17.

CONSIDERATII PRIVIND URMELE DE MAINI

18. DESCOPERIREA URMELOR DE MAINI SI STABILIREA VECHIMII ACESTORA

19. PROCEDEE DE REVELARE A URMELOR DE MAINI LATENTE

20. FIXAREA SI RIDICAREA URMELOR DE MAINI

17. CONSIDERATII PRIVIND FORMAREA URMELE DE MAINI

-operatiunea de descoperire, revelare, fixare si ridicare a urmelor de maini se realizaza inca

de la inceputul cercetarii;
- urma papilara ( a degetelor, a palmei, a intregii maini) se formeaza prin contactul direct al
acesteia, cu o suprafata sau cu un obiect.
- In functie de modul de formare, ele se pot prezenta astfel:
1. URME DE MAINI STATICE- au cea mai mare valoare pt identificarea persoanei, reusesc sa
redea cu claritete desenul papilar si deteliile sale caracteristice; SAU DINAMICE – se prezinta
sub forme unor manjituri, pot servi la p identificare generica;
2. URME DE SUPRAFATA (urmele lasate pe o suprafata dura, gen sticla- se pot forma prin
stratificare -datorita depunerii de substanta aflata pe mana (grasime, sudoare, vopsea) si prin
destratificare ( ridicarea substantei aflate pe obict-praful ) ) URME DE ADANCIME ( urmele
formate in chit moale, ceara, plasteline, vopsea neuscata) ;
3. URME DE MAINI VIZIBILE SI URME LATENTE
- de regula intalnite la urmele de suprafata foarmate prin stratificare;
- urmele latent sunt de o claritate mai mare decat cele vizibile( se formeaza prin depunerea
unui strat foarte subtire de subsatnta, ce poate reda detaliile caracteristice ale crestelor
papilare)

- urmele vizibile, acesdtora le este characteristic un anumit grad de imbacsire, de acoperire a

deteliilor cu substanta depusa( sange, grasime, murdarie) , substanta impregnate in santurile
papilare determina estomparea crestelor si poate forma ea o urma ce va reflecta traseele
santurilor, astfel pe obiect apare imaginea negative a amprentei papilare;
18. DESCOPERIREA URMELOR DE MAINI

- Presupune o cautare sistematica a urmelor, in functie de natura locului si modul de

savarsire a faptei;
- “pentru descoperirea urmelor unei infractiuni, in cercetarea fiecarui caz, organul de
urmarire penal ava cauta sa recostituie mintal fiecare faza a desfasurarii infractiunii,
parcurgand cu atentie, in sens direct sau invers, drumul presupus a fi facut de
infractor”
- Cautarea urmelor poate incepe din locul in care s epresupune ca a intrat infractorul,
prin cercetarea clantelor usii, a incuietorilor etc, daca s-a patruns prin spargerea
gamului cioburile acestuia pastreaza urmele crestelor papilare. Urmele sunt bine
pastrare si de obiectele din portelan si sticla, suprafete metalice, mobilier cat si
suprfetele relative zgruntoase de genul gulerelor sau mansetelor de camasi,
- Pentru usurarea procesului de cautare a urmelor crestelor papilare se recomanda
folosirea unei lanterne cu care se va ilumina oblic obiectul presupus a fi purtator de
urme; in cazuri mai deosebite se poate pulverize pe obiect solutii pe baza de luminol;
- Descoperirea urmelor se poate face si cu ajutorul lampii portabile de radiatii UV.
STABILIREA VECHIMII URMELOR DE MAINIE

- se face in functie de factori variati si este uneori relativa;

- urmele de pe portelan, sticla, suprafete netede, lustruite sau lacuite pot fi pastrate ani
de zile, pe cat cele de pe hartie sunt pastrate cateva ore;
- trebuie avuti in vedere factorii a alterare a urmelor – caldura, lumina solara, ploaia;
- stabilirea vechimii debuteaza din momentul descoperii lor si continua pana in
momentul expertizei dactiloscopica;
- stabiulirea vechimii este necesara pt alegerea mijloacelor adecvate de revalare a lor –
ex. Revelarea unei urme proaspete de circa 1 ora, prin prafuire se poate altera din
cauza imbacsirii;
- vechimea este un element de care se tine seama in interpretarea modului de formare
a urmelor, oferind indicia privitoare la fapta si persoana infractorului;
- determinarea vechimii nu presupune o operatiune disticta ci folosirea selective a unor
procedee de revelare, pe mici portiuni, care sa ofere indicii asupra acestora;
- o regulă ce priveste pe calc e conduce cercetare la fata locului-si pe superiorii sai este
limitarea nr de persoane care efectueaza cercetare numai la specialist,pt evitarea
crearii de urme suplimentare sau distrugere unor urme;
 19. PROCEDEE DE REVELARE A URMELOR DE MAINI LATENTE

