Sunteți pe pagina 1din 1023

Fi~e de drept

f'artf-:1generaiii.. Persoanele. Drepturile


v<•n~;a;<u<:, Co•ntJractele, Mo~tenirea, Fairnilia

Edi\ia a 4-a, revizuifa ~i adaugita

Lucrare distinsa cu diploma de cxcelenta


a Uniunii Juri;jtilor din Romfinia pe anul 201.6
Copyrighl©2019 Edilura Hamangiu SRL
Editura de prestigiu recunoscut ln domeniul :?tHn!elor sodale C~NATDCU
Toate drepturiJe rezervate Editurli Ha1nangiu
Nicio partc din aceasta lucrare nu poate fi copiata_ fara acordul scris al Edlturii t'fan.1angiu
Edi!ura Hamangiu:
Str. Mitropolit Filarel nr. 39-39A. Sector 4, Bucure:iti, O.P. 5, CP. 91
Tel.IF ax: 021.336.04.43; 031.805.80.21; Vanzilri: 021.336.01.25; 031.425.42.24
E-mail: redactia@h;::unangiu.ro

1escnere:a CIP a Biblio!ecii Na\ionale a Romaniei


Fi:ie de drept civii : partea generalii, persoanele, drepturlle reale
principale, obliga!iile, contractele, mo;;tenirea, fomilia I Gabriel Boroi
(coord.}1 Carla Alexandrr1 Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae. -
Ed. a 4-a, reviz. 9i adaug .. - Bucure7ti: Editura l:Iamangiu, 2019
lSBN 978-606-27~1297~6
I. Boroi, Gabriel
Il. Anghelescu, Cada Alexandra
III. Nazal, Bogdan
e

Editia a revizuita :;;i adaugita

volum coordonat de G<ibrii;;l Bo:roi

Colectivu! autori:
Gabriel Boroi, Carla Alexandra Ar1giiteJ~:scu,
Bogdan Nazat, Ioana Nicolae
I,tlcrarea a fost elaborata <iupa ctun nr1neazB:
Parh'!a - Gabriel Boroi, Carla l\lexanura Anghelescu
Nazat, Carla 1\lex,m;JJ
Gabriel Boroi,
C{mi:radE:le ·-Gabriel Boroi, loana Nicolae
Gabriel Boroi, ioana Nicolae
Boroi, 1oana Nicolae

Editia a 4-a a fost revizuita du pa cum urmeaza:


Pal'iea generafa. - Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu
Drepturile reale - Gabriel Boroi, Bogdan Nazat
Obligatiile - Gabriel Boroi
Contrac!ele ·- Gabriel Boroi
Mrn;>tenirea - Gabriel Boroi
Familia - Gabriel Boroi, Ioana Nicolae

La realizarea lucrarii au fost valorificate, ca surse bibliografice principale, urmatoarele


