IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA URMELE FORMATE DE CORPUL

UMAN
I. Identificarea dactiloscopica; tehnici de cercetare a urmelor
papilare (urme de maini)
Desenele papilare: specifice corpului omenesc, aflate la nivelul degetelor, palmei si
talpii piciorului numite dermatoglife. Dermatoglifele sunt formate din sistemul liniilor
paralele ale crestelor papilare separate intre ele de santurile papilare.
Proprietatile desenelor papilare
o Unicitatea: desenele papilare se deosebesc intre ele prin forma + detalii
caracteristice
o Fixitatea: mentinerea formei si detaliilor desenului papilar de la formarea sa
in luna a VI-a de viata intrauterina pana la moartea persoanei
o Inalterabilitatea: desenul papilar nu poate fi modificat sau indepartat
Detaliile caracteristice ale desenului papilar
o particularitatile de forma: reduc identificarea la stabilirea genului sau
grupului din care face parte degetul unei persoane
o amprenta digitala: contine o serie de puncte caracteristice sau detalii de
natura sa permita identificarea certa a individului.
A. Formarea: prin contactul direct al degetului cu o suprafata/ obiect
B. Descoperirea: Pentru descoperirea urmelor unei infractiuni, in cercetarea
fiecarui caz, organul de urmarire penala va cauta sa reconstituie mintal fiecare
faza a desfasurarii infractiunii, parcurgand cu atentie, in sens direct sau invers,
drumul presupus ca a fost facut de infractor.
n funcie de modul de formare, ele se pot prezenta astfel: urme de mini staticei
dinamice, urme de suprafa sau de adncime i urmede mini vizibile sau latente.
valoarea cea mai mare pentru identificarea urmelor de maini prezinta urmele de
maini statice, intrucat reusesc sa redea cu claritate desenul papilar si detaliile
caracteristice;
urmele de maini latente sunt de o calitate mai buna decat urmele vizibile
Stabilirea vechimii urmelor de maini este uneori relativa, intrucat urmele de maini pe
suprafata de portelan, sticla, suprafete netede, lustruite sau lacuite, pot fi pastrate ani
de zile, iar hartia le pastreaza doar cateva ore, in functie de calitatea acesteia
C. Revelare
1. Prin metode fiziceconsta in pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatia foarte
fina pe obiectele sau suprafetele purtatoare de urme.
Substantele sau amestecul de substante folosite, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma;
sa prezinte o aderenta selectiva, numai la materia din urma, si nu la intregul
suport, pentru a se evita estomparea detaliilor caracterstice;
Substante utilizate: ceruza, negrul de fum, rosu Sudan III, argentoratul (pulbere de
aluminiu), miniul de plumb, oxidul de cupru, praful de Xerox, etc.
1
 Revelarea urmelor papilare pe suprafete multicolore se realizeaza cu substante
fluorescente de tipul pudrei galbene fluorescente activate sub actiunea radiatiilor
ultraviolet. Revelatorii fluorescenti prezinta o utilizare universala, dar nu pot fi utilizati pe
suprafete de genul lemnului neprelucrat sau hartiei.
Raspandirea si indepartarea pudrelor de revelare de pe obiect, se fac prin intermediul
unei pensule fine din par de veverita, puf de strut sau fibra de carbon, sau cu ajutorul
unor pulverizatoare speciale sau spray-uri, pentru suprafete mari.
Pentru suprafetele din piele, cauciuc, mase plastic se utilizaza pulberea fina de fier cu
ajutorul unei pensule magnetice, iar pentru suprafetele nichelate sau cromate, se
practica afumarea urmelor cu funingine de camfor sau polistiren expandat.
Revelarea urmelor latente dispuse pe hartie se realizaeaza prin metalizarea intr-o
camera de vid, procedeu care presupune evaporarea unui amestec de aur-cadmiu,
vaporii aderand selectiv la urma crestelor si a santurilor papilare.
-acest procedeu poate fi utilizat si in cazul urmelor create pe caramizi, dar este un
procedeu destul de laborios si relativ costisitor.
2. Prin metode chimicese bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si
componentele transpiratiei (saruri, aminoacizi)
3. Prin metode opticeprin utilizarea radiatiei de tip laser (laser de argon), proiectata
lateral oblic, sub un unghi de aproximativ 45 grade, determinand aparitia unei
fluorescente specifice anumitor substante secretate de glandele sebacee
(riboflavina).
D. Fixare
1. Sub raport procedural, principalul mijloc de fixare a urmelor il constituie procesul-
verbal, ceea ce presupune consemnarea exacta, precisa si detaliata a urmelor si
metodelor de revelare intrebuintate, a locului in care au fost descoperite si a
raportului de pozitie fata de obiectele principale.
2. Sub raport tehnic criminalistic, fixarea presupune in primul rand fotografierea
urmelor in cadrul ambiantei generale a locului faptei si in calitatea lor de obiecte
principale, insistandu-se asupra redarii cu claritate a detaliilor caracteristice.
Fotografiile judiciare insotesc procesul verbal si au rolul de a fi verificate de catre
organele judiciare si de catre avocati, cu privire la corespondenta dintre acestea si
mentiunile din cadrul procesului verbal. Alte procedee de fixare a urmelor sunt
reprezentate de schite si desenele intocmite la fata locului si care se anexeaza la
procesul verbal.
E. Ridicarea se realizeaza prin transferarea pe pelicula adeziva speciala (folio,
dupa revelarea si fotografierea urmelor), fie prin efectuarea unui mulaj. Ridicarea
cu ajutorul mulajelor se realizeaza in cazul urmelor de adancime, dupa
fotografierea prealabila a lor, utilizand materiale folosite in stomatologie (ghips
dentar, alginat, stomalgina,sielast).
Transportarea obiectelor purtatoare de urme impune respectarea unor conditii de
manipulare si ambalare care sa previna distrugerea sau alterarea urmelor, numai dupa
ce au fost marcate si fotografiate in prealabil.

