitate de exerciciu
restr‰ns, pl‰ngerea celui incapabil va putea avea caracterul unui denunc sau va putea fi
exploatat ca informacie ”n vederea sesizrii din oficiu.
Dac este fcut ”n scris, pl‰ngerea trebuie semnat de persoana vtmat sau de
mandatar. Pl‰ngerea ”n form electronic ”ndepline_te condiciile de form numai dac este
certificat prin semntur electronic, ”n conformitate cu prevederile legale. Pl‰ngerea
formulat oral se consemneaz ”ntr-un proces-verbal de ctre organul care o prime_te.
7
BOROI Alexandru, NEGRUc Gina, Drept procesual penal, Hamangiu, 2017 pag. 448-449

lOMoARcPSD|13484610
ën cazul ”n care pl‰ngerea este ”ntocmit de ctre o persoan care locuie_te pe

teritoriul Rom‰niei, cetcean rom‰n, strin sau persoan fr cetcenie, _i prin aceasta se
sesizeaz sv‰r_irea unei infracciuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene,
organul judiciar este obligat s primeasc pl‰ngerea _i s o transmit organului competent din
cara pe teritoriul creia a fost comis infracciunea.
Persoana care nu vorbe_te sau nu ”ncelege limba rom‰n poate depune pl‰ngerea ”n
limba pe care o ”ncelege. Odat cu depunerea pl‰ngerii aceasta poate solicita ca, atunci c‰nd
este citat, s primeasc _i o traducere a citaciei.
Pl‰ngerea gre_it ”ndreptat la organul de urmrire penal sau la instanca de judecat se

trimite, pe cale administrativ, organului judiciar competent.
2. Denunul. Denuncul este ”ncuno_tincarea fcut de ctre o persoan fizic sau juridic
despre sv‰r_irea unei infracciuni.
Denunul este supus, ”n esen, acelorai reguli aplicabile i pl‰ngerii, cu diferena c

denunul poate fi fcut doar personal, cu excepia persoanei care nu are capacitate deplin de
exerciiu.
Aceast form de sesizare este, ”n principiu, voluntar, denunarea fiind un drept, iar
nu o obligaie juridic, cu excepia situaiilor ”n care este obligatorie denunarea (de exemplu,
art. 266 C.pen. reglementeaz infraciunea de nedenunare).
Nefiind parte ”n procesul penal, denuntorul poate fi martor.8
Denunul trebuie s conin aceleai date ca i pl‰ngerea, inclusiv semntura

denuntorului. ën cazul unui denun incomplet formulat, organul de urmrire penal se poate
sesiza din oficiu9.
3. Sesizrile fcute de persoane cu funccii de conducere _i de alte persoane. Art. 291

C.proc.pen prevede obligativitatea sesizrii de ”ndat a organului de urmrire penal cu
privire la sv‰rirea unei infraciuni pentru care aciunea penal se pune ”n micare din oficiu,
despre care a luat cunotin ”n exercitarea atribuiilor de serviciu urmtoarele persoane:
- orice persoan cu funcie de conducere ”n cadrul unei autoritci a administraciei publice
sau ”n cadrul altor autoritci publice, institucii publice ori al altor persoane juridice de drept
public;
- orice persoan cu atribucii de control;
- orice persoan care exercit un serviciu de interes public pentru care a fost ”nvestit de
autoritcile publice sau care este supus controlului ori supravegherii acestora cu privire la
”ndeplinirea respectivului serviciu de interes public.
8
9

lOMoARcPSD|13484610
Sesizarea obligatorie se apropie de denunul obligatoriu, cu distincia c sesizarea

devine obligatorie pentru o persoan prin prisma calitii pe care o are i ”n legtur cu
activitatea de serviciu pe care o desfoar.10
Constituie acte de sesizare a organelor de urmrire penal i procesele-verbale
”ntocmite de ctre unele organe de constatare (art. 61 C.proc.pen) sau de comandanii de nave
i aeronave (art. 62 C.proc.pen).
4. Sesizarea din oficiu. Organul de urmrire penal se sesizeaz din oficiu dac afl c
s-a sv‰r_it o infracciune pe orice alt cale dec‰t pl‰ngere, denun sau acte ”ncheiate de
organele de constatare. Organul de urmrire penal ”ncheie, ”n acest caz, un proces-verbal de
sesizare din oficiu.
Infraciunea flagrant. Este flagrant infracciunea:

- descoperit ”n momentul sv‰r_irii sau imediat dup sv‰r_ire;
- infracciunea al crei fptuitor, imediat dup sv‰r_ire, este urmrit de organele de
ordine public _i de siguranc nacional, de persoana vtmat, de martorii oculari sau de
strigtul public ori prezint urme care justific suspiciunea rezonabil c ar fi sv‰r_it
infracciunea sau este surprins aproape de locul comiterii infracciunii cu arme, instrumente sau
orice alte obiecte de natur a-l presupune participant la infracciune.
ën cazul infracciunii flagrante, organele de ordine public _i siguranc nacional
”ntocmesc un proces-verbal, ”n care consemneaz toate aspectele constatate _i activitcile
desf_urate, pe care ”l ”nainteaz de ”ndat organului de urmrire penal.
Pl‰ngerile _i cererile prezentate ”n scris, corpul delict, precum _i obiectele _i
”nscrisurile ridicate cu ocazia constatrii infracciunii sunt puse la dispozicia organului de
urmrire penal.
ën cazul infraciunii flagrante organul de urmrire penal este obligat s constate

sv‰rirea acesteia, chiar ”n lipsa pl‰ngerii prealabile.
EXAMINAREA SESIZRII
La primirea sesizrii, organul de urmrire penal procedeaz la verificarea

competencei sale, iar ”n cazul prevzut la art. 58 alin. (3) ”nainteaz procurorului cauza,
”mpreun cu propunerea de trimitere a sesizrii organului competent.
ën situacia ”n care pl‰ngerea sau denuncul nu ”ndepline_te condiciile de form prevzute

de lege ori descrierea faptei este incomplet ori neclar, se restituie pe cale administrativ
peticionarului, cu indicarea elementelor care lipsesc.
Atunci c‰nd sesizarea ”ndepline_te condiciile legale de admisibilitate, dar din

cuprinsul acesteia rezult vreunul dintre cazurile de ”mpiedicare a exercitrii acciunii
penale prevzute de art. 16 alin. (1) C.proc.pen, organele de cercetare penal ”nainteaz
10

lOMoARcPSD|13484610
procurorului actele, ”mpreun cu propunerea de clasare. ën cazul ”n care procurorul apreciaz

propunerea ”ntemeiat, dispune, prin ordonanc, clasarea.
MODURI SPECIALE DE SESIZARE
Pl‰ngerea prealabil. Pl‰ngerea prealabil reprezint modalitatea prin care, ”n cazul

anumitor infracciuni prevzute de lege, persoana vtmat trebuie s sesizeze organul de
urmrire penal competent, ca o condicie pentru punerea ”n mi_care a acciunii penale. ën aceste
situacii, lipsa pl‰ngerii prealabile sau retragerea ei ”nltur rspunderea penal.
Punerea ”n mi_care a acciunii penale se face numai la pl‰ngerea prealabil a persoanei

vtmate, ”n cazul infracciunilor pentru care legea prevede c este necesar o astfel de
pl‰ngere. Prin excepcie de la principiul obligativitcii acciunii penale, legiuitorul a prevzut ca,
pentru anumite infracciuni, de regul cu un grad redus de pericol social, tragerea la rspundere
penal a infractorului s fie lsat la aprecierea persoanei vtmate, punerea ”n mi_care a
acciunii penale fiind condicionat de manifestarea expres de voinc a victimei.11
Natura juridic a acestei institucii este mixt, ea este at‰t o institucie de drept penal, c‰t
_i o institucie de drept procesual penal, fiind at‰t o cauz de pedepsibilitate (condicie a tragerii
la rspundere penal)atragerea rspunderii penale fiind condicionat de existenca acesteia, c‰t
_i o condicie de procedibilitate din punct de vedere procesual penal, deoarece numai existenca
ei determin declan_area _i desf_urarea procesului penal12.
Pl‰ngerea prealabil nu reprezint ”n sine un act de punere ”n mi_carea acciunii penale,

nefiind un act de inculpare prevzut de lege. Titular al dreptului de a o pune ”n micare i de a
dispune de aciunea penal este , prin urmare, tot statul, iar nu persoana vtmat.
Pl‰ngerea prealabil se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului,

potrivit legii i trebuie s fie introdus ”n termen de 3 luni din ziua ”n care persoana vtmat
a aflat despre sv‰r_irea faptei. C‰nd persoana vtmat este un minor sau un incapabil,
termenul de 3 luni curge de la data c‰nd reprezentantul su legal a aflat despre sv‰r_irea
faptei. ën cazul ”n care fptuitorul este reprezentantul legal al minorului sau unui incapabil
termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Pl‰ngerea prealabil trebuie s cuprind: numele, prenumele, codul numeric personal,

calitatea _i domiciliul peticionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul
unic de ”nregistrare, codul de identificare fiscal, numrul de ”nmatriculare ”n registrul
comercului sau de ”nscriere ”n registrul persoanelor juridice _i contul bancar, indicarea
reprezentantului legal ori convencional, descrierea faptei care formeaz obiectul pl‰ngerii,
precum _i indicarea fptuitorului _i a mijloacelor de prob, dac sunt cunoscute.
Pl‰ngerea prealabil se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie s fie
special, iar procura rm‰ne ata_at pl‰ngerii.
11
12

lOMoARcPSD|13484610
Dac este fcut ”n scris, aceasta trebuie semnat de persoana vtmat sau de
mandatar. Pl‰ngerea prealabil ”n form electronic ”ndepline_te condiciile de form numai
dac este certificat prin semntur electronic, ”n conformitate cu prevederile legale.
Pl‰ngerea formulat oral se consemneaz ”ntr-un proces-verbal de ctre organul care o

prime_te.
Pl‰ngerea prealabil gre_it ”ndreptat se consider valabil, dac a fost introdus ”n

termen la organul judiciar necompetent. Pl‰ngerea prealabil gre_it ”ndreptat la organul de
urmrire penal sau la instanca de judecat se trimite, pe cale administrativ, organului
judiciar competent.
La primirea pl‰ngerii prealabile, organul de urmrire penal verific dac aceasta

”ndepline_te condiciile de form _i dac a fost depus ”n termenul prevzut de lege. ën cazul ”n
care constat c este tardiv, organul de cercetare penal ”nainteaz procurorului actele
”ncheiate ”mpreun cu propunerea de clasare.
Dac ”ntr-o cauz ”n care s-au fcut acte de urmrire penal se constat c este
necesar pl‰ngerea prealabil, organul de urmrire penal cheam persoana vtmat _i o
”ntreab dac ”ncelege s fac pl‰ngere. ën caz afirmativ, organul de urmrire penal continu
cercetarea. ën caz contrar, ”nainteaz procurorului actele ”ncheiate _i propunerea de clasare.
Procedura ”n cazul infracciunii flagrante. ën caz de infracciune flagrant, organul

de cercetare penal este obligat s constate sv‰r_irea acesteia, chiar ”n lipsa pl‰ngerii
prealabile. Dup constatarea infracciunii flagrante, organul de urmrire penal cheam
persoana vtmat _i, dac aceasta declar c face pl‰ngere prealabil, ”ncepe urmrirea
penal. ën caz contrar, organul de cercetare penal ”nainteaz procurorului actele ”ncheiate _i
propunerea de clasare.
Sesizarea _i autorizarea organului competent. Cu titlu de exemplu, enumerm c:
a) pentru faptele sv‰r_ite ”n exerciciul funcciei lor, membrii Guvernului pot fi urmrici
penal, potrivit dispoziciilor cuprinse ”n art. 109 alin. (2) din Constitucie, la cererea Camerei
Deputacilor, a Senatului sau a Pre_edintelui Rom‰niei. Trimiterea ”n judecat a unui membru
al Guvernului atrage suspendarea lui din funccie.
b) punerea ”n mi_care a acciunii penale se face cu autorizarea prealabil a procurorului

general al parchetului de pe l‰ng curtea de apel ”n a crei raz teritorial se afl parchetul mai
”nt‰i sesizat sau, dup caz, a procurorului general al Parchetului de pe l‰ng ënalta Curte de
Casacie _i Justicie ”n cazul infracciunilor sv‰r_ite ”n afara teritoriului crii de ctre un cetcean
rom‰n sau de o persoan juridic rom‰n,conform dispoziciilor art. 9 C.pen. (personalitatea
legii penale);
c) punerea ”n mi_care a acciunii penale se face cu autorizarea prealabil a procurorului

general al Parchetului de pe l‰ng ënalta Curte de Casacie _i Justicie _i numai dac fapta nu

lOMoARcPSD|13484610
face obiectul unei proceduri judiciare ”n statul pe teritoriul cruia s-a comis, ”n cazul
infracciunilor sv‰r_ite ”n afara teritoriului crii de ctre un cetcean strin sau o persoan fr
cetcenie, contra statului rom‰n, contra unui cetcean rom‰n sau a unei persoane juridice
rom‰ne, numai dac fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare ”n statul pe teritoriul
cruia s-a comis, potrivit dispoziciilor art. 10 C.pen. (realitatea legii penale);
d) sesizarea comandantului pentru punerea ”n mi_care a acciunii penale ”n cazul

sv‰r_irii vreuneia dintre infracciunile contra capacitcii de lupt a forcelor armate dintre cele
prevzute ”n art. 413-417 C.pen. (absenca nejustificat, dezertarea, ”nclcarea consemnului,
prsirea postului sau comenzii, insubordonarea).13
III. CONDUCEREA I SUPRAVEGHEREA ACTIVITII ORGANELOR

DE CERCETARE PENAL DE CTRE PROCUROR
Organele de cercetare penal sunt, dup cum prevede art. 55 alin. 1 C.proc.pen, organe
de cercetare penal ale poliiei judiciare i organele de cercetare penal special.
Procurorul supravegheaz activitatea organelor de cercetare penal, astfel ca orice

infracciune s fie descoperit _i orice persoan care a sv‰r_it o infracciune s fie tras la
rspundere penal. De asemenea, procurorul exercit supravegherea activitcii organelor de
cercetare penal astfel ca niciun suspect sau inculpat s nu fie recinut dec‰t ”n cazurile _i ”n
condiciile prevzute de lege.
Modalitcile de exercitare a conducerii i supravegherii urmririi penale
Procurorul, ”n exercitarea atribuciei de a conduce _i supraveghea activitatea organelor

de cercetare penal, vegheaz ca actele de urmrire penal s fie efectuate cu respectarea
dispoziciilor legale. Organele de cercetare penal sunt obligate dup sesizare s ”l informeze
pe procuror despre activitcile pe care le efectueaz sau urmeaz s le efectueze.
ën exercitarea atribuciei de a conduce activitatea de urmrire penal, procurorul ia

msurile necesare sau d dispozicii organelor de cercetare penal care iau aceste msuri.
Dispoziiile date de ctre procuror sunt obligatorii pentru organele de cercetare penal.
Procurorul poate s asiste la efectuarea oricrui act de cercetare penal sau s ”l efectueze
personal.
Supravegherea activitii organelor de cercetare penal vizeaz controlul cu privire la

legalitatea i temeinicia actelor de cercetare penal efectuate de organele de cercetare
penal14. ën exercitarea atribuciei de supraveghere a activitcii de urmrire penal, procurorul
poate s cear spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penal, care este obligat s
”l trimit de ”ndat, cu toate actele, materialele _i datele privitoare la fapta care formeaz
obiectul cercetrii. Procurorul poate recine orice cauz ”n vederea efecturii urmririi penale.
13
14
D. Atasiei în N. Volonciu, A.S. Uzlu, Codul de procedur penal comentat, ed a 3-a Hamangiu, 2017, p 866
10

lOMoARcPSD|13484610
Procurorul poate exercita supravegherea legalitcii _i temeiniciei activitcii organelor

de cercetare penal _i la cerere, prin procedura pl‰ngerii ”mpotriva msurilor _i actelor de
urmrire penal, pl‰ngere ce poate fi formulat de ctre orice persoan care invoc producerea
unei vtmri a intereselor sale legitime (art. 336-338 C.proc.pen).15
Msuri ce vizeaz buna desf_urare a activitcii de cercetare penal. Ca remedii

ce vizeaz buna desf_urare a activitcii de cercetare penal, procurorului ”i sunt puse la
dispozicie urmtoarele msuri:
a) Msuri ce vizeaz desf_urarea ”ntregii activitci de cercetare penal:
Ð recinerea cauzei pentru desf_urarea urmririi penale, ceea ce implic efectuarea

actelor de urmrire penal ”n mod exclusiv doar de ctre procuror, cu excluderea activitcii
organelor de cercetare penal (art. 300 alin. (4) teza a II-a C.proc.pen);
Ð trecerea cauzei de la un organ de cercetare penal la altul Ð ipotez ”n care

procurorul ”_i mencine intacte competencele de conductor al urmririi penale ”n acel dosar,
dispun‰nd ”ns ca activitcile de cercetare penal s fie efectuate de ctre un alt organ.
ën ipoteza ”n care iniciativa de trecere a cauzei la un alt organ vizeaz _i aparcine

organului de cercetare penal ierarhic superior, propunerea respectiv este analizat de
procurorul de caz, care, ”n funccie de motivare, o poate respinge sau o poate admite, ”n acest
din urm caz dosarul trec‰nd la organul de cercetare penal superior, dar rm‰n‰nd ”n
competenca de conducere _i supraveghere a aceluia_i procuror de caz ;
Ð trimiterea cauzei la organul competent (potrivit art. 301 C.proc.pen.) presupune

constatarea fcut de procurorul de caz c, la un moment dat, organul de cercetare penal
desemnat nu ar avea competenca de instrumentare (fr ca procurorul de caz s ”_i piard
competenca).
Ð restituirea dosarului organului de cercetare penal conform art. 317 C.proc.pen.,

atunci c‰nd, fiindu-i ”naintat dosarul cu propunerea de clasare de ctre organul de cercetare
penal, fie nu _i-o ”nsu_e_te (apreciind urmrirea penal fie incomplet, fie exist‰nd acte
nelegal efectuate), fie _i-o ”nsu_e_te parcial, dispun‰nd disjungerea cauzei pentru o parte din
fapte sau din persoane.
b) Msuri ce vizeaz punctual sanccionarea unora dintre actele sau msurile luate ori dispuse
de organul de cercetare penal:
Ð procurorul poate infirma, motivat, actele procesuale, actele procedurale sau msurile
procesuale ale organului de cercetare penal, atunci c‰nd apreciaz c ele sunt fie nelegale, fie
netemeinice.
Ð ”n anumite cazuri, procurorul are dreptul s autorizeze efectuarea unor activitci

solicitate de organele de cercetare penal ori de ctre alte organe aflate sub supravegherea sa.
Astfel, procurorul este ”ndrituit s autorizeze Ð cu titlu temporar Ð efectuarea unor msuri de
15
D. Atasiei în N. Volonciu, A.S. Uzlu, Codul de procedur penal comentat, ed a 3-a Hamangiu, 2017, p 867
11

lOMoARcPSD|13484610
supraveghere tehnic (art. 141 alin. (1) C.proc.pen); acela_i procuror de caz are dreptul s
autorizeze folosirea investigatorilor sub acoperire (art. 148 alin. (1) C.proc.pen) ori s
autorizeze ridicarea de obiecte sau ”nscrisuri de ctre organele de policie ce desf_oar
activitci ”n procedura drii ”n urmrire (art. 523 alin. (3) raportat la art. 523 alin. (1) lit. d)
C.proc.pen).
Ð o alt modalitate de supraveghere este aceea a ”ncuviincrii unor acte sau msuri de
ctre procurorul de caz. O astfel de ipotez poate fi cea a continurii efecturii, de ctre
organele de cercetare penal, a percheziciei domiciliare (anterior autorizat de ctre judector)
la locurile ”nvecinate, ”n ipoteza ”n care acolo au fost transferate probe ori s-au ascuns
persoanele cutate (art. 158 alin. (3) C.proc.pen), activitate ce se impune a fi ”ncuviincat de
ctre procuror.
c) ën ceea ce prive_te sanccionarea conduitei necorespunztoare a persoanei ce ”ndepline_te

calitatea de organ de cercetare penal, procurorul are la dispozicie:
Ð posibilitatea de a dispune ”n mod direct aplicarea unor sancciuni judiciare (aplicarea

sancciunii amenzii judiciare) ;
Ð posibilitatea de a solicita retragerea avizului conform al procurorului general al

Parchetului de pe l‰ng ënalta Curte de Casacie _i Justicie. Astfel, ”n conformitate cu
dispoziciile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 364/2004, republicat, ãPentru ne”ndeplinirea sau
”ndeplinirea necorespunztoare de ctre lucrtorii policiei judiciare a obligaciilor ce le revin ”n
activitatea desf_urat ”n calitatea de organ de cercetare penal al policiei judiciare, procurorul
general al Parchetului de pe l‰ng ënalta Curte de Casacie _i Justicie poate retrage avizul
prevzut la art. 2 alin. (3). Retragerea avizului conduce la ”ncetarea calitcii de lucrtor ”n
cadrul policiei judiciareÓ (s.n.);
Ð posibilitatea de a sesiza organul ierarhic superior al celui ce decine calitatea de organ

de cercetare penal cu privire la conduita acestuia (a_adar, o sesizare de natur disciplinar),
cel din urm av‰nd obligacia de a comunica procurorului de caz, ”n termen de 3 zile, msurile
dispuse (art. 303 alin. (3) C.proc.pen).
Reglementrile din acest capitol vizeaz situaia desfurrii urmririi penale de ctre
organele de cercetare penal i procuror ”mpreun. Exist cazuri ”n care, ”ns, urmrirea
penal se efectueaz ”n mod obligatoriu de ctre procuror (art. 56 alin. 3 C.proc.pen). ën
aceste situaii, organele de cercetare penal pot efectua unele activiti punctuale doar ”n baza
unei delegri din partea procurorului.
De_i nu se poate vorbi de existenca unor relacii similare ”n raporturile procurorului de

caz cu procurorul ierarhic superior, totu_i, ”n mod cert, exist o activitate de control ierarhic
stabilit de lege din partea procurorului superior. Astfel, potrivit art. 132 alin. (1) din
Constitucia Rom‰niei, procurorii ”_i desf_oar activitatea potrivit principiului legalitcii, al
imparcialitcii _i al controlului ierarhic.
Potrivit dispoziciilor din cuprinsul art. 304 alin. (2) C.proc.pen. (ãInfirmarea actelor
procesuale sau proceduraleÓ), procurorul ierarhic superior are dreptul de a infirma, din oficiu
12

lOMoARcPSD|13484610
sau la pl‰ngerea persoanei interesate, acele acte sau msuri care sunt nelegale sau
netemeinice. Alte dispozicii procedurale fac referire, punctual, la existenca unei relacii de
control din partea procurorului ierarhic superior:
Ð obligacia procurorului de caz de a supune spre verificare procurorului superior (sub

aspectul legalitcii _i temeiniciei) rechizitoriul emis anterior sesizrii instancei de judecat (art.
328 alin. (1) teza a II-a _i a III-a C.proc.pen.);
Ð ”n cadrul procedurii privind acordul de recunoa_tere a vinovciei, art. 478 alin. (4)
C.proc.pen. prevede c limitele ”ncheierii acordului se stabilesc cu avizul prealabil _i scris al
procurorului ierarhic superior, aviz care este necesar _i ”n privinca efectelor unui asemenea
acord (art. 478 alin. (2) C.proc.pen.);
Ð reluarea urmririi penale se dispune de ctre procurorul ierarhic superior, ”n ipoteza

de restituire de ctre judectorul de camer preliminar conform art. 346 alin. (3) lit. a)
C.PROC.PEN., numai atunci c‰nd constat c pentru remedierea neregularitcii este necesar
efectuarea unor acte de urmrire penal (conform art. 334 alin. (2) C.proc.pen., situacie c‰nd
ordonanca de reluare va cuprinde expres _i actele ce urmeaz a fi remediate).
IV. EFECTUAREA URMRIRII PENALE
1. Desfurarea urmririi penale
ënceperea urmririi penale reprezint debutul procesului penal Ð al primei faze a

acestuia, faza de urmrire penal Ð _i marcheaz debutul obligaciilor instituite de lege ”n
sarcina organelor judiciare cu privire la efectuarea tuturor activitcilor necesare pentru
”ndeplinirea obiectului acestei faze, reglementat ”n art. 285 C.proc.pen..
A. ënceperea urmririi penale in rem. ënceperea urmririi penale are loc, inicial,
exclusiv cu privire la fapt. Aceast dispozicie are caracter imperativ _i este aplicabil chiar _i
”n ipoteza ”n care ”n cuprinsul sesizrii este indicat _i identitatea presupusului infractor.
C‰nd actul de sesizare ”ndepline_te condiciile prevzute de lege, organul de urmrire

penal dispune ”nceperea urmririi penale cu privire la fapta sv‰r_it ori a crei sv‰r_ire se
pregte_te. Sesizarea poate fi realizat prin unul dintre modurile generale (pl‰ngere, denunc,
sesizare din oficiu) ori prin unul dintre modurile speciale.
A_adar, ori de c‰te ori exist o sesizare fcut ”n mod procedural _i din cuprinsul
creia nu rezult ”n mod neechivoc un caz de ”mpiedicare a punerii ”n mi_care a acciunii
penale, organul de urmrire penal competent (fie organ de cercetare penal, fie procuror)
dispune a se ”ncepe urmrirea penal cu privire la fapt.
Organul competent s dispun ”nceperea urmririi penale este organul de urmrire

penal, iar actul procedural prin care se dispune este ordonanca. Acest lucru ”nseamn faptul
c, excepcie fc‰nd cazurile ”n care procurorul are competenca exclusiv de efectuare a
urmririi penale, organele de cercetare penal, at‰t cele generale, c‰t _i cele speciale, pot
13

lOMoARcPSD|13484610
dispune ele ”nsele ”nceperea urmririi penale fr alte condicionri, fr ca ordonanca de
”ncepere a urmririi penale s trebuiasc a fi supus confirmrii procurorului.
ënceperea urmririi penale ”n cazul infracciunilor de audienc. Conform art. 360

alin. (1) C.proc.pen., infracciunea de audienc este definit ca fiind fapta prevzut de legea
penal comis ”n cursul _edincei de judecat.
Constatarea sv‰r_irii faptei este realizat de ctre pre_edintele completului de

judecat, care are, totodat, obligacia de a-l identifica pe fptuitor. Constatarea _i identificarea
se mencioneaz ”n cuprinsul ”ncheierii de _edinc, care astfel devine act de sesizare a organelor
de urmrire penal. ëncheierea va fi transmis procurorului competent, prin aceasta
”nceleg‰ndu-se obligacia de sesizare a parchetului cruia ”i revine competenca de investigare ”n
raport cu dispoziciile procedurale relative la competenca material, teritorial _i dup calitatea
persoanei.
ën ipoteza ”n care procurorul care particip la judecat face parte din parchetul cruia i-
ar reveni competenca de efectuare a urmririi penale, acesta poate declara c ”ncepe urmrirea
penal _i c pune ”n mi_care acciunea penal, put‰nd, imediat dup aceast declaracie, s
dispun msura preventiv a recinerii fptuitorului devenit astfel suspect sau, ”n ipoteza
punerii ”n mi_care a acciunii penale, inculpat.
B. Obligaciile organului de urmrire penal dup ”nceperea urmririi penale.