materiale:
• Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generaUf, ed. a 2-a,
Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2012;
• Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescn, Bogdan Nazat, Curs de drept civil. Drep-
turile reale principale, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure9li, 2013;
• Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, Institutii de tirept civil 1n reglementarea noului Cod civil,
Ed. Hamangiu, Bucurei;lti, 2012;
• Gabriel Boroi, Drept civil. Partea genera/a. Persoanele, ed. a 4-a, Hamangiu, Bucure9ti,
2010;
• Gabriel Boroi, Gabri.e!a Raducan, Drept civil. Obligafiile. Curs universitar. Aplicatii,
Ed. Ifamangiu, Bucure9ti, 2009;
• Gabriel Boroi, Ilie Alexandru, Comentariile Codului cic1il. Garantiile personale. Privilegiile ~i
garan/iile reale, Ed. Hamangiu, Bucme9ti, 2012;
• Ioana Nicolae, Devolufiunea legala 7i testamentara a mo'?tenirii, Ed. Hamangiu, Bucure~ti,
2016;
• loana Nkolae, Dreptu/ familiei 111 context national ~i in mporturile de drept international
privat, Hamangiu, Bucure~ti, 2014.
St·utiii: Ooctor Jn Drept al Facuit8tii de Drept, Unlversitatea din Bucureqti ln J1
Facultilfii de Drept, Universitatea din Bucure?ti (1988). fn 1991-1992. a urmat un de
pregEitire in cadrul Universitatii "Sophia Antipolis" dln N!sa,
Acti11itate profesionaii:i: Rector al Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure?ti (din 2012); Profesor uni·
versitar 5i conduditor de doctoral ia Facultatea de Drept, Universitatea ,,Nicolae Titulescu" din Bucu·
re?ti (1ncepand cu anul 2001, respectiv 2003j; Membru In Consiliul general al Consiiiului National de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor 5i Certificatelor Universitare - CNATDCU 51 Pre5edinte al Comisiei de
~tiin\e juridice {2012·2016); Formator 'ii al Catedrei de Drept procesual civil ~i al Catedrei de Drept
civil la lnstitutul National al Magistraturii {din 2001); redactor·;;ef al revistei ,,Curierul judiciar"
(2002"2005); colaborator extern al FacultiHii de Drept, Universitatea din Bucure,ti 5i cadre didactic
titular la aceea1i facultate (1988·2014j; avocat 1n Colegiul de avoca\i lalomi\a (1988,1990). A participat
la diverse comisii de concurs pentru ocuparea de posturi juridice 'ii la diverse comisii de eiaborare a
unor proiecte de acte normative. Este membru titular al Academiei de $tiinte Juridice din Romania din
2016.
Publicatii recente: Fi5e de procedura civilii (coautor), Ed. Hamangiu, 2019; Fi5e de drept civil {coautor ?i
coordonator), 3 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017, 2018; Nau! Cod de procedur6 civi!IJ - comentariu pe
articole, 2 volume {coautor ,; coordonator), 2 editii, Ed. Hamangiu, 2013 ~i 2016; Drept procesua/ civil
{ln colaborare cu Mlrela Stancu), 4 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2015, 2016 ~i 2017; Curs de drept civil. Drepturi·
,1
le reale principo/e (in colaborare cu Carla Alexandra Anghelescu Bogdan Nazat), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu,
2012 'i 2013; Curs de drept civil, Partea genera/a (ln colaborare cu Carla Alexandra Anghelescu), 2 edi\ii,
Ed. Hamangiu, 2011 'i 2012; lnstitutii de drept civil in reg/ementarea noufui Cod civil (Jn colaborare cu
Liviu Stanciulescu), Ed. Hamangiu, 2012; Drept civil. Partea genera/a. Persoanele, 4 ediiii, Ed. All Beck ''
Ed. Hamangiu; Drept procesual civil. Curs se/ectiv. Teste gril/i (coautor), 5 editii, Ed. C.H. Beck; Drept
civil. Partea genera/a. Explicatii tearetice, spete ~i gri/e (coautor), Ed. Hamangiu, 2008.
Premii 5/ Diploma de excelen;a pentru contribu\ii la ?tiin\a dreptului In domeniul procedurii
civile, acordata de Societatea de .;;tiin\e Juridice, 2016; Premiul ,,Mihail Eliescu" al Uniunii Juri§tilor din
Romania, pentru lucrarea Drept procesuaf civil, Ed. Hamangiu, 2015; premiul ,,Paul C. Vlachide" a!
Uniunii Juri§tilor din Romania, pentru luuarea Comentariile Codului civil - Garantiile persona/e.
Privilegiile Ji garantiile reole (coautor), Ed. Hamangiu, 2012.; Premiul ,,Andrei Radulescu" al Academiei
Romane, ln anu! 2001, pentru lucrarea Codul de procedurii civilii comentat Ji adnotat, Ed. All Beck, 2001.