2
 F. Interpretarea la fata locului are ca scop stabilirea locului si a obiectelor ce
au intrat in sfera de interes a autorului infractiunii. In functie de modul de grupare
si de dispunere, se pot desprinde date cu privire la modul de operare - daca autorul
era familiarizat cu imobilul respectiv, daca a actionat in mod grabit, nervos sau
relaxat, daca era un individ incepator sau cu experienta infractionala.
Se pot obtine informatii cu privire la persoana faptuitorului: inaltimea
aproximativa, constitutia fizica, eventual sexul si varsta, numarul autorilor.
Interpretarea urmelor vizeaza stabilirea degetului, a regiunii mainii si a mainii
probabile careia ii apartine urma, in functie de santurile de flexiune ale degetelor.
G. Expertiza criminalistica a urmelor de maini - are ca scop identificarea
persoanelor implicate in savarsirea faptelor de natura penala, pe baza regulei celor
douasprezece puncte coincidente.

II. Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare

Forme:
Urmele plantei piciorului (piciorul gol)
Urmele piciorului semiincaltat
Urmele de incaltaminte
Amprenta plantara cu caracteristicile papilare proprii si particularitatile
morfofiziologice, poate servi la o identificare certa a individului, echivalenta cu
identificarea bazata pe amprentele digitale.
Principalele elemente ce caracterizeaza o carare de urme sau mersul unei
persoane: directia de miscare, linia mersului, latimea pasului, unghiul de mers.
A. Formarea - are loc prin contactul direct al piciorului cu o suprafata.
Urmele de picioare se intalnesc sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau
de adancime, vizibile sau latente.
Urma piciorului aflat in miscare este putin mai lunga decat o urma formata intr-un
repaus relativ, iar o urma formata in alergare este arcuita si apar pregnant si formele
regiunii metatarsofalangiana, metatarsiana sau regiunea varfului incaltamintei, in functie
si de plasticitatea obiectului primitor de urma.
B. Descoperirea: Sunt urmele care se cauta printre primele la fata locului si
presupune cercetarea suprafetelor pe care este posibil sa se calce
( parchet,linoleum, covor, sol). Activitatea poate fi asociata cu cautarea si
prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de urmarire.
C. Revelare: Pentru descoperirea acestor tipuri de urme se aplica aceleasi
metode utilizate la descoperirea urmelor de maini, cu ajutorul unei raze
incidente de lumina sau dispozitive ce pot pune in evidenta urma pe baza
electricitatii statice (in cazul covoarelor, mochetelor).
D. Fixare - in cadrul procesului verbal de cercetare la fata locului se procedeaza
la o descriere detaliata a numarului si tipurilor de urme de picioare descoperite,