Rolul fazei de urmrire penal este acela de a administra probatoriul necesar pentru stabilirea
realitcii faptelor sesizate, identificrii fptuitorilor _i stabilirii condiciilor de responsabilitate
penal a acestora, pentru ca, la final, procurorul s decid dac este necesar sau nu trimiterea
”n judecat.
Obligacia de administrare a probelor. Odat creat cadrul procesual necesar Ð

”nceperea urmririi penale Ð, organelor de urmrire penal le revine obligacia, conform art.
306 alin. (1) C.proc.pen., ca din proprie iniciativ (”n respectarea principiului oficialitcii
procesului penal) s str‰ng date ori informacii pentru atingerea obiectului fazei procesuale, s
ia msuri pentru limitarea consecincelor infracciunilor sesizate, s str‰ng _i s administreze
probe pentru lmurirea cauzei sub toate aspectele, cu respectarea prevederilor legale.
ën ipoteza reglementat de art. 294 alin. (1) c.proc.pen., atunci c‰nd dup examinarea
sesizrii organele de cercetare penal constat c nu sunt competente a efectua urmrirea
penal, ”n afar de obligacia de a trimite cauza procurorului pentru sesizarea organelor
competente, acestea au obligacia de a efectua actele care nu sufer am‰nare.
Din formularea art. 306 alin. (6) C.proc.pen. deducem c:
Ð secretul bancar _i cel profesional pot fi opuse organelor de urmrire penal ”nainte de
”nceperea urmririi penale (in rem), iar organelor de cercetare penal _i dup acest moment;
Ð secretul bancar _i cel profesional nu pot fi opuse procurorului dup ”nceperea

urmririi penale, ”n sensul c decintorii datelor _i informaciilor protejate de secretul bancar _i
14

lOMoARcPSD|13484610
profesional nu mai pot opune acest caracter pentru a refuza solicitarea de comunicare a lor
ctre procuror;
Ð secretul profesional al avocatului continu a fi opozabil _i ”nainte _i dup ”nceperea

urmririi penale, legea procesual nepermic‰nd nicio excepcie prin care organul de urmrire
penal s aib acces la astfel de date _i informacii (”n absenca unui acord din partea persoanei
la care acestea se refer);
Procedura audierii anticipate. Potrivit dispoziciilor art. 308 C.proc.pen., a fost

reglementat o procedur special de administrare a probei cu declaracia martorului ”n faza de
urmrire penal. Aceast procedur presupune drept condicie ”mprejurarea pe care o constat
organul de urmrire penal referitor la probabilitatea ca un martor s nu mai poat fi audiat ”n
cursul judeccii.
Cazurile ce ar putea duce la imposibilitatea audierii (de fapt, a reaudierii) martorului ”n
faca instancei de judecat vizeaz cazuri ce cin de situacia martorului (nu de imposibilitatea
ulterioar Ð tehnic, administrativ sau juridic a instancei Ð de a administra proba), sens ”n
care ar putea fi vorba despre starea de boal grav (incurabil ori progresiv) a martorului,
v‰rsta ”naintat, preconizata deplasare a acestuia, pentru o perioad mai mare, ”ntr-o zon a
globului inaccesibil.
Audierea anticipat a martorului se face ”n cursul urmririi penale la cererea
procurorului care efectueaz ori supravegheaz urmrirea penal ”n cauz. Aceast solicitare
poate fi fcut de procuror din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penal _i se
adreseaz ”n scris judectorului de drepturi _i libertci competent. Cererea trebuie s fie
motivat _i, apreciem noi, ”nsocit de probatoriile necesare dovedirii situaciei ce genereaz
presupunerea asupra imposibilitcii audierii martorului, la o dat ulterioar, ”n faca instancei.
C. Continuarea urmririi penale in personam. Dup ”nceperea urmririi penale

in rem, organele de urmrire penal procedeaz la str‰ngerea de date _i informacii _i
administrarea probatoriului necesar pentru verificarea realitcii faptelor sesizate, pentru
stabilirea caracterului ilicit penal al acestora, pentru identificarea fptuitorului _i verificarea
condiciilor de responsabilitate penal a acestuia.
ën momentul ”n care, ”n cauza investigat, exist suficiente probe care s genereze

indicii rezonabile c o anumit persoan a comis fapta pentru care s-a ”nceput urmrirea
penal (in rem), atunci se va dispune ca urmrirea penal anterior ”nceput s fie continuat in
personam, a_adar, s fie efectuat Ð din acel moment Ð asupra unei persoane concrete,
identificate, persoan care astfel va dob‰ndi calitatea de suspect.
Dob‰ndind calitatea de suspect , persoana mencionat (persoan fizic sau persoan

juridic) va avea din acest moment, ”n mod automat, ”ntreg spectrul de drepturi _i obligacii pe
care legea le prevede pentru acest subiect procesual principal.
Continuarea urmririi penale fac de un suspect se dispune prin ordonanc de organul

de urmrire penal. ën cazul ”n care urmrirea penal este efectuat de ctre organul de
cercetare penal, continuarea urmririi penale in personam este dispus de organul de
cercetare penal. Aceast msur este supus, ”n termen de 3 zile, confirmrii procurorului
15

lOMoARcPSD|13484610
care supravegheaz urmrirea penal, organul de cercetare penal fiind obligat s prezinte
acestuia _i dosarul cauzei.
ën ceea ce prive_te intervalul de timp, minim sau maxim, ce ar putea separa momentul
”nceperii urmririi penale in rem de momentul dispunerii continurii urmririi fac de suspect,
legea nu prevede un asemenea termen. Legea procesual nu prevede nici mcar faptul ca
datele sau probele ce formeaz acea presupunere
Astfel, dup formularea sesizrii _i p‰n la dispunerea continurii urmririi penale fac
de suspect, persoana indicat ”n sesizare ori ”n legtur cu care organele de urmrire penal
efectueaz probatorii pentru a verifica dac este autorul faptei nu are o calitate procesual
definit de lege care s ”i permit s exercite drepturile specifice suspectului, de pild,
angajarea unui aprtor care s asiste la efectuarea actelor de urmrire penal, formularea de
cereri de probatorii, desemnarea unui expert care s participe la efectuarea unei expertize.
Aducerea la cuno_tinc a calitcii de suspect. Dup ”nceperea urmririi penale in

rem, prin ordonanc, organele de urmrire penal administreaz probatoriile necesare cu
privire la existenca faptei, ”n principal, respectiv cu privire la identificarea fptuitorului, ”n
secundar. Neav‰nd nicio calitate procesual la acest moment, legea nu prevede obligacia
organului judiciar de a aduce la cuno_tinca vreunei persoane despre ”nceperea urmririi
penale.
Odat cu dispunerea continurii urmririi penale asupra unei persoane, aceasta

dob‰nde_te calitatea de suspect _i, odat cu ea, _i drepturile _i obligaciile prevzute de lege,
”ntre care _i dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat _i ”ncadrarea
juridic a acesteia (conform art. 78 raportat la art. 83 lit. a1) C.proc.pen.). Aducerea la
cuno_tinca celui cercetat Ð de ctre organele de urmrire penal Ð a calitii de suspect este
stabilit ca obligaie a acestor organe i marcheaz nu doar contientizarea, de ctre cel ”n
cauz, a acestei caliti procesuale, dar i posibilitatea efectiv de a-i face aprrile necesare,
de a-i angaja un aprtor (ori de a beneficia de unul din oficiu, ”n cazurile prevzute de lege)
i de a-i exercita celelalte drepturi prevzute de lege.
Aducerea la cunotin a calitcii de suspect este stabilit ca obligacie a acestor organe

_i marcheaz nu doar con_tientizarea, de ctre cel ”n cauz, a acestei calitci procesuale, dar _i
posibilitatea efectiv de a-_i face aprrile necesare, de a-_i angaja un aprtor (ori de a
beneficia de unul din oficiu, ”n cazurile prevzute de lege) _i de a-_i exercita celelalte drepturi
prevzute de lege.
Codul de procedur penal stabile_te limitele temporale ”ntre care trebuie s aib loc
aceast informare. Cu privire la limita inferioar, comunicarea nu poate fi realizat dec‰t
ulterior momentului ”n care, prin ordonanc, se dispune continuarea urmririi penale in
personam fac de fptuitorul care astfel devine suspect. Limita superioar este cea fixat de
art. 307 C.proc.pen. (respectiv art. 108 alin. (3) C.proc.pen.), _i anume comunicarea trebuie
realizat anterior primei audieri a suspectului.
16

lOMoARcPSD|13484610
ën plus, art. 10 C.proc.pen. prevede suplimentar, ”n cuprinsul alin. (3), c suspectul are
dreptul de a fi informat de ”ndat _i ”nainte de a fi ascultat despre fapt _i ”ncadrarea juridic.
D. Punerea ”n mi_care a acciunii penale. Punerea ”n mi_care a acciunii penale

semnific avansarea cercetrilor penale ”ntr-o nou etap. Ea se poate dispune doar de ctre
procuror prin ordonanc, fie din oficiu, fie la propunerea motivat a organului de cercetare
penal.
Condiciile pentru a se dispune punerea ”n mi_care a acciunii penale sunt urmtoarele:
a) s fi fost anterior ”nceput urmrirea penal cu privire la fapt _i, respectiv, s se fi

dispus continuarea acesteia fac de suspect;
b) s existe probe care s formeze convingerea procurorului c suspectul a sv‰r_it

infracciunea (pentru care anterior se dispusese continuarea urmririi penale ca suspect).
c) s nu existe vreunul dintre cazurile de ”mpiedicare prevzute la art. 16 alin. (1)

C.proc.pen., ce ar determina ”mpiedicarea punerii ”n mi_care a acciunii penale.
Fac de vechiul Cod de procedur penal, noua reglementare nu mai permite punerea
”n mi_care a acciunii penale direct prin rechizitoriu. De asemenea, ca diference fac de legea
veche, cea nou nu mai permite ipoteza ca, dup sesizarea instancei de judecat (a instancei de
fond), s se modifice obiectul judeccii, ”n sensul extinderii acciunii penale iniciale la acte
materiale noi, la fapte noi ori la persoane noi, o astfel de extindere fiind posibil doar ”n faza
de urmrire penal.
Odat cu punerea ”n micare a aciunii penale, posibilitcile inculpatului de a exercita

aprarea pot spori. Astfel, dac suspectului (personal sau prin aprtor) ”i poate fi
restriccionat, motivat, consultarea dosarului, dup punerea ”n mi_care a acciunii penale,
restriccionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile (art. 94 alin. (4) teza a II-a
C.proc.pen.)
De_i punerea ”n mi_care a acciunii penale nu semnific ”n mod obligatoriu adoptarea,

la finalul acestei faze, a unei solucii de trimitere ”n judecat Ð fiind posibil, ”n continuare,
adoptarea unor solucii de clasare, de renuncare la urmrirea penal sau chiar de ”ncheiere a
unui acord de recunoa_tere a vinovciei Ð, solucia de trimitere ”n judecat are ca premis
efectuarea unei urmriri penale fac de inculpat.
Obligaciile organelor de urmrire penal dup punerea ”n mi_care a acciunii penale.

Dup punerea ”n mi_care a acciunii penale, dispoziciile procesuale oblig organele de urmrire
penal s aduc acest lucru la cuno_tinca inculpatului _i s ”i solicite o nou declaracie. Prin
urmare, dup emiterea ordonancei de punere ”n mi_care a acciunii penale, organul de cercetare
penal sau procurorul ”l va chema pe inculpat, dispun‰nd citarea acestuia. Inculpatului i se
aduc la cuno_tinc, mai ”nt‰i, ”n condiciile art. 108 C.proc.pen. (”n scris), punerea ”n mi_care a
acciunii penale ”mpotriva sa Ð inclusiv fapta pentru care a fost inculpat _i ”ncadrarea juridic a
acesteia Ð, precum _i drepturile _i obligaciile procesuale ”n noua sa calitate de inculpat, despre
”ndeplinirea acestor activitci ”ncheindu-se un proces-verbal.
17

lOMoARcPSD|13484610
Inculpatului i se solicit ulterior o declaracie, av‰nd ”n vedere calitatea nou-dob‰ndit,

el av‰nd posibilitatea de a da o nou declaracie ori de a refuza acest lucru, invoc‰nd dreptul la
tcere. Din economia textului reiese c aceast ”n_tiincare _i, respectiv, procedarea la
ascultarea inculpatului se vor realiza, de regul, de ctre organele de cercetare penal, ”n
vreme ce procurorul, cu titlu de excepcie, doar atunci c‰nd va considera necesar, va putea
proceda personal la desf_urarea acestor activitci procedurale (art. 309 alin. (4) C.proc.pen.).
E. Extinderea urmririi penale. Obiectul urmririi penale este inicial determinat

de faptele ce fac obiectul sesizrii organului judiciar prin pl‰ngere, denunc ori sesizare din
oficiu. Ulterior, fapta sau faptele pentru care s-a ”nceput urmrirea penal in rem sunt
imputate ca ”nvinuire unuia sau mai multor suspecci.
ëntruc‰t dispoziciile art. 311 C.proc.pen. sunt aplicabile dup declan_area urmririi
penale, descoperirea de fapte noi poate conduce la extinderea urmririi penale in rem
(descoperirea de fapte noi), iar descoperirea implicrii de persoane noi ”n comiterea acelora_i
fapte ce fac deja obiectul urmririi penale poate conduce la extinderea urmririi penale in
personam, prin transformarea ”n suspecci _i a altor persoane.
Extinderea urmririi penale se dispune de ctre organul de urmrire penal ”n raport cu

competencele recunoscute ”n art. 305 C.proc.pen.. Astfel, ”n msura ”n care cauza se afl ”n
lucru la organul de cercetare penal, extinderea urmririi penale in rem poate fi dispus, prin
ordonanc, fie de ctre organul de cercetare penal, fie de ctre procuror. Extinderea urmririi
penale cu privire la persoane noi (extinderea urmririi penale in personam) poate fi dispus de
procuror sau de organul de cercetare penal. Extinderea dispus de organul de cercetare
penal se supune confirmrii motivate a procurorului care supravegheaz urmrirea penal, ”n
termen de cel mult 3 zile de la data emiterii ordonancei, organul de cercetare penal fiind
obligat s prezinte totodat _i dosarul cauzei.
Dup dispunerea extinderii urmririi penale (in rem sau in personam), ”n msura ”n
care noi persoane dob‰ndesc calitatea de suspect ori ”n situacia ”n care suspeccii existenci ”n
cauz, la un moment dat, sunt acuzaci de comiterea unor noi fapte, fac de ace_tia exist
obligacia de a le fi aduse la cuno_tinc noile ”nvinuiri, respect‰ndu-se ”ntocmai procedura
anterior descris la art. 307 C.proc.pen., d‰ndu-li-se posibilitatea ca prin intermediul
declaraciei s ”_i poat exprima punctul de vedere Ð aprrile Ð fac de noile acuzacii. Prin
urmare, ori de c‰te ori are loc o extindere a urmririi penale in personam, chemarea,
”n_tiincarea _i audierea suspectului (din nou, ”n cazul unora dintre acuzaci) sunt obligatorii.
Extinderea acciunii penale. Conform art. 311 alin. (5) C.proc.pen., potrivit
competencei exclusive, procurorul, din oficiu sau la propunerea fcut de organul de cercetare
penal, are posibilitatea ca, urmare a extinderii urmririi penale la aspecte noi, s dispun
extinderea acciunii penale. Aceast ipotez are ca premis situacia unei acciuni penale ce a fost
anterior pus ”n mi_care cu privire la o fapt _i la o persoan, iar ulterior descoperii de aspecte
de fapt noi, acestea sunt cuprinse ”n obiectul urmririi penale prin extindere (extindere a
urmririi penale in rem), sunt imputate inculpatului ca ”nvinuire suplimentar (extindere in
personam), iar mai apoi, ”n situacia unui probatoriu suficient _i cu privire la vinovcia
18

lOMoARcPSD|13484610
inculpatului fac de aspectele noi descoperite, s-ar putea dispune extinderea acciunii penale
puse anterior ”n mi_care.
Pornind de la caracterul strict personal al acciunii penale _i concinutul art. 335-337

C.proc.pen. 1968 privind modificarea obiectului judeccii ”n prim instanc, teoreticienii
dreptului procesual penal au stabilit delimitrile ”ntre extinderea acciunii penale (pentru noi
acte materiale ale infracciunii pentru care anterior s-a pus ”n mi_care acciunea penal) _i
extinderea procesului penal (prin punerea ”n mi_care a acciunii penale) pentru noi fapte sau
noi persoane.
F. Schimbarea ”ncadrrii juridice. ën cursul urmririi penale, schimbarea

”ncadrrii juridice se dispune de ctre organul de urmrire penal (procuror sau organ de
cercetare penal ce efectueaz ancheta penal) prin ordonanc, modificare ce oblig organul
judiciar la aducerea la cuno_tinca suspectului sau inculpatului a noii ”ncadrri _i oferirea
posibilitcii de a-_i face aprrile, inclusiv pe calea declaraciei, fac de noua ”ncadrare juridic
dat faptei ori faptelor de care este suspectat sau inculpat.
ëncadrarea juridic a faptei presupune realizarea de ctre organele judiciare a unei

concordance ”ntre concinutul legal al infracciunii _i concinutul concret al acesteia. Prin
”ncadrarea juridic a faptei se ”ncelege stabilirea denumirii infracciunii _i a dispoziciei din
Codul penal sau dintr-o lege special care o prevede, fr a se lua ”n considerare recinerea
provocrii sau a circumstancelor atenuante ori agravante.
2. Suspendarea urmririi penale
Suspendarea urmririi penale este o msur ce poate fi dispus doar de ctre procuror prin
ordonanc, ca urmare a intervenirii unui incident procedural, impediment ”n continuarea
urmririi penale anterior declan_ate.
Suspendarea poate fi cerut de prci sau de subieccii procesuali principali prin cerere scris
adresat organelor de urmrire penal, cu invocarea cazului de suspendare pe care ”_i
”ntemeiaz solicitarea. Dac dosarul se afl ”n lucru la organele de cercetare penal, acestea,
constat‰nd incidenca vreunuia dintre cazurile de suspendare, au obligacia de a-l informa pe
procuror _i de a-i propune prin referat msura suspendrii urmririi penale, ”naint‰ndu-i,
totodat, _i dosarul cauzei. Procurorul de caz poate s ia aceast msur _i din oficiu.
Cazurile de suspendare. Urmrirea penal, potrivit Codului de procedur penal, se

dispune atunci c‰nd este ”nt‰lnit cel pucin unul dintre cele trei cazuri expres reglementate de
art. 312 C.proc.pen., anume ”n caz de boal grav a suspectului sau inculpatului, ”n cazul
intervenirii unui impediment legal temporar ori ”n cazul desf_urrii procedurii de mediere.
Din formularea textului de lege amintit reiese c, odat dovedit cazul de suspendare, msura
este obligatorie, nu facultativ, procurorul fiind obligat s o dispun.
Boala grav a suspectului sau inculpatului (art. 312 alin. (1) C.proc.pen). Acest caz de
suspendare este incident atunci c‰nd sunt ”ntrunite cumulativ urmtoarele condicii:
19

lOMoARcPSD|13484610
Ð s fi fost ”nceput urmrirea penal cu privire la fapt _i s fi fost continuat cu privire la

suspect;
Ð inculpatul sau suspectul s prezinte afecciuni medicale grave. Starea de sntate grav a
altor prci sau subiecci procesuali principali (de pild, a persoanei vtmate) nu poate constitui
temei al suspendrii urmririi penale;
Ð boala de care sufer inculpatul sau suspectul s fie grav, gravitate ce se reflect ”n
”mpiedicarea acestuia de a participa la procesul penal. Boala poate fi de natur fizic sau de
natur psihic;
Ð boala grav trebuie s fi fost dovedit exclusiv prin expertiz medico-legal.
Acest caz de suspendare trebuie s fie dovedit, iar mijlocul de prob pe care legea ”l
permite este exclusiv expertiza. Prin urmare, cazul de suspendare mencionat nu va putea fi
dovedit prin alte mijloace de prob Ð martori sau ”nscrisuri.
ën ceea ce prive_te perioada pe care se dispune suspendarea urmririi penale (pe motive
medicale), aceast suspendare este dispus pe o perioad nedeterminat, fiind mencinut p‰n
c‰nd, pe baza unei alte expertize medico-legale , se va constata c a disprut cazul mencionat,
”n sensul c starea de sntate a inculpatului sau suspectului va permite participarea lui la
procedurile desf_urate ”mpotriva sa. ën ipoteza dispariciei cazului de suspendare, urmrirea
penal va fi reluat din dispozicia procurorului, ”n conformitate cu prevederile art. 333
C.proc.pen..
Existenca unui impediment legal temporar (art. 312 alin. (2) C.proc.pen.). Acest
caz este incident atunci c‰nd sunt ”ndeplinite cumulativ urmtoarele condicii:
Ð s fi fost ”nceput urmrirea penal cu privire la fapt _i s fi fost continuat cu privire la

suspect, fr ”ns s fi fost pus ”n mi_care acciunea penal (caz de suspendare privindu-l pe
suspect);
Ð s se constate incidenca unui impediment la punerea ”n mi_care a acciunii penale;
Ð impedimentul s fie de natur legal, s fi fost stabilit prin intermediul unei norme juridice;
Ð impedimentul s fie, de la bun ”nceput, conceput ca un unul temporar.
Astfel de impedimente legale _i temporare pot fi cele legate de recunoa_terea unei

imunitci de jurisdiccie penal anumitor persoane pe durata exercitrii unor funccii publice, a
”ndeplinirii unui mandat. De exemplu, conform art. 84 alin. (2) din Constitucie, Pre_edintele
Rom‰niei se bucur de imunitate, singura infracciune pentru care ar putea fi pus sub urmrire
penal (cu respectarea unei proceduri speciale) fiind aceea de ”nalt trdare (art. 398 C.pen.).
Prin urmare, suntem ”n ipoteza unui impediment legal _i temporar (durata mandatului), ce
”mpiedic punerea ”n mi_care a acciunii penale.
Cazul de suspendare nu este incident ”n situaciile ”n care, pentru faptele sv‰r_ite de o

anumit persoan (chiar dac funccia ce determin incidenca acestei condicii este limitat ”n
20

lOMoARcPSD|13484610
timp), se cere ”ndeplinirea unei condicii prealabile sau obcinerea unei autorizri prealabile
(chiar dac funccia ce determin incidenca acestei condicii este limitat ”n timp), dac
”ndeplinirea condiciei nu este posibil ori acordarea unei asemenea autorizri este refuzat. ën
aceast situacie, suntem ”n ipoteza cazului de ”mpiedicare prevzut de art. 16 alin. (1) lit. e)
C.proc.pen., a crui constatare impune emiterea unei ordonance de clasare a cauzei. ën ipoteza
”n care, dat fiind caracterul eventual temporar al funcciei sau mandatului (ce a determinat
necesitatea condiciei sau autorizrii prealabile), acesta a ”ncetat, astfel c respectiva condicie
nu mai este necesar a fi ”ndeplinit, urmrirea penal anterior finalizat prin clasare va putea
fi reluat, potrivit dispoziciilor art. 335 alin. (2) NCPP.
Desf_urarea procedurii de mediere (art. 312 alin. (3) C.proc.pen). Medierea este
reglementat ”n Rom‰nia prin dispoziciile Legii nr. 192/2006 privind medierea _i organizarea
profesiei de mediator . Potrivit art. 67 din lege, medierea este benevol _i facultativ, fiind
posibil ”n cauzele penale ”n legtur cu latura civil pentru toate infracciunile, iar ”n legtur
cu latura penal, numai ”n cauzele privind infracciuni pentru care, potrivit legii, retragerea
pl‰ngerii prealabile sau ”mpcarea prcilor ”nltur rspunderea penal.
Suspendarea urmririi penale nu se dispune dec‰t ”n ipoteza derulrii unei proceduri de

mediere ”n latura penal a cauzei pentru una dintre infracciunile prevzute de art. 67 alin. (2)
din Legea medierii.
Contractul de mediere este cel care permite Ð din momentul depunerii la procuror Ð a
se dispune suspendarea urmririi penale, ”n vreme ce prezentarea acordului de mediere
conduce la ”ncetarea suspendrii (reluarea urmririi penale) _i la emiterea unei solucii de
clasare ”n temeiul art. 16 alin. (1) lit. g) NCPP. ën_tiincarea procurorului despre declan_area
procedurii de mediere va putea fi efectuat de una dintre prci prin prezentarea contractului de
mediere.
ën privinca duratei suspendrii ”ntemeiate pe desf_urarea unei medieri asupra laturii

penale, art. 70 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 stipuleaz c aceasta dureaz p‰n c‰nd
procedura medierii se ”nchide prin oricare dintre modurile prevzute de lege, dar nu mai mult
de 3 luni de la data la care a fost dispus. Urmrirea penal se reia din oficiu fie la expirarea
termenului de 3 luni (fr ca prcile s fi ajuns la un acord ori s se fi ”ncheiat medierea din
alte motive), fie anterior acestui termen, la data comunicrii ctre procuror a acordului de
mediere (caz ”n care se va dispune clasarea cu privire la aceast fapt), fie la data comunicrii
procesului-verbal prin care se constat finalizat procedura de mediere (fr ca prcile s fi
ajuns la vreun acord).
Obligaciile organelor de urmrire penal dup dispunerea suspendrii.

Suspendarea se dispune de ctre procuror, printr-o ordonanc ce va fi comunicat, ”n
conformitate cu prevederile art. 313 alin. (2) C.proc.pen., prcilor _i subieccilor procesuali
principali. Comunicarea ”ndepline_te dublul rol Ð de ”n_tiincare cu privire la incidentul
procedural survenit, iar, pe de alt parte, ofer acestor prci _i subiecci procesuali principali
posibilitatea ca, atunci c‰nd sunt nemulcumici de msura adoptat, c‰nd apreciaz c ea este
netemeinic sau nelegal, s o poat ataca potrivit procedurii generale instituite de art. 339
C.proc.pen.
21

lOMoARcPSD|13484610
Ca remediu procesual pus la dispozicia suspectului sau inculpatului aflat ”n situacie de

boal grav pentru care s-a dispus suspendarea urmririi penale, referitor strict la actele de
urmrire penal efectuate ”n timpul suspendrii, la reluarea urmririi penale acestea vor putea
fi refcute Ð dac este posibil Ð la cererea suspectului sau inculpatului (art. 313 alin. (3) teza a
II-a C.proc.pen.) Prin urmare, refacerea actelor de urmrire penal (”ndeplinite pe durata
suspendrii urmririi penale) este condicionat de trei aspecte:
Ð s existe o solicitare ”n acest sens, dup reluarea urmririi penale, din partea suspectului sau
inculpatului (personal, prin aprtor, prin reprezentant);
Ð solicitarea s provin doar de la inculpatul sau suspectul afectat de cazul de boal grav,
doar acesta justific‰nd un interes legitim ”n refacerea respectivelor acte;
Ð refacerea actelor s fie posibil (de pild, ”n opinia noastr, o perchezicie domiciliar nu ar
mai putea fi refcut).
Mai mencionm c, indiferent de natura cazului de suspendare a urmririi penale,

organului de cercetare penal (nu procurorului) ”i revine sarcina de a verifica periodic, dup
suspendare, dac mai subzist cazul de suspendare. Aceast periodicitate nu trebuie s
dep_easc 3 luni, iar verificarea ”ndeplinirii sarcinii Ð la dosarul cauzei Ð va putea fi
observat prin ”ntocmirea _i depunerea de ctre organul de cercetare penal a proceselor-
verbale ”ntocmite cu ocazia fiecreia dintre aceste verificri (cu ocazia fiecrei verificri,
organul de cercetare penal trebuie s consemneze ”ntr-un proces-verbal cele constatate). ën
msura ”n care ar constata o disparicie a cazului de suspendare, organul de cercetare penal are
obligacia de a ”ntocmi propunerea de reluare a urmririi penale _i de a o ”nainta, ”mpreun cu
dosarul cauzei, procurorului care supravegheaz urmrirea penal.
3. Clasarea i renunarea la urmrirea penal. Odat sesizat ”n modurile prevzute de

lege, organul de urmrire penal este obligat s procedeze la investigarea cauzei _i s dispun,
la finalul cercetrilor, una dintre soluciile permise de lege. ëns_i formularea art. 285
C.proc.pen. referitoare la obiectul urmririi penale fixeaz ca finalitate a acestei faze
procesuale luarea unei decizii de ctre procuror cu privire la necesitatea de a se dispune sau
nu trimiterea ”n judecat.
A_adar, administrarea de probatorii dup declan_area urmririi penale are rolul de a

lmuri cauza sub toate aspectele (existenca faptei, identitatea fptuitorului, responsabilitatea
penal a acestuia), pentru a se putea dispune, la finalizarea ei, fie o solucie de netrimitere ”n
judecat, fie o solucie de trimitere ”n judecat. Acestea sunt tipurile de solucii ce pot fi emise la
sf‰r_itul urmririi penale, solucionarea fazei fiind ”n competenca exclusiv a procurorului. De_i
reglementat distinct, ca procedur special, ”ncheierea acordului de recunoa_tere a vinovciei
(art. 480 C.proc.pen.) este _i ea o modalitate de finalizare a urmririi penale (nefiind nici
dispozicie de netrimitere, nici dispozicie de trimitere ”n judecat), ”n msura ”n care acordul de
recunoa_tere este validat de ctre instanca de judecat .
22

lOMoARcPSD|13484610
ën afara soluciilor de trimitere sau netrimitere ”n judecat (dispuse dup ”nceperea _i

desf_urarea urmririi penale), Codul de procedur penal permite _i dispunerea unei solucii
de neurmrire penal (echivalentul soluciei de ne”ncepere a urmririi penale din vechiul cod).
Sub aspectul denumirii soluciilor _i a actelor prin care se dispun, noua lege procesual
a adus o simplificare a reglementrilor, ”n sensul c exist doar dou solucii de neurmrire _i
netrimitere ”n judecat Ð clasarea _i, respectiv, renuncarea la urmrirea penal, iar actele prin
care se dispun sunt ordonanca sau, ”n anumite cazuri, rechizitoriul.
A. Clasarea
Solucia de clasare poate fi dat exclusiv de procuror, prin ordonanc, din oficiu sau la
propunerea motivat a organului de cercetare penal.
Legea reglementeaz dou cazuri ce determin dispunerea clasrii:
a) Clasarea exclusiv ca solucie de neurmrire penal Ð atunci c‰nd nu se poate ”ncepe

urmrirea penal, ”ntruc‰t nu sunt ”ntrunite condiciile de fond _i de form esenciale ale
sesizrii.
Suntem ”n prezenca unei solucii de neurmrire, ”ntruc‰t, ”n aceast ipotez, absenca condiciilor
esenciale de fond _i de form ale sesizrii ”mpiedic ”ns_i ”nceperea urmririi penale.
b) Un alt caz de clasare este cel legat de constatarea incidencei unuia dintre cazurile de
”mpiedicare prevzute de art. 16 alin. (1) C.proc.pen.. Acest caz poate interveni ”n oricare
dintre fazele anchetei (prin raportare la ”nceperea sau nu a urmririi penale, dob‰ndirea
calitcii de suspect, dob‰ndirea calitcii de inculpat). Astfel:
Ð dac intervine dup ce sesizarea este verificat _i declarat admisibil sub aspectul
condiciilor de fond _i de form, dar din concinutul ei rezult fr echivoc incidenca unui caz de
”mpiedicare, organele de cercetare ”nainteaz procurorului actele ”mpreun cu propunerea de
clasare [art. 294 alin. (3) C.proc.pen.]. ën acest caz, clasarea are natura juridic a unei solucii
de neurmrire;
Ð dac intervine dup ”nceperea urmririi penale in rem, cazul prevzut de art. 16 C.proc.pen.
va ”mpiedica continuarea urmririi penale in personam, clasarea fiind ”n acest caz o solucie de
netrimitere ”n judecat, dispun‰ndu-se cu privire la fapt. Tot solucie de netrimitere ”n
judecat va fi clasarea _i ”n ipoteza ”n care se dispune fac de suspect sau fac de inculpat.
Momentul la care, ”n cursul anchetei penale, intervine clasarea nu prezint relevanc ”n

privinca efectelor soluciei de clasare, ”ns este important prin prisma soluciilor ce pot fi date
de judectorul de camer preliminar ”nvestit cu o pl‰ngere ”mpotriva unei solucii de clasare,
solucii care depind de ”mprejurarea dac s-a ”nceput sau nu urmrirea penal, dac s-a pus sau
nu ”n mi_care acciunea penal [art. 341 alin. (6) _i (7) C.proc.pen.].
Procedura de solucionare a cauzei prin clasare. Solucionarea fazei de urmrire

penal prin clasare este realizat de procuror, din oficiu sau la propunerea organului de
cercetare penal.
23

lOMoARcPSD|13484610
Propunerea organului de cercetare penal Ð ipotez valabil doar atunci c‰nd

procurorul supravegheaz activitatea organelor de cercetare penal ”n acel dosar Ð va fi
realizat prin ”ntocmirea unui referat motivat, care va cuprinde descrierea elementelor de fapt
_i de drept pe care se ”ntemeiaz propunerea de clasare. Lucrrile cauzei, ”mpreun cu
referatul, sunt ”naintate procurorului, iar acesta le va verifica _i, dup caz, ”_i va ”nsu_i
propunerea sau o va respinge. ën ambele cazuri, procurorul se va pronunca prin ordonanc Ð ”n
prima situacie, va emite ordonanca de clasare, ”n cea de-a doua, va emite o ordonanc de
restituire a dosarului organului de cercetare penal, conform art. 317 C.proc.pen..
Solucia de clasare poate fi dispus _i atunci c‰nd, fiind considerat terminat urmrirea
penal, organul de cercetare penal ”nainteaz cauza procurorului ”mpreun cu un referat
cuprinz‰nd propunerea de trimitere ”n judecat. ën aceast ipotez, procurorul, ”n etapa de
solucionare a cauzei, dac apreciaz c au fost respectate dispoziciile legale care garanteaz
aflarea adevrului, c urmrirea penal este complet _i se ”ntemeiaz pe probatoriul necesar
_i legal administrat, dar nu este de acord cu propunerea acestuia, poate decide adoptarea unei
alte solucii, inclusiv cea de clasare [art. 327 lit. b) C.proc.pen.], dispun‰nd ”n acest sens prin
ordonanc.
ën ipoteza ”n care cauza prive_te mai multe persoane sau/_i mai multe fapte, iar
acestora li se dau rezolvri diferite, unele dintre ele semnific‰nd dispozicie de trimitere ”n
judecat, atunci procurorul va emite un singur rechizitoriu, care va cuprinde toate aceste
solucii [art. 328 alin. (3) NCPP]. A_adar, subliniem faptul c putem ”nt‰lni solucii de clasare
care s fie dispuse _i prin intermediul rechizitoriului (ca solucii subsidiare celei de trimitere ”n
judecat). ën acest caz ”ns, motivarea soluciei de clasare nu mai este facultativ, ci, ”n opinia
noastr, obligatorie, chiar dac procurorul ”_i ”nsu_e_te argumentele organului de cercetare
penal.
ën ceea ce prive_te concinutul ordonancei de clasare, acesta este cel standard, descris de
art. 286 alin. (2) C.proc.pen.; suplimentar, ”n raport de actele _i msurile dispuse pe durata
urmririi penale, procurorul trebuie s dispun msurile legale _i referitoare la:
a) Msurile asigurtorii. ën privinca acestora, cele luate ”n cursul urmririi penale