Carla 1-ue,,Grrtara ANGHELESCU


Studii: Doctor in Drept al Faculta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure§ti, sub
indrumarea prof. univ. dr. Gabriel Boroi (2015); licen\iata ln Drept a Facu!ta\ii de Drept a Universita\ii
,,Nicolae Titulescu" din Bucure§ti (2010); absolventii a lnstitutului National al Magistraturii (2012).
Activitate Tn pelioada 2012~iunle 2016 a !ndepHnit functia de judecator la Judec8toria
Sectorului 1 Bucure~ti. Tn prezent este JUdecator la Tribunalul desfa';urancl >i activ1tate
a Universitd~ii "Nk:olae Tituiescu' ,
1
didactlc21 In calltote de asistent universitar fa Facult8tea de
disciplinele Drept civil ~i Drept procesual civil.
Publi:cm:iirecente: de dreptci'lil (coautor), 3 editii, Ed. H;Jrnangiu, 2016, 2017 ;;i Curs de
civil. Drepturile rea/e principa/e (coautor), 2 editii, Ed. Harnangiu, 2012 ~i Curs de drept civil Partea
genera/a (coautor), 2 edi\ii, Ed. Harnangiu, 2011 'ii 2012; Fxceptiile iii procesul civil. Jurisprudenta
comentatii ,; reglementarea din noul Cod de procedura civilil (coaulor), Ed. Hamangiu, 2012; Drept civil.
Drepturile rea/e principa/e. Note de curs. Jurisprudentii relevantii. Spete. Teste grila (coautor), 2 edi\ii,
Ed. Hamangiu, 2010 ?i 2011.

Bogdan NAZAT
Studii: Doctor in Drept al Faculta\ii de Drept a Universitatii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure~ti, sub
indrumarea prof. univ. dr. Gabriel Boroi (2015); licentiat in Drept al Faculta\ii de Drept a Universita\ii
,,Nicolae Titulescu" din Bucure$ti (2007).
Activitate profesiona/ii: Tn paralel cu exercitarea profesiei de avocat, a debutat $i in cariera universitara,
fiind ln prezent asistent universitar la disciplina Drept civil in cadrul Faculta\ii de Drept a Universita\ii
,,Nicolae Titulescu" din Bucure~ti. Totodata. este partener fondator al Societatii Civi!e de Avocatura
Sinescu&Nazat, membru fondator in cadrul Asocia\iei Juri'itilor Practicieni In Domeniul Afaceriior
(A.J.P.DA) $i, din anul 2008, avocat definitiv al Baroului Bucure~ti.
Publicatli recente: Fi~e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 ;;i 2018; Curs de drept
civil. Drepturile reole principale (coautor), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2012 >i 2013.

Ioana NICOLAE
Studil: Doctor \n Drept al Facultiitii de Drept ,,Simian Barnu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu
{2007); licen\iata in Drept a Faculta\ii de Drept ,,Simian Bamu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu
(2000).
Activitate profesionalii: Cadru universitar al Facultiitii de Drept, Universitatea ,Transilvania" din Bra5ov,
din anul 2001; profesor universitar la aceeasi facultate din anul 201.5 ?i prodecan din anul 2016;
mernbru al Colegiului editorial al Journal of Politics and Law, Canada; rnernbru al Colegiului editorial al
revistei Bulletin of the Transilvania University of Bra:;ov. Series VII: Social Sciences. Low; membru al
Agentiei Romane de Asigurare a Calita\ii in lnva\amantul Superior; mernbru al Societa\ii Romane de
Drept European; avocatin Baroul Bra;;ov din anul 2000.
Publicatii recente: Fi;;e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 si 2018; Devolutiunea
legalii :;i testamentarii a mo:;tenirii, Ed. Harnangiu, 2016; Dreptul familiei in context national ;;i in
raporturi/e de drept international privat, Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. MoJtenirea /egalil,
Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. Mo}tenirea testamentara, Ed. Hamangiu, 2014.
NR. Al'UCAREA LEGll CIVILE
L PRINClPll CARE GUVERNEAZA APUCAREA l.EGll •.;cm:f\"''·--·-----·-··---------·---- 3
1, Principiu! neretroactiv!t2tti legli civile __ 3
2. Principiul aplicarii imediate a legii dviie •v•-------------------------···-- 4
IL APLICAREA IN Tll\/IP A CODULUI CIVIL DIN 2009 - - - - - - · 4
L Legea aplicabila actului juridic"'"---------·---------·------·---··---·- 4
2. Legea aplicabila prescrip\iei extinctive~; dedderii _ _ _ _ __
3. Legea aplicabila accesiunil, uzucapiunii $i posesiei .. -----·- 7
3.1. Acc:es1unE,a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 7
3.2. Uzucapiunea 7
3.3. Posesia 8
4. legea aplicabila dezmembramintelor dreptului de proprietate privata 8
4.1. Dreptul de 8
4.2. Dreptul de uzufruct, dreptul de uz $i dreptul de 8
4.3. Drep!ul de servitute -------------------------- 9
5. Legea aplicablla faptelor ju rid ice licite ca izvoare de oblig<1\ii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~ 9
6, Legea aplicabila Jn materia faptelor ilicite ca lzvoare de obliga\il 9
7. legea aplicabila in materie de mo~tenire legala 9
8. Legea apiicabilii in materie de mo$tenire testamentara 10
9. Legea apiicabila efec!elor viitoare ale altar situa\ii juridlce trecute
Ill. ASPECTE PARTICULARE - - - - - - - - 10