3
 a formei si particularitatilor acestora, a naturii suportului in care s-au format,
precum si a elementelor cararii de urme, daca exista.
Fotografierea urmelor de picioare impune fixarea imaginii de ansamblu a
grupului de urme si fixarea imaginii urmei care contine cele mai multe si mai clare
elemente de individualizare a obiectului creator.
E. Ridicare - se realizeaza dupa ce in prealabil urma a fost pregatita si a fost
scoasa apa sau corpurile straine cazute in ea.
a. urmele formate in nisip necesita o intarire prin pulverizarea unui strat subtire
de serlac sau colodinium, sau ulei, pentru a preveni aderarea nisipului la
mulaj; -
b. urmele formate in pamant zgrumturos-se astupa gaurile prin presararea de
parafina razuita, care se incalzeste si se intinde uniform , oprind scurgerea
pastei de ghips in pamant;
c. urmele care prezinta prea mare umiditate sunt intarite prin presararea unui
strat foarte subtire de ghips, dupa care se pulverizeaza un strat fin de ulei in
urma,pentru a preveni aderarea unor bucati de pamant;
d. urmele in zapada-se efectueaza un mulaj din sulf topit, datorita proprietatii
acestuia de a se raci rapid, fara a-si pierde prea repede fluiditatea, iar urma
se ridica cu un mulaj de ghips sau cu materiale plastice;
F. Interpretarea la fata locului ofera date cu privire la numarul de
persoane, talia , varsta, sexul, greutatea aproximativa, viteza si directia de
deplasare, eventualele defecte anatomice, inaltime, starea psihofizica sau
patologica (boala, betie, neliniste).

III. Cercetarea urmelor de dinti si de buze si ale altor parti ale

corpului uman
DINTI
Forme: statica/dinamica, de adancime/de suprafata
Identificarea certa: urmele de dinti ofera o baza sigura de identificare datorita unor
caracteristici ale formei, dispunerii si particularitatilor prezentate de fiecare dinte,
dupa varsta de 25 de ani, cand intreaga dantura este formata.
A. Formarea prin contactul direct al danturii cu suprafata
B. Descoperirea
Sunt urme dinamice care se intalnesc pe diverse alimente sau fructe cu o consistenta
si un grad de plasticitate adecvat.
C. Revelare
D. Fixare - se face prin consemnarea in procesul-verbal si prin fotografiere,
insistandu-se asupra detaliilor si asupra pozitiei corpurilor purtatoare de urme
fata de celelalte obiecte principale.
E. Ridicareasi transportarea obiectelor purtatoare de urme se realizeaza cu
precautie sporita pentru a preveni alterarea si deformarea acestora, dupa ce s-a