1. REVELARE PRIN METODE FIZICE

- pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina;
- substantele folosite in revelatre trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) finite
b) sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma ( pt o coala
alba se foloseste culoare inchisa)
c) sa prezinte o aderenta selective numai la materia din urma si nu la intregul
support, pentru a Evita imbacsirea urmei si astuparea detaliilor caracteristice;

- substantele frecvent ultilizate: ceruza (carbonat de plumb), negrul de fum, oxidul de

cupru etc;
- revelarea urmelor de pe suprafete multicolore se realizeaza cu substante fluorescente
activate sub actiunea radiatiilor ultraviolet
- raspandirea si indepartarea pudrelor de revelare de pe obiecte,se face cu o pensula
din par de veverita , puf de strut sau fibre de carbon. Pentru suprafetele mari se
folosesc pulverizatoare speciale sau sprayuri. Pudrarea suprafetelor de piele, cauciuc,
mase plastice se poate efectua cu pensule magnetice.
2. REVELAREA PRIN METODE CHIMICE

-se bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si componentele

transpiratiei ( saruri, aminoacizi)
a) revelarea cu vapori de iod – a urmelor aflate pe hartie sau pe pereti, se
realizeaza cu un dispozitiv simplu de pulverizare, iodul metallic fiind foarte
volatile. Reactia dintre vaporii de iod si componentele din sudoare determina
aparitia unei coloratii specific;
b) revelarea cu reactive chimici ( de genul nitratului de argint, ninhidrinei- fiind
cea mai folosita in practica , reactioneaza cu aminoacizii din suoare)

3. REVELAREA URMELOR DE MAINI DE PE PIELEA UMANA

- Posibila datorita unei reactii chimice

4. REVELAREA PRIN METODE OPTICE

- Prin folosirea laserului

- Radiatia de tip laser, este proiectata lateral oblic determinand aparitia unei
fluorescentei specific anumitor substante secretate de glandele sebacee;
- Prin disperia luminoasa- a unei raze de lumina incidenta, proiectata spre suprafetle
purtatoare de urme
 20. FIXAREA SI RIDICAREA URMELOR DE MAINI

- A doua etapa a cercetarii urmelor dupa descoperirea si revalarea lor

1. SUB RAPORT PROCEDURAL – principalul mijloc de fixare a urmelor il reprezinta

procesul verbal- presupune consemnarea exacta, precisa si detaliata a urmelor si
metodelor de revelare, a locului in care au fost descoperite si a raportului de
pozitie fata de obiectele principale;
2. SUB RAPORT TEHNIC CRIMINALISTIC – fixarea presupune in primul rand
fotografierea urmelor, insinstendu-se asupra redarii cu claritate a detaliilor
caracteristice;
- Fotografiile se executa dupa revelarea urmelor latent, cateodata chiar inainte daca
exista pericolul degradarii;