trebuie, dup caz, mencinute ori ridicate. ën raport cu temeiul ce a stat la baza clasrii, ele se
vor putea mencine atunci c‰nd:
Ð au fost luate ”n vederea confiscrii speciale _i exist bunuri sau valori ce se impun a
fi supuse unei asemenea msuri, sens ”n care, conform art. 315 alin. (1) lit. c) C.proc.pen.,
procurorul, prin ordonanca de clasare, va dispune _i sesizarea judectorului de camer
preliminar, singurul competent a decide luarea sau nu a msurii ”n ipoteza netrimiterii ”n
judecat. ën acest caz, msurile se mencin cel pucin p‰n la rm‰nerea definitiv a ”ncheierii
judectorului de camer preliminar (”n raport de ceea ce dispune acesta);
Ð au fost luate ”n vederea garantrii executrii cheltuielilor judiciare. ën acest caz,

msurile asigurtorii se pot mencine raportat la valoarea acestor cheltuieli determinat prin
ordonanca de clasare _i ”n msura _i ”n limita ”n care suspectul sau inculpatul este obligat la
plata lor ;
24

lOMoARcPSD|13484610
Ð au fost luate ”n vederea garantrii executrii reparrii pagubei. ën acest caz, de_i
procurorul nu are competenca de a soluciona acciunea civil, are dreptul de a lua astfel de
msuri ”n cursul urmririi penale _i, ”n situacia ”n care au fost luate, trebuie s se pronunce prin
ordonanca de clasare asupra mencinerii sau ridicrii lor. Acest lucru se explic prin aceea c
ordonanca de clasare nu are autoritate de lucru judecat ”n faca instancei civile cu privire la
existenca faptei _i a persoanei care a sv‰r_it-o (art. 28 C.proc.pen.) persoana vtmat, ”n caz
de clasare, put‰nd introduce acciune la instanca civil indiferent de cazul din art. 16 invocat
pentru a se dispune, ”n procesul penal, netrimiterea ”n judecat.
b) Restituirea bunurilor ridicate sau a cauciunii. Nociunea de ãbunuri ridicateÓ se poate

referi at‰t la obiectele ridicate cu ocazia cercetrii la faca locului (apreciindu-se inicial c au
valoare probatorie ca mijloc material de prob), c‰t _i la cele ridicate cu ocazia percheziciilor
domiciliare, personale sau a autovehiculului; ”n aceea_i categorie am putea include ”nscrisurile
predate sau ridicate, precum _i trimiterile po_tale recinute [art. 138 alin. (1) lit. f) C.proc.pen.].
A_adar, se vor restitui doar bunurile care nu fac obiectul confiscrii speciale, iar
restituirea nu se va face oricui, ci doar celui care avea dreptul legal de decinere.
ën ceea ce prive_te cauciunea, aceasta a fost depus de inculpat ”n vederea aplicrii

msurii controlului judiciar pe cauciune. Dispozicia de clasare face ca msura preventiv
mencionat s ”nceteze de drept [conform art. 241 alin. (1) lit. b) C.proc.pen.], procurorul
av‰nd obligacia, conform art. 315 alin. (4) din acela_i cod, s constate acest lucru prin
ordonanca de clasare. Totodat, constat‰nd ”ncetat msura preventiv a controlului judiciar
pe cauciune, procurorul va dispune _i restituirea acesteia [art. 217 alin. (8) C.proc.pen.].
c) Sesizarea judectorului de camer preliminar cu propunerea de luare a msurii de

siguranc a confiscrii speciale. ën acest sens, sunt supuse confiscrii speciale, chiar dac nu s-
a dispus trimiterea ”n judecat, bunurile artate de art. 112 NCP.
d) Sesizarea judectorului de camer preliminar cu propunerea de desfiincare total

sau parcial a unui ”nscris. De_i nu poate fi angajat rspunderea penal a unei persoane (de
exemplu, fptuitorul a decedat) ori chiar motivat de ”mprejurarea c fapta nu constituie
infracciune (de pild, fapta a fost comis de un minor de 10 ani), ”nscrisurile constatate ca
fiind false, pentru a nu mai produce efecte juridice, trebuie desfiincate.
e) Sesizarea instancei competente potrivit dispoziciilor legii speciale ”n materia

sntcii mintale, ”n vederea dispunerii internrii nevoluntare.
f) Cheltuielile judiciare. Nociunea de ãcheltuieli judiciareÓ se refer la cheltuielile

necesare pentru efectuarea actelor de procedur, administrarea probelor, conservarea
mijloacelor materiale de prob, onorariile avocacilor, precum _i orice alte cheltuieli ocazionate
de desf_urarea procesului penal [art. 272 alin. (1) C.proc.pen.]. Dintre acestea, prin
ordonanca de clasare se va reglementa obligacia de plat doar a cheltuielilor judiciare avansate
de stat. Cele efectuate de subieccii procesuali principali sau de ctre prci nu pot fi stabilite ”n
sarcina unei persoane dec‰t prin hotr‰re judectoreasc, aspect ce se desprinde din
interpretarea dispoziciilor art. 276 NCPP.
25

lOMoARcPSD|13484610
Prin ordonanca de clasare, procurorul stabile_te ca cheltuielile judiciare avansate de

stat s rm‰n ”n sarcina statului ori, ”n alte cazuri, pot fi puse ”n sarcina fie a persoanei
vtmate, fie a suspectului sau inculpatului ori a ambilor, conform diferencierilor indicate de
art. 275 alin. (1)-(5) C.proc.pen.
Comunicarea ordonancei de clasare. Potrivit art. 316 alin. (1) C.proc.pen.,

procurorul are obligacia ca, dup emiterea soluciei de clasare, prin ordonanc, s dispun a se
comunica o copie a acesteia celui ce a fcut sesizarea (persoan vtmat sau denunctor),
suspectului ori inculpatului, precum _i altor persoane interesate (de pild, prcii responsabile
civilmente). ën ipoteza ”n care ordonanca nu este motivat ”n fapt _i ”n drept, deoarece
procurorul _i-a ”nsu_it argumentele din referatul cu propunerea de clasare ”naintat de organele
de cercetare penal, atunci copia ordonancei va fi comunicat ”mpreun cu o copie a acestui
referat.
Raciunea comunicrii copiei ordonancei (_i nu doar a unei ”n_tiincri despre clasare) _i,
dac este cazul, a unei copii dup referatul cu propunerea de clasare, comunicare efectuat
ctre toate persoanele interesate , este determinat de dreptul pe care aceste persoane ”l au de a
ataca solucia procurorului prin procedura pl‰ngerii reglementat de dispoziciile art. 340
raportat la art. 339 C.proc.pen.. Pentru deplina exercitare a acestui drept, este necesar ca
persoanele interesate s aib acces nu doar la solucia de clasare dispus, ci _i la motivele ”n
fapt _i ”n drept ce au condus la aceast solucie, motivare pe care o afl fie din cuprinsul
ordonancei, fie din cuprinsul referatului cu propunerea de clasare.
ën cazul ”n care soluia de clasare a fost dispus prin rechizitoriu, obligaia de

comunicare a acesteia rezult, indirect, din cuprinsul art. 339 alin. (4) C.proc.pen., conform
cruia, ã”n cazul soluciilor de clasare ori de renuncare la urmrire, pl‰ngerea se face ”n
termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluciaÓ (s.n.). ën
cazul soluciei date prin rechizitoriu, copia actului prin care s-a dispus solucia reprezint copia
rechizitoriului.
ën absenca unei prevederi exprese care s oblige la comunicarea ”ntregului rechizitoriu,

apreciem c procurorul poate dispune comunicarea unui extras al acestuia, care s cuprind
motivarea ”n fapt _i ”n drept a soluciei de clasare, comunicare ce poate fi considerat ca legal
efectuat.
B. Renuncarea la urmrirea penal. Motivacia reglementrii acestei soluii este

legat de supra”ncrcarea organelor judiciare cu cauze penale _i necesitatea de a oferi o solucie
de mijloc pentru faptele de gravitate redus ”ntre solucia de a trimite ”n judecat _i cea de a
dispune clasarea (”n afara oricrei sanccionri ori atencionri a fptuitorului).
ën privinca condiciilor care se cer a fi ”ndeplinite pentru dispunerea acestei solucii (art.
318 C.proc.pen.), aprecierea asupra oportunitcii este condicionat ”n primul r‰nd de o limit a
legii, mai precis o condicionare referitoare la pericolul social abstract al infracciunii: fapta ce
face obiectul urmririi penale s fie prevzut de lege cu pedeapsa amenzii ori cu pedeapsa
”nchisorii al crei maxim special s nu dep_easc 7 ani.
26

lOMoARcPSD|13484610
ën ceea ce prive_te criteriile ”n baza crora procurorul poate decide dac este oportun
sau nu s se procedeze la urmrirea penal Ð dac exist sau nu un interes public ”n urmrirea
faptei Ð, legea procesual face referire la criterii de ordin obiectiv (legate de fapta comis) _i,
respectiv, criterii de ordin subiectiv (referitoare la fptuitor), cu precizarea c solucia ar putea
fi dispus chiar ”n ipoteza ”n care autorul faptei nu este cunoscut.
Criteriile de ordin obiectiv vizeaz concinutul faptei, modul _i mijloacele de sv‰r_ire,

scopul urmrit _i ”mprejurrile concrete de sv‰r_ire, urmrile produse sau care s-ar fi putut
produce prin sv‰r_irea infracciunii.
Criteriile de ordin subiectiv sunt aplicabile doar ”n msura ”n care autorul faptei este
cunoscut, av‰nd calitatea de suspect sau inculpat: persoana suspectului sau a inculpatului,
conduita avut anterior sv‰r_irii infracciunii _i eforturile depuse pentru ”nlturarea sau
diminuarea consecincelor infracciunii.
Solucia de renuncare la urmrirea penal se poate dispune doar de ctre procuror, prin
ordonanc. Procurorul poate dispune solucia de renuncare la urmrirea penal _i prin
rechizitoriul prin care dispune, cu privire la alte fapte sau/_i cu privire la alte persoane, solucia
de trimitere ”n judecat.
ën ceea ce prive_te concinutul ordonancei de renuncare la urmrirea penal, ea trebuie

s cuprind obligatoriu motivele ”n fapt _i ”n drept ce stau la baza acestei solucii, respectiv s
concin, ”n esenc, elementele ordonancei de clasare
Suplimentar, doar ”n cazul ”n care autorul este cunoscut, av‰nd calitatea de suspect sau
inculpat, procurorul ”i poate impune ”ndeplinirea uneia sau a mai multor obligacii, ordonanca
de renuncare la urmrirea penal trebuind s cuprind _i aceste dispozicii. ëntruc‰t suspectul
sau inculpatul trebuie s agreeze respectarea obligaciilor ”n schimbul soluciei de netrimitere ”n
judecat, art. 318 alin. (3) NCPP prevede c procurorul va impune aceste obligacii dup
consultarea inculpatului sau suspectului.
ën caz de renuncare la urmrirea penal, pentru a asigura rolul preventiv al legii penale,
procurorul poate decide stabilirea ”n sarcina suspectului sau inculpatului a uneia sau a mai
multor obligacii, anume:
a) s ”nlture consecincele faptei penale sau s repare paguba produs ori s convin cu
partea civil o modalitate de reparare a acesteia;
b) s cear public scuze persoanei vtmate;
c) s presteze o munc neremunerat ”n folosul comunitcii, pe o perioad cuprins

”ntre 30 _i 60 de zile, ”n afar de situacia ”n care, din cauza strii de sntate, persoana nu
poate presta aceast munc;
d) s frecventeze un program de consiliere.
27

lOMoARcPSD|13484610
Ca _i ”n cazul ordonancei de clasare, _i ordonanca de renuncare la urmrirea penal se

impune a fi comunicat ”n copie persoanei care a fcut sesizarea, suspectului sau inculpatului,
precum _i altor persoane interesate.
Ordonanca prin care s-a dispus renuncarea la urmrirea penal este verificat sub
aspectul legalitcii _i temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dup caz, de procurorul
general al parchetului de pe l‰ng curtea de apel, iar c‰nd a fost ”ntocmit de acesta,
verificarea se face de procurorul ierarhic superior. C‰nd a fost ”ntocmit de un procuror de la
Parchetul de pe l‰ng ënalta Curte de Casacie _i Justicie, ordonanca este verificat de
procurorul-_ef de seccie, iar c‰nd a fost ”ntocmit de acesta, verificarea se face de ctre
procurorul general al acestui parchet.
Ordonanca prin care s-a dispus renuncarea la urmrirea penal, verificat sub aspectul
legalitii i temeiniciei, se transmite, spre confirmare, ”n termen de 10 zile de la data la care a
fost emis, judectorului de camer preliminar de la instanca creia i-ar reveni, potrivit legii,
competenca s judece cauza ”n prim instanc.
Judectorul de camer preliminar hotr_te prin ”ncheiere motivat, ”n camera de

consiliu, cu citarea persoanelor prevzute la alin. (12), precum _i cu participarea procurorului,
asupra legalitcii _i temeiniciei soluciei de renuncare la urmrirea penal. Neprezentarea
persoanelor legal citate nu ”mpiedic solucionarea cererii de confirmare.
Judectorul de camer preliminar verific legalitatea _i temeinicia soluciei de

renuncare la urmrirea penal pe baza lucrrilor _i a materialului din dosarul de urmrire
penal _i a ”nscrisurilor noi prezentate _i, prin ”ncheiere, admite sau respinge cererea de
confirmare formulat de procuror. ën cazul ”n care respinge cererea de confirmare, judectorul
de camer preliminar:
a) desfiinceaz solucia de renuncare la urmrire penal _i trimite cauza la procuror

pentru a ”ncepe sau a completa urmrirea penal ori, dup caz, pentru a pune ”n mi_care
acciunea penal _i a completa urmrirea penal;
b) desfiinceaz solucia de renuncare la urmrirea penal _i dispune clasarea.
ëncheierea este definitiv. ën cazul ”n care judectorul a respins cererea de confirmare

a soluciei de renuncare la urmrirea penal, o nou renuncare nu mai poate fi dispus,
indiferent de motivul invocat.
C. Continuarea urmririi penale la cererea suspectului sau inculpatului. ën

msura ”n care suspectul sau inculpatul se consider nevinovat, el are dreptul, prin probatoriile
administrate la cererea sa ori din oficiu, s obcin recunoa_terea acestei nevinovcii printr-o
solucie de clasare ”ntemeiat de prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)-d) C.proc.pen.. Uneori ”ns,
se pot opune acestei cercetri o serie de cauze legale care ”nltur rspunderea penal ori
cauze de nepedepsire, impedimente ce accioneaz din oficiu, independent de vreo manifestare
de voinc din partea sa. ën aceste condicii, legea a recunoscut inculpatului sau suspectului
dreptul la reacciune, anume dreptul de a cere organului de urmrire penal a se continua
28

lOMoARcPSD|13484610
procesul penal, ”n ciuda dispoziciei legale de ”mpiedicare ori, dup caz, manifestrii
procurorului de renuncare la urmrirea penal.
Cazurile ”n care se poate cere continuarea urmririi penale sunt: amnistia, prescripcia
(este vorba exclusiv despre prescripcia rspunderii penale), retragerea pl‰ngerii prealabile (”n
cazurile ”n care legea permite o astfel de retragere), existenca unei cauze de nepedepsire,
existenca unei cauze de neimputabilitate (constr‰ngerea fizic, constr‰ngerea moral, excesul
neimputabil, minoritatea, iresponsabilitatea, intoxicaia, eroarea), precum _i renuncarea
procurorului la urmrirea penal.
Dreptul de a cere continuarea urmririi penale se na_te de la momentul dispunerii

soluciei de clasare ori a celei de renuncare la urmrirea penal _i poate fi exercitat ”ntr-un
termen prevzut de lege sub sancciunea decderii, respectiv un termen de maxim 20 de zile de
la data primirii soluciei de netrimitere ”n judecat.
C‰nd se solicit continuarea urmririi penale, dac se verific unul dintre cazurile ce
permit aceast solicitare _i dac cererea este fcut ”n termen (a_adar, dup verificarea
condiciilor de admisibilitate a cererii), procurorul este obligat s dispun reluarea urmririi
penale.
Din interpretarea dispoziciilor art. 319 alin. (2) _i (3) C.proc.pen. reiese faptul c, drept
consecinc a continurii urmririi penale, cauza va fi solucionat prin adoptarea, din nou, a
unei solucii de netrimitere ”n judecat Ð fie aceea_i solucie, fie o solucie diferit. Pornind _i de
la faptul c cererea de continuare a urmririi penale are loc dup comunicarea soluciei iniciale
Ð a_adar, dup ”nchiderea urmririi penale _i dez”nvestirea procurorului prin ordonanc Ð,
apreciem c se impune ca procurorul de caz s dispun redeschiderea urmririi penale.
Asemenea principiului non reformatio in peius aplicabil cilor de atac ”n faza de

judecat, _i ”n aceast situacie, redeschiz‰ndu-se urmrirea penal la cererea suspectului sau
inculpatului, la finalul urmririi penale astfel redeschise nu se va putea adopta o solucie care
s ”i creeze acestuia o situacie mai grea dec‰t cea care a fost desfiincat prin cererea de
continuare a urmririi penale. Prin urmare, nu se va putea dispune o solucie de trimitere ”n
judecat, nu se va putea dispune o solucie de renunare la urmrirea penal dac anterior
fusese dat o solucie de clasare.
4. Terminarea urmririi penale
Terminarea urmririi penale reprezint ultima etap a fazei de urmrire penal, etap
”n care organul de cercetare penal, dac apreciaz c a administrat toate probele ”n cauz,
pregte_te dosarul de urmrire penal ”n vederea ”naintrii acestuia la procuror, pentru ca
acesta s dispun solucia de trimitere sau de netrimitere ”n judecat. Activitcile procesuale ce
se desf_oar ”ntre momentul ”nceperii urmririi penale _i momentul terminrii prezumtive a
acesteia reprezint etapa cercetrii penale, iar cele ce se desf_oar ”ntre momentul terminrii
29

lOMoARcPSD|13484610
prezumtive a urmririi penale _i momentul terminrii efective (propriu-zise) a urmririi

formeaz etapa trimiterii ”n judecat16. Astfel, terminarea urmririi penale nu se confund cu
epuizarea urmririi penale, care reprezint momentul final al urmririi penale, a_a cum reiese
_i din dispoziciile art. 321-323 C.proc.pen.
De ”ndat ce urmrirea penal este terminat _i organul de cercetare penal apreciaz

c sunt suficiente probe, propune fie trimiterea ”n judecat a inculpatului, fie clasarea sau
renuncarea la urmrirea penal _i ”nainteaz dosarul procurorului, ”nsocit de un referat.
Referatul, potrivit dispoziciilor art. 321 alin. (2) C.proc.pen.,trebuie s cuprind menciunile
prevzute la art. 286 alin. (4) C.proc.pen., alturi de unele date suplimentare cu privire la
mijloacele materiale de prob _i msurile luate cu privire la ele ”n cursul cercetrii penale,
precum _i locul unde acestea se afl.
ën termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare

penal, procurorul procedeaz la verificarea lucrrilor urmririi penale _i se pronunc asupra
acestora.
Dup desf_urarea activitcilor de verificare a lucrrilor de urmrire penal, procurorul

poate:
a) confirma solucia propus de organul de cercetare penal _i dispune rezolvarea

cauzei printr-o solucie de trimitere ”n judecat sau de netrimitere ”n judecat;
b) infirma propunerea organului de cercetare penal, situacie ”n care poate dispune

(323 C.proc.pen):
- restituirea cauzei la organul de cercetare penal ”n vederea completrii urmririi penale;
- restituirea cauzei la organul de cercetare penal ”n vederea refacerii urmririi penale, ”n

cazul ”n care se constat c nu au fost respectate dispoziciile legale;
- trimiterea cauzei la un alt organ de cercetare penal, conform dispoziciilor art. 302
C.proc.pen.
Atunci c‰nd completarea sau refacerea urmririi penale este necesar numai cu privire
la unele fapte sau la unii inculpaci, iar disjungerea nu este posibil, procurorul dispune
restituirea sau trimiterea ”ntregii cauze la organul de cercetare penal.
Ordonanca de restituire sau de trimitere cuprinde, pe l‰ng menciunile pe care trebuie

s le cuprind orice ordonan, indicarea actelor de urmrire penal ce trebuie efectuate ori
refcute, a faptelor sau ”mprejurrilor ce urmeaz a fi constatate _i a mijloacelor de prob ce
urmeaz a fi administrate.
5. Efectuarea urmririi penale de ctre procuror
16
30

lOMoARcPSD|13484610
Urmrirea penal se efectueaz ”n mod obligatoriu de ctre procuror ”n cazurile

prevzute de lege17 - competena efecturii urmririi penale dup materie sau calitatea
persoanei revine ”n mod obligatoriu procurorului18.
Procurorul poate dispune preluarea oricrei cauze ”n care exercit supravegherea,

indiferent de stadiul acesteia, pentru a efectua urmrirea penal Ð procurorul are vocaie
general ”n efectuarea urmririi penale. Procurorul poate prelua o cauz care este de
competena organelor de cercetare penal, dac apreciaz (”n funcie de complexitatea cauzei)
c este oportun s efectueze urmrirea penal.
ën cazurile ”n care procurorul efectueaz urmrirea penal, poate delega, prin

ordonanc, organelor de cercetare penal efectuarea unor acte de urmrire penal. Punerea ”n
mi_care a acciunii penale, luarea sau propunerea msurilor restrictive de drepturi _i libertci,
”ncuviincarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau msuri procesuale nu pot forma
obiectul delegrii.
Preluarea cauzelor de la alte parchete. Procurorii din cadrul parchetului ierarhic

superior pot prelua, ”n vederea efecturii sau supravegherii urmririi penale, cauze de
competenca parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozicia motivat a conductorului
parchetului ierarhic superior. Deoarece legea nu distinge, preluarea se poate face indiferent de
nivelul parchetului ierarhic superior.19
Preluarea se poate dispune din oficiu, la propunerea parchetului pe rolul cruia se afl dosarul,
sau la cererea prilor ori a subiecilor procesuali principali.
Trimiterea cauzei la un alt parchet. C‰nd exist o suspiciune rezonabil c

activitatea de urmrire penal este afectat din pricina ”mprejurrilor cauzei sau calitcii
prcilor ori a subieccilor procesuali principali ori exist pericolul de tulburare a ordinii publice,
procurorul general al Parchetului de pe l‰ng ënalta Curte de Casacie _i Justicie, la cererea
prcilor, a unui subiect procesual principal sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet
egal ”n grad. Procedura prin care se dispune aceast msur este similar soluionrii unei
cereri de strmutare, art. 326 C.proc.pen. fc‰nd trimitere la dispoziciile art. 73 _i 74
C.proc.pen.
Trimiterea cauzei la un alt parchet va fi dispus de procurorul general prin ordonan

motivat.
17
Potrivit art. 56 alin. 3 C.proc.pen., urmrirea penal se efectueaz, în mod obligatoriu, de ctre procuror:
a) în cazul infracciunilor pentru care competenca de judecat în prim instanc aparcine Înaltei Curci de
Casacie _i Justicie sau curcii de apel;
b) în cazul infracciunilor prevzute la art. 188 - 191, art. 257, 277, art. 279 - 283 _i art. 289 - 294 din Codul
penal;
c) în cazul infracciunilor svâr_ite cu intencie dep_it, care au avut ca urmare moartea unei persoane;
d) în cazul infracciunilor pentru care competenca de a efectua urmrirea penal aparcine Direcciei de
Investigare a Infracciunilor de Criminalitate Organizat _i Terorism sau Direcciei Nacionale Anticorupcie;
e) în alte cazuri prevzute de lege.
18
19
31

lOMoARcPSD|13484610
V. REZOLVAREA CAUZELOR I SESIZAREA INSTANEI
1. Rezolvarea cauzelor
Rezolvarea cauzei ”n etapa urmririi penale este efectuat de ctre procuror, chiar dac
urmrirea penal a fost efectuat de organele de cercetare penal.
Astfel, atunci c‰nd constat c au fost respectate dispoziciile legale care garanteaz
aflarea adevrului, c urmrirea penal este complet _i exist probele necesare _i legal
administrate, procurorul poate:
a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea ”n judecat, dac din materialul de
urmrire penal rezult c fapta exist, c a fost sv‰r_it de inculpat _i c acesta rspunde
penal;
b) emite ordonanc prin care claseaz sau renunc la urmrirea penal, potrivit
dispoziciilor legale.
Odat cu rezolvarea cauzei i emiterea rechizitoriului/ a ordonanei de clasare sau de

renunare la urmrirea penal, procurorul se dez”nvestete.
2. Rechizitoriul
Rechizitoriul este actul prin care procurorul dispune trimiterea ”n judecat a

inculpatului, c‰nd din materialul de urmrire penal rezult c fapta exist, a fost sv‰r_it de
inculpat _i acesta rspunde penal. Rechizitoriul se limiteaz la fapta _i persoana pentru care s-
a efectuat urmrirea penal. Acest act nu doar trimite cauza ”ntr-o etap superioar, dar
stabilete limitele ”n care judecata va avea loc cu privire la fapta/faptele i
persoana/persoanele la care se refer20
Rechizitoriul va cuprinde menciunile obligatorii prevzute la art. 286 alin. (2)
C.proc.pen. i, pe l‰ng acestea, datele privitoare la:
- fapta recinut ”n sarcina inculpatului _i ”ncadrarea juridic a acesteia,
- probele _i mijloacele de prob,
- cheltuielile judiciare,
- propunerea de luare, mencinere, revocare sau de ”nlocuire a unei msuri preventive ori a
unei msuri asigurtorii;
- propunerea de luare a unei msuri de siguran, dac este cazul.
- dispozicia de trimitere ”n judecat,
- alte menciuni necesare pentru solucionarea cauzei.
ën rechizitoriu se arat numele _i prenumele persoanelor care trebuie citate ”n instanc,
cu indicarea calitcii lor ”n proces, _i locul unde urmeaz a fi citate.
Procurorul ”ntocme_te un singur rechizitoriu chiar dac lucrrile urmririi penale
privesc mai multe fapte ori mai mulci suspecci _i inculpaci _i chiar dac se dau acestora
rezolvri diferite.
20
V,. Vduva în N. Volonciu, A.S. Uzlu, Codul de procedur penal comentat, ed a 3-a Hamangiu, 2017 p 935
32

lOMoARcPSD|13484610
Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitcii _i temeiniciei de prim-procurorul

parchetului sau, dup caz, de procurorul general al parchetului de pe l‰ng curtea de apel, iar
c‰nd a fost ”ntocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. C‰nd a fost
”ntocmit de un procuror de la Parchetul de pe l‰ng ënalta Curte de Casacie _i Justicie,
rechizitoriul este verificat de procurorul-_ef de seccie, iar c‰nd a fost ”ntocmit de acesta,
verificarea se face de ctre procurorul general al acestui parchet. ën cauzele cu arestaci,
verificarea se face de urgenc _i ”nainte de expirarea duratei arestrii preventive.
Potrivit Deciziei 9/2008 pronunat de ëCCJ ”n recurs ”n interesul legii, , rechizitoriul
trebuie s conin meniunea ãverificat sub aspectul legalitii i temeinicieiÓ, lipsa acestei
meniuni atrg‰nd neregularitatea actului de sesizare.
Activitatea de verificare se poate finaliza prin identificarea unor carene de legalitate
i/sau temeinicie ori, dimpotriv, cu concluzia deplinei conformitii a rechizitoriului cu
cerinele de temeinicie/legalitate.21
Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instancei de judecat22.
Rechizitoriul ”nsocit de dosarul cauzei _i de un numr necesar de copii certificate ale
rechizitoriului, pentru a fi comunicate inculpacilor, se trimit instancei competente s judece
cauza ”n fond.
ën situacia ”n care inculpatul nu cunoa_te limba rom‰n, se vor lua msuri pentru traducerea
autorizat a rechizitoriului, care va fi ata_at actelor mencionate la alin. (2). C‰nd nu exist
traductori autorizaci, traducerea rechizitoriului se face de o persoan care poate comunica cu
inculpatul.
Inculpatul, cetcean rom‰n aparcin‰nd unei minoritci nacionale, poate solicita s ”i fie
comunicat o traducere a rechizitoriului ”n limba matern.
VI. Reluarea urmririi penale
Ca urmare a faptului c soluciile dispuse la epuizarea urmririi penale nu au caracter

definitiv, se poate ”nt‰mpla ca, ”n anumite cazuri, organele de urmrire penal s revin
asupra acestora, relu‰ndu-se astfel urmrirea penal.
Reluarea urmririi poate fi dispus c‰nd desf_urarea procesului penal a fost ”ntrerupt
”nainte de a ajunge cauza ”n faca instancei, c‰nd cursul urmririi penale a fost oprit Ð prin
suspendare sau ”ntrerupere (cazul relurii dup suspendarea urmririi ori al redeschiderii
urmririi) Ð sau dup ce activitatea urmririi penale a fost finalizat, c‰nd cauza a ajuns ”n
faza camerei preliminare, ”ns rezultatele urmririi sunt imperfecte (cazul restituirii de ctre
judectorul de camer preliminar).23
Potrivit dispoziciilor art. 332 C.proc.pen., reluarea urmririi penale poate fi dispus ”n
urmtoarele cazuri:
Ð reluarea ”n caz de ”ncetare a cauzei de suspendare a urmririi penale;
Ð reluarea ”n caz de restituire a cauzei de ctre judectorul de camer preliminar;
21
22
Cu privire la soluia de trimitere în judecat. Dac, prin rechizitoriu se dispun i soluii de clasare/renunare la
urmrire penal, prin rechizitoriu nu este sesizat instana cu privire la actele i persoanele pentru care a
intervenit dispoziia de netrimitere în judecat.
23
33

lOMoARcPSD|13484610
Ð reluarea ”n caz de redeschidere a urmririi penale.

Reluarea urmririi penale nu poate avea loc dac a intervenit o cauz care ”mpiedic
punerea ”n mi_care a acciunii penale sau continuarea procesului penal.
Pentru a se dispune reluarea urmririi penale, este necesar ca aceast msur s fie
dispus printr-o ordonanc a procurorului ”n toate situaciile, chiar _i ”n cea a restituirii cauzei
de ctre judectorul de camer preliminar
1. Reluarea urmririi penale dup ”ncetarea cauzei de suspendare. Reluarea
urmririi penale dup suspendare are loc c‰nd se constat de procuror ori de organul de
cercetare penal, dup caz, c a ”ncetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de
cercetare penal care constat c a ”ncetat cauza de suspendare ”nainteaz dosarul
procurorului pentru a dispune asupra relurii.
C‰nd organul de cercetare penal constat c respectiva cauz de suspendarea ”ncetat,
”nainteaz procurorului care a dispus suspendarea actele din care rezult ”ncetarea cauzei de
suspendare ”mpreun cu un referat prin care propune reluarea urmririi penale.
ën cazul ”n care dosarul a rmas la procuror _i acesta constat cauza de ”ncetare a

suspendrii, nu va ”ntocmi referat, ci va dispune direct prin ordonanc reluarea urmririi
penale.
Dac procurorul constat c a ”ncetat cauza care a determinat suspendarea urmririi

penale, dispune prin ordonanc reluarea urmririi _i trimite dosarul organului de cercetare sau
”l cine pentru a continua, potrivit procedurii obi_nuite, urmrirea care fusese ”ntrerupt,
rm‰n‰nd valabile actele de urmrire efectuate de organul de cercetare ”n timpul c‰nd
urmrirea a fost suspendat (art. 333 teza I C.proc.pen.).
2. Reluarea urmririi penale ”n caz de restituire.