4
 realizat o conservare adecvata (temperatura scazuta, impachetate in hartii
imbibate cu formol).
F. Interpretarea la fata locului
Expertiza odontologica poate oferi organului de urmarire penala raspunsuri cu privire
la natura umana sau animala a urmei, sexul, varsta si tipul antropologic al persoanei,
mecanismul de formare si caracteristicile dintilor reflectate in urma.
BUZE
Forme: statice sau dinamice, vizibile sau latente, de suprafata sau de adancime.
Identificare certa: prin particularitatile anatomice si prin unicitatea dispunerii si a
formei papilelor sau santurilor coriale, este posibila identificarea certa a unei
persoane, la un interval scurt de timp de la momentul savarsirii faptei.
A. Formarea prin contactul direct al buzelor cu o suprafata
B. Descoperirea - o cautare atenta si exigenta a obiectelor cu care vin in contact
firesc (pahar, cana , tacamuri), inclusiv pe imbracaminte.
C. Revelare aceleasi metode de revelare ca si cele pentru descoperirea urmelor
de maini si de picioare
D.Fixare se utilizeaza aceleasi metode de fixare ca si cele pentru fixarea urmelor
de maini si de picioare
E. Ridicarea nu se efectueaza
F. Interpretarea la fata locului: Expertiza criminalistica a urmelor de buze
poate raspunde la intrebari privind natura umana sau animala a urmei,
mecanismul de formare, vechimea urmei, varsta, sexul si tipul antropologic
aproximativ al individului.

TIPOLOGIA INVESTIGARII PRINCIPALELOR URME BIOLOGICE DE

NATURA UMANA
I. Urmele de sange
Forme: balti, picaturi, manjituri, dare, stropi, pete absorbite
A. Formarea - prin exercitarea unei actiuni violente exercitate asupra corpului
persoanei, de natur s determine, direct sau indirect, leziuni ale vaselor
sanguine.
B. Descoperirea: Se efectueaza potrivit particularitatilor locului sau suportului
cercetat, fiind orientata in urmatoarele directii principale:
- imbracamintea si corpul persoanelor implicate in savarsirea faptei penale
- portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul in
care a fost descoperit cadavrul
- instrumentele folosite in savarsirea infractiunii
- instalatiile sanitare sau obiectele care ar fi putut servi la inlaturarea urmelor sau la
transportul cadavrelor.

5
 C. Revelare: Se apeleaza la reactii cu caracter orientativ sau de probabilitate-pe
baza de apa oxigenata, luminol, acidul sulfuric, reactivul Medinger, reactiv
Adler, leuco-malachitetc.
D. Fixare
E. Ridicare
daca sunt uscate se pot razui sau racla impreuna cu o portiune din suport
daca se prezinta sub forma unor balti, se pot absorbi cu pipeta sau cu hartia de
filtru;
crengile sau vegetatia se taie
pamantul sau nisipul ce contine asemenea urme se ridica cu totul.
Transportarea se face in stare uscata, in pungi de hartie.
F. Interpretarea la fata locului
Interpretarea urmelor de sange la locul descoperirii lor poate oferi informatii cu privire
la data aproximativa de formare a urmei, vechimea acesteia, cantitatea scursa, directia
in care a fost deplasat cadavrul, existenta unui raport dinamic victima-agresor, daca
sangele provine din vene sau artere.
Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange poate oferi raspunsuri la urmatoarele
intrebari principale:
daca urma este sau nu de sange?
daca sangele este de natura umana sau animala?
caror grupe de sange apartine urma sangvinolenta? - care este zona sau
organul din care provine?
sangele contine alcool sau alte elemente de natura toxica? - sangele apartine
unui barbat sau unei femei?
care este vechimea aproximativa a urmei?
in ce conditii este posibil sa se fi format urma?
poate fi stabilit profilul ADN?
ce alte date sau informatii mai pot fi aflate-boli,etc?
Reactii de certitudine privind urma de sange sunt reactiile microcristalografice
Teichman sau Takayama sau cele microspectroscopice bazate pe benzile spectrale de
absorbtie
II. Urmele de saliva si de sperma
SALIVA
Cerinta: este posibila numai in cazul in care autorul infractiunii este un tip secretor,
adica elimina in secretiile organismului antigene ce se gasesc si pe hematiile
sangelui, ceea ce face posibila stabilirea grupei sanguine.
A. Formarea prin contactul buzelor, dintilor sau limbii cu diverse obiecte (ex .:
mucuri de tigara)
B. Descoperirea prin cautarea sistematica a intregului loc al faptei.
C. Revelarea - cu mijloace optice si de iluminare curente, aflate in dotarea
truselor criminalistice (lupe, lampi cu radiatii ultraviolete, lanterne).
D. Fixare
6
 E. Ridicare prin ambalare, iar transportarea se efectueaza in stare uscata a
obiectului, in conditii de urgenta, pentru a nu fi distruse antigenele.
F. Interpretarea la fata locului
Interpretarea urmelor de saliva poate oferi informatii cu privire la modalitatea de formare
a urmei, mediul profesional din care provine persoana, starea de sanatate, unele
deprinderi sau vicii, numarul de persoane care au creat urmele, eventual timpul petrecut
la locul cercetat.
Expertiza urmelor de saliva poate raspunde la aceleasi intrebari ca si cea a urmelor de
sange.

