MĂSURILE PREVENTIVE

Titlul V – Cap. I N. C.p.p.

 Măsurile preventive sunt:
 a) reţinerea;
 b) controlul judiciar;
 c) controlul judiciar pe cauţiune;
 d) arestul la domiciliu;
 e) arestarea preventivă.
(art. 202 alin. 4)
 Condiţiile generale
 există probe sau indicii temeinice din care rezultă
suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o
infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei
desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii
suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de
la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
 nu există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau
exercitarea acţiunii penale.
 este proporţională cu gravitatea acuzaţiei şi necesară
pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea
acesteia.
Art. 203. Organul judiciar competent să dispună
asupra măsurilor preventive
 reţinerea - organul de cercetare penală/procurorul
 controlul judiciar/controlul judiciar pe
cauţiune – procurorul/judecătorul de drepturi şi
libertăţi, judecătorul de cameră preliminară/instanţa
de judecată
 arestul la domiciliu/arestarea preventivă -
judecătorul de drepturi şi libertăţi/judecătorul de
cameră preliminară/instanţa de judecată.
Calea de atac împotriva încheierilor prin care se
dispune asupra măsurilor preventive în cursul
urmăririi penale
 contestaţia - 48 de ore de la pronunţare/comunicare
 se soluţionează de judecătorul de drepturi şi libertăţi
de la instanţa ierarhic superioară/un complet compus
din judecători de drepturi şi libertăţi de la ÎCCJ
 DISPOZIŢII TRANZITORII

 Legea de punere în aplicare:

 Art. 17. (2) Recursurile aflate în curs de judecată la data
intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva
încheierilor din cursul urmăririi penale privitoare la
măsurile preventive, rămân în competenţa aceleiaşi
instanţe şi se judecă potrivit regulilor prevăzute de
legea veche.
 Dacă instanţa admite recursul şi casează încheierea,
procedează la rejudecarea cauzei conform legii noi,
putând lua oricare dintre măsurile preventive
prevăzute de aceasta.
Calea de atac împotriva încheierilor prin care se
dispune asupra măsurilor preventive în
procedura camerei preliminare
 contestaţia - 48 de ore de la pronunţare/comunicare
 se soluţionează de judecătorul de cameră preliminară
de la instanţa ierarhic superioară/un alt complet al
ÎCCJ
Calea de atac împotriva încheierilor prin care se
dispune asupra măsurilor preventive în cursul
judecăţii
 contestaţia - 48 de ore de la pronunţare/comunicare
 se soluţionează de instanţa ierarhic
superioară/completul competent de la ÎCCJ
 DISPOZIŢII TRANZITORII – ART. 18 din Legea de
punere în aplicare
 Art. 18. Recursurile aflate în curs de judecată la data
intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva
încheierilor prin care, în cursul judecăţii, s-a dispus
luarea, menţinerea, revocarea, înlocuirea sau
încetarea măsurilor preventive, rămân în competenţa
aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit regulilor
prevăzute de legea veche.
 Dacă instanţa admite recursul şi casează încheierea,
procedează la rejudecarea cauzei conform legii noi,
putând lua oricare dintre măsurile preventive
prevăzute de aceasta.
 Reţinerea – art. 209 şi urm.
N. C.p.p.
 organul de cercetare penală sau procurorul

 durata - cel mult 24 de ore - nu se include timpul

strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului
la sediul organului judiciar, conform legii/timpul în
care a fost adus, în baza unui mandat de aducere legal
emis, pentru a fi audiat
 înainte de audiere, i se aduce la cunoştinţă dreptul de a nu
face nicio declaraţie, cu excepţia furnizării de informaţii
referitoare la identitatea sa.
 suspectul/inculpatul reţinut are dreptul de a-şi încunoştinţa
personal avocatul ales sau de a solicita organului de
cercetare penală ori procurorului să îl încunoştinţeze pe
acesta - proces-verbal. Persoanei reţinute nu i se poate
refuza exercitarea dreptului de a face personal
încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care vor fi
consemnate în procesul-verbal.
 avocatul ales are obligaţia de a se prezenta la sediul
organului judiciar în termen de cel mult două ore de la
încunoştinţare; în caz de neprezentare a avocatului ales,
organul de cercetare penală sau procurorul numeşte un
avocat din oficiu.
 pe perioada reţinerii suspectului/inculpatului,
organul de cercetare penală/procurorul are dreptul
de a proceda la fotografierea şi luarea amprentelor

 procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi

libertăţi de la instanţa competentă, în vederea
luării măsurii arestării preventive faţă de
inculpatul reţinut, cu cel puţin 6 ore înainte de
expirarea duratei reţinerii.
 imediat/maxim 4 ore, în situaţii excepţionale după
reţinere/în cazul schimbării ulterioare a locului de
reţinere, persoana reţinută are dreptul de a
încunoştinţa personal sau de a solicita organului
judiciar care a dispus măsura să încunoştinţeze
 un membru al familiei/o altă persoană/misiunea
diplomatică/oficiului consular/ o organizaţie
internaţională umanitară despre luarea măsurii
reţinerii şi despre locul unde este reţinută
 este informat Inspectoratul General pentru
Imigrări
 Controlul judiciar – art. 211 şi urm. N. C.p.p.
Luarea măsurii controlului judiciar de către
procuror
 citarea inculpatului aflat în stare de
libertate/aducerea inculpatului aflat în stare de
reţinere.
 aducerea la cunoştinţă a infracţiunii de care este
suspectat şi motivele luării măsurii controlului
judiciar.
 audierea inculpatului, în prezenţa avocatului ales
ori numit din oficiu.
 ordonanţă motivată, care se comunică inculpatului
 plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de
la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece
cauza în fond - 48 de ore de la comunicare
 citarea inculpatului
 camera de consiliu
 ascultarea inculpat prezent.
 asistenţa juridică obligatorie
 participarea obligatorie a procurorului
 încheiere
 Luarea măsurii controlului judiciar de către
judecătorul
de cameră preliminară/instanţa de judecată
 la cererea motivată a procurorului/din oficiu
 citarea inculpatului.
 ascultarea obligatorie a inculpatului prezent
 asistenţa juridică obligatorie
 participarea obligatorie a procurorului
 încheiere
 conținutul controlului judiciar-obligații expres
prevăzute de lege si obligații care au caracter facultativ
 Procurorul/judecătorul de cameră preliminară/instanța de
judecată, la cererea motivată a inculpatului/din oficiu pot sa
dispună pentru motive temeinice, după audierea
inculpatului.
 noi obligații pentru inculpat
 încetarea sau înlocuirea celor dispuse inițial

 Inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi

revin/există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu
intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus
punerea în mişcare a acţiunii penale
 înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu sau cu arestarea
preventivă, în condiţiile prevăzute de lege (judecătorul de
drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau
instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu)
 Controlul judiciar pe cauţiune –
art. 216 şi urm. N. C.p.p.
 valoarea cauțiunii se stabilește de organul judiciar - cel puţin
1.000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse
inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia;
 consemnarea cauțiunii constând în plata unei sume de bani
determinate se face pe numele inculpatului, la dispoziția
organului judiciar/prin constituirea unei garanții reale,
mobiliare sau imobiliare, în limita unei sume de bani
determinate de organul judiciar.
 confiscarea cauţiunii – dispusă de instanţa de
judecată prin hotărâre, dacă măsura controlului
judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura
arestului la domiciliu/arestării preventive (inculpatul
încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau
există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o
nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în
mişcare a acţiunii penale împotriva sa)
 restituirea cauţiunii - în celelalte cazuri – dacă nu
s-a dispus plata din cauţiune
 a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea
pagubelor cauzate de infracţiune
 a cheltuielilor judiciare
 a amenzii
 Arestul la domiciliu – art. 218 şi
urm. N. C.p.p.
 NU poate fi dispusă cu privire la inculpatul faţă de care
există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune
asupra unui membru de familie şi cu privire la
inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv
pentru infracţiunea de evadare
 Luarea măsurii arestului la domiciliu de
către judecătorul
de drepturi şi libertăţi
 la propunerea motivată a procurorului
 termen de soluţionare - 24 de ore de la înregistrarea
propunerii
 citarea inculpatului
 audierea inculpatului prezent
 asistenţa juridică obligatorie
 participarea obligatorie a procurorului
 încheiere motivată.
 dacă se respinge propunerea, se poate lua măsura
controlului judiciar/controlului judiciar pe cauţiune
 Luarea măsurii arestului la domiciliu de către
judecătorul
de cameră preliminară sau instanţa de judecată
 la cererea motivată a procurorului sau din oficiu
 citarea inculpatului
 audierea inculpatului prezent
 asistenţa juridică obligatorie
 participarea obligatorie a procurorului
 încheiere motivată
 dacă respinge propunerea, poate lua măsura
controlului judiciar/controlului judiciar pe cauţiune
 Conţinutul măsurii arestului la domiciliu
 obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă
determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte,
fără permisiunea organului judiciar care a dispus
măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune
unor restricţii stabilite de acesta
 Obligaţii
 să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a
judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de
cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de
câte ori este chemat;
 să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de
familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea
infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu alte
persoane stabilite de organul judiciar.
 să poarte permanent un sistem electronic de
supraveghere. (FACULTATIV)
 PĂRĂSIREA IMOBILULUI
 pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea
acestora.
 cu încuviințarea judecătorul de drepturi şi libertăţi,
judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată - la
cererea scrisă şi motivată a inculpatului - pentru prezentarea la
locul de muncă/la cursuri de învăţământ sau de pregătire
profesională/ alte activităţi similare/pentru procurarea
mijloacelor esenţiale de existenţă/alte situaţii temeinic
justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest
lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese
legitime ale inculpatului.
 fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi, a
judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată -
în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, pe durata de timp
strict necesară, informând imediat despre aceasta instituţia,
organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa şi
organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în
faţa căruia se află cauza.
 Înlocuirea arestului
la domiciliu cu măsura arestării preventive
 inculpatul încalcă cu rea-credinţă măsura arestului la
domiciliu sau obligaţiile care îi revin ori există
suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă
infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a
acţiunii penale împotriva sa