Conform dispoziciilor art. 346 C.proc.pen., dup sesizarea instancei, este posibil ca
judectorul de camer preliminar s dispun restituirea dosarului de urmrire penal la
procuror, av‰nd ca efect reluarea urmririi penale:
Ð ”n situacia ”n care, ”n temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) C.proc.pen., judectorul de
camer preliminar dispune restituirea cauzei ”n urma excluderii tuturor probelor
administrate ”n cursul urmririi penale, caz ”n care se impune refacerea ”n totalitate a urmririi
penale, probele administrate anterior neput‰nd fi valorificate ”n niciun mod, fiind considerate
a fi fost obcinute ”n mod nelegal;
Ð ”n situacia ”n care, potrivit dispoziciilor art. 346 alin. (3) lit. a) C.proc.pen.,
judectorul de camer preliminar constat c rechizitoriul este neregulamentar ”ntocmit,
neregularitate care conduce la imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judeccii.
ën aceste cazuri de restituire procurorul efectueaz urmrirea penal ori, dup caz,
trimite cauza la organul de cercetare, dispun‰nd prin ordonanc actele de urmrire penal ce
urmeaz a fi efectuate.
3. Reluarea ”n caz de redeschidere a urmririi penale. Conform dispoziciilor

art. 335 C.proc.pen., redeschiderea urmririi penale are loc ”n urmtoarele cazuri:
a) invalidarea soluciei de clasare;
b) revocarea renuncrii la urmrirea penal;
34

lOMoARcPSD|13484610
c) admiterea de ctre judectorul de camer preliminar a pl‰ngerii ”mpotriva soluciei

de netrimitere ”n judecat.
a) Redeschiderea urmririi penale ”n caz de invalidare a soluciei de clasare.

Conform dispoziciilor art. 335 alin. (1) _i (2) C.proc.pen., ”n cazul ”n care urmrirea penal a
fost finalizat printr-o solucie de clasare, se poate dispune reluarea urmririi penale ”n
urmtoarele cazuri:
Ð c‰nd se constat, ulterior soluciei de clasare, c nu a existat ”mprejurarea pe care se
”ntemeia clasarea. Astfel, se recunoa_te procurorului ierarhic superior celui care a dispus
solucia de clasare posibilitatea ca, ”n cadrul controlului ierarhic efectuat din oficiu sau la
pl‰ngere potrivit art. 339 C.proc.pen., s infirme ordonanca de clasare _i s redeschid
urmrirea penal prin ordonanc. Potrivit art. 317 C.proc.pen., procurorul ierarhic superior
restituie cauza procurorului de caz pentru reluarea urmririi penale.
Mencionm de altfel c redeschiderea urmririi penale nu se confund cu infirmarea
actelor de urmrire penal, de_i exist _i asemnri ”ntre cele dou institucii. Redeschiderea
urmririi penale se dispune de procurorul ierarhic superior numai ”n ipoteza prevzut de art.
335 alin. (1) C.proc.pen., av‰nd ca obiect doar o ordonanc de clasare, iar infirmarea se refer
la orice act procesual _i msur procesual neconform cu legea _i reprezint o modalitate
comun de exercitare a controlului ierarhic;
Ð c‰nd s-a constatat, ulterior dispunerii soluciei de clasare, c au aprut fapte sau
”mprejurri noi din care rezult c a disprut ”mprejurarea pe care se ”ntemeia clasarea.
Spre deosebire de prima situacie, ”n care se d posibilitatea procurorului ierarhic
superior s reanalizeze situacia de fapt sau de procurorul de caz la momentul clasrii, ”n a
doua situacie, chiar procurorul de caz este cel care va revoca ordonanca de clasare _i va
dispune prin ordonanc redeschiderea urmririi penale, baz‰ndu-_i aceast solucie pe
constatarea dispariciei ”mprejurrii ”n temeiul creia a dispus clasarea. Nu este nevoie ca
faptele sau ”mprejurrile noi s ia fiinc dup solucia de clasare, acestea pot fi anterioare sau
posterioare soluciei, ceea ce este esencial ”n cazul celor anterioare este ca ele s nu fi fost
cunoscute de procuror la momentul dispunerii soluciei. Dup trimiterea ”n judecat nu mai
este posibil o reluare a urmririi penale, chiar dac s-ar face noi descoperiri care ar conduce
la concluzia neurmririi.
b) Redeschiderea urmririi penale ”n caz de revocare a renuncrii la

urmrirea penal. Potrivit dispoziciilor art. 318 alin. (6) C.proc.pen., ”n cazul ”n care se
dispune renuncarea la urmrirea penal, procurorul poate dispune, dup consultarea
suspectului sau a inculpatului, ca acesta s ”ndeplineasc una sau mai multe obligaii. ën
situacia ”n care suspectul sau inculpatul nu _i-a ”ndeplinit cu rea-credinc obligaiile stabilite
prin ordonana de clasare.
Redeschiderea urmririi penale (”n caz de invalidare a soluciei de clasare sau de
renunare la urmrire penal) este supus confirmrii judectorului de camer
preliminar, ”n termen de cel mult 3 zile, sub sancciunea nulitcii. Astfel, judectorul de
camer preliminar hotr_te prin ”ncheiere motivat, ”n camera de consiliu, cu citarea
suspectului sau, dup caz, a inculpatului _i cu participarea procurorului, asupra legalitcii _i
temeiniciei ordonancei prin care s-a dispus redeschiderea urmririi penale. ën cazul ”n care
35

lOMoARcPSD|13484610
persoanele legal citate nu sunt prezente, nu este ”mpiedicat solucionarea cererii de

confirmare.
Dac procurorul ierarhic superior celui care a dispus solucia infirm solucia de
netrimitere ”n judecat _i dispune redeschiderea urmririi penale, anterior comunicrii
ordonancei care cuprinde aceast solucie, redeschiderea urmririi penale nu este supus
confirmrii judectorului de camer preliminar.
c) Redeschiderea urmririi penale ”n caz de admitere de ctre judectorul

de camer preliminar a pl‰ngerii ”mpotriva soluciei de netrimitere ”n judecat. Aceast
solucie se dispune ”n cazul ”n care s-a dispus clasarea _i judectorul de camer preliminar
admite pl‰ngerea ”mpotriva soluciei _i dispune trimiterea cauzei la procuror ”n vederea
completrii urmririi penale. ën aceast situacie, dispoziciile judectorului de camer
preliminar sunt obligatorii pentru organul de urmrire penal. Astfel, odat cu trimiterea
cauzei procurorului, judectorul de camer preliminar are obligacia de a indica ”n mod expres
motivele pentru care a ajuns la o asemenea concluzie, actul procesual pe care trebuie s ”l
emit procurorul ”n aceast situacie fiind ordonanca de redeschidere a urmririi penale.
Mencionm c, ”n aceast situacie, legiuitorul nu a dat ”n competenca judectorului de
camer preliminar dispozicia de redeschidere a urmririi penale, ci doar pe aceea de a
dispune ca procurorul s dispun redeschiderea urmririi penale prin ordonanc, solucie care
corespunde principiului separaciei funcciilor judiciare, potrivit creia funccia de urmrire
penal, sub toate aspectele, este exercitat de organele de urmrire penal, astfel c ordonanca
de redeschidere a urmririi penale nu mai este supus confirmrii judectorului de camer
preliminar.24
VII. Pl‰ngerea ”mpotriva msurilor i actelor de urmrire penal
Pl‰ngerea ”mpotriva msurilor i actelor de urmrire penal reprezint instrumentul

juridic i modalitatea general prin care persoana interesat, care a primit legitimare
procesual ”n acest sens, provoac un control de legalitate i temeinicie cu privire la actele i
msurile de urmrire penal25.
Pl‰ngerea poate fi fcut:
a) ”mpotriva msurilor dispuse sau a actelor efectuate de organul decercetare penal;
b) pl‰ngerea ”mpotriva msurilor dispuse, a actelor efectuate sau a soluciilor dispuse de ctre
procuror, care se ”mpart ”n:
Ð pl‰ngerea ”mpotriva msurilor dispuse sau a actelor efectuate de ctre procuror;
Ð pl‰ngerea ”mpotriva soluciilor procurorului de neurmrire penal sau de netrimitere
”n judecat.
Condiiile pentru formularea unei pl‰ngeri ”mpotriva actelor _i msurilor organelor de
urmrire penal vizeaz ca26:
24
25
V. Vduva/C. Voicu în N. Volonciu, A.S. Uzlu, Codul de procedur penal comentat, ed a 3-a Hamangiu,
2017, p. 960
26
36

lOMoARcPSD|13484610
a) persoana care introduce pl‰ngerea s fie vtmat de actul sau msura organului de
urmrire penal.
b) persoana care introduce pl‰ngerea poate fi parte ”n procesul penal (av‰nd calitatea
de inculpat, parte civil, parte responsabil civilmente) sau poate fi subiect procesual principal
(suspect, persoan vtmat) ori s nu aib nicio astfel de calitate, put‰nd fi martor, expert,
interpret, persoane care succed ”n drepturi partea civil (mo_tenitorii prcii civile, ”n cazul
decesului persoanei fizice, persoana juridic rezultat ”n urma reorganizrii, ”n cazul persoanei
juridice);
c) vtmarea produs trebuie s fie efectiv, s fie actual i s priveasc interesele
legitime ale persoanei care face pl‰ngerea.
d) indicarea de ctre persoana vtmat, ”n cuprinsul pl‰ngerii, a interesului legitim a
crui atingere a fost adus prin msurile sau actele de urmrire penal.
1. Pl‰ngerea ”mpotriva msurilor dispuse _i a actelor efectuate de organul de
cercetare penal. Potrivit dispoziciilor art. 336 alin. (1) C.proc.pen., orice persoan poate
face pl‰ngere ”mpotriva msurilor _i actelor de urmrire penal, dac prin acestea s-a adus o
vtmare intereselor sale legitime. Aceast pl‰ngere se adreseaz procurorului care
supravegheaz activitatea organului de cercetare penal _i se depune fie direct la acesta, fie la
organul de cercetare penal. Atunci c‰nd pl‰ngerea a fost depus la organul de cercetare
penal, acesta este obligat ca, ”n termen de 48 de ore de la primirea ei, s o ”nainteze
procurorului care supravegheaz urmrirea penal ”mpreun cu explicaciile sale,atunci c‰nd
acestea sunt necesare. Dup primirea pl‰ngerii, procurorul este obligat s o rezolve ”n termen
de cel mult 20 de zile de la primire _i s comunice de ”ndat persoanei care a fcut pl‰ngerea
un exemplar al ordonancei. Introducerea pl‰ngerii nu suspend aducerea la ”ndeplinire a
msurii sau a actului care formeaz obiectul acesteia.
2. Pl‰ngerea ”mpotriva msurilor dispuse, a actelor efectuate _i a soluciilor
dispuse de ctre procuror. Ca urmare a dispoziciilor care reglementeaz aceast pl‰ngere,
distingem ”ntre pl‰ngerea ”mpotriva msurilor _i a actelor procurorului _i pl‰ngerea ”mpotriva
soluciilor procurorului de neurmrire sau de netrimitere ”n judecat.
Aceast pl‰ngere se rezolv, dup caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul
general al parchetului de pe l‰ng curtea de apel, de procurorul _ef de seccie al Parchetului de
pe l‰ng ënalta Curte de Casacie _i Justicie. ën cazul c‰nd msurile _i actele sunt ale prim-
procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe l‰ng curtea de apel, ale
procurorului _ef de seccie al Parchetului de pe l‰ng ënalta Curte de Casacie _i Justicie ori au
fost luate sau efectuate pe baza dispoziciilor date de ctre ace_tia, pl‰ngerea se rezolv de
procurorul ierarhic superior.
Introducerea pl‰ngerii nu suspend aducerea la ”ndeplinire a msurii sau a actului care
formeaz obiectul pl‰ngerii.
Procurorul este obligat s rezolve pl‰ngerea ”n termen de cel mult 20 de zile de la
primire _i s comunice de ”ndat persoanei care a fcut pl‰ngerea un exemplar al ordonancei.
Ordonancele prin care se solucioneaz pl‰ngerile ”mpotriva soluciilor, actelor sau msurilor nu
mai pot fi atacate cu pl‰ngere la procurorul ierarhic superior _i se comunic persoanei care a
fcut pl‰ngerea _i celorlalte persoane interesate.
37

lOMoARcPSD|13484610
ën cazul soluiilor de neurmrire sau de netrimitere ”n judecat, termenul ”n care se

poate formula pl‰ngere la procuror este de 20 de zile de la data ”n care s-a comunicat copia
actului prin care s-a dispus solucia.
3. Pl‰ngerea ”mpotriva soluciilor procurorului de neurmrire sau de

netrimitere ”n judecat
Dac ”mpotriva soluciei de clasare dispuse de ctre procuror prin ordonanc sau
rechizitoriu s-a fcut pl‰ngere, care ulterior a fost respins conform dispoziciilor art. 339
C.proc.pen. de ctre conductorul parchetului ori procurorul ierarhic superior, se poate
formula pl‰ngere la judectorul de camer preliminar de la instanca creia i-ar reveni, potrivit
legii, competenca s judece cauza ”n prim instanc. Din economia dispoziciilor art. 340
C.proc.pen. putem conchide c pot face obiect al pl‰ngerii ordonanca de clasare ca solucie de
neurmrire penal, precum _i rechizitoriul procurorului care poate cuprinde _i o solucie de
clasare.
Termenul ”n care se poate formula pl‰ngere potrivit dispoziciilor art. 340 alin. (1)
C.proc.pen. este de 20 de zile _i ”ncepe s curg de la data comunicrii ordonancei prin care
procurorul ierarhic superior a respins pl‰ngerea formulat conform art. 339 C.proc.pen.
”mpotriva acestor acte ale procurorului.
ën cazul ”n care procurorul ierarhic superior nu a solucionat pl‰ngerea ”n termenul
prevzut ”n art. 338 C.proc.pen., dreptul de a face pl‰ngere poate fi exercitat oric‰nd dup
”mplinirea termenului de 20 de zile ”n care trebuia solucionat pl‰ngerea, dar nu mai t‰rziu de
20 de zile de la data comunicrii modului de rezolvare. Aceast dispozicie are caracter
particular _i confer prcii interesate un drept de opciune: s se adreseze judectorului de
camer preliminar sau s a_tepte solucionarea acesteia _i comunicarea unui rspuns, urm‰nd
a se adresa judectorului de camer preliminar ”ntr-un interval de maximum 20 de zile de la
comunicarea acestuia.
Solucionarea pl‰ngerii de ctre judectorul de camer preliminar. ën cazul ”n
care s-a formulat o astfel de pl‰ngere, ea va fi ”nregistrat la instanca competent _i se va
trimite ”n aceea_i zi judectorului de camer preliminar.
Dac pl‰ngerea a fost ”ndreptat ctre un alt organ judiciar ”n mod gre_it, atunci seva
transmite pe cale administrativ organului judiciar competent. Dac pl‰ngerea a fost depus la
procuror, acesta o va ”nainta, ”mpreun cu dosarul cauzei, instancei competente.
Primind pl‰ngerea, judectorul de camer preliminar va stabili termenul de
solucionare a acesteia _i va dispune citarea petentului, a intimacilor, precum _i ”ncuno_tincarea
procurorului, cu menciunea c pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori
temeinicia pl‰ngerii. Dac a fost pus ”n mi_care acciunea penal ”n cauza respectiv, petentul
_i intimacii pot formula cereri _i ridica excepcii _i cu privire la legalitatea administrrii
probelor ori a efecturii urmririi penale.
Dup primirea ”n_tiincrii, procurorul trebuie ca, ”n termen de cel mult 3 zile de la
primirea acesteia, s transmit judectorului de camer preliminar dosarul cauzei. Pl‰ngerea
se va soluciona ”n camera de consiliu, cu participarea procurorului, prin ”ncheiere motivat,
pronuncat ”n camera de consiliu. Neprezentarea petentului sau a intimacilor nu constituie un
impediment pentru solucionarea pl‰ngerii. Pentru solucionarea pl‰ngerii, judectorul de
38

lOMoARcPSD|13484610
camer preliminar urmeaz a verifica solucia atacat pe baza lucrrilor _i a materialului din
dosarul de urmrire penal _i a oricror ”nscrisuri noi prezentate.
Soluciile care pot fi pronuncate de ctre judectorul de camer preliminar depind de
punerea sau nu ”n mi_care a acciunii penale ”n respectiva cauz, astfel:
a) ”n cauzele ”n care nu s-a dispus punerea ”n mi_care a acciunii penale, judectorul de
camer preliminar poate dispune una dintre urmtoarele solucii [art. 341 alin. (6)
C.proc.pen.]:
- respinge pl‰ngerea, ca tardiv sau inadmisibil ori, dup caz, ca nefondat;
- admite pl‰ngerea, desfiinceaz solucia atacat _i trimite motivat cauza la procuror
pentru a ”ncepe sau pentru a completa urmrirea penal ori, dup caz, pentru a pune ”n
mi_care acciunea penal _i a completa urmrirea penal;
- admite pl‰ngerea _i schimb temeiul de drept al soluciei de clasare atacate, dac prin
aceasta nu se creeaz o situacie mai grea pentru persoana care a fcut pl‰ngerea;
b) ”n cauzele ”n care s-a dispus punerea ”n mi_care a acciunii penale, judectorul de
camer preliminar [art. 341 alin. (7) C.proc.pen.]:
1. respinge pl‰ngerea ca tardiv sau inadmisibil;
2. verific legalitatea administrrii probelor _i a efecturii urmririi penale, exclude
probele nelegal administrate ori, dup caz, sanccioneaz cu nulitatea actele de urmrire penal
efectuate cu ”nclcarea legii _i:
- respinge pl‰ngerea ca nefondat;
- admite pl‰ngerea, desfiinceaz solucia atacat _i trimite motivat cauza la procuror
pentru a completa urmrirea penal;
- admite pl‰ngerea _i schimb temeiul de drept al soluciei de clasare atacate,dac prin
aceasta nu se creeaz o situacie mai grea pentru persoana care a fcut pl‰ngerea.
- admite pl‰ngerea, desfiinceaz solucia atacat _i dispune ”nceperea judeccii cu privire
la faptele _i persoanele pentru care, ”n cursul cercetrii penale, a fost pus ”n mi_care
acciunea penal, c‰nd probele legal administrate sunt suficiente, trimic‰nd dosarul spre
repartizare aleatorie.
Judectorul de camer preliminar se pronunc prin ”ncheiere definitiv, cu o excepie. ën

cazul prevzut la art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) Ð c‰nd judectorul de camer preliminar
admite pl‰ngerea i trimite cauza spre judecare Ð ”n termen de 3 zile de la comunicarea
”ncheierii, procurorul, petentul _i intimacii pot face, motivat, contestacie.
Contestaia poate viza modul de solucionare a excepciilor privind legalitatea administrrii
probelor _i a efecturii urmririi penale. Contestacia nemotivat va fi respins ca inadmisibil.
Aceast contestacie se depune la judectorul care a solucionat pl‰ngerea, iar solucionarea ei se
va face de ctre judectorul de camer preliminar de la instanca ierarhic superioar.
La solucionarea contestaciei se vor cita petentul _i intimacii, iar participarea procurorului
este obligatorie. Solucionarea contestaciei se va face prin ”ncheiere motivat, pronuncat ”n
camera de consiliu, put‰ndu-se dispune una dintre urmtoarele solucii:
- respingerea contestaciei ca tardiv, inadmisibil ori ca nefondat _i mencinerea
dispoziciei de ”ncepere a judeccii;
39

lOMoARcPSD|13484610
- admiterea contestaciei, desfiincarea ”ncheierii _i rejudecarea pl‰ngerii potrivit art. 341

alin. (7) pct. 2 C.proc.pen., dac excepciile cu privire la legalitatea administrrii probelor
ori a efecturii urmririi penale au fost gre_it solucionate.
PARTEA A II Ð A. CAMERA PRELIMINAR
1. Obiectul camerei preliminare. Potrivit art. 342 C.proc.pen., ”n procedura de

camer preliminar organul judiciar are obligacia de a verifica, dup trimiterea ”n judecat,
patru aspecte legate de cauza penal _i de sesizarea realizat de procuror, anume:
a) competenca instancei (dac procurorul a sesizat instanca competent s judece cauza potrivit
legii);
b) legalitatea sesizrii (de fapt, regularitatea actului de sesizare ”ntocmit _i ”naintat de
procuror);
c) legalitatea administrrii probelor (”n cursul urmririi penale);
d) legalitatea actelor efectuate de ctre organele de urmrire penal.
Rolul procedurii ”n camera preliminar este acela de a reprezenta un filtru prind
aspecte exclusiv de legalitate asupra cauzei penale (solucionate de procuror prin dispozicie de
trimitere ”n judecat), filtru exercitat dup trimiterea ”n judecat _i p‰n la momentul ”nceperii
judeccii. ën cursul acestei proceduri nu se analizeaz temeinicia acuzaciei, substanca probelor
ori numrul lor. A_adar, aceasta este o faz procesual obligatorie ”n situacia emiterii
rechizitoriului prin care se dispune trimiterea ”n judecat a unei persoane, etap plasat ”ntre
faza de urmrire penal _i faza de judecat.
a) Verificarea competencei instancei (dac procurorul a sesizat instanca
competent s judece cauza potrivit legii). Dup emiterea rechizitoriului, acesta se ”nainteaz,
”mpreun cu dosarul cauzei _i un numr necesar de copii certificate (c‰te una pentru fiecare
inculpat trimis ”n judecat), ctre instanca competent s judece cauza ”n fond.
ën msura ”n care judectorul de camer preliminar ar constata ”ntemeiat excepcia de
necompetenc a instancei sesizate (excepcie ridicat din oficiu sau de ctre inculpat), va
dispune declinarea de competenc. ën acest caz, procurorului nu i se poate solicita s
remedieze neregularitatea, nu poate exprima opinia cu privire la mencinerea sau nu a
dispoziciei de trimitere ”n judecat.
b) Verificarea legalitcii sesizrii (de fapt, a regularitcii actului de sesizare
”ntocmit _i ”naintat de procuror).
ën reglementarea actual, concinutul _i forma rechizitorului, ca act de sesizare a
instancei, sunt reglementate de art. 328-329 C.proc.pen.. Prin prisma acestor dispozicii se
impune a se efectua verificarea regularitcii actului de sesizare a instancei. At‰t inculpatul, c‰t
_i judectorul de camer preliminar trebuie s analizeze actul de sesizare ”naintat de procuror
prin prisma concinutului obligatoriu al acestuia, anume c:
Ð se limiteaz la fapta _i persoana pentru care s-a efectuat urmrirea penal;
Ð cuprinde ”n mod corespunztor menciunile prevzute la art. 286 alin. (2) referitoare la
cuprinsul ordonancei;
Ð cuprinde datele privitoare la fapta recinut ”n sarcina inculpatului _i ”ncadrarea juridic a
acesteia;
40

lOMoARcPSD|13484610
Ð mencioneaz probele _i mijloacele de prob;

Ð stabile_te cheltuielile judiciare din faza de urmrire penal (cuantum, respectiv ”n sarcina
cui sunt puse);
Ð cuprinde menciunile prevzute la art. 330 _i art. 331 C.proc.pen. (privitoare la msurile
preventive sau asigurtorii _i msurile de siguranc);
Ð concine expres dispozicia de trimitere ”n judecat, precum _i alte menciuni necesare pentru
solucionarea cauzei.
Referitor la faptele _i persoanele ce au fcut obiectul urmririi penale, aceast
verificare implic analiza ordonancelor de ”ncepere a urmririi penale, eventualele ordonance
de extindere a urmririi penale pentru noi acte, noi fapte sau noi persoane, ordonancele de
punere ”n mi_care a acciunii penale, cele de conexare _.a., pentru a putea observa cum a
evoluat obiectul urmririi penale (at‰t in rem, c‰t _i in personam) p‰n la finalizarea acesteia
_i solucionarea fazei prin emiterea rechizitorului _i trimiterea ”n judecat. Este posibil ca,
raportat la faptele _i persoanele ce au fcut obiectul (inicial sau cel extins ulterior) al urmririi
penale, doar unele s fac obiectul sesizrii instancei, fr ca ele s constituie o neregularitate
a actului mencionat. O astfel de neregularitate ar exista ”ns atunci c‰nd fapte sau persoane ce
nu au fcut obiectul urmririi penale sunt sesizate instancei prin rechizitoriu ori atunci c‰nd, ”n
acela_i act de sesizare, regsim _i fapte _i persoane pentru care nu s-a pus ”n mi_care acciunea
penal.
Pentru aceste ipoteze, sancciunea _i, totodat, remediul constau ”n restituirea cauzei la
procuror pentru refacerea actului de sesizare, nefiind vorba de omisiuni care s poat fi
remediate de ctre procuror pe parcursul procedurii ”n camera preliminar.
Referitor la mencionarea probelor _i mijloacelor de prob administrate ”n faza de
urmrire penal, rechizitoriul nu trebuie s se limiteze doar la a face o enumerare a acestora.
Indicarea probelor _i a mijloacelor de prob este indisolubil legat de obligacia procurorului
de a menciona, ”n cuprinsul rechizitoriului, motivele ”n fapt _i ”n drept pentru care se dispune
trimiterea ”n judecat, maniera ”n care probele administrate au format convingerea acestuia c
fapta exist, c a fost sv‰r_it de inculpat _i c acesta rspunde penal.
Descrierea de o manier rezonabil a faptelor sesizate (cu indicarea persoanelor care,
potrivit opiniei procurorului, le-au sv‰r_it) este o alt condicie de regularitate a actului de
sesizare a instancei, poate chiar una dintre cele mai importante. Importanca acestei descrieri
rezid ”n dispoziciile art. 371 C.proc.pen., care fixeaz obiectul judeccii la faptele _i
persoanele artate ”n actul de sesizare a instancei. Prin urmare, judecata la fond nu se poate
desf_ura dec‰t dac rechizitoriul descrie de o manier clar, inteligibil faptele presupus a fi
comise de inculpat. Descrierea faptei ”n actul de sesizare este _i o condicie a asigurrii
posibilitcii de exercitare a unei aprri efective de ctre inculpat (precum _i, ”n egal msur,
de ctre celelalte prci _i persoana vtmat) Ð doar ”n raport cu o fapt concret se pot face
aprri concrete; a lmuri obiectul judeccii _i fapta imputat direct prin hotr‰rea asupra
fondului, ”n urma deliberrii, ”nseamn a priva ”n primul r‰nd inculpatul de posibilitatea real
de a se apra.
Verificarea legalitcii administrrii probelor _i a legalitcii actelor efectuate. ën
aceast privinc, judectorul de camer preliminar este dator a analiza Ð din oficiu sau la
cererea inculpatului Ð probele _i actele prin prisma respectrii dispoziciilor legale, iar acolo
unde constat nelegalitci, s le sanccioneze ”n msura _i cu sancciunea permis de lege.
41

lOMoARcPSD|13484610
ën conformitate cu acest obiect al procedurii de camer preliminar, judectorul va

trebui s realizeze o verificare Ðprin prisma legalitcii Ð a fiecrei probe _i a mijlocului prin
care aceasta a fost administrat, a fiecrui act procedural _i act procesual efectuat sau dispus
”n cursul urmririi penale fie de ctre procuror, fie de organele de cercetare penal.
2. Procedura de camer preliminar. Judectorul de camer preliminar desemnat
stabile_te un termen Ð care nu poate fi mai mic de 20 de zile,”nuntrul cruia inculpatul, partea
civil, partea responsabil civilmente ori persoana vtmat vor avea dreptul s invoce cereri
_i excepcii legate de obiectul procedurii de camer preliminar; un termen distinct Ð care, de
asemenea, nu poate fi mai mic de 20 de zile (ar putea fi acela_i termen, ca durat, cu cel
anterior mencionat) Ð se va stabili ori de c‰te ori asistenca juridic obligatorie a inculpatului ”n
cauz oblig la desemnarea unui avocat din oficiu, iar acestuia i se acord termen pentru
invocarea cererilor _i excepciilor. ën mod similar ar trebui procedat atunci c‰nd aprarea este
obligatorie pentru persoana vtmat sau partea civil
Judectorul de camer preliminar dispune ca fiecrui inculpat trimis ”n judecat s i
se comunice Ð potrivit regulilor de comunicare a actelor procedurale (art. 264 raportat la art.
257- 263 C.proc.pen.) Ð o copie certificat de pe rechizitoriu (precum _i traduceri autorizate
ale acestuia, pentru inculpacii care nu cunosc limba rom‰n), ”mpreun cu o adres din partea
instancei ”n care i se aduc la cuno_tinc:
Ð obiectul procedurii de camer preliminar (conform art. 342 C.proc.pen.);
Ð dreptul de a- _i angaja un aprtor;
Ð termenul p‰n la care inculpatul (personal sau prin aprtor) poate formula Ð ”n scris
Ð cereri _i excepcii cu privire la legalitatea sesizrii instancei, legalitatea administrrii probelor
_i a efecturii actelor de urmrire penal
ën msura ”n care asistenca juridic este obligatorie, iar la dosarul cauzei nu a fost
depus delegacia unui aprtor ales, judectorul de camer preliminar va lua msurile
necesare pentru desemnarea unui aprtor din oficiu (emiterea unei adrese ctre baroul de
avocaci Ð serviciul de asistenc judiciar)
O alt activitate a judectorului de camer preliminar, ”n aceast etap a msurilor
premergtoare, este aceea de a analiza din oficiu sesizarea (”n privinca competencei _i
legalitcii), respectiv probele _i actele de urmrire penal (sub aspectul legalitcii).
Inculpatul, partea civil, partea responsabil civilmente, respectiv persoana vtmat
au dreptul de a formula cereri _i de a ridica excepcii ”n legtur cu legalitatea sesizrii
instancei, competenca acesteia, legalitatea probelor _i a actelor de urmrire penal.
ën practic, av‰nd ”n vedere importantele consecince procesuale care deriv din
neinvocarea cererilor _i excepciilor ”n procedura de camer preliminar, se ”nt‰lne_te tot mai
des opinia contrar, conform creia termenul de depunere a cererilor _i excepciilor fiind un
termen judiciar, _i nu unul legal, ”n lipsa unei dispozicii exprese, nu intervine decderea; ”n
consecinc, cererile _i excepciile invocate cu dep_irea termenului pot fi luate ”n considerare
de ctre judector, cu condicia ca acesta s nu se fi pronuncat deja asupra aspectelor care fac
obiectul camerei preliminare.
ën ipoteza ”n care nu s- au formulat cereri sau excepcii nici de ctre inculpat (personal
sau prin aprtorul su), nici de ctre celelalte prci sau persoana vtmat _i nici nu s- au
invocat, din oficiu, de ctre judectorul de camer preliminar, atunci, la expirarea termenului
42