SPERMA
Aceste urme se intalnesc in cazul savarsirii unor infractiuni cu un grad de periculozitate
deosebit si in cazul infractiunilor privitoare la viata sexuala, putand face dovada
savarsirii infractiunii, prin relevarea mobilului si naturii faptei penale.
A. Formarea prin depunerea lichidului spermatic ejaculat pe diverse suporturi.
B. Descoperirea: Cautarea urmelor seminale are in vedere faptul ca acestea
prezinta un contur neregulat, o culoare gri-albicioasa si sunt aspre la pipait, se
formeaza pe suporturi absorbante, de tipul tesaturilor din fibre naturale, iar pe
tesaturi sintetice, urmele seminale au un aspect de crusta solzoasa si lucioasa.
Se examineaza orificiile naturale de catre cadre medicale, lenjeria de corp si de
pat, imbracamintea, precum si orice alte obiecte.
Sunt relativ usor de descoperit datorita fluorescentei lor relativ specifice, de natura
albastruie, sub actiunea radiatiilor ultraviolete
C. Revelare prin umezirea petei cu apa distilata si transferarea ei pe hartie de
filtru in laborator
D.Fixare
E. Ridicare: Ridicarea urmelor seminale se realizeaza prin ridicarea intregului
obiect purtator de urme sau se taie portiunea cuprinzand pata, fara a se indoi.
Revelarea urmelor seminale pe piele se face prin umezirea cu apa distilata a petei
si transferarea pe o hartie de filtru, in laborator, de catre un cadru de specialitate.
Urmele seminale se transporta in stare uscata, la adapost de caldura si de lumina
soarelui.
F. Interpretarea la fata locului: Intrepretarea la fata locului a urmelor
seminale ofera informatii cu privire la natura, mobilul si modul de savarsire a
faptei, anumite deprinderi, aberatii sexuale sau stari psihopatologice ale
autorului.
Expertiza urmelor seminale este destinata stabilirii faptului daca urma este de sperma
sau nu , daca este de origine umana sau animala, caracterului de secretor sau nu, grupa
sanguina, vechimea petei, substante straine prezente in urma, eventual boli venerice.

7
 III. Elemente de investigare si identificare biocriminilastica pe
baza profilului A.D.N.
Procesul de identificare a unei persoane incepe in momentul in care aceasta
lasa in scena crimei o urma biologica care contine, in mod necesar, material
genetic (A.D.N. acid dezoxiribonucleic). Urmeaza prelevarea probei de catre
criminalist, urmata de analiza de laborator care are drept punct terminus
traducerea materialului genetic intr-un cod, cu formula unica, irepetabila, specifica
unui singur purtator al acelei informatii genetice.
Clasificarea probelor biologice:
probe cu inalt grad de precizie in identificarea profilului ADN : sange,
lichid seminal, saliva;
probe cu potential in definirea profilului ADN :fluidul vaginal, secretiile
nazale, parul, bucati de carne, celule ale pielii, urina, parti de corp, oase;
probe cu potential in analizele ADN mitocondrial-orice proba.