 în condiţiile prevăzute de lege

 Durata
 în cursul urmăririi penale - cel mult 30 de zile
 prelungirea - maxim 30 de zile
 durata maximă, în cursul urmăririi penale - 180 de zile.
 durata privării de libertate dispusă prin măsura
arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru
calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive
a inculpatului în cursul urmăririi penale.
 Arestarea preventivă – art. 236 şi urm.
N. C.p.p.
Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a
săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
 a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de
la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de
orice natură pentru astfel de acte;
 b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la
comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă,
să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de
probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de
comportament;
 c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau
încearcă
 să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;
 d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a
acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o
nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.
 Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o
infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a
cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o
infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal
şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic
de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor,
falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de
libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de
corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare
electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede
pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării
gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a
acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a
antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la
persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este
necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea
publică.
 Arestarea preventivă a inculpatului în
cursul urmăririi penale
 propunerea motivată a procurorului, cu indicarea
temeiului de drept
 se soluţionează de judecătorul de drepturi şi libertăţi
de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece
cauza în primă instanţă/ de la instanţa
corespunzătoare în grad în a cărei circumscripţie se
află locul de reţinere/locul unde s-a constatat
săvârşirea infracţiunii/sediul parchetului din care face
parte procurorul care a întocmit propunerea
 prezenţa inculpatului, în afară de cazul când acesta lipseşte
nejustificat, este dispărut, se sustrage ori din cauza stării
sănătăţii, din cauză de forţă majoră sau stare de necesitate nu se
prezintă sau nu poate fi adus în faţa judecătorului.
 asistenţă juridică obligatorie
 participarea obligatorie a procurorului
 audierea inculpatului prezent despre fapta de care este acuzat şi
despre motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare
preventivă
 încheiere motivată
 dacă propunerea de arestare preventiva este respinsă, judecătorul
de drepturi si libertăţi poate lua controlul judiciar, controlul
judiciar pe cauțiune sau arestul la domiciliu).
 durată de cel mult 30 de zile; durata reţinerii nu se deduce din
durata arestării preventive
 Mandatul de arestare preventivă emis în
lipsa inculpatului
 audierea inculpatului în prezenţa avocatului
 evaluarea declaraţia inculpatului în contextul probelor
administrate şi al motivelor avute în vedere la luarea măsurii
 confirmarea arestării preventive şi a executării mandatului
 revocarea arestării preventive/înlocuirea acesteia cu măsura
 controlului judiciar;
 controlului judiciar pe cauţiune;
 arestul la domiciliu;
 arestarea preventivă.
şi punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă
cauză.
 Arestarea preventivă a inculpatului în
procedura de cameră preliminară şi în
cursul judecăţii
 din oficiu ori la propunerea motivată a procurorului
 pentru o perioadă de cel mult 30 de zile
 pentru aceleaşi temeiuri şi în aceleaşi condiţii ca şi
arestarea preventivă dispusă de către judecătorul de
drepturi şi libertăţi în cursul urmăririi penale
 durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursul
judecăţii în primă instanţă - nu poate depăşi un termen
rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului
special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face
obiectul sesizării instanţei; în toate cazurile, durata
arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.
 Dispoziţii speciale privind
măsurile preventive aplicate minorilor
 reţinerea şi arestarea preventivă - în mod excepţional,
numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar
avea asupra personalităţii şi dezvoltării acestuia nu
sunt disproporţionate faţă de scopul urmărit prin
luarea măsurii
 la stabilirea duratei pentru care se ia măsura arestării
preventive se are în vedere vârsta inculpatului de la
data când se dispune asupra luării, prelungirii sau
menţinerii acestei măsuri.
DISPOZIŢII TRANZITORII – ART. 16, 17 Legea de punere în aplicare

 Art. 16. (1) Măsurile preventive aflate în curs de executare la data

intrării în vigoare a legii noi continuă şi se menţin pe durata pentru
care au fost dispuse, în condiţiile prevăzute de legea veche. La expirarea
acestei durate, măsurile preventive pot fi prelungite ori, după caz,
menţinute, revocate sau înlocuite cu o altă măsură preventivă, în
condiţiile legii noi.
 (2) La expirarea duratei măsurii preventive a obligării de a nu părăsi
localitatea ori a obligării de a nu părăsi ţara, aflate în curs de executare
la data intrării în vigoare a legii noi, se poate lua împotriva inculpatului
oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă.
 (3) În cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii
noi, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori cea a
obligării de a nu părăsi ţara, aflată în curs de executare, se menţine
până la termenul de judecată acordat în cauză, când instanţa poate lua
împotriva inculpatului oricare dintre măsurile preventive prevăzute de
legea nouă.
 Art. 17. (1) Propunerile, cererile sau orice alte cauze
privind luarea, prelungirea, revocarea, înlocuirea sau
încetarea măsurilor preventive, în cursul urmăririi
penale, aflate în curs de soluţionare în primă instanţă
la data intrării în vigoare a legii noi, se soluţionează de
către judecătorul de drepturi şi libertăţi competent
conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de
aceeaşi lege.