lOMoARcPSD|13484610
stabilit conform art. 344 alin. (2) _i (3) C.proc.pen., judectorul va trece direct la solucionarea
fazei de camer preliminar, dispun‰nd prin ”ncheiere ”nceperea judeccii.
ën ipoteza ”n care s- au formulat cereri sau excepcii, judectorul de camer preliminar
le va analiza, put‰nd dispune, dup caz, admiterea sau respingerea acestora, ”n tot ori ”n parte,
pronunc‰ndu- se prin ”ncheiere motivat.
Solucionarea cererilor _i excepciilor se realizeaz de ctre judector ”n camera de
consiliu, cu citarea prcilor _i a persoanei vtmate (participarea acestora nefiind obligatorie,
dac procedura este legal ”ndeplinit) _i cu participarea procurorului.
ën ipoteza ”n care respinge integral cererile _i excepciile invocate, judectorul de
camer preliminar, prin aceea_i ”ncheiere, constat‰nd competenca _i legalitatea sesizrii
instancei, legalitatea probelor _i actelor de urmrire penal, va dispune ”nceperea judeccii,
faza de camer preliminar lu‰nd sf‰r_it (cel pucin faza de fond a acestei proceduri).
ën ipoteza ”n care s-au invocat _i s-au admis cereri _i excepcii privitoare la
neregularitci ale actului de sesizare ori cu privire la legalitatea probatoriului _i a actelor de
urmrire penal, judectorul de camer preliminar, prin aceea_i ”ncheiere:
Ð constat care sunt neajunsurile (neregularitcile) din actul de sesizare _i, comunic‰nd
parchetului hotr‰rea, ”i pune ”n vedere s remedieze aceste neregularitci ”n termen de 5 zile
de la comunicare;
Ð constat ”nclcarea legii cu privire la anumite sau la toate probatoriile, sanccion‰ndu-
le cu excluderea;
Ð constat ”nclcarea legii cu privire la anumite sau la toate actele de urmrire penal,
sanccion‰ndu-le cu nulitatea.
Judectorul solucioneaz camera preliminar prin ”ncheiere motivat,
solucionarea fiind fcut, ca _i la rezolvarea cererilor _i excepciilor, ”n camera de consiliu, fr
participarea procurorului sau a inculpatului. ëncheierea pronuncat la sf‰r_itul procedurii ”n
camer preliminar se comunic at‰t procurorului, c‰t _i inculpatului. De la momentul
comunicrii ”ncepe s curg termenul de formulare Ð ”n cazurile prevzute de lege Ð a cii de
atac a contestaciei
Solucia de ”ncepere a judeccii se dispune ”n cazurile prevzute de art. 346 alin. (2) _i
(4) C.proc.pen., anume:
a) nu au fost invocate cereri sau excepcii nici de ctre inculpat, nici de ctre instanc
din oficiu, iar judectorul constat legalitatea sesizrii, a probelor _i a actelor de urmrire
penal;
b) de_i au fost invocate astfel de cereri sau excepcii, ele au fost respinse (ca
ne”ntemeiate);
c) au fost invocate astfel de cereri sau excepcii, ”ns, de_i admise:
Ð cu privire la regularitatea actului de sesizare a instancei, neregularitcile constatate au
fost remediate de parchet ori, de_i neremediate, acestea nu ”mpiedic stabilirea obiectului sau
a limitelor judeccii;
Ð cu privire la nelegalitatea probelor sau actelor de urmrire penal, de_i instanca a
sanccionat cu excluderea unele probe, respectiv cu nulitatea unele acte de urmrire penal, ”n
mod cumulativ sunt ”ndeplinite dou condicii:
(i) nu au fost sanccionate toate probele ;
43

lOMoARcPSD|13484610
(ii) fac de sancciunile aplicate prin ”ncheiere, ”n urma comunicrii acesteia ”n temeiul
art. 345 alin. (2) C.proc.pen., procurorul a rspuns instancei, mencin‰ndu-_i dispozicia de
trimitere ”n judecat.
Restituirea cauzei la parchet. Aceast solucie este dispus de judectorul de camer
preliminar ”n urmtoarele ipoteze reglementate de art. 346 alin. (3) C.proc.pen.:
a) c‰nd rechizitoriul este neregulamentar ”ntocmit, iar neregularitatea nu a fost
remediat de procuror ”n termenul prevzut la art. 345 alin. (3), dac aceasta atrage
imposibilitatea stabilirii obiectului sau a limitelor judeccii.
b) judectorul de camer preliminar a exclus toate probele administrate ”n cursul
urmririi penale. ën aceast ipotez Ð a excluderii ”ntregului probatoriu administrat ”n faza de
urmrire penal Ð, procurorul nu are la ”ndem‰n vreo solucie de remediere ”n faza de camer
preliminar. Mai mult, ”n ipoteza (absurd) ”n care ar rspunde judectorului ”n sensul c ”_i
mencine dispozicia de trimitere ”n judecat, solucia ar fi aceea_i, obligatorie potrivit legii,
anume cea de restituire a cauzei la parchet;
c) procurorul solicit restituirea cauzei, ”n condiciile art. 345 alin. (3), ori nu rspunde
”n termenul prevzut de acelea_i dispozicii.
ën ipoteza ”n care se dispune ”nceperea judeccii, probele pe care judectorul de camer
preliminar le-a exclus nu vor mai fi avute ”n vedere la judecata ”n fond a cauzei.
Trebuie mencionat c, ”n aceast faz procesual, solucia camerei preliminare trebuie
dat ”n raport cu ”ntreaga cauz, nefiind prevzute nici posibilitatea de a mencine dispozicia de
judecat doar cu privire la unii dintre inculpaci sau unele dintre fapte (”n acest caz, o astfel de
pozicie a procurorului ar putea fi asimilat cu ”mprejurarea c nu ”_i mencine dispozicia de
trimitere ”n judecat pentru ”ntreg dosarul), nici posibilitatea corelativ de a dispune restituirea
cauzei parcial, cu privire la unele fapte sau persoane, de_i ”n practic nu este exclus ca
sancciunile pentru nelegalitate (ori imposibilitatea de stabilire a obiectului sau limitelor
judeccii) s vizeze punctual doar anumite fapte ori anumite persoane trimise ”n judecat.
3. Calea de atac ”mpotriva soluciilor date ”n camera preliminar. ëmpotriva celor
decise ”n camera preliminar ”n legtur cu obiectul acesteia, legea procesual permite, ”n
condiciile _i ”n limitele reie_ind din cuprinsul art. 347 C.proc.pen., s se exercite calea de atac
a contestaciei.
ën termen de 3 zile de la comunicarea ”ncheierilor prevzute la art. 346 alin. (1) - (42),
procurorul, prcile _i persoana vtmat pot face contestacie. Contestacia poate privi _i modul
de solucionare a cererilor _i a excepciilor.
Contestacia se judec de ctre judectorul de camer preliminar de la instanca ierarhic
superioar celei sesizate. C‰nd instanca sesizat este ënalta Curte de Casacie _i Justicie,
contestacia se judec de ctre completul competent, potrivit legii.
Contestacia se solucioneaz ”n camera de consiliu, cu citarea prcilor _i a persoanei
vtmate _i cu participarea procurorului. Dispoziciile art. 345 _i 346 se aplic ”n mod
corespunztor.
ën solucionarea contestaciei nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau
excepcii dec‰t cele invocate sau ridicate din oficiu ”n faca judectorului de camer preliminar
”n procedura desf_urat ”n faca instancei sesizate cu rechizitoriu, cu excepcia cazurilor de
nulitate absolut.
44

lOMoARcPSD|13484610
Dup dezbaterea cererilor _i excepciilor cuprinse ”n contestacie, judectorul de camer

preliminar analizeaz motivele indicate ”n contestacie _i se pronunc prin ”ncheiere. Potrivit
art. 347 alin. (4) C.proc.pen., ”n solucionarea contestaciei nu pot fi invocate sau ridicate din
oficiu alte cereri sau excepcii dec‰t cele invocate ori ridicate din oficiu ”n faca judectorului de
camer preliminar ”n procedura desf_urat ”n faca instancei sesizate cu rechizitoriu, cu
excepcia cazurilor de nulitate absolut.
Judectorul de camer preliminar de la instanca ierarhic superioar (sau completul
competent de la ënalta Curte de Casacie _i Justicie) va soluciona contestacia prin ”ncheiere, care
este definitiv, neput‰nd fi supus cilor de atac.
ën privinca soluciilor ce pot fi date ”n contestacie, sunt aplicabile prevederile art. 4251
alin. (7) C.proc.pen., _i anume:
a) respingerea contestaciei, cu mencinerea hotr‰rii atacate:
Ð c‰nd contestacia este tardiv sau inadmisibil;
Ð c‰nd contestacia este nefondat;
b) admiterea contestaciei, iar judectorul de camer preliminar dispune:
Ð desfiincarea hotr‰rii atacate _i solucionarea cauzei;
Ð desfiincarea hotr‰rii atacate _i dispunerea rejudecrii cauzei de ctre judectorul
care a pronuncat- o, atunci c‰nd se constat c nu au fost respectate dispoziciile privind
citarea.
PARTEA A III-A JUDECATA

I. Reguli comune
1. Noiuni comune.
Ca faz a procesului penal, judecata reprezint etapa procesual care se desf_oar ”n
faca instancei penale din momentul sesizrii ei _i p‰n la solucionarea definitiv a cauzei
penale.
Faza de judecat, ”n accepciunea comun, nu trebuie confundat cu termenul juridic de
ãprocesÓ, care desemneaz un ansamblu de activitci ce se desf_oar potrivit legii pentru
rezolvarea conflictului de drept penal, incluz‰nd fazele de urmrire penal, camera
preliminar, judecata _i punerea ”n executare a hotr‰rilor judectore_ti definitive.
Obiectul judeccii const ”n solucionarea definitiv a cauzei penale, ceea ce impune o
hotr‰re legal, temeinic, ce poate fi pus ”n executare pentru realizarea scopului procesului
penal.27 Aceasta trebuie adus la ”ndeplinire cu garantarea respectrii drepturilor subieccilor
procesuali _i asigurarea administrrii probelor pentru lmurirea complet a ”mprejurrilor
cauzei, ”n scopul aflrii adevrului, cu respectarea deplin a legii.
Soluionarea ”n fond a unei cauze penale implic pronunarea asupra existenei sau
inexistenei faptei, a sv‰ririi ei de ctre inculpat, a caracterului ei penal i a rspunderii
penale a fptuitorului, toate acestea pe baza probelor administrate ”n cauz. Dac ”ntre probele
administrate exist contradicii, instana este obligat s le clarifice, ”n vederea aflrii
adevrului i pronunrii unei soluii temeinice i legale.
Limitele fazei de judecat. ën faza de judecat, la fel ca ”n faza de urmrire penal, se
desf_oar anumite activitci specifice. Judecata cuprinde totalitatea activitcilor procesuale
27
45

lOMoARcPSD|13484610
care se desf_oar din momentul sesizrii instancei de judecat _i p‰n la momentul rm‰nerii
definitive a hotr‰rii penale. Astfel, limita inicial a fazei de judecat este reprezentat de
finalizarea procedurii de camer preliminar Ð pronunarea unei ”ncheieri definitive prin care
judectorul de camer preliminar s fi dispus ”nceperea judecii.
Astfel, rechizitoriul este actul de sesizare a instanei, ”ns etapa judecii nu poate
”ncepe p‰n c‰nd rechizitoriul, actele de urmrire penal i probele administrate ”n urmrirea
penal nu sunt verificate de ctre judectorul de camer preliminar.
Locul unde se desf_oar judecata. Judecata se desf_oar la sediul instancei. Pentru
motive temeinice, instanca poate dispune ca judecata s se desf_oare ”n alt loc.
Principii specifice. Judecata se desf_oar ”n faca instancei constituite potrivit legii, cu
respectarea principiilor publicitcii, oralitcii, contradictorialitcii _i nemijlocirii
Publicitatea. Art. 352 C.proc.pen. consacr regula publicitcii _edincei de judecat.
Principala form de desf_urare a judeccii o constituie ã_edinca de judecatÓ, dup cum
dispune art. 351 alin. (1) C.proc.pen.. _edinca este cadrul specific de desf_urare _i de
realizare a majoritcii activitcilor specifice judeccii, orice persoan Ð indiferent dac are sau
nu legtur cu cauza ce se solucioneaz Ð av‰nd posibilitatea real de a asista la desf_urarea
acestora.
Nu pot asista la _edinca de judecat minorii sub 18 ani, cu excepcia situaciei ”n care
ace_tia au calitatea de prci sau martori, precum _i persoanele ”narmate, cu excepcia
personalului care asigur paza _i ordinea.
Declararea edinei nepublic. Dac judecarea ”n _edinc public ar putea aduce
atingere unor interese de stat, moralei, demnitcii sau viecii intime a unei persoane, intereselor
minorilor sau ale justiciei, instanca, la cererea procurorului, a prcilor ori din oficiu, poate
declara _edinc nepublic pentru tot cursul sau pentru o anumit parte a judecrii cauzei.
Instanca poate de asemenea s declare _edinc nepublic la cererea unui martor, dac prin
audierea sa ”n _edinc public s-ar aduce atingere sigurancei ori demnitcii sau viecii intime a
acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vtmate sau a
prcilor, ”n cazul ”n care o audiere ”n public ar pune ”n pericol confidencialitatea unor
informacii. Declararea _edincei nepublice se face ”n _edinc public, dup ascultarea prcilor
prezente, a persoanei vtmate _i a procurorului. Dispozicia instancei este executorie.
ën timpul c‰t _edinca este nepublic, nu sunt admise ”n sala de _edinc dec‰t prcile,
persoana vtmat, reprezentancii acestora, avocacii _i celelalte persoane a cror prezenc este
autorizat de instanc. Pre_edintele completului are ”ndatorirea de a aduce la cuno_tinca
persoanelor ce particip la judecata desf_urat ”n _edinc nepublic obligacia de a pstra
confidencialitatea informaciilor obcinute pe parcursul procesului.
Pe durata judeccii, instanca poate interzice publicarea _i difuzarea, prin mijloace
scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natur a dezvlui
identitatea persoanei vtmate, a prcii civile, a prcii responsabile civilmente sau a martorilor.
Informaii clasificate. ën cazul ”n care informaciile clasificate sunt esenciale pentru
solucionarea cauzei, instanca solicit, de urgenc, dup caz, declasificarea total, declasificarea
parcial sau trecerea ”ntr-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate
de ctre aprtorul inculpatului. Dac autoritatea emitent**) nu permite aprtorului
inculpatului accesul la informaciile clasificate, acestea nu pot servi la pronuncarea unei solucii
46

lOMoARcPSD|13484610
de condamnare, de renuncare la aplicarea pedepsei sau de am‰nare a aplicrii pedepsei ”n

cauz.
Curtea Constitucional, prin Decizia nr. 21/2018 a constatat c sintagma "instanca
solicit" cu raportare la sintagma "permiterea accesului la cele clasificate de ctre aprtorul
inculpatului" din cuprinsul dispoziciilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedur penal este
neconstitucional.
Curtea Constitucional, prin Decizia nr. 21/2018 a constatat c sintagma "autoritatea
emitent" din cuprinsul dispoziciilor art. 352 alin. (12) din Codul de procedur penal este
neconstitucional.
Oralitatea. Principiul oralitcii presupune ca desf_urarea activitcii ”n faza de
judecat s se realizeze prin viu grai. Astfel, conform dispoziciilor art. 351 alin. (1)
C.proc.pen., judecata cauzei se face ”n faca instancei constituite potrivit legii _i se desf_oar
”n _edinc,oral, inculpatul fiind ascultat oral, martorii sunt audiaci oral, excepciile sunt ridicate
oral, participancii ”_i exprim punctul de vedere oral cu privire la mijloacele de
prob,concluziile se suscin oral.
Oralitatea este ”n str‰ns legtur cu nemijlocirea, deoarece ”n cursul judeccii, prin
exprimarea oral ”n faca completului a celor ce particip la judecat, se creeaz posibilitatea
tuturor participancilor de a-_i formula cererile, de a ridica excepcii, dar ”n acela_i timp creeaz
posibilitatea judectorilor din completul de judecat de a-_i forma convingerea nu doar pe
baza probelor administrate oral _i consemnate ”n scris,ci _i ”n urma celor discutate cu ocazia
dezbaterilor judiciare (concluziile procurorului,ale persoanei vtmate _i ale prcilor din etapa
dezbaterilor).
Nemijlocirea. Principiul nemijlocirii presupune ca actele procesuale i procedurale
efectuate ”n desfurarea judecii s fie ”ndeplinite direct ”n faa instanei, adic ”n edina de
judecat i ”n prezena completului de judecat, sub a crui conducere, supraveghere i
garanie se efectueaz judecata. Mai mult, Curtea European a Drepturilor Omului a artat c,
potrivit principiului nemijlocirii, ”ntr- un proces penal hotr‰rea trebuie luat de judectorii
care au fost prezenci la procedur _i la procesul de administrare a probelor.
Acest principiu a suferit anumite limitri, date fiind modificrile aduse de
reglementarea actual: ”n prezent, cercetarea judectoreasc presupune, ”n esen, audierea
inculpatului, a persoanei vtmate, a prii civile i a prii responsabile civilmente, precum i
administrarea probelor noi ”ncuviinate acestora i procurorului, potrivit art. 374 alin. (9)
C.proc.pen. sau a probelor din faza de urmrire penal contestate de pri sau de persoana
vtmat. Pentru respectarea principiului aflrii adevrului _i ”n vederea justei solucionri a
cauzei, dac apreciaz c este necesar, instana poate ”ns, din oficiu, s readministreze
probele administrate ”n cursul urmririi penale _i necontestate de prci sau de persoana
vtmat, precum i s dispun administrarea de probe noi.
Instanca poate soluciona cauza i numai pe baza probelor administrate ”n faza urmririi
penale, potrivit art. 349 alin. (2) C.proc.pen., dac aplic procedura ”n cazul recunoaterii
”nvinuirii, reglementat la art. 375 i art. 377 C.proc.pen.
Contradictorialitatea. Potrivit art. 351 alin. (2) C.proc.pen., instanca este obligat s
pun ”n discucie cererile procurorului, ale prcilor sau ale celorlalci subiecci procesuali _i
excepciile ridicate de ace_tia ori din oficiu. Contradictorialitatea se manifest at‰t ”n
raporturile dintre pri (inclusiv procuror), c‰t i ”n cele ale prilor cu instana.
47

lOMoARcPSD|13484610
ën virtutea contradictorialitii, martorilor propui de o parte le pot pune ”ntrebri i

celelalte pri; probelor administrate ”n acuzare le pot fi opuse probe ”n aprare; cererile i
excepiile ridicate de oricare parte pot fi combtute de celelalte. Numai acele elemente, probe
sau materiale din proces care au fost invocate i puse ”n discuie contradictorie ”n edin pot
fi luate ”n considerare la luarea hotr‰rii28.
2. Reguli comune privind judecata

Citarea la judecat. Potrivit dispoziciilor art. 353 alin. (1) C.proc.pen., judecata poate
avea loc numai dac persoana vtmat _i prcile sunt legal citate _i procedura este ”ndeplinit.
Inculpatul, partea civil, partea responsabil civilmente _i, dup caz, reprezentancii lor legali
se citeaz din oficiu de ctre instanc, aceasta put‰nd dispune citarea _i a altor subiecci
procesuali, atunci c‰nd prezenca lor este necesar pentru solucionarea cauzei.
Pentru primul termen de judecat, persoana vtmat se va cita cu menciunea c se
poate constitui parte civil p‰n la ”nceperea cercetrii judectore_ti, potrivit dispoziciilor art.
353 alin. (3) C.proc.pen. Neprezentarea persoanei vtmate _i a prcilor citate nu ”mpiedic
judecarea cauzei. Atunci c‰nd instanca consider c este necesar prezenca uneia dintre prcile
lips, poate lua msuri pentru prezentarea ei, am‰n‰nd ”n acest scop judecata. C‰nd judecata
se am‰n, prcile _i celelalte persoane care particip la proces iau cuno_tinc de noul termen
de judecat. Pentru asigurarea desf_urrii cu celeritate a fazei de judecat, prcile _i persoana
vtmat pot solicita, oral sau ”n scris, pe tot parcursul judeccii, ca judecata s se desf_oare
”n lips, situacie ”n care acestea nu vor mai fi citate pentru termenele urmtoare.
Termenul ”n cuno_tinc reprezint o excepcie de la regula citrii prcilor pentru
judecat _i este justificat, ”ntruc‰t citarea ar complica inutil desf_urarea procesului,”n
condiciile ”n care exist posibilitatea ca partea sau subiectul procesual principal s se
informeze cu privire la urmtorul termen de judecat29. Partea sau alt subiect procesual
principal prezent personal, prin reprezentant sau prin aprtor ales la un termen, precum _i
acela cruia, personal, prin reprezentant sau aprtor ales ori prin funccionarul sau persoana
”nsrcinat cu primirea corespondencei, i s-a ”nm‰nat ”n mod legal citacia pentru un termen de
judecat nu mai sunt citaci pentru termenele ulterioare, chiar dac ar lipsi la vreunul dintre
aceste termene, cu excepcia situaciilor ”n care prezenca acestora este obligatorie. Militarii _i
decinucii sunt citaci din oficiu la fiecare termen.
Preschimbarea termenului de judecat. Completul ”nvestit cu judecarea cauzei
poate, din oficiu sau la cererea prcilor ori a persoanei vtmate, s preschimbe primul termen
sau termenul luat ”n cuno_tinc, cu respectarea principiului continuitcii completului, ”n
situacia ”n care din motive obiective instanca nu ”_i poate desf_ura activitatea de judecat la
termenul fixat ori ”n vederea solucionrii cu celeritate a cauzei. Preschimbarea termenului se
dispune prin rezolucia judectorului ”n camera de consiliu _i fr citarea prcilor. Prcile vor fi
citate de ”ndat pentru noul termen fixat.
Compunerea instancei. Instanca judec ”n complet de judecat, a crui compunere
este cea prevzut de lege.
28
G. Tudor în N. Volonciu, A.S. Uzlu, Codul de procedur penal comentat, ed a 3-a Hamangiu, 2017, p 1046
29
48

lOMoARcPSD|13484610
Astfel, se judec/solucioneaz ”n complet format dintr- un judector, potrivit art. 54

alin. (1)- (12) _i art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004:
Ð cauzele penale date, potrivit legii, ”n competenca de prim instanc a judectoriei,
tribunalului _i curcii de apel;
Ð contestaciile ”mpotriva hotr‰rilor pronuncate ”n materie penal de judectorii de
drepturi _i libertci _i judectorii de camer preliminar de la judectorii, tribunale, curci de
apel _i Curtea Militar de Apel;
Ð contestaciile ”mpotriva hotr‰rilor pronuncate ”n cursul judeccii ”n materie penal ”n
prim instanc de judectorii _i tribunale.
Se judec ”n complet format din 2 judectori, potrivit art. 54 alin. (2) _i art. 31 alin. (1)
lit. d) din Legea nr. 304/2004:
Ð apelurile ”mpotriva hotr‰rilor pronuncate, ”n prim instanc, de judectorii _i
tribunale;
Ð contestaciile ”mpotriva hotr‰rilor pronuncate de judectorii de drepturi _i libertci _i
judectorii de camer preliminar de la ënalta Curte de Casacie _i Justicie.
La ënalta Curte Casacie _i Justicie, se judec ”n complet format din 3 judectori, potrivit
art. 31 alin. (1) lit. a), c), e), f) _i g) _i alin. (2) din Legea nr. 304/2004:
Ð cauzele date, potrivit legii, ”n competenca de prim instanc a ënaltei Curci de Casacie
_i Justicie;
Ð apelurile ”mpotriva hotr‰rilor pronuncate ”n prim instanc de curcile de apel _i de
Curtea Militar de Apel;
Ð contestaciile ”mpotriva ”ncheierilor pronuncate ”n cursul judeccii ”n prim instanc de
curcile de apel _i Curtea Militar de Apel;
Ð contestaciile prevzute ”n art. 2501 alin. (1) CPP ”mpotriva ”ncheierilor pronuncate ”n
cursul judeccii ”n apel de curcile de apel _i Curtea Militar de Apel;
Ð recursurile ”n casacie ”mpotriva deciziilor pronuncate ”n apel de curcile de apel _i de
Seccia penal a ënaltei Curci de Casacie _i Justicie, dup admiterea ”n principiu.
Completele de 5 judectori judec, ”n materie penal, potrivit art. 24 din Legea nr.
304/2004:
Ð apelurile ”mpotriva hotr‰rilor pronuncate ”n prim instanc de Seccia penal a ënaltei
Curci de Casacie _i Justicie;
Ð recursurile ”n casacie ”mpotriva hotr‰rilor pronuncate ”n apel de completele de 5
judectori dup admiterea ”n principiu;
Ð contestaciile ”mpotriva ”ncheierilor pronuncate ”n cursul judeccii ”n prim instanc de
Seccia penal a ënaltei Curci de Casacie _i Justicie.
Cauzele ”n care inculpatul este minor se judec potrivit regulilor de competenc
obi_nuite de ctre judectori anume desemnaci potrivit legii. Aceast instan rm‰ne
competent s judece potrivit dispoziciilor procedurale speciale privitoare la minori, chiar
dac ”ntre timp inculpatul a ”mplinit v‰rsta de 18 ani.
Inculpatul care a sv‰r_it infracciunea ”n timpul c‰nd era minor este judecat potrivit
procedurii aplicabile ”n cauzele cu infractori minori, dac la data sesizrii instancei nu a
”mplinit 18 ani.
49

lOMoARcPSD|13484610
Continuitatea completului de judecat. Completul de judecat trebuie s rm‰n

acela_i ”n tot cursul judecrii cauzei. C‰nd acest lucru nu este posibil, completul se poate
schimba p‰n la ”nceperea dezbaterilor.
Activitatea de judecat se desf_oar cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a
dosarelor _i continuitcii, cu excepcia situaciilor ”n care judectorul nu poate participa la
judecat din motive obiective (art. 11 Legea 304/2004).
Dup ”nceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenit ”n compunerea completului
atrage reluarea dezbaterilor.
Judecata ”n cauzele cu arestaci preventiv sau aflaci ”n arest la domiciliu. Dac ”n
cauz sunt inculpaci arestaci preventiv sau aflaci ”n arest la domiciliu, judecata se face de
urgenc _i cu precdere, termenele de judecat fiind, de regul, de 7 zile. Pentru motive
temeinic justificate, instanca poate acorda termene mai scurte sau mai lungi.
Asigurarea aprrii. Persoana vtmat, inculpatul, celelalte prci _i avocacii acestora
au dreptul s ia cuno_tinc de actele dosarului ”n tot cursul judeccii. C‰nd persoana vtmat
sau una dintre prci se afl ”n stare de decinere, pre_edintele completului ia msuri ca aceasta
s ”_i poat exercita dreptul de a consulta dosarul _i s poat lua contact cu avocatul su.
ën cursul judeccii, persoana vtmat _i prcile au dreptul la un singur termen pentru
angajarea unui avocat _i pentru pregtirea aprrii. ën situacia ”n care persoana vtmat sau
una dintre prci nu mai beneficiaz de asistenca juridic acordat de avocatul su ales, instanca
poate acorda un alt termen pentru angajarea unui alt avocat _i pregtirea aprrii.
Acordarea ”nlesnirilor necesare pregtirii aprrii efective trebuie s fie conform
respectrii termenului rezonabil al procesului penal.
ën cazurile prevzute de art. 90 C.proc.pen., asistena juridic a inculpatului este
obligatorie. Asistena juridic este obligatorie i pentru partea civil sau persoana vtmat
atunci c‰nd acestea au capacitate de exerciiu restr‰ns sau sunt lipsite de capacitate de
exerciiu (art. 93 alin. 4 C.proc.pen.).
Preedintele completului de judecat. Pre_edintele completului conduce _edinca,

”ndeplinind toate ”ndatoririle prevzute de lege, _i decide asupra cererilor formulate de
procuror, persoana vtmat _i de prci, dac rezolvarea acestora nu este dat ”n cderea
completului.
ën cursul judeccii, pre_edintele, dup consultarea celorlalci membri ai completului
(dac este cazul), poate respinge ”ntrebrile formulate de prci, persoana vtmat _i de
procuror, dac acestea nu sunt concludente _i utile solucionrii cauzei.
Dispoziciile pre_edintelui completului sunt obligatorii pentru toate persoanele prezente
”n sala de _edinc.
Pre_edintele completului anunc, potrivit ordinii de pe lista de _edinc, cauza a crei
judecare este la r‰nd, dispune a se face apelul prcilor _i al celorlalte persoane citate _i
constat care dintre ele s-au prezentat. ën cazul participancilor care lipsesc verific dac le-a
fost ”nm‰nat citacia _i dac _i-au justificat ”n vreun fel absenca.
Prcile _i persoana vtmat se pot prezenta _i participa la judecat chiar dac nu au
fost citate sau nu au primit citacia, pre_edintele av‰nd ”ndatorirea s stabileasc identitatea
acestora.
50

lOMoARcPSD|13484610
De asemenea, preedintele completului asigur ordinea i solemnitatea edinei de

judecat i poate s ia msurile necesare pentru aceasta.
Astfel, pre_edintele poate limita accesul publicului la _edinca de judecat, cin‰nd seama
de mrimea slii de _edinc.
C‰nd o parte sau oricare alt persoan tulbur _edinca ori nesocote_te msurile luate,
pre_edintele ”i atrage atencia s respecte disciplina, iar ”n caz de repetare ori de abateri grave,
dispune ”ndeprtarea ei din sal. Partea sau persoana ”ndeprtat este chemat ”n sal ”nainte
de ”nceperea dezbaterilor. Pre_edintele ”i aduce la cuno_tinc actele esenciale efectuate ”n lips
_i ”i cite_te declaraciile celor audiaci. Dac partea sau persoana continu s tulbure _edinca,
pre_edintele poate dispune din nou ”ndeprtarea ei din sal, dezbaterile urm‰nd a avea loc ”n
lipsa acesteia.
Dac partea continu s tulbure _edinca _i cu ocazia pronuncrii hotr‰rii, pre_edintele
completului poate dispune ”ndeprtarea ei din sal, ”n acest caz hotr‰rea urm‰nd a-i fi
comunicat.
Preedintele completului de judecat are atribuii i ”n ceea ce privete constatarea
infracciunilor de audienc.
Dac ”n cursul _edincei se sv‰r_e_te o fapt prevzut de legea penal, pre_edintele
completului de judecat constat acea fapt _i ”l identific pe fptuitor. ëncheierea de _edinc
se trimite procurorului competent.
Pre_edintele completului de judecat are atribuii i ”n legtur cu pregtirea _edincei
de judecat.
Acesta are ”ndatorirea s ia din timp toate msurile necesare pentru ca la termenul de
judecat fixat judecarea cauzei s nu sufere am‰nare.
ën acest scop, dosarele repartizate pe complete ”n mod aleatoriu vor fi preluate de
pre_edintele completului, care va lua msurile necesare ”n scopul pregtirii judeccii, astfel
”nc‰t s se asigure solucionarea cu celeritate a cauzei.
ën cazurile ”n care asistenca juridic este obligatorie, pre_edintele completului va lua
msuri pentru desemnarea avocatului din oficiu. ën situacia ”n care ”n aceea_i cauz au
calitatea de inculpat at‰t persoana juridic, c‰t _i reprezentancii legali ai acesteia, pre_edintele
verific dac inculpatul persoan juridic _i-a desemnat un reprezentant, iar ”n caz contrar,
procedeaz la desemnarea unui reprezentant, din r‰ndul practicienilor ”n insolvenc.
De asemenea, pre_edintele verific ”ndeplinirea dispoziciilor privind citarea _i, dup
caz, procedeaz la completarea ori refacerea acestora.
Pre_edintele completului se ”ngrije_te ca lista cauzelor fixate pentru judecat s fie
”ntocmit _i afi_at la instanc, cu 24 de ore ”naintea termenului de judecat.
La ”ntocmirea listei se cine seama de data intrrii cauzelor la instanc, d‰ndu-se
”nt‰ietate cauzelor ”n care sunt decinuci sau arestaci la domiciliu _i celor cu privire la care legea
prevede c judecata se face de urgenc.
Msurile preventive ”n cursul judeccii. Instanca se pronunc, la cerere sau din

oficiu, cu privire la luarea, ”nlocuirea, revocarea sau ”ncetarea de drept a msurilor preventive.
ën cauzele ”n care fac de inculpat s-a dispus o msur preventiv, instanca este datoare
s verifice, ”n cursul judeccii, ”n _edinc public, legalitatea _i temeinicia msurii preventive,
51

lOMoARcPSD|13484610
proced‰nd potrivit dispoziciilor art. 208 C.proc.pen. i pronun‰ndu-se asupra acesteia prin
”ncheiere motivat.
Participarea procurorului la judecat. Participarea procurorului la judecat este

obligatorie, lipsa acestuia determin‰nd nulitatea absolut a actelor ”ncheiate cu nerespectarea
acestei dispoziii (art. 281 alin. 1 lit. d) C.proc.pen.).
ën cursul judeccii, procurorul exercit rol activ, ”n vederea aflrii adevrului _i a
respectrii dispoziciilor legale. ën cursul judeccii, procurorul formuleaz cereri, ridic excepcii
_i pune concluzii. Cererile _i concluziile procurorului trebuie s fie motivate.
C‰nd apreciaz c exist vreuna dintre cauzele care ”mpiedic exercitarea acciunii
penale, procurorul pune, dup caz, concluzii de achitare sau de ”ncetare a procesului penal.
Participarea inculpatului la judecat _i drepturile acestuia. Regula este c judecata

cauzei are loc ”n prezenca inculpatului.
Aducerea inculpatului aflat ”n stare de decinere la judecat este obligatorie. Se
consider c este prezent _i inculpatul privat de libertate care, cu acordul su _i ”n prezenca
aprtorului ales sau numit din oficiu _i, dup caz, _i a interpretului, particip la judecat prin
videoconferinc, la locul de decinere.
ën mod excepional, judecata poate avea loc ”n lipsa inculpatului dac acesta este
disprut, se sustrage de la judecat ori _i-a schimbat adresa fr a o aduce la cuno_tinca
organelor judiciare _i, ”n urma verificrilor efectuate, nu i se cunoa_te noua adres.
Judecata poate de asemenea avea loc ”n lipsa inculpatului dac, de_i legal citat, acesta
lipse_te ”n mod nejustificat de la judecarea cauzei.
Pe tot parcursul judeccii, inculpatul, inclusiv ”n cazul ”n care este privat de libertate,
poate cere, ”n scris, s fie judecat ”n lips, fiind reprezentat de avocatul su ales sau din oficiu.
ën cazul ”n care inculpatul aflat ”n stare de decinere a solicitat s fie judecat ”n lips, instanca
poate dispune, la cerere sau din oficiu, ca acesta s poat pun concluzii ”n cadrul dezbaterilor
_i s i se dea cuv‰ntul prin intermediul videoconferincei, ”n prezenca aprtorului ales sau din
oficiu. Dac apreciaz necesar prezenca inculpatului, instanca poate dispune aducerea
acestuia cu mandat de aducere.
Inculpatul beneficiaz de drepturile prevzute la art. 83 C.proc.pen. Inculpatul poate
formula cereri, ridica excepcii _i pune concluzii, inclusiv prin videoconferin.
Participarea celorlalte prci la judecat _i drepturile acestora (art. 365

C.proc.pen.). Partea civil _i partea responsabil civilmente pot fi reprezentate de avocat.
Partea civil _i partea responsabil civilmente pot formula cereri, ridica excepcii _i
pune concluzii cu privire la latura civil i la latura penal..
Participarea persoanei vtmate _i a altor subiecci procesuali la judecat _i
drepturile acestora (art. 366 C.proc.pen.).
Persoana vtmat poate fi reprezentat de avocat.
Persoana vtmat poate formula cereri, ridica excepcii _i pune concluzii ”n latura
penal a cauzei.
52

lOMoARcPSD|13484610
Pe l‰ng persoana vtmat, mai pot participa la judecat i persoanele ale cror
bunuri sunt supuse confiscrii. Acestea pot fi reprezentate de avocat _i pot formula cereri,
ridica excepcii _i pune concluzii cu privire la msura confiscrii.
Notele privind desf_urarea _edincei de judecat.