A. Formarea
B. Descoperirea Cercetarea la fata locului a urmelor
C. Revelare apte sa serveasca la identificari
D. Fixare genetice parcurge aceleasi etape
E. Ridicare ca la urmele biologice-descoperire,
fixare fotografica si ridicare, cu
F. Interpretarea la fata locului
evitarea contaminarii probelor.

G. Efectuarea expertizei ADN:

a) Analiza prin metoda enzimei de restrictie presupune existenta unei cantitati
suficiente de ADN, cantitate ce este supusa izolarii si purificarii cu ajutorul unor
detergenti si enzime cu mare specificitate (proteinaza K). A doua etapa o
reprezinta decuparea ADN-ului cu ajutorul unor enzime de restrictie, in fragmente
de marimi diferite.
Rezultatul analizei il constituie vizualizarea fragmentelor A.D.N. sub forma unor
benzi intunecate. Benzile astfel obtinute pot fi folosite pentru comparatie cu cele
rezultate din prelucrarea probelor ridicate de la fata locului. Lipsa corespondentei
benzilor comparate duce la eliminarea din cercul suspectilor a persoanei examinate.
b) Analiza prin metoda reactiei in lant a polimerazei (PCR) consta in amplificarea in
vitro a secventelor ADN prin cicluri de denaturare ADN, fixarea primerilor si
extinderea cu polimeraza ADN.
Avantajul acestei metode: se poate folosi o singura molecula de ADN, este rapida si
simpla.

IV. Cercetarea firului de par uman

A. Formarea prin desprinderea unui fir de par si pozitionarea acestuia pe un
obiect
8
 B. Descoperirea - Se cerceteaza imbracamintea, lenjeria si corpul persoanei,
obiecte de igiena personala.
C. Revelare- Descoperirea firului de par se realizeaza cu ajutorul unor lupe si
surse de lumina puternice.
D. Fixare
Din punct de vedere procedural: prin proces-verbal in care se consemneaza clar si
exact modalitatea si locul de descoperire
Din punct de vedere tehnic: prin fotografiere
E. Ridicare: Ridicarea firelor de par are in vedere mentinerea intacta a firului,
evitarea amestecarii lui cu alte fire de par.Se introduc in eprubete sau plicuri
separate, preferabil din celofan, facandu-se mentiuni clare si exacte cu privire la
locul si modalitatea de descoperire.
Recoltarea firelor de par de la persoanele suspecte in vederea obtinerii modelelor de
comparatie se poate face prin smulgere, pieptanare sau taiere (radacina trebuie
recoltata).
F. Interpretarea la fata locului
Expertiza criminalistica a urmelor de natura piloasa poate raspunde la intrebari legate
de:
natura si originea umana sau animala a firului de par;
zona corpului din care provine;
modul de detasare a firelor de par;
sexul, varsta aproximativa si rasa persoanei;
eventuale boli si natura depunerilor de pe suprafata firului de par;
identificarea persoanei pe baza profilului ADN.

V. Elemente de investigare odorologica judiciara

Clasificare:
o In functie de continut, urme de miros
Specific cel propriu fiecarei persoane si care este consecinta
proceselor metabolice produse in organism
Profesional cel determinat de locul de munca
Ocazional cel rezultat dintr-un contact periodic cu anumite substante
(ex.: tigara, parfum)
o In functie de persistenta lor, urme de miros:
Proaspete max 1h
Normale max 3h
Seci ? max 6 ore
A. Formare prin lasarea moleculelor de miros prin locul unde trece si obiectele cu
care intra in contact persoana
B. Descoperire prin intermediul cainilor de urmarire. Domenii:
9
 o Depistarea stupefiantelor
o Derectarea explozibililor
o Gasirea persoanelor rapite
C. Fixare prin acoperirea urmelor cu o bucata de panza speciala lipsita de miros si
introducerea ei intr-un vas de sticla
D. Ridicare prin aspirarea cu un dispozitiv special si conservarea in flacoane
ermetice, dezodorizate in prealabil.

10