Ridicarea urmelor de maini

- Alaturi de folografie care este principalul mijloc de ridicare , se poate realiza fie prin
transferarea pe pelicula adeziva speciala fie prin efectuarea unui mulaj; ridicarea
vizeaza si obiectele mici,transportabile;
1. TRANSFERAREA PE PELICULA ADEZIVA
- Denumita si folio
- Se face dupa revelarea si fotografiere, in conditile in care conditile de la fata locului
permit acest lucru;
- Folile adezive pot fi: transparente, able sau negre- in functioe de culoarea urmei;
- 2. RIDICAREA CU AJUTORUL MULAJELOR
- In cazul urmelor de adancime,, dupa fotografierea lor;
- Pentru urmele de maini sau obiecte, fine- sunt preferate materialele folosite in
stomatologie (ghipul dentar,diferite paste sau polimeri)
- 3. TRANSPORTAREA OBIECTELOR PURTATOARE DE URME
- Chiar daca se poarta manusi obiectul trebuie apucat de margini sau de laturile unde
prin natura lucrurilor de formeaza cele mai putine urme;
- Obiectele purtatoare de urme nu trebuie ridicate inainte de a fi marcate sau
fotografiate;
- Dupa ambalarea coletului, acesta se sigileaza cu sigiliul organului judiciar care conduce
Ancheta;
21.EXPERTIZA CRIMINALISTICA A URMELOR DE MAINI
1.Posibilitati oferite de expertizele dactiloscopice: etapa finala a activitatii de
clarificare a aspectelor legate de formarea urmelor de maini la fata locului, de
obtinere de informatii privind persoana, precum si stabilirea raportului dintre urma si
activitatea infractionala;
- POSIBILITATILE STIINTIFICE OFERITE DE EXPERTIZELE DACTIOLOSCOPICE IN
EXAMINAREA URMELOR DE MAINI SUNT IN FUNCTIE DACA EXPERTULUI I SE PREZINTA
NUMAI URMA SAU SI MODELELE DE COMPARATIE:
A) Daca expertului I se prezinta numai urma ( sau obiectul purtator de urma) acesta
are posibilitatea sa stabileasca de la ce mana provine (dreapta sau stanga); regiunea
mainii sau degetul care a format-o, natura substantelor de pe crestele papilare in
momentul contactului cu obiectul primitor de urma, care este vechimeqa urmei si
daca contine suficiente elemente de identificare;
b) IN CAZUL IN CARE EXPERTULUI I SE EPREZINTA SI IMPRESIUNILE DIGITALE, luate
persoanei suspecte, sau cele existente in cartoteca dactiloscopica s epoate stabili daca
urma si impresiunea sunt formate de acelasi deget,deci de aceeasi persoana;
- un aspect particular al identificarii pe baza amprentelor digitale il reprezinta
posibilitatea identificarii unor cadaver necunoscute; identificarea se efectueaza pe
baza examenului comparative desenele papilare ale victimei si impresiunile prevalate
din locurile presupuse a fi frecventate de persoana disparuta si de pe obiectele de uz
personal;
- pentru efectuarea expertizei dactiloscopice, in primul rand a examinarilor
comparative este necasar amprentarea persoanelor aflate in sfera de interes a
investigatilor; cea mai utilizata metoda de amprentare este ridicarea impresiunilor cu
tus tipografic; pe o placa de sticla sau de metal se intinde, cu ajutorul unui rulou de
cauciuc, un strat subtire de tus diluat cu terebentina.
- un alt procedeu consta in amprentarea chimica si prezinta doua avantaje: este mai
usor e aplicat si nu murdareste mainile. Pentru amprentare se foloseste o tusiera
obisnuita, impregnate cu un reactive incolor, pe care se var ula degetul si o coala
speciala de hartie sau folie tratata chimic cu o substant ace va intra in reactive cu
solutia din tusiera;
-reguli ce trebuie respectate la ridicarea amprentelor:
a) degetele persoanei amprentate trebuie sa fie curate iar mana relaxata
b) rularea degetului se face de la o margine a unghiei spre cealalta
c) atat pe placa sau tusiera, cat si pe fisa nu se executa decat o singura miscare de
rulare, fara a se reveni si fara a se apasa
-amprentele cadavrelor prezinta anumite particularitati, din cauza proceselor specific
putrfactiei,rigiditatii cadavrice, mumificarii si deshidratarii; la degetele deshidratate se
poate injecta sub piele glicerina,ulei de parafina.

EFECTUAREA EXAMENULUI DACTILOSCOPIC COMPARATIV

- Examenul comparative al umelor si impresiunilor impune folosirea unei
aparaturi diverse, de tipul lupei dactiloscopice, a lupei binoculare de cap, al
aparatelor de proiectie,
- Pentru stabilirea identitatii este necesar ca examenul comparative sa scoata in
evidenta un nr minim de detalii sau puncta caracteristice, care sa conduca la o
concluzie certa de identificare; 12 puncte
-