Desf_urarea _edincei de judecat se ”nregistreaz cu mijloace tehnice audio. ën cursul
_edincei de judecat grefierul ia note cu privire la desf_urarea procesului. Procurorul _i prcile
pot cere citirea notelor _i vizarea lor de ctre pre_edinte. Dup terminarea _edincei de judecat,
participancii la proces primesc, la cerere, c‰te o copie de pe notele grefierului.
Notele grefierului pot fi contestate cel mai t‰rziu la termenul urmtor. ën caz de
contestare de ctre participancii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate _i,
eventual, completate ori rectificate pe baza ”nregistrrilor din _edinca de judecat.
La cerere, prcile, pe cheltuiala acestora, pot obcine o copie electronic a ”nregistrrii
_edincei de judecat ”n ceea ce prive_te cauza lor, cu excepcia situaciilor ”n care _edinca nu a
fost public ”n tot sau ”n parte.
Felul hotr‰rilor. Hotr‰rea judectoreasc este actul procesual de dispozicie care

exprim concluzia instancei asupra conflictului de drept supus judeccii sale sau asupra unor
aspecte adiacente ale acestuia _i, totodat, cuprinde rezolvarea cu caracter obligatoriu dat de
instanc conflictului ori aspectelor respective30. Art. 370 C.proc.pen. enumer tipurile de
hotr‰ri care pot fi pronunate.
Astfel, sentina este hotr‰rea prin care cauza este solucionat de prima instanc de
judecat sau prin care aceasta se dez”nveste_te fr a soluciona cauza. Instanca se pronunc
prin sentinc _i ”n alte situacii prevzute de lege.
Decizia este hotr‰rea prin care instanca se pronunc asupra apelului, recursului ”n
casacie _i recursului ”n interesul legii. Instanca se pronunc prin decizie _i ”n alte situacii
prevzute de lege.
Toate celelalte hotr‰ri pronuncate de instance ”n cursul judeccii se numesc ”ncheieri.
Desf_urarea procesului ”n _edinca de judecat se consemneaz ”ntr-o ”ncheiere care cuprinde:
a) ziua, luna, anul _i denumirea instancei;
b) menciunea dac _edinca a fost sau nu public;
c) numele _i prenumele judectorilor, procurorului _i grefierului;
d) numele _i prenumele prcilor, avocacilor _i ale celorlalte persoane care particip ”n
proces _i care au fost prezente la judecat, precum _i ale celor care au lipsit, cu artarea
calitcii lor procesuale _i cu menciunea privitoare la ”ndeplinirea procedurii;
e) fapta pentru care inculpatul a fost trimis ”n judecat _i textele de lege ”n care a fost
”ncadrat fapta;
f) mijloacele de prob care au fost supuse dezbaterii contradictorii;
g) cererile de orice natur formulate de procuror, de persoana vtmat, de prci _i de
ceilalci participanci la proces;
h) concluziile procurorului, ale persoanei vtmate _i ale prcilor;
i) msurile luate ”n cursul _edincei.
30
G. Antoniu, C. Bulai, Dicionar de drept penal i procedur penal, Hamangiu, 2011, p 210
53

lOMoARcPSD|13484610
ëncheierea (denumit i ”ncheierea de edin) se ”ntocme_te de grefier ”n termen de cel

mult 72 de ore de la terminarea _edincei _i se semneaz de pre_edintele completului de
judecat _i de grefier. C‰nd hotr‰rea se pronunc ”n ziua ”n care a avut loc judecata, nu se
”ntocme_te ”ncheierea.
Suspendarea judeccii
Cazurile prevzute de art. 367 C.proc.pen. care determin (obligatoriu) suspendarea
judecii sunt:
- Boala grav a inculpatului, constatat pe baza unei expertize medico-legale, boal
care ”l ”mpiedic s participe la judecat. Dac sunt mai mulci inculpaci, iar temeiul
suspendrii prive_te numai pe unul dintre ei _i disjungerea nu este posibil, se dispune
suspendarea ”ntregii cauze.
- Pe perioada desf_urrii procedurii de mediere, potrivit legii.
Ridicarea unei excepcii de neconstitucionalitate nu suspend judecarea cauzei.
Instana dispune suspendare judecii prin ”ncheiere.
ëncheierea dat ”n prim instanc prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi
atacat separat cu contestacie la instanca ierarhic superioar ”n termen de 24 de ore de la
pronuncare, pentru procuror, prcile _i persoana vtmat prezente, _i de la comunicare, pentru
prcile sau persoana vtmat care lipsesc. Contestacia se depune la instanca care a pronuncat
”ncheierea atacat _i se ”nainteaz, ”mpreun cu dosarul cauzei, instancei ierarhic superioare, ”n
termen de 48 de ore de la ”nregistrare. Contestacia nu suspend executarea _i se judec ”n
termen de 3 zile de la primirea dosarului.
Procesul penal se reia din instana dispun‰nd prin ”ncheiere ”n acest sens de ”ndat ce
inculpatul poate participa la judecat (c‰nd suspendarea a fost determinat de starea de
sntate a inculpatului sau la ”ncheierea procedurii de mediere, potrivit legii.
Instanca de judecat este obligat s verifice periodic, dar nu mai t‰rziu de 3 luni, dac
mai subzist cauza care a determinat suspendarea judeccii.
Art. 368 C.proc.pen. prevede posibilitatea ca instana s dispun suspendarea judeccii

”n caz de extrdare activ.
ën cazul ”n care, potrivit legii, se cere extrdarea unei persoane ”n vederea judecrii
”ntr-o cauz penal, instanca pe rolul creia se afl cauza poate dispune, prin ”ncheiere
motivat, suspendarea judeccii p‰n la data la care statul solicitat va comunica hotr‰rea sa
asupra cererii de extrdare. Dac se solicit extrdarea unui inculpat judecat ”ntr-o cauz cu
mai mulci inculpaci, instanca poate dispune, ”n interesul unei bune judecci, disjungerea cauzei.
ëncheierea instancei este supus contestaciei ”n termen de 24 de ore de la pronuncare, pentru
cei prezenci, _i de la comunicare, pentru cei lips, la instanca ierarhic superioar. Contestacia
se depune la instanca care a pronuncat ”ncheierea atacat _i se ”nainteaz, ”mpreun cu dosarul
cauzei, instancei ierarhic superioare, ”n termen de 48 de ore de la ”nregistrare.
Contestacia nu suspend executarea _i se judec ”n _edinc public, ”n termen de 5 zile
de la primirea dosarului, cu citarea prcilor _i a persoanei vtmate _i cu participarea
procurorului.
II. Judecata ”n prim instan
54

lOMoARcPSD|13484610
Judecata ”n prim instanc reprezint activitatea inicial _i obligatorie a judeccii,fr

de care nu se poate realiza actul de justicie. Aceasta este o etap obligatorie a fazei procesuale
a judeccii, ce constituie realizarea primului grad de jurisdiccie, care ”ncepe din momentul
sesizrii instancei _i se termin odat cu pronuncarea unei hotr‰ri31.
Scopul judeccii ”n prim instanc este reprezentat de solucionarea, ”n concordanc cu
legea procesual penal _i cu mijloacele de prob, a acciunilor penal _i civil exercitate ”n faca
sa. ën temeiul cercetrii judectore_ti pe care o efectueaz, al concluziilor puse de procuror, de
prci _i de ceilalci subiecci procesuali cu ocazia dezbaterilor _i av‰nd ”n vedere _i probele
administrate ”n faza de urmrire penal, prima instanc are obligacia de a constata dac
acciunea penal _i cea civil, deduse ”n faca sa, sunt sau nu ”ntemeiate, d‰nd _i solucia
corespunztoare ”n raport cu convingerea format. Cu privire la toate aceste chestiuni de fond,
procurorul, prcile _i ceilalci subiecci procesuali ”_i spun opinia cu ocazia dezbaterilor
judiciare32.
Obiectul judeccii. Judecata se mrgine_te la faptele _i la persoanele artate ”n actul
de sesizare a instancei.
1. Msurile premergtoare _edincei de judecat. Activitcile premergtoare
_edincei de judecat au ca scop punerea cauzei penale ”n stare de judecat la primul termen de
judecat, astfel de activitci desf_ur‰ndu-se ”ntre momentul sesizrii instancei _i cel al
”nceputului _edincei de judecat. Aceste msuri premergtoare _edincei de judecat constau ”n
desf_urarea urmtoarelor activitci: repartizarea aleatorie a dosarului cauzei, fixarea
termenului de judecat, ”ndeplinirea dispoziciilor privitoare la citare, asigurarea aprrii,
”ntocmirea _i afi_area listei cauzelor.
2. _edinca de judecat ”n prim instanc. _edinca de judecat reprezint nucleul
central al ”ntregii judecci. Aceasta se compartimenteaz ”n urmtoarele subetape distincte:
”nceputul judeccii, cercetarea judectoreasc, dezbaterile33.
A. ënceputul _edincei de judecat. Etapa de ”nceput a _edincei de judecat

corespunde efecturii unor activitci organizatorice, care au rolul de a asigura desf_urarea
ulterioar a judeccii ”n condicii bune. Acest moment procesual cuprinde desf_urarea
urmtoarelor activitci de ctre instanca de judecat:
Ð s declare _edinca deschis;
Ð s fac strigarea cauzei _i s dispun apelul celor citaci;
Ð s fac unele verificri privitoare la inculpat: la termenul de judecat, dup strigarea
cauzei _i apelul prcilor, pre_edintele verific identitatea inculpatului. ën cazul inculpatului
persoan juridic, pre_edintele face verificri cu privire la denumire, sediul social _i sediile
secundare, codul unic de identificare, identitatea _i calitatea persoanelor abilitate s ”l
reprezinte.
Ð s ia unele msuri privind pe martori, experci sau interpreci: dup apelul martorilor,
expercilor _i interprecilor, pre_edintele cere martorilor prezenci s prseasc sala de _edinc _i
le pune ”n vedere s nu se ”ndeprteze fr ”ncuviincarea sa.
Expercii rm‰n ”n sala de _edinc, ”n afar de cazul ”n care instanca dispune altfel.
31
32
33
BOROI Alexandru, NEGRUc Gina, Drept procesual penal, Hamangiu, 2017 pag 534
55

lOMoARcPSD|13484610
Martorii, expercii _i interprecii prezenci pot fi ascultaci, chiar dac nu au fost citaci sau nu au
primit citacie, ”ns numai dup ce s-a stabilit identitatea lor.
Ð s dispun citirea actului de sesizare a instancei de judecat sau, dup caz, a actului
prin care s-a dispus ”nceperea judeccii: la primul termen la care procedura de citare este legal
”ndeplinit _i cauza se afl ”n stare de judecat, pre_edintele dispune ca grefierul s dea citire
actului prin care s-a dispus trimiterea ”n judecat ori, dup caz, a celui prin care s-a dispus
”nceperea judeccii sau s fac o prezentare succint a acestuia.
Ð s aduc ”nvinuirea la cuno_tinca inculpatului, s dea lmuriri, s se pronunce asupra
cererilor _i a excepciilor ridicate: Pre_edintele explic inculpatului ”n ce const ”nvinuirea ce i
se aduce, ”l ”n_tiinceaz pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaracie,
atrg‰ndu-i atencia c ceea ce declar poate fi folosit _i ”mpotriva sa, precum _i cu privire la
dreptul de a pune ”ntrebri coinculpacilor, persoanei vtmate, celorlalte prci, martorilor,
expercilor _i de a da explicacii ”n tot cursul cercetrii judectore_ti, c‰nd socote_te c este
necesar.
Pre_edintele ”ncuno_tinceaz partea civil, partea responsabil civilmente _i persoana
vtmat cu privire la probele administrate ”n faza urmririi penale care au fost excluse _i care
nu vor fi avute ”n vedere la solucionarea cauzei _i pune ”n vedere persoanei vtmate c se
poate constitui parte civil p‰n la ”nceperea cercetrii judectore_ti.
Totodat, procurorul, persoana vtmat _i prcile din proces pot formula cereri
referitoare la legalitatea compunerii completului de judecat, recuzarea unor membri din
completul de judecat, am‰narea cauzei pentru lips de procedur, pentru angajarea unui
aprtor, introducerea ”n cauz ca parte responsabil civilmente a persoanei care rspunde
civil de pagubele produse de inculpat prin infracciunea supus judeccii etc. Aceste cereri
trebuie rezolvate ”n prealabil, pentru a se asigura legala constituire a instancei, a desf_urrii ”n
continuare a judeccii potrivit dispoziciilor legale, pentru a pregti judecarea cauzei ”n fond.
Pre_edintele ”ntreab procurorul, prcile _i persoana vtmat dac propun
administrarea de probe. ën cazul ”n care se propun probe, trebuie s se arate faptele _i
”mprejurrile ce urmeaz a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe,
locul unde se afl aceste mijloace, iar ”n ceea ce prive_te martorii _i expercii, identitatea _i
adresa acestora.
Probele administrate ”n cursul urmririi penale _i necontestate de ctre prci sau de
ctre persoana vtmat nu se readministreaz ”n cursul cercetrii judectore_ti. Acestea sunt
puse ”n dezbaterea contradictorie a prcilor, a persoanei vtmate _i a procurorului _i sunt
avute ”n vedere de instanc la deliberare.
Aceste probe pot fi administrate din oficiu de ctre instanc, dac apreciaz c este
necesar pentru aflarea adevrului _i justa solucionare a cauzei.
Procurorul, persoana vtmat _i prcile pot cere administrarea de probe noi _i ”n
cursul cercetrii judectore_ti. Instanca poate dispune din oficiu administrarea de probe
necesare pentru aflarea adevrului _i justa solucionare a cauzei.
B. Cercetarea judectoreasc. ën situacia ”n care prcile sunt prezente ori, de_i

absente, procedura de citare a fost legal ”ndeplinit, au fost ”ndeplinite activitcile cu caracter
premergtor, s-au rezolvat cererile, excepciile _i propunerile, cauza se afl ”n stare de judecat.
Exist dou modalitci de desf_urare a cercetrii judectore_ti:
56

lOMoARcPSD|13484610
Ð cercetarea judectoreasc ”n procedur simplificat, ca urmare a recunoa_terii de

ctre inculpat a ”nvinuirii ce i se aduce prin actul de sesizare a instancei;
Ð cercetarea judectoreasc ”n procedur obi_nuit, caracterizat prin posibilitatea
administrrii de probe noi.
Procedura ”n cazul recunoa_terii ”nvinuirii

ën cazurile ”n care acciunea penal nu vizeaz o infracciune care se pedepse_te cu
detenciune pe viac, pre_edintele pune ”n vedere inculpatului c poate solicita ca judecata s
aib loc numai pe baza probelor administrate ”n cursul urmririi penale _i a ”nscrisurilor
prezentate de prci _i de persoana vtmat, dac recunoa_te ”n totalitate faptele recinute ”n
sarcina sa, aduc‰ndu-i la cuno_tinc c ”n aceast situaie, limitele de pedeaps prevzute de
lege ”n cazul pedepsei ”nchisorii se reduc cu o treime, iar ”n cazul pedepsei amenzii, cu o
ptrime. Pentru inculpacii minori, instanca va avea ”n vedere aceste aspecte la alegerea msurii
educative; ”n cazul msurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se
dispun aceste msuri, prevzute de lege, se reduc cu o treime.
ën cazul ”n care inculpatul solicit ca judecata s aib loc ”n procedur simplificat,
instanca va proceda la ascultarea acestuia, pentru a stabili dac recunoa_te situacia de fapt
recinut ”n sarcina sa ”n actul de sesizare a instancei de judecat.
ën cursul cercetrii judectore_ti simplificate, singurele mijloace de prob ce pot fi
administrate ”n suplimentarea probatoriului administrat ”n faza de urmrire penal sunt
”nscrisurile, fiind exclus posibilitatea administrrii vreunui alt mijloc de prob, spre exemplu,
declaracii, fie acestea _i ale inculpatului.
Pentru aplicarea procedurii simplificate de judecat, este necesar a fi ”ndeplinite
urmtoarele condicii ”n mod cumulativ34:
a) Inculpatul ”_i poate manifesta voinca de a fi judecat ”n procedura simplificat la
primul termen la care procedura de citare este legal ”ndeplinit _i cauza se afl ”n stare de
judecat, dup citirea actului de sesizare, ”ns p‰n la momentul ”nceperii cercetrii
judectore_ti;
b) Acciunea penal ”ndreptat ”mpotriva inculpatului s nu vizeze o infracciune care se
pedepse_te cu detenciune pe viac. Potrivit dispoziciilor Codului de procedur penal,
procedura simplificat se aplic numai cauzelor care au ca obiect infracciuni cu privire la care
legea prevede numai pedeapsa amenzii, pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa ”nchisorii
sau numai pedeapsa ”nchisorii;
c) Inculpatul trebuie s solicite ca judecata s se fac ”n baza probelor administrate ”n
cursul urmririi penale, precum _i a ”nscrisurilor noi, ce pot fi prezentate de prci _i de
persoana vtmat;
d) Inculpatul trebuie s recunoasc ”n totalitate faptele recinute ”n sarcina sa. La fel ca
_i ”n anterioara reglementare, nu exist posibilitatea aplicrii mixte, ”n cadrul unui proces
unic, at‰t a procedurii simplificate, c‰t _i a procedurii de drept comun, ”n funccie de faptele
recunoscute sau nu de ctre inculpat, instanca procedeaz la ascultarea acestuia, lu‰nd
concluziile procurorului _i ale celorlalte prci _i se pronunc asupra cererii inculpatului.
34
BOROI Alexandru, NEGRUc Gina, Drept procesual penal, Hamangiu, 2017 pag. 538-540
57

lOMoARcPSD|13484610
e) Solicitarea inculpatului de a fi judecat ”n procedur simplificat trebuie s se fac

personal. Astfel, potrivit dispoziciilor art. 374 alin. (4) C.proc.pen., pre_edintele pune ”n
vedere inculpatului c judecata poate s aib loc numai ”n baza probelor administrate ”n cursul
urmririi penale _i a ”nscrisurilor prezentate de prci _i de persoana vtmat, iar dac
inculpatul solicit ca judecata s aib loc ”n astfel de condicii, instanca procedeaz la
ascultarea acestuia, lu‰nd concluziile procurorului _i ale celorlalte prci _i se pronunc asupra
cererii inculpatului prin ”ncheiere.
f) Instanca consider c probele administrate ”n faza urmririi penale sunt suficiente
pentru aflarea adevrului _i justa solucionare a cauzei. Instana poate soluciona cauza numai pe
baza probelor administrate ”n faza urmririi penale, dac apreciaz c probele sunt suficiente
pentru aflarea adevrului _i justa solucionare a cauzei.
Soluciile instancei. ën urma analizrii condiciilor de form _i de fond ale manifestrii
de voinc a inculpatului _i a probelor administrate ”n faza de urmrire penal, instanca va
pronunca o ”ncheiere motivat, care nu este supus niciunei ci separate de atac, put‰nd fi
atacat cu apel doar odat cu fondul cauzei. Distingem astfel urmtoarele solucii:
a) ën cazul ”n care instanca consider c sunt ”ndeplinite condiciile de mai sus, admite
cererea, prin ”ncheiere, caz ”n care cercetarea judectoreasc va avea urmtoarele
particularitci:
Ð singurele mijloace de prob care vor putea fi ”ncuviincate vor fi ”nscrisurile
Ð termenul la care pot fi administrate ”nscrisurile este cel la care s-au propus saula un termen
ulterior, acordat ”n acest scop, neput‰ndu-se acorda dec‰t un singur termen.
ën situacia ”n care ”n cauz sunt mai mulci inculpaci _i numai unul sau unii dintre ei
recunosc ”nvinuirea, instanca va proceda potrivit regulilor procedurii simplificate pentru
ace_tia, put‰nd s dispun disjungerea cauzei pentru ceilalci coinculpaci.
b) ën cazul respingerii cererii sau ”n cazul ”n care inculpatul nu dore_te s fie judecat ”n
aceast procedur, instanca se va pronunca printr-o ”ncheiere motivat.
ën situacia ”n care instanca respinge cererea inculpatului de a fi judecat ”n baza
recunoa_terii ”nvinuirii sau acesta nu formuleaz o astfel de cerere, instanca va efectua
cercetarea judectoreasc ”n procedur comun.
Procedura obi_nuit a cercetrii judectore_ti

Cercetarea judectoreasc are ca obiect readministrarea probelor care au fost str‰nse ”n
cursul urmririi penale, ca cerinc a principiului nemijlocirii _edincei de judecat, ”n scopul
perceperii directe, nemijlocite a probelor de ctre instanca de judecat. De asemenea,
cercetarea judectoreasc are ca obiect administrarea probelor str‰nse ”n cursul urmririi
penale, c‰t _i administrarea probelor noi, ”n vederea lmuririi cauzei sub toate aspectele.
Ordinea cercetrii judectore_ti. Ordinea de efectuare a actelor de cercetare
judectoreasc este: audierea inculpatului, audierea persoanei vtmate, a prcii civile _i a
prcii responsabile civilmente, iar apoi administrarea probelor ”ncuviincate. Instanca poate
dispune schimbarea ordinii, c‰nd aceasta este necesar.
Administrarea de probe din oficiu poate fi fcut oric‰nd pe parcursul cercetrii
judectore_ti.
58

lOMoARcPSD|13484610
Audierea inculpatului. Inculpatul este lsat s arate tot ce _tie despre fapta pentru
care a fost trimis ”n judecat, apoi i se pot pune ”ntrebri ”n mod nemijlocit de ctre procuror,
de persoana vtmat, de partea civil, de partea responsabil civilmente, de ceilalci inculpaci,
precum _i de avocacii acestora _i de avocatul inculpatului a crui audiere se face. Pre_edintele
_i ceilalci membri ai completului pot, de asemenea, pune ”ntrebri, dac apreciaz necesar,
pentru justa solucionare a cauzei. Inculpatul poate fi reascultat ori de c‰te ori este necesar.
Instanca poate respinge ”ntrebrile care nu sunt concludente _i utile cauzei. ëntrebrile
respinse se consemneaz ”n ”ncheierea de _edinc.
ën situaciile ”n care legea prevede posibilitatea ca inculpatul s fie obligat la prestarea
unei munci neremunerate ”n folosul comunitcii, acesta va fi ”ntrebat dac ”_i manifest
acordul ”n acest sens, ”n cazul ”n care va fi gsit vinovat.
C‰nd inculpatul nu ”_i mai aminte_te anumite fapte sau ”mprejurri ori c‰nd exist
contraziceri ”ntre declaraciile fcute de inculpat ”n instanc _i cele date anterior, pre_edintele ”i
cere acestuia explicacii _i poate da citire, ”n ”ntregime sau ”n parte, declaraciilor anterioare.
C‰nd inculpatul refuz s dea declaracii, instanca dispune citirea declaraciilor pe care
acesta le-a dat anterior.
Audierea coinculpacilor. Dac sunt mai mulci inculpaci, audierea fiecruia dintre ei se
face ”n prezenca celorlalci inculpaci. C‰nd interesul aflrii adevrului o cere, instanca poate
dispune audierea vreunuia dintre inculpaci fr ca ceilalci s fie de fac.
Declaraciile luate separat sunt citite ”n mod obligatoriu celorlalci inculpaci, dup
audierea lor.
Inculpatul poate fi din nou audiat ”n prezenca celorlalci inculpaci sau a unora dintre ei.
Audierea persoanei vtmate, a prcii civile _i a prcii responsabile civilmente.

Instanca procedeaz la audierea persoanei vtmate, a prcii civile _i a prcii responsabile
civilmente, dup ascultarea inculpatului _i, dup caz, a coinculpacilor.
Aceste persoane sunt lsate s arate tot ce _tiu despre fapta care face obiectul judeccii,
apoi li se pot pune ”n mod nemijlocit ”ntrebri de ctre procuror, inculpat, avocatul
inculpatului, persoana vtmat, partea civil, partea responsabil civilmente _i avocacii
acestora. Pre_edintele _i ceilalci membri ai completului pot de asemenea pune ”ntrebri, dac
apreciaz necesar, pentru justa solucionare a cauzei.
Persoana vtmat, partea civil _i partea responsabil civilmente pot fi reascultate ori
de c‰te ori este necesar.
Audierea martorului _i a expertului. Audierea martorului se face potrivit

dispoziciilor referitoare la audierea martorilor (art. 119-124 C.proc.pen.).
Dac martorul a fost propus de ctre procuror, acestuia i se pot pune ”n mod nemijlocit
”ntrebri de ctre procuror, inculpat, persoana vtmat, partea civil, partea responsabil
civilmente. Dac martorul sau expertul a fost propus de ctre una dintre prci, i se pot pune
”ntrebri de ctre aceasta, de ctre procuror, persoana vtmat _i de ctre celelalte prci.
Pre_edintele _i ceilalci membri ai completului pot adresa ”ntrebri martorului ori de
c‰te ori consider necesar, pentru justa solucionare a cauzei.
59

lOMoARcPSD|13484610
Martorul care posed un ”nscris ”n legtur cu depozicia fcut poate s ”l citeasc ”n
instanc. Procurorul _i prcile au dreptul s examineze ”nscrisul, iar instanca poate dispune
recinerea ”nscrisului la dosar, ”n original sau ”n copie.
C‰nd martorul nu ”_i mai aminte_te anumite fapte sau ”mprejurri ori c‰nd exist
contraziceri ”ntre declaraciile fcute ”n instanc _i cele date anterior, dup ce martorul a fost
lsat s declare tot ceea ce _tie, pre_edintele poate da citire, ”n ”ntregime sau ”n parte,
declaraciilor anterioare.
Dac audierea vreunuia dintre martori nu mai este posibil, iar ”n faza de urmrire
penal acesta a dat declaracii ”n faca organelor de urmrire penal sau a fost ascultat de ctre
judectorul de drepturi _i libertci ”n condiciile art. 308, instanca dispune citirea depoziciei date
de acesta ”n cursul urmririi penale _i cine seama de ea la judecarea cauzei.
Dac unul sau mai mulci martori lipsesc, instanca poate dispune motivat fie continuarea
judeccii, fie am‰narea cauzei. Martorul a crui lips nu este justificat poate fi adus cu
mandat de aducere.
Martorii audiaci rm‰n ”n sal, la dispozicia instancei, p‰n la terminarea actelor de
cercetare judectoreasc care se efectueaz ”n _edinca respectiv. Dac instanca gse_te
necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei din sala de _edinc, ”n vederea
reaudierii ori a confruntrii lor.
Instanca, lu‰nd concluziile procurorului, persoanei vtmate _i ale prcilor, poate
”ncuviinca plecarea martorilor, dup audierea lor.
Audierea expertului sau interpretului se realizeaz dup aceleai reguli.
Consemnarea declaraciilor. Declaraciile _i rspunsurile inculpacilor, ale martorilor ori

ale altor persoane audiate ”n cauz se consemneaz ”ntocmai ”n condiciile prevzute la art. 110
alin. (1) - (4), ”ntrebrile respinse urm‰nd a fi consemnate ”n ”ncheierea de _edinc.
Renuncarea la probe _i imposibilitatea administrrii probelor. Procurorul,
persoana vtmat _i prcile pot renunca la probele pe care le-au propus.
Dup punerea ”n discucie a renuncrii, instanca poate dispune ca proba s nu mai fie
administrat, dac apreciaz c nu mai este necesar.
Dac ”n cursul cercetrii judectore_ti administrarea unei probe anterior admise apare
ca inutil sau nu mai este posibil, instanca, dup ce ascult procurorul, persoana vtmat _i
prcile, poate dispune ca acea prob s nu mai fie administrat.
Dac imposibilitatea de administrare se refer la o prob administrat ”n faza de
urmrire penal _i ”ncuviincat de instanc, aceasta este pus ”n discucia prcilor, a persoanei
vtmate _i a procurorului _i se cine seama de ea la judecarea cauzei.
Prezentarea mijloacelor materiale de prob. C‰nd ”n cauza supus judeccii exist

mijloace materiale de prob, instanca, la cerere sau din oficiu, dispune aducerea _i prezentarea
acestora, dac este posibil.
Am‰narea pentru probe noi. Dac din cercetarea judectoreasc rezult c pentru
lmurirea faptelor sau ”mprejurrilor cauzei este necesar administrarea de probe noi, instanca
dispune fie judecarea cauzei ”n continuare, fie am‰narea ei pentru administrarea probelor.
60

lOMoARcPSD|13484610
Schimbarea ”ncadrrii juridice. Dac ”n cursul judeccii se consider c ”ncadrarea

juridic dat faptei prin actul de sesizare urmeaz a fi schimbat, instanca este obligat s
pun ”n discucie noua ”ncadrare _i s atrag atencia inculpatului c are dreptul s cear lsarea
cauzei mai la urm sau am‰narea judeccii, pentru a-_i pregti aprarea.
Dac noua ”ncadrare juridic vizeaz o infracciune pentru care este necesar pl‰ngerea
prealabil a persoanei vtmate, instanca de judecat cheam persoana vtmat _i o ”ntreab
dac ”ncelege s fac pl‰ngere prealabil. ën situacia ”n care persoana vtmat formuleaz
pl‰ngere prealabil, instanca continu cercetarea judectoreasc, ”n caz contrar dispun‰nd
”ncetarea procesului penal.
Terminarea cercetrii judectore_ti. Potrivit dispoziciilor art. 387 C.proc.pen.,

”nainte de a declara terminat cercetarea judectoreasc, pre_edintele ”ntreab procurorul,
persoana vtmat _i prcile dac mai au de dat explicacii ori de formulat cereri noi pentru
completarea cercetrii judectore_ti. Scopul acestei dispozicii este reprezentat de
administrarea tuturor probelor necesare lmuririi cauzei sub toate aspectele, ”nainte de a se
trece la etapa dezbaterilor. ën cazul ”n care nu s-au formulat cereri sau dac cererile formulate
au fost respinse ori dac s-au efectuat completrile cerute, pre_edintele declar terminat
cercetarea judectoreasc. Acest moment marcheaz _i momentul trecerii la etapa
dezbaterilor, deoarece dup aceasta se d cuv‰ntul procurorului, persoanei vtmate _i prcilor
pentru dezbateri.
C. Dezbaterile
Dezbaterile judiciare constau ”n concluziile pe care le dezvolt procurorul, persoana
vtmat _i prcile din proces, personal sau prin aprtorii lor, asupra fondului cauzei penale:
existenca sau inexistenca infracciunii, sv‰r_irea ei de ctre inculpat, ”mprejurrile care
stabilesc rspunderea penal _i civil a acestuia. ën cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul,
persoana vtmat _i prcile prezint instancei de judecat punctul de vedere al ”nvinuirii _i al
aprrii asupra soluciei ce trebuie dat acciunii penale _i acciunii civile, d‰nd astfel
posibilitatea instancei s discearn, din argumentele ce se aduc ”n suscinerea _i combaterea
”nvinuirii, adevrul ”n cauz _i solucia legal _i temeinic pe care trebuie s o pronunce35.
Dup terminarea cercetrii judectore_ti se trece la dezbateri, d‰ndu-se cuv‰ntul ”n
urmtoarea ordine: procurorului, persoanei vtmate, prcii civile, prcii responsabile
civilmente _i inculpatului. Pre_edintele poate da cuv‰ntul _i ”n replic.
Durata concluziilor procurorului, ale prcilor, ale persoanei vtmate _i ale avocacilor
acestora poate fi limitat. Pre_edintele completului poate hotr” c acestea trebuie s aib o
durat similar. Pre_edintele are dreptul s ”i ”ntrerup pe cei care au cuv‰ntul, dac ”n
suscinerile lor dep_esc limitele cauzei ce se judec.
Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi ”ntrerupte. ëntreruperea nu poate fi mai mare
de 3 zile.
Pre_edintele poate da cuv‰ntul _i ”n replic, aceasta put‰nd fi solicitat _i atunci c‰nd
pune ”n discucie, din oficiu, chestiuni de care depinde justa solucionare a cauzei. Darea
cuv‰ntului ”n replic este o facultate, iar nu o obligacie pentru pre_edintele completului de
35
61

lOMoARcPSD|13484610
judecat, care trebuie s aprecieze de la caz la caz dac, pentru lmurirea unei chestiuni,
pentru precizarea unei afirmacii sau ”n general pentru aflarea adevrului, este necesar s se dea
cuv‰ntul ”n replic. Cuv‰ntul ”n replic trebuie s se succead, pentru identitate de raciune, ”n
ordinea ”n care a avut loc cuv‰ntul inicial.
Ultimul cuv‰nt al inculpatului. ënainte de a ”ncheia dezbaterile, pre_edintele d
ultimul cuv‰nt inculpatului personal.
ën timpul ”n care inculpatul are ultimul cuv‰nt nu i se pot pune ”ntrebri. Dac
inculpatul relev fapte sau ”mprejurri noi, esenciale pentru solucionarea cauzei, instanca
dispune reluarea cercetrii judectore_ti.
Concluziile scrise. Instanca poate cere prcilor, dup ”nchiderea dezbaterilor, s
depun concluzii scrise.
Procurorul, persoana vtmat _i prcile pot depune concluzii scrise, chiar dac nu au
fost cerute de instanc.
D. Deliberarea i hotr‰rea instanei
Deliberarea. Deliberarea reprezint activitatea desf_urat de completul de judecat

atunci c‰nd chibzuie_te asupra soluciei pe care urmeaz s o pronunce. Deliberarea are loc ”n
secret, ”ndat dup ”ncheierea dezbaterilor sau, pentru motive temeinice, ”n cel mult 15 zile,
cu participarea numai a membrilor completului ”n faca cruia a avut loc dezbaterea. ën situacii
excepcionale, c‰nd, raportat la complexitatea cauzei, deliberarea _i pronuncarea nu pot avea
loc ”n termenul prevzut la alin. (1), instanca poate am‰na pronuncarea o singur dat pentru
cel mult 15 zile.
Completul de judecat delibereaz mai ”nt‰i asupra chestiunilor de fapt _i apoi asupra
chestiunilor de drept. Deliberarea poart asupra existencei faptei _i vinovciei fptuitorului,
asupra stabilirii pedepsei, asupra msurii educative ori msurii de siguranc, c‰nd este cazul s
fie luat, precum _i asupra computrii recinerii _i arestrii preventive; de asemenea, completul
de judecat delibereaz asupra reparrii pagubei produse prin infracciune, asupra msurilor
preventive _i a celor asigurtorii, asupra mijloacelor materiale de prob, cheltuielilor
judiciare, precum _i asupra oricrei alte probleme privind justa solucionare a cauzei.
Toci membrii completului de judecat au ”ndatorirea s ”_i spun prerea asupra
fiecrei chestiuni. Pre_edintele ”_i spune prerea cel din urm (art. 393 C.proc.pen.).
Rezultatul deliberrii se consemneaz ”n minut.
Reluarea cercetrii judectore_ti sau a dezbaterilor. Dac ”n cursul deliberrii
instanca apreciaz c o anumit ”mprejurare trebuie lmurit _i este necesar reluarea
cercetrii judectore_ti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se
aplic ”n mod corespunztor.
Dac judecata a avut loc ”n procedura simplificat ca urmare a recunoaterii ”nvinuirii,
iar instanca constat c pentru solucionarea acciunii penale se impune administrarea altor probe
”n afara ”nscrisurilor, repune cauza pe rol _i dispune efectuarea cercetrii judectore_ti.
Luarea hotr‰rii. Hotr‰rea trebuie s fie rezultatul acordului membrilor completului

de judecat asupra tuturor chestiunilor supuse deliberrii.
62

lOMoARcPSD|13484610
C‰nd unanimitatea nu poate fi ”ntrunit, hotr‰rea se ia cu majoritate, motivarea

opiniei separate, rmas ”n minoritate, fiind obligatorie.
Dac completul de judecat este format din doi judectori _i unanimitatea nu poate fi
”ntrunit, judecarea cauzei se reia ”n complet de divergenc. Dac din deliberare rezult mai
mult dec‰t dou preri, judectorul care opineaz pentru solucia cea mai sever trebuie s se
alture celei mai apropiate de prerea sa (art. 394 C.proc.pen.).
E. Rezolvarea acciunii penale

Potrivit dispoziciilor art. 396 alin. (1) C.proc.pen., instanca hotr_te asupra ”nvinuirii
aduse inculpatului, pronunc‰nd, dup caz:
a) condamnarea;
b) renuncarea la aplicarea pedepsei;
c) am‰narea aplicrii pedepsei;
d) achitarea;
e) ”ncetarea procesului penal.
Pentru a pronuna una dintre soluiile enumerate la lit. a) - c), instana trebuie s
constate, dincolo de orice ”ndoial rezonabil, c fapta exist, constituie infraciune i c a fost
sv‰rit de ctre inculpat.
Achitarea se pronun c‰nd instana constat c este incident unul dintre cazurile
prevzute la art. 16 alin. 1 lit. a)-d) C.proc.pen.
ëncetarea procesului penal se pronun c‰nd instana constat c este incident unul
dintre cazurile prevzute la art. 16 alin. 1 lit. e) Ð j) C.proc.pen.
C‰nd judecata s-a desf_urat ”n procedura simplificat a recunoaterii ”nvinuirii, c‰nd
cererea inculpatului ca judecata s aib loc ”n aceste condicii a fost respins sau c‰nd
cercetarea judectoreasc a avut loc ”n condiciile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar
instanca recine aceea_i situacie de fapt ca cea recunoscut de ctre inculpat, ”n caz de
condamnare sau am‰nare a aplicrii pedepsei, limitele de pedeaps prevzute de lege ”n cazul
pedepsei ”nchisorii se reduc cu o treime, iar ”n cazul pedepsei amenzii, cu o ptrime. Pentru
inculpacii minori, instanca va avea ”n vedere aceste aspecte la alegerea msurii educative; ”n
cazul msurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste
msuri, prevzute de lege, se reduc cu o treime.
ën cazul ”n care, ”n cursul urmririi penale, al procedurii de camer preliminar sau al
judeccii, fac de inculpat s-a luat msura preventiv a controlului judiciar pe cauciune sau s-a
dispus ”nlocuirea unei alte msuri preventive cu msura preventiv a controlului judiciar pe
cauciune _i inculpatul este condamnat la pedeapsa amenzii, instanca dispune plata acesteia din
cauciune.
F. Rezolvarea aciunii civile

Instanca se pronunc prin aceea_i hotr‰re _i asupra acciunii civile.
ën cazul c‰nd admite acciunea civil, instanca examineaz necesitatea lurii msurilor
asigurtorii privind reparaciile civile, dac asemenea msuri nu au fost luate anterior.
De asemenea, instanca se pronunc prin hotr‰re _i asupra restituirii lucrurilor _i
restabilirii situaciei anterioare, potrivit dispoziciilor art. 255 _i 256 C.proc.pen.
63

lOMoARcPSD|13484610
Dispoziciile din hotr‰re privind luarea msurilor asigurtorii _i restituirea

lucrurilor sunt executorii.
ën cazul ”n care instanca las nesolucionat acciunea civil, msurile asigurtorii se
mencin. Aceste msuri ”nceteaz de drept dac persoana vtmat nu introduce acciune ”n faca
instancei civile ”n termen de 30 de zile de la rm‰nerea definitiv a hotr‰rii.
ën cazul ”n care, ”n cursul urmririi penale, al procedurii de camer preliminar sau al
judeccii, fac de inculpat s-a luat msura preventiv a controlului judiciar pe cauciune sau s-a
dispus ”nlocuirea unei alte msuri preventive cu msura preventiv a controlului judiciar pe
cauciune _i este admis acciunea civil, instanca dispune plata din cauciune a despgubirilor
acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracciune.
G. Msurile preventive
Instanca are obligacia ca, prin hotr‰re, s se pronunce asupra mencinerii, revocrii,
”nlocuirii ori ”ncetrii de drept a msurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu
privire la inculpat.
ën caz de renuncare la aplicarea pedepsei, de am‰nare a aplicrii pedepsei, de achitare
sau de ”ncetare a procesului penal, instanca dispune punerea de ”ndat ”n libertate a
inculpatului arestat preventiv.
De asemenea, instanca dispune punerea de ”ndat ”n libertate a inculpatului arestat
preventiv atunci c‰nd pronunc:
- o pedeaps cu ”nchisoare cel mult egal cu durata recinerii, arestului la domiciliu _i
arestrii preventive;
- o pedeaps cu ”nchisoare, cu suspendarea executrii sub supraveghere;
- o pedeaps cu amend, care nu ”nsoce_te pedeapsa ”nchisorii;
- o msur educativ neprivativ de libertate.
Hotr‰rea pronuncat ”n condiciile alin. (1) - (3) cu privire la msurile preventive este
executorie.
C‰nd inculpatul este pus ”n libertate, instanca comunic aceasta administraciei locului
de decinere.
Inculpatul condamnat de prima instanc _i aflat ”n stare de arest preventiv este liberat
de ”ndat ce durata recinerii _i cea a arestrii devin egale cu durata pedepsei pronuncate, de_i
hotr‰rea nu este definitiv. Liberarea se dispune de administracia locului de decinere, creia i
se comunic, ”ndat dup pronuncarea hotr‰rii, o copie de pe dispozitiv sau extras.
ën caz de renuncare la aplicarea pedepsei, de am‰nare a aplicrii pedepsei, de achitare
sau de ”ncetare a procesului penal, dac ”n cursul urmririi penale sau al judeccii fac de
inculpat s-a luat msura preventiv a controlului judiciar pe cauciune, instanca va dispune
restituirea sumei depuse drept cauciune, dac nu s-a dispus plata din aceasta a despgubirilor
acordate pentru repararea pagubelor _i dac nu s-a dispus plata din cauciune prevzut la art.
217 alin. (7).
Instanca dispune confiscarea cauciunii dac msura controlului judiciar pe cauciune a
fost ”nlocuit cu msura arestului la domiciliu sau a arestrii preventive, pentru motivele
artate la art. 217 alin. (9), _i nu s-a dispus plata din cauciune a sumelor prevzute la art. 217.
Durata msurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicat prin echivalarea
unei zile de arest la domiciliu cu o zi din pedeaps.
64

lOMoARcPSD|13484610
Dup pronuncarea hotr‰rii, p‰n la sesizarea instancei de apel, instanca poate dispune,
la cerere sau din oficiu, luarea, revocarea, ”nlocuirea sau mencinerea unei msuri preventive
cu privire la inculpatul condamnat.
H. Minuta
Rezultatul deliberrii se consemneaz ”ntr-o minut, care trebuie s aib concinutul
prevzut pentru dispozitivul hotr‰rii. Minuta se semneaz de membrii completului de
judecat.
ëntocmirea minutei este obligatorie ”n cazurile ”n care judectorul sau instanca dispune
asupra msurilor preventive _i ”n alte cazuri expres prevzute de lege.
Minuta se ”ntocme_te ”n dou exemplare originale, dintre care unul se ata_eaz la
dosarul cauzei, iar cellalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instancei.
I. Cuprinsul hotr‰rii
Hotr‰rea prin care se soluioneaz cauza cuprinde o parte introductiv, expunere i
dispozitiv.
Concinutul prcii introductive. Partea introductiv cuprinde menciunile prevzute la
art. 370 alin. (4) C.proc.pen36.
C‰nd s-a redactat o ”ncheiere de _edinc, potrivit dispoziciilor art. 370, partea
introductiv se limiteaz numai la urmtoarele menciuni: denumirea instancei care a judecat
cauza, data pronuncrii hotr‰rii, locul unde a fost judecat cauza, precum _i numele _i
prenumele membrilor completului de judecat, ale procurorului _i ale grefierului, fc‰ndu-se
menciune c celelalte date au fost trecute ”n ”ncheierea de _edinc.
ën hotr‰rile instancelor militare trebuie s se indice _i gradul militar al membrilor
completului de judecat _i al procurorului. C‰nd inculpatul este militar, se mencioneaz _i
gradul acestuia.
Concinutul expunerii. Expunerea trebuie s cuprind:

- datele privind identitatea prcilor;
- descrierea faptei ce face obiectul trimiterii ”n judecat, cu artarea timpului _i locului
unde a fost sv‰r_it, precum _i ”ncadrarea juridic dat acesteia prin actul de sesizare;
- motivarea soluciei cu privire la latura penal, prin analiza probelor care au servit ca
temei pentru solucionarea laturii penale a cauzei _i a celor care au fost ”nlturate, _i motivarea
36
a) ziua, luna, anul _i denumirea instancei;
b) menciunea dac _edinca a fost sau nu public;
c) numele _i prenumele judectorilor, procurorului _i grefierului;
d) numele _i prenumele prcilor, avocacilor _i ale celorlalte persoane care particip în proces _i care au fost
prezente la judecat, precum _i ale celor care au lipsit, cu artarea calitcii lor procesuale _i cu menciunea
privitoare la îndeplinirea procedurii;
e) fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecat _i textele de lege în care a fost încadrat fapta;
f) mijloacele de prob care au fost supuse dezbaterii contradictorii;
g) cererile de orice natur formulate de procuror, de persoana vtmat, de prci _i de ceilalci participanci la
proces;
h) concluziile procurorului, ale persoanei vtmate _i ale prcilor;
i) msurile luate în cursul _edincei.
65

lOMoARcPSD|13484610
soluciei cu privire la latura civil a cauzei, precum _i analiza oricror elemente de fapt pe care
se sprijin solucia dat ”n cauz;
- artarea temeiurilor de drept care justific soluciile date ”n cauz.
ën caz de condamnare, renuncare la aplicarea pedepsei sau am‰narea aplicrii pedepsei,
expunerea trebuie s cuprind fiecare fapt recinut de instanc ”n sarcina inculpatului, forma
_i gradul de vinovcie, circumstancele agravante sau atenuante, starea de recidiv, timpul ce se
deduce din pedeapsa pronuncat, respectiv timpul care se va deduce din pedeapsa stabilit ”n
caz de anulare sau revocare a renuncrii la aplicarea pedepsei ori a am‰nrii aplicrii pedepsei,
precum _i actele din care rezult perioada ce urmeaz a fi dedus.
Dac instanca recine ”n sarcina inculpatului numai o parte dintre faptele ce formeaz
obiectul trimiterii ”n judecat, se va arta ”n hotr‰re pentru care anume fapte s-a pronuncat
condamnarea ori, dup caz, renuncarea la aplicarea pedepsei sau am‰narea aplicrii pedepsei
_i pentru care anume fapte, ”ncetarea procesului penal sau achitarea.
ën cazul renuncrii la aplicarea pedepsei _i al am‰nrii aplicrii pedepsei, precum _i ”n
cazul suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere, se vor prezenta ”n hotr‰re motivele
care au determinat renuncarea sau am‰narea ori, dup caz, suspendarea _i se vor arta
consecincele la care persoana fac de care s-au dispus aceste solucii se expune dac va mai
comite infracciuni sau, dup caz, dac nu va respecta msurile de supraveghere ori nu va
executa obligaciile ce ”i revin pe durata termenului de supraveghere.
Concinutul dispozitivului. Dispozitivul trebuie s cuprind:

- datele prevzute la art. 107 privitoare la persoana inculpatului,
- solucia dat de instanc cu privire la infracciune, indic‰ndu-se denumirea acesteia _i
textul de lege ”n care se ”ncadreaz, iar ”n caz de achitare sau de ”ncetare a procesului penal, _i
cauza pe care se ”ntemeiaz potrivit art. 16,
- solucia dat cu privire la solucionarea acciunii civile.
C‰nd instanca dispune condamnarea, ”n dispozitiv se mencioneaz pedeapsa principal
aplicat. ën cazul ”n care dispune suspendarea executrii acesteia, ”n dispozitiv se mencioneaz
_i msurile de supraveghere _i obligaciile pe care trebuie s le respecte condamnatul, se pun ”n
vedere acestuia consecincele nerespectrii lor _i ale sv‰r_irii de noi infracciuni _i se indic
dou entitci din comunitate unde urmeaz a se executa obligacia de a presta o munc
neremunerat ”n folosul comunitcii. C‰nd instanca dispune msura educativ a supravegherii,
”n dispozitiv se mencioneaz persoana care realizeaz supravegherea _i ”ndrumarea minorului.
C‰nd instanca dispune renuncarea la aplicarea pedepsei, ”n dispozitiv se face menciune
despre aplicarea avertismentului, iar c‰nd dispune am‰narea aplicrii pedepsei, ”n dispozitiv
se mencioneaz pedeapsa stabilit a crei aplicare se am‰n, precum _i msurile de
supraveghere _i obligaciile pe care trebuie s le respecte inculpatul, se pun ”n vedere acestuia
consecincele nerespectrii lor _i ale sv‰r_irii de noi infracciuni, iar dac a impus obligacia de a
presta o munc neremunerat ”n folosul comunitcii, se mencioneaz dou entitci din
comunitate unde urmeaz a se executa aceast obligacie, dup consultarea listei privind
posibilitcile concrete de executare existente la nivelul fiecrui serviciu de probaciune.
Dispozitivul trebuie s mai cuprind, dup caz, cele hotr‰te de instanc cu privire la:
- deducerea duratei msurii preventive privative de libertate _i a internrii medicale,
indic‰ndu-se partea din pedeaps executat ”n acest mod;
66

lOMoARcPSD|13484610
- msurile preventive;
- msurile asigurtorii;
- msurile de siguranc;
- cheltuielile judiciare;
- restituirea lucrurilor;
- restabilirea situaciei anterioare;
- cauciune;
- rezolvarea oricrei alte probleme privind justa solucionare a cauzei.
C‰nd instanca pronunc pedeapsa ”nchisorii, ”n dispozitiv se face menciune c persoana
condamnat este lipsit de drepturile sau, dup caz, unele dintre drepturile prevzute la art. 65
din Codul penal, pe durata prevzut ”n acela_i articol.
C‰nd instanca a pronuncat pedeapsa ”nchisorii, iar persoana vtmat a solicitat
”n_tiincarea cu privire la eliberarea ”n orice mod sau evadarea condamnatului, instanca face o
menciune ”n acest sens ”n dispozitivul hotr‰rii.
C‰nd instanca a dispus am‰narea aplicrii pedepsei sau interzicerea unuia sau mai
multora dintre drepturile prevzute la art. 66 alin. (1) lit. l) - o) din Codul penal, cu
modificrile _i completrile ulterioare, odat cu aplicarea pedepsei accesorii sau a pedepsei
complementare a interzicerii exercitrii unor drepturi, dispozitivul va cuprinde menciunea c
persoana sau persoanele beneficiare ale msurilor de proteccie pot solicita emiterea unui ordin
european de proteccie ”n condiciile legii.
Dispozitivul trebuie s cuprind menciunea c hotr‰rea este supus apelului, cu
artarea termenului ”n care acesta poate fi exercitat, indicarea datei ”n care hotr‰rea a fost
pronuncat _i a faptului c pronuncarea s-a fcut ”n _edinc public.
Pronuncarea hotr‰rii. Hotr‰rea se pronunc ”n _edinc public de ctre pre_edintele

completului de judecat, asistat de grefier.
La pronuncarea hotr‰rii prcile nu se citeaz.
Pre_edintele completului pronunc minuta hotr‰rii.
J. Redactarea _i semnarea hotr‰rii

Hotr‰rea se redacteaz ”n cel mult 30 de zile de la pronuncare.
Hotr‰rea se redacteaz de unul dintre judectorii care au participat la solucionarea
cauzei, ”n cel mult 30 de zile de la pronuncare, _i se semneaz de toci membrii completului _i
de grefier.
Dispozitivul hotr‰rii trebuie s fie conform cu minuta.
ën caz de ”mpiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecat de a semna,
hotr‰rea se semneaz ”n locul acestuia de pre_edintele completului. Dac _i pre_edintele
completului este ”mpiedicat a semna, hotr‰rea se semneaz de pre_edintele instancei. C‰nd
”mpiedicarea ”l prive_te pe grefier, hotr‰rea se semneaz de grefierul-_ef. ën toate cazurile se
face menciune pe hotr‰re despre cauza care a determinat ”mpiedicarea.
K. Comunicarea hotr‰rii
Dup pronuncare, o copie a minutei hotr‰rii se comunic procurorului, prcilor,
persoanei vtmate _i, ”n cazul ”n care inculpatul este arestat, administraciei locului de
67

lOMoARcPSD|13484610
decinere, ”n vederea exercitrii cii de atac. ën cazul ”n care inculpatul, partea civil sau
persoana vtmat nu ”ncelege limba rom‰n, o copie a minutei hotr‰rii i se comunic
acesteia ”ntr-o limb pe care o ”ncelege. Dup redactarea hotr‰rii, acestora li se comunic
hotr‰rea ”n ”ntregul su.
ën cazul ”n care instanca a dispus am‰narea aplicrii pedepsei sau suspendarea
executrii pedepsei sub supraveghere, hotr‰rea se comunic serviciului de probaciune _i,
dup caz, organului sau autoritcii competente s verifice respectarea obligaciilor dispuse de
instanc.
PARTEA A IV-A: JUDECATA ëN CILE DE ATAC

Calea de atac desemneaz acea institucie procesual prin care se creeaz posibilitatea
reexaminrii, ”n condiciile legii, a unei hotr‰ri judectore_ti, spre a se ”ndrepta eventualele
erori sv‰r_ite cu ocazia solucionrii cauzei37.
Clasificarea cilor de atac. Criteriile dup care pot fi clasificate cile de atac sunt:
a) dup caracterul definitiv sau nedefinitiv al hotr‰rilor atacate:
Ð ci de atac ordinare: acele ci pe care legea le confer ”n mod normal, fr
acere ”ndeplinirea vreunei condicii excepcionale, _i care se folosesc contra
hotr‰rilor nedefinitive, care nu au dob‰ndit autoritate de lucru judecat. ën
prezent, calea de atac ordinar reglementat prin dispoziciile Codului de
procedur penal este apelul,iar pentru situaciile expres prevzute de lege,
contestacia;
Ð ci de atac extraordinare: sunt acelea pe care legea le acord ”n mod
excepcional _i care pot fi exercitate numai ”mpotriva unor hotr‰ri definitive
care au dob‰ndit autoritate de lucru judecat, acestea fiind: contestacia ”n
anulare, recursul ”n casacie, revizuirea _i redeschiderea procesului penal ”n
cazul judecrii ”n lipsa persoanei condamnate;
b) dup consecincele pe care le produc:
Ð ci de atac de reformare, atunci c‰nd solucia instancei de rang inferior este
infirmat de instanca superioar, ”n cazul ”n care constat c hotr‰rea atacat
este viciat de erori de fapt sau de drept, o desfiinceaz _i pronunc ea ”ns_i o
nou hotr‰re ”n locul instancei iniciale;
Ð ci de atac de anulare, c‰nd instanca superioar, solucion‰nd, ”n cazul ”n care
constat existenca unor erori de fapt sau de drept ”n hotr‰rea atacat, se
limiteaz la anularea acesteia, urm‰nd ca rejudecarea cauzei s se fac de ctre
instanca a crei hotr‰re a fost desfiincat sau de ctre instanca competent
(apelul este o cale de atac preponderent de reformare _i doar incidental de
anulare);
Ð ci de atac de retractare, ”n sensul c acestea nu se adreseaz instancei
superioare, ci chiar instancei care a pronuncat hotr‰rea atacat, pentru ca, ”n
caz de admitere, s pronunce o nou hotr‰re (revizuirea sau redeschiderea
procesului penal ”n cazul judecrii ”n lipsa persoanei condamnate).
37
68

lOMoARcPSD|13484610
III. Judecata ”n cile ordinare de atac Ð apelul

1. Noiune. Caractere. Apelul este calea ordinar de atac ”mpotriva hotr‰rilor
prin care s-a solucionat o cauz penal ”n prim instanc. ën sistemul noului Cod de procedur
penal, apelul este singura cale de atac ordinar de reformare, ”n care se efectueaz o nou
judecat ”n fond a cauzei. Apelul reprezint o modalitate a fazei de judecat, neobligatorie, ”n
care se realizeaz controlul jurisdiccional, ”n msura ”n care acesta este iniciat de procuror, de
prci sau de alte persoane interesate, expres prevzute de lege.
Apelul este38:
a) o cale de atac ordinar, folosindu-se numai ”mpotriva hotr‰rilor ”n prim instanc
nedefinitive, poate fi exercitat pentru orice motiv (de fapt sau de drept) _i are ”n vedere
”ntreaga cauz penal;
b) o cale de atac de reformare. Astfel, ”n cazul ”n care instanca de apel consider c
hotr‰rea atacat este nelegal _i netemeinic, o desfiinceaz _i pronunc ea ”ns_i o nou
hotr‰re;
c) o cale de atac de anulare, ”n cazul ”n care, dup desfiincarea hotr‰rii
atacate,rejudecarea cauzei _i pronuncarea unei noi hotr‰ri au loc la o alt instanc dec‰t
instanca de apel (fie instanca a crei hotr‰re a fost desfiincat, fie o instanc competent);
d) o cale de atac de fapt _i de drept, situacie ”n care instanca de apel examineaz at‰t
temeiurile de fapt, c‰t _i pe cele de drept care au dus la pronuncarea hotr‰rii atacate;
e) o cale de atac accesibil oricrei persoane interesate, ”n sensul c orice parte din
proces _i chiar orice persoan ale crei interese legitime au fost vtmate prin hotr‰rea
primei instance o poate ataca (martor, expert, interpret, aprtor, cu privire la cheltuielile
judiciare cuvenite lor)
2. Condiii
Hotr‰rile supuse apelului. Ca regul general, sentincele pot fi atacate cu apel, dac
legea nu prevede altfel.
ëncheierile pot fi atacate cu apel numai odat cu sentinca, cu excepcia cazurilor c‰nd,
potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Apelul declarat ”mpotriva sentincei se socote_te fcut _i ”mpotriva ”ncheierilor.
Persoanele care pot face apel. Pot face apel:

- procurorul, referitor la latura penal _i latura civil;
- inculpatul, ”n ceea ce prive_te latura penal _i latura civil;
- partea civil, ”n ceea ce prive_te latura penal _i latura civil, _i partea responsabil
civilmente, ”n ceea ce prive_te latura civil, iar referitor la latura penal, ”n msura ”n care
solucia din aceast latur a influencat solucia ”n latura civil;
- persoana vtmat, ”n ceea ce prive_te latura penal;
- martorul, expertul, interpretul _i avocatul, ”n ceea ce prive_te amenzile judiciare aplicate
prin sentinc, precum _i ”n ceea ce prive_te cheltuielile judiciare _i indemnizaciile cuvenite
acestora;
38
69

lOMoARcPSD|13484610
- orice persoan fizic ori juridic ale crei drepturi legitime au fost vtmate nemijlocit
printr-o msur sau printr-un act al instancei, ”n ceea ce prive_te dispoziciile care au provocat
asemenea vtmare.
Pentru toate persoanele, cu excepia procurorului, apelul poate fi declarat _i de ctre
reprezentantul legal ori de ctre avocat, iar pentru inculpat, _i de ctre socul acestuia.
Termenul de declarare a apelului

Pentru procuror, persoana vtmat _i prci, termenul de apel este de 10 zile, dac
legea nu dispune altfel, _i curge de la comunicarea copiei minutei.
ën cazul martorul, expertul, interpretul _i avocatul, ”n ceea ce prive_te amenzile
judiciare aplicate prin sentinc, precum _i ”n ceea ce prive_te cheltuielile judiciare _i
indemnizaciile cuvenite acestora, apelul poate fi exercitat de ”ndat dup pronuncarea
”ncheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare _i indemnizaciilor _i cel mai t‰rziu
”n 10 zile de la pronuncarea sentincei prin care s-a solucionat cauza sau, dup caz, ”n termen de
10 zile de la comunicarea sentincei prin care a fost aplicat amenda judiciar sau prin care s-a
dispus asupra cheltuielilor judiciare sau indemnizaciilor.
Pentru persoan fizic ori juridic ale crei drepturi legitime au fost vtmate
nemijlocit printr-o msur sau printr-un act al instancei, ”n ceea ce prive_te dispoziciile care au
provocat asemenea vtmare termenul de apel este de 10 zile _i curge de la data la care
acestea au aflat despre actul sau msura care a provocat vtmarea.
Repunerea ”n termen. Repunerea ”n termen este o institucie ”n temeiul creia calea de

atac introdus dup expirarea termenului prevzut de lege este considerat ca fcut ”n
termen, atunci c‰nd instanca constat c ”nt‰rzierea s-a datorat unei cauze temeinice de
”mpiedicare _i dac cererea a fost fcut ”n cel mult 10 zile de la ”ncetarea acelei cauze.
Hotr‰rea este definitiv p‰n la momentul ”n care instanca de apel admite cererea de
repunere ”n termen.
P‰n la solucionarea repunerii ”n termen, instanca de apel poate suspenda executarea
hotr‰rii atacate.
Declararea _i motivarea apelului. Apelul se declar prin cerere scris, care trebuie s
concin urmtoarele:
- numrul dosarului, data _i numrul sentincei sau ”ncheierii atacate;
- denumirea instancei care a pronuncat hotr‰rea atacat;
- numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea _i domiciliul, re_edinca
sau locuinca, precum _i semntura persoanei care declar apelul.
Pentru persoana care nu poate s semneze, cererea va fi atestat de un grefier de la
instanca a crei hotr‰re se atac sau de avocat. Cererea de apel nesemnat ori neatestat poate
fi confirmat ”n instanc de parte ori de reprezentantul ei la primul termen de judecat cu
procedura legal ”ndeplinit.
Apelul se motiveaz ”n scris, art‰ndu-se motivele de fapt _i de drept pe care se
”ntemeiaz. Motivarea apelului se poate face ulterior, dup comunicarea sentinei penale
motivate.
70

lOMoARcPSD|13484610
Instanca la care se depune apelul. Cererea de apel se depune la instanca a crei

hotr‰re se atac.
Persoana care se afl ”n stare de decinere poate depune cererea de apel _i la
administracia locului de decinere.
Cererea de apel ”nregistrat sau atestat ori procesul-verbal ”ntocmit de administracia
locului de decinere se ”nainteaz de ”ndat instancei a crei hotr‰re este atacat.
Renuncarea la apel. Renunarea la apel este facultatea pe care o au prcile ”n procesul

penal, personal sau prin mandatar special, de a renunca, ”n mod expres, la aceast cale de atac.
Renuncarea la apel trebuie fcut ”n mod expres, respectiv ”n termeni care s nu fie
echivoci sau legaci de condicionri.
At‰t prcile, c‰t _i persoana vtmat care au declarat c renunc la apel pot reveni
asupra renuncrii la apel p‰n la expirarea termenului de apel, dac apelul prive_te latura
penal a cauzei. ëns prcile care au declarat c renunc la apel nu pot reveni asupra renuncrii
la apel, dac apelul prive_te latura civil a cauzei.
Declaracia de revenire asupra renuncrii la apel poate fi fcut personal sau prin
reprezentant convencional (mandatar special), ”n scris.
Prin renuncarea la apel, hotr‰rea penal dob‰nde_te autoritate de lucru judecat la
expirarea termenului de apel.
Retragerea apelului. Retragerea apelului este o facultate acordat prcilor ”n procesul

penal de a-_i retrage apelul declarat, personal sau prin mandatar special ori printr-o declaracie
atestat sau consemnat ”ntr-un proces-verbal de ctre administracia locului de decinere, c‰nd
persoana respectiv se afl ”n stare de decinere.
Premisa retragerii apelului este existena unui apel declarat.
Declaracia de retragere a apelului poate fi fcut personal de parte sau prin
reprezentantul convencional cu ”mputernicire special (mandatar special). ën cazul ”n care
persoana care declar c ”_i retrage apelul se afl ”n stare de decinere, retragerea apelului se va
putea face printr-o declaracie atestat sau consemnat ”ntr-un proces-verbal de ctre
administracia locului de decinere. Reprezentancii legali pot retrage apelul declarat de
persoanele pe care le reprezint sau ”n numele acestora, respect‰nd, ”n ceea ce prive_te latura
civil a cauzei, condiciile prevzute de legea civil. Inculpatul minor nu poate retrage apelul
declarat personal sau de reprezentantul su legal.
Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.
Apelul declarat de procuror _i retras poate fi ”nsu_it de partea ”n favoarea creia a fost
declarat.
Declaracia de retragere a apelului poate fi fcut ”n scris sau oral ”n faca instancei de
apel _i numai p‰n la ”nchiderea dezbaterilor la instanca de apel. Declaracia de retragere se
poate face fie la instanca a crei hotr‰re a fost atacat, fie la instanca de apel, hotr‰rea primei
instance rm‰n‰nd definitiv la data retragerii apelului.
3. Efectele apelului
A. Efectul suspensiv al apelului
71

lOMoARcPSD|13484610
Apelul este calea de atac care se ”ndreapt ”mpotriva unei hotr‰ri penale nedefinitive.
Astfel, potrivit dispoziciilor art. 416 C.proc.pen., declararea apelului are un efect suspensiv de
executare, ”n afar de cazul c‰nd legea dispune altfel. Efectul suspensiv acordat de lege pe
durata termenului este prelungit astfel, prin declararea apelului, pe toat durata judeccii
acestuia Ð efectul declarrii apelului const ”n am‰narea producerii consecincelor juridice ale
hotr‰rii atacate p‰n la judecarea apelului.39
Efectul suspensiv opereaz numai ”n situacia ”n care calea de atac este admisibil,
declarat ”n termen _i nu exist vreo dispozicie a legii care s prevad altfel. Apelul declarat ”n
termen este suspensiv de executare at‰t ”n ce prive_te latura penal, c‰t _i latura civil, afar
de cazul c‰nd legea dispune altfel.
B. Efectul devolutiv al apelului

Efectul devolutiv al apelului presupune transmiterea cauzei spre o nou judecat, de la
instanca a crei hotr‰re se atac la instanca creia ”i revine atribucia, potrivit legii, s judece _i
s solucioneze apelul. Efectul devolutiv promoveaz o nou judecat, cu caracter autonom,
care are ca obiect reexaminarea acelor dispozicii din hotr‰re care au fost gre_it sau nelegal
solucionate.40 Acesta este integral i vizeaz analiza din nou a cauzei sub toate aspectele de
fapt i de drept i este limitat la persoanele care au declarat calea de atac respectiv _i la cele
la care se refer, precum _i la calitatea procesual pe care o are persoana care a declarat apel.
C. Neagravarea situaiei ”n propria care de atac

Dispoziciile art. 418 C.proc.pen. cuprind regula neagravrii situaciei ”n propriul apel
(non reformatio in peius), care interzice instancei de apel ca, solucion‰nd cauza, s creeze o
situacie mai grea pentru persoana care a declarat apel.
Aceast regul se aplic _i ”n cazul apelului declarat de procuror ”n favoarea unei prci,
”n sensul c instanca de apel, solucion‰nd cauza, nu poate crea o situacie mai grea pentru partea
”n favoarea creia procurorul a declarat apel. Regula se aplic doar atunci c‰nd apelul a fost
exercitat de o singur persoan (de exemplu, numai inculpatul sau numai partea civil) sau de
mai multe persoane care nu au interese contrare.
D. Efectul extensiv al apelului
Instanca de apel examineaz cauza prin extindere _i cu privire la prcile care nu au
declarat apel sau la care acesta nu se refer, put‰nd hotr” _i ”n privinca lor, fr s poat crea
acestor prci o situacie mai grea.
Astfel, instanca de apel este obligat s examineze cauza, prin extindere, _i cu privire la
prcile care nu au declarat apel sau la care apelul nu se refer. Aceast extindere vizeaz
prcile care aparcin aceluia_i grup procesual. Apelul unui inculpat permite instancei de apel s
extind examinarea cauzei _i asupra situaciei altui inculpat care nu a declarat apel, iar ”n latura
civil permite extinderea examinrii cauzei asupra situaciei prcii responsabile civilmente,
dac aceasta din urm nu are interese diferite.41
4. Judecarea apelului
39
40
41
72

lOMoARcPSD|13484610
La judecarea apelului se aplic regulile de la judecata ”n fond, ”n msura ”n care ”n

prezentul titlu nu exist dispozicii contrare.
Judecarea apelului se face cu citarea prcilor _i a persoanei vtmate. C‰nd inculpatul
se afl ”n stare de decinere, judecarea apelului nu poate avea loc dec‰t ”n prezena acestuia.
Participarea procurorului este obligatorie i ”n aceast etap procesual.
Cercetarea judectoreasc ”n apel. Instanca de apel procedeaz la ascultarea

inculpatului, c‰nd aceasta este posibil, potrivit regulilor de la judecata ”n fond.
Instanca de apel poate readministra probele administrate la prima instanc _i poate
administra probe noi, ”n condiciile art. 100.
Dezbaterile ”n apel. C‰nd apelul este ”n stare de judecat, pre_edintele completului d
cuv‰ntul apelantului, apoi intimatului _i pe urm procurorului. Dac ”ntre apelurile declarate
se afl _i apelul procurorului, primul cuv‰nt ”l are acesta.
Procurorul _i prcile au dreptul la replic cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia
dezbaterilor. Inculpatului i se acord ultimul cuv‰nt.
Instanca verific hotr‰rea atacat pe baza lucrrilor _i a materialului din dosarul cauzei,
precum _i a oricror probe administrate ”n faca instancei de apel.
ën vederea solucionrii apelului, instanca, motivat, poate da o nou apreciere probelor.
Instanca se pronunc asupra tuturor motivelor de apel invocate.
5. Soluciile la judecata ”n apel

Instanca, judec‰nd apelul, pronunc una dintre urmtoarele solucii:
1. respinge apelul, mencin‰nd hotr‰rea atacat:
a) dac apelul este tardiv sau inadmisibil;
b) dac apelul este nefondat;
2. admite apelul _i:
a) desfiinceaz sentinca primei instance _i pronunc o nou hotr‰re, proced‰nd potrivit
regulilor referitoare la solucionarea acciunii penale _i a acciunii civile la judecata ”n fond.
Instanca de apel readministreaz declaraciile pe care prima instanc _i-a ”ntemeiat solucia de
achitare, dispoziciile art. 374 alin. (7) - (10) _i ale art. 383 alin. (3) _i (4) aplic‰ndu-se ”n mod
corespunztor;
b) desfiinceaz sentinca primei instance _i dispune rejudecarea de ctre instanca a crei
hotr‰re a fost desfiincat pentru motivul c:
- judecarea cauzei la acea instanc a avut loc ”n lipsa unei prci nelegal citate
- judecarea cauzei la acea instanc a avut loc ”n lipsa unei prci care, legal citat, a fost
”n imposibilitate de a se prezenta _i de a ”n_tiinca instanca despre aceast imposibilitate,
invocat de acea parte;
- instanca nu s-a pronuncat asupra unei fapte recinute ”n sarcina inculpatului prin actul
de sesizare sau asupra acciunii civile;
- exist vreunul dintre cazurile de nulitate absolut, cu excepcia cazului de
necompetenc, c‰nd se dispune rejudecarea de ctre instanca competent.
73

lOMoARcPSD|13484610
Desfiinarea hotr‰rii. ën caz de admitere a apelului, hotr‰rea atacat se

desfiinceaz, ”n limitele dispoziciilor privind efectul devolutiv _i extensiv al apelului.
Hotr‰rea poate fi desfiincat numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai ”n
ceea ce prive_te latura penal sau civil, dac aceasta nu ”mpiedic justa solucionare a cauzei.
ën caz de desfiincare a hotr‰rii, instanca de apel poate mencine msura arestrii
preventive.
6. Hotr‰rea instanei de apel
Instana de apel se pronun prin decizie al crei cuprins este asemntor hotr‰rii
pronunate de instan ”n prim instan Ð parte introductiv, expunere, dispozitiv.
Decizia instancei de apel trebuie s cuprind ”n partea introductiv menciunile
prevzute la art. 402, iar ”n expunere temeiurile de fapt _i de drept care au dus, dup caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum _i temeiurile care au dus la adoptarea oricreia
dintre soluciile prevzute la art. 421. Dispozitivul cuprinde solucia dat de instanca de apel,
data pronuncrii deciziei _i menciunea c pronuncarea s-a fcut ”n _edinc public.
Instanca de apel se pronunc asupra msurilor preventive potrivit dispoziciilor
referitoare la concinutul sentincei.
ën cazul ”n care inculpatul se afl ”n stare de arest preventiv sau de arest la domiciliu,
”n expunere _i dispozitiv se arat timpul care se deduce din pedeaps.
C‰nd s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie s indice care este ultimul act procedural
rmas valabil de la care procesul penal trebuie s ”_i reia cursul, ”n caz contrar toate actele
procedurale fiind desfiincate de drept.
Decizia instancei de apel se comunic procurorului, prcilor, persoanei vtmate _i
administraciei locului de decinere.
Hotr‰rea instancei de apel rm‰ne definitiv la data pronuncrii acesteia, atunci c‰nd
apelul a fost admis _i procesul a luat sf‰r_it ”n faca instancei de apel.
7. Trimiterea cauzei spre rejudecare.

ën cazul ”n care hotr‰rea atacat a fost desfiincat _i s-a dispus trimiterea cauzei
pentru rejudecare, instanca de rejudecare este fie prima instanc, fie instanca competent
potrivit dispoziciilor referitoare la competenca material _i personal a instancelor
judectore_ti.
ën ceea ce prive_te limitele rejudecrii, ”n cazul ”n care hotr‰rea este desfiincat ”n
”ntregime, instanca de rejudecare procedeaz la rejudecarea cauzei cu privire la toate faptele _i
persoanele la care se refer hotr‰rea desfiincat _i at‰t cu privire la latura penal, c‰t _i cu
privire la latura civil.
Potrivit dispoziciilor art. 425 alin. (3) C.proc.pen., c‰nd hotr‰rea este desfiincat
numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai ”n ceea ce prive_te latura penal sau
civil, instanca de rejudecare procedeaz la rejudecarea cauzei numai ”n limitele ”n care
hotr‰rea a fost desfiincat. Instanca de rejudecare are obligacia de a se conforma hotr‰rii
instancei de apel, ”n msura ”n care situacia de fapt rm‰ne cea avut ”n vedere la solucionarea
apelului. ën cazul rejudecrii de ctre prima instanc, sentinca pronuncat ”n urma rejudecrii
cauzei poate fi atacat cu apel.
IV. Judecata ”n cile ordinare de atac. Contestaia
74

lOMoARcPSD|13484610
Contestacia reprezint o cale ordinar de atac, care este considerat a fi de reformare,

deoarece este adresat unei instance superioare, care poate desfiinca hotr‰rea atacat _i
pronunca o nou hotr‰re. ën condiciile expres prevzute de lege, poate fi o cale de atac de
anulare, deoarece instanca superioar, solucion‰nd-o, poate desfiinca hotr‰rea atacat, situacie
”n care rejudecarea se va face de ctre instanca care a pronuncat-o,”n cazul ”n care se constat
c nu au fost respectate dispoziciile privind citarea42. Calea de atac a contestaciei se poate
exercita numai atunci c‰nd legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind
aplicabile c‰nd legea nu prevede altfel.
Art. 4251 C.proc.pen. reglementeaz condiiile generale ”n care poate fi exercitat
aceast cale de atac, fiind posibil ca legea s prevad prin dispoziii cu caracter special, alte
condiii pentru exercitarea acestei ci de atac.
Pot face contestacie procurorul _i subieccii procesuali la care hotr‰rea atacat se
refer, precum _i persoanele ale cror interese legitime au fost vtmate prin aceasta, ”n
termen de 3 zile, care curge de la pronuncare pentru procuror _i de la comunicare pentru
celelalte persoane, dispoziciile art. 411 alin. (1) aplic‰ndu-se ”n mod corespunztor.
Contestacia se depune la judectorul de drepturi _i libertci, judectorul de camer
preliminar sau, dup caz, la instanca care a pronuncat hotr‰rea care se atac _i se motiveaz
p‰n la termenul stabilit pentru solucionare, dispoziciile art. 415 aplic‰ndu-se ”n mod
corespunztor.
La solucionarea contestaciei, dispoziciile art. 416 _i art. 418 se aplic ”n mod
corespunztor; ”n cadrul acestor limite, la solucionarea contestaciei ”mpotriva ”ncheierii privind
o msur preventiv se poate dispune o msur mai pucin grav dec‰t cea solicitat sau dec‰t
cea dispus prin ”ncheierea contestat ori se pot modifica obligaciile din concinutul msurii
contestate.
Contestacia se solucioneaz de ctre judectorul de drepturi _i libertci, respectiv de
ctre judectorul de camer preliminar de la instanca superioar celei sesizate sau, dup caz,
de ctre instanca superioar celei sesizate, respectiv de completul competent al ënaltei Curci de
Casacie _i Justicie, ”n _edinc public, cu participarea procurorului.
La solucionarea contestaciei se citeaz persoana care a fcut contestacia, precum _i
subieccii procesuali la care hotr‰rea atacat se refer, dispoziciile art. 90 _i art. 91 aplic‰ndu-
se ”n mod corespunztor.
Contestacia se solucioneaz prin decizie, care nu este supus niciunei ci de atac, put‰ndu-se
pronunca una dintre urmtoarele solucii:
1. respingerea contestaciei, cu mencinerea hotr‰rii atacate:
a) c‰nd contestacia este tardiv sau inadmisibil;
b) c‰nd contestacia este nefondat;
2. admiterea contestaciei _i:
a) desfiincarea hotr‰rii atacate _i solucionarea cauzei;
b) desfiincarea hotr‰rii atacate _i dispunerea rejudecrii cauzei de ctre judectorul sau
completul care a pronuncat-o, atunci c‰nd se constat c nu au fost respectate dispoziciile
privind citarea.
42
75

lOMoARcPSD|13484610
V. Judecata ”n cile extraordinare de atac

Natura juridic a cilor de atac extraordinare Hotr‰rile definitive date de ctre instancele
judectore_ti sunt prezumate a reflecta adevrul, av‰nd autoritate de lucru judecat. Autoritatea
de lucru judecat ”mpiedic atacarea pe ci ordinare a hotr‰rilor judectore_ti, de_i, ”n unele
cazuri, se relev caracterul nelegal sau gre_it al unor hotr‰ri definitive, impun‰ndu-se
trecerea cauzei printr-o nou procedur judiciar, ”n scopul reexaminrii printr-o procedur cu
caracter extraordinar43. Cile de atac extraordinare din sistemul procesual rom‰n sunt
contestacia ”n anulare, recursul ”n casacie, revizuirea _i redeschiderea procesului penal ”n cazul
judecrii ”n lipsa persoanei condamnate.
1. Contestaia ”n anulare
Contestaia ”n anulare este calea de atac disponibil ”n cazul hotr‰rilor definitive, ce

este admisibil doar ”n cazul ”n care este incident unul dintre cazurile expres prevzute de
lege.
Contestacia ”n anulare este o cale extraordinar de atac at‰t de anulare, deoarece scopul
urmrit prin exercitarea ei este anularea (infirmarea) hotr‰rii atacate, c‰t _i de retractare, ca
urmare a faptului c at‰t verificarea, c‰t _i, eventual, anularea hotr‰rii revin chiar instancei
care a pronuncat-o44.
Contestacia ”n anulare poate fi exercitat numai ”mpotriva hotr‰rilor penale definitive.
ën consecinc, dac ”mpotriva unei hotr‰ri penale poate fi exercitat apelul, cale ordinar de
atac, hotr‰rea nefiind deci definitiv, contestacia ”n anulare este inadmisibil. Contestacia ”n
anulare este, de asemenea, inadmisibil _i dac este declarat ”mpotriva hotr‰rilor care,
potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel, fiind fr cale de atac sau supuse celeilalte ci de atac
ordinare Ð contestacia.45
Cazurile de contestaie ”n anulare

ëmpotriva hotr‰rilor penale definitive se poate face contestaie ”n anulare ”n urmtoarele
cazuri:
a) c‰nd judecata ”n apel a avut loc fr citarea legal a unei pri sau c‰nd, dei legal citat, a
fost ”n imposibilitate de a se prezenta i de a ”ntiina instana despre aceast imposibilitate;
b) c‰nd inculpatul a fost condamnat, dei existau probe cu privire la o cauz de ”ncetare a
procesului penal;
c) c‰nd hotr‰rea din apel a fost pronunat de alt complet dec‰t cel care a luat parte la
dezbaterea pe fond a procesului;
d) c‰nd instana de apel nu a fost compus potrivit legii ori a existat un caz de
incompatibilitate;
43
44
45
G. Tudor în N. Volonciu, A.S. Uzlu, Codul de procedur penal comentat, ed a 3-a Hamangiu, 2017, p 1237
76

lOMoARcPSD|13484610
e) c‰nd judecata ”n apel a avut loc fr participarea procurorului sau a inculpatului, c‰nd
aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) c‰nd judecata ”n apel a avut loc ”n lipsa avocatului, c‰nd asistena juridic a inculpatului era
obligatorie, potrivit legii;
g) c‰nd edina de judecat ”n apel nu a fost public, ”n afar de cazurile c‰nd legea prevede
altfel;
h) c‰nd instana de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dac audierea era legal
posibil;
i) c‰nd ”mpotriva unei persoane s-au pronunat dou hotr‰ri definitive pentru aceeai fapt.
Spre deosebire de contestacia ”n anulare formulat ”n temeiul art. 426 lit. a) _i c)-h)
C.proc.pen., contestacia ”n anulare ”ntemeiat pe motivele prevzute ”n art. 426 lit. b) _i i) este
admisibil, chiar dac hotr‰rea a rmas definitiv la prima instanc.
Cererea de contestaie ”n anulare. Contestaia ”n anulare poate fi fcut de oricare

dintre pri, de persoana vtmat sau de ctre procuror.
ën cererea de contestaie ”n anulare contestatorul trebuie s arate cazurile de contestaie
pe care le invoc, precum i motivele aduse ”n sprijinul acestora.
Termenul de introducere a contestaiei ”n anulare:

Contestaia ”n anulare poate fi introdus, ”n funcie de motivele invocate ”n aceast cale de
atac:
- ”n termen de 30 de zile de la data comunicrii deciziei instanei de apel, pentru

motivele prevzute la art. 426 lit. a) i c)-h).
- oric‰nd pentru motivele prevzute la art. 426 lit. b) i i).
Instana competent
Contestaia ”n anulare se introduce la instana care a pronunat hotr‰rea a crei anulare se
cere.
Contestaia ”n anulare pentru cazul ”n care se invoc autoritatea de lucru judecat se introduce
la instana la care a rmas definitiv ultima hotr‰re.
Suspendarea executrii
P‰n la soluionarea contestaiei ”n anulare, instana sesizat, lu‰nd concluziile procurorului,
poate suspenda executarea hotr‰rii a crei anulare se cere.
Soluionarea contestaiei ”n anulare are dou etape: admiterea ”n principiu i analiza pe

fond a contestaiei.
Admisibilitatea ”n principiu a contestaiei ”n anulare se examineaz de ctre instan, ”n
camera de consiliu, cu citarea prilor i cu participarea procurorului. Neprezentarea
persoanelor legal citate nu ”mpiedic examinarea admisibilitii ”n principiu.
77

lOMoARcPSD|13484610
ën aceast etap prealabil instana verific dac cererea de contestaie ”n anulare este
fcut ”n termenul prevzut de lege, dac motivul pe care se sprijin contestaia este dintre
cele prevzute la art. 426 i dac ”n sprijinul contestaiei se depun ori se invoc dovezi care
sunt la dosar. ën cazul ”n care sunt ”ndeplinite aceste condiii, admite ”n principiu contestaia i
dispune citarea prilor interesate.
Procedura de judecare. La termenul fixat pentru judecarea contestaiei ”n anulare,
instana, ascult‰nd prile i concluziile procurorului, dac gsete contestaia ”ntemeiat,
desfiineaz prin decizie hotr‰rea a crei anulare se cere i procedeaz fie de ”ndat, fie
acord‰nd un termen, dup caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei dup
desfiinare.
ën cazul ”n care prin contestaia ”n anulare se invoc autoritatea de lucru judecat,
judecarea contestaiei se face cu citarea prilor interesate ”n cauza ”n care s-a pronunat
ultima hotr‰re. Instana, ascult‰nd prile i concluziile procurorului, dac gsete contestaia
”ntemeiat, desfiineaz prin decizie sau, dup caz, prin sentin ultima hotr‰re sau acea parte
din ultima hotr‰re cu privire la care exist autoritate de lucru judecat.
C‰nd inculpatul se afl ”n stare de deinere, judecarea contestaiei ”n anulare nu poate
avea loc dec‰t ”n prezena acestuia.
Sentina dat ”n contestaia ”n anulare este supus apelului, iar decizia dat ”n apel este
definitiv.
78

Suport Curs D Atasiei Procedura Penala Partea Speciala Vers10 Martie 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs D Atasiei Procedura Penala Partea Speciala Vers10 Martie 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|13484610

Suport curs - D. Atasiei. Procedura penala- partea speciala

Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

DREPT PROCESUAL PENAL - PARTEA

pentru studencii anului III învmânt IFR

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

Partea I. URMRIREA PENAL

Caracterele urmririi penale. Urmrirea penal este guvernat de unele reguli

ën aceast faz se aplic urmtoarele principii generale ale procesului penal:

un moment inicial Ð ”nceperea urmririi penale in rem:

- prin ordonanca organelor de urmrire penal;

un moment final Ð solucionarea cauzei de ctre procuror:

- prin ordonanc, care poate dispune o solucie de neurmrire _i netrimitere

- funcia de urmrire penal: exercitat de ctre organele de urmrire penal (procuror

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

- funcia de dispoziie asupra drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanei ”n

Ordonana trebuie s cuprind:

- denumirea parchetului _i data emiterii;

Spre deosebire de situaiile ”n care ”i exercit dreptul de dispoziie, ”n ipotezele ”n

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

II. SESIZAREA ORGANELOR DE URMRIRE PENAL

Modurile de sesizare a organelor de judecat sunt variate, clasificarea lor fc‰ndu-se ”n

a) ”n raport cu sursa de informare, exist:

Ð moduri de sesizare externe (pl‰ngerea, denuncul), care provin de la persoane care nu

Ð moduri generale de sesizare (pl‰ngerea, denuncul, actele ”ncheiate de alte organe de

Ð moduri speciale de sesizare (pl‰ngerea prealabil, sesizarea _i autorizarea organului

MODURI GENERALE DE SESIZARE

1. Pl‰ngerea. Pl‰ngerea este ”ncuno_tincarea fcut de o persoan fizic sau juridic,

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

Pl‰ngerea trebuie s cuprind: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea _i

Legea reglementeaz modalitcile ”n care poate fi fcut pl‰ngerea, din punctul de

Ð prin reprezentanci legali, pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciciu (minorul

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

ën cazul ”n care pl‰ngerea este ”ntocmit de ctre o persoan care locuie_te pe

Pl‰ngerea gre_it ”ndreptat la organul de urmrire penal sau la instanca de judecat se

Denunul este supus, ”n esen, acelorai reguli aplicabile i pl‰ngerii, cu diferena c

Nefiind parte ”n procesul penal, denuntorul poate fi martor.8

Denunul trebuie s conin aceleai date ca i pl‰ngerea, inclusiv semntura

3. Sesizrile fcute de persoane cu funccii de conducere _i de alte persoane. Art. 291

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

Sesizarea obligatorie se apropie de denunul obligatoriu, cu distincia c sesizarea

Infraciunea flagrant. Este flagrant infracciunea:

ën cazul infraciunii flagrante organul de urmrire penal este obligat s constate

La primirea sesizrii, organul de urmrire penal procedeaz la verificarea

ën situacia ”n care pl‰ngerea sau denuncul nu ”ndepline_te condiciile de form prevzute

Atunci c‰nd sesizarea ”ndepline_te condiciile legale de admisibilitate, dar din

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

procurorului actele, ”mpreun cu propunerea de clasare. ën cazul ”n care procurorul apreciaz

MODURI SPECIALE DE SESIZARE

Pl‰ngerea prealabil. Pl‰ngerea prealabil reprezint modalitatea prin care, ”n cazul

Punerea ”n mi_care a acciunii penale se face numai la pl‰ngerea prealabil a persoanei

Pl‰ngerea prealabil nu reprezint ”n sine un act de punere ”n mi_carea acciunii penale,

Pl‰ngerea prealabil se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului,

Pl‰ngerea prealabil trebuie s cuprind: numele, prenumele, codul numeric personal,

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

Pl‰ngerea formulat oral se consemneaz ”ntr-un proces-verbal de ctre organul care o

Pl‰ngerea prealabil gre_it ”ndreptat se consider valabil, dac a fost introdus ”n

La primirea pl‰ngerii prealabile, organul de urmrire penal verific dac aceasta

Procedura ”n cazul infracciunii flagrante. ën caz de infracciune flagrant, organul

Sesizarea _i autorizarea organului competent. Cu titlu de exemplu, enumerm c:

b) punerea ”n mi_care a acciunii penale se face cu autorizarea prealabil a procurorului

c) punerea ”n mi_care a acciunii penale se face cu autorizarea prealabil a procurorului

Downloaded by Valentin Burlacu (scpaburlacu@gmail.com)

pentru studencii anului III învmânt IFR

- funcia de urmrire penal: exercitat de ctre organele de urmrire penal (procuror

- funcia de dispoziie asupra drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanei ”n

Ordonana trebuie s cuprind:

Spre deosebire de situaiile ”n care ”i exercit dreptul de dispoziie, ”n ipotezele ”n

Denunul este supus, ”n esen, acelorai reguli aplicabile i pl‰ngerii, cu diferena c

Nefiind parte ”n procesul penal, denuntorul poate fi martor.8

Denunul trebuie s conin aceleai date ca i pl‰ngerea, inclusiv semntura

Sesizarea obligatorie se apropie de denunul obligatoriu, cu distincia c sesizarea

Infraciunea flagrant. Este flagrant infracciunea:

ën cazul infraciunii flagrante organul de urmrire penal este obligat s constate

III. CONDUCEREA I SUPRAVEGHEREA ACTIVITII ORGANELOR

Modalitcile de exercitare a conducerii i supravegherii urmririi penale

Supravegherea activitii organelor de cercetare penal vizeaz controlul cu privire la

1. Desfurarea urmririi penale

Aducerea la cunotin a calitcii de suspect este stabilit ca obligacie a acestor organe

Odat cu punerea ”n micare a aciunii penale, posibilitcile inculpatului de a exercita