lllR. 2. RAl'ORTULJURIDIC
!. NOTIUNEA ;>I CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL _ __ 12
II. IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCl~H ____________________ 12
1. Clasificarea lzvoarelor raporturllor juridice civi!e concrete_ . -···---·------- 12
111. STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC
1. Elementele constitutive ale raportului juridic"'"---···-·--------------··- E
2. Continutul raportului juridic civil 13
2.L Considera\ii g e 1 1 e r a l e · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13
2.2. Dreptul subiectiv civil _ _ __ - - - - - - - - - 14
2.2.1. No\iune ei trasilturi juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 14
2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective 14
2.2-2.1. Drepturi subiective civile absolute §i drepturi subiective civife 14
2.22.2. Drepturi subiective civi/e patrimoniale §i drepturi subiective civile
nepatrimoniale -------· _ _ _ _ _ _ 15
Viii CUPR1NS

2.2.2.3. Dreptur! subiective cjvfle prjncipah~ ?i drepturi subiective ctvile acctsorfi --------··· 16
2.2.2.4, Drepturi subfectfi,.·r:: civile pure :;I sjrnp!e $i drepturf subiective civile
au,rnJrP de n1odahtGti ------'"·-----··~---·------··----- --~------··--- ",, _________ 17
2.2.3. Exercltarea drepturilor sublective civile, Abuzu! de 18
2.2.3.1. Exercitarea drepturilor subiective L'lf""----.... ---·---·--·--·---..-------------- 18
2.2.3.2. Abuzul de drept - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 18
2.3. Obliga;ia civila - - - - · - - · · - - - - - - - · ·..----·------- ..- -........._ _ 19
2.3.1. Notiune :;.i tri§sJturi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 19
2.3.2. Elementele raportului juridic obllgajional - - - - · - - - - - - - - - - · - - - - 19
2.3.3. !zvoarele obliga\iei 20
2.3A. Clasificarea obliga\iilor civile - - - · · 20
2.3.4.1. Categorii de obligatii civi/e, dupa obiectu/ !or 20
A. Ob/igatii de a da, abiigatii de a face ;;i obligajii de a nu 20
R Obligatii pozitive !ii obligatii ne!1ative __· · - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - - 21
C. Obligatii de rezultat ;;i obligatii de mij/oace 22
2.3.4.2. Categorii de ob/igatii civile, dupa sanctiune - - - - - - - - - - - - - - - 22
2.3.4.3. Categorii de obligatii civile, dupii gradul de opozabi!itate (In raport
de persoanele fata de wre pot produce 23
2.3.4.4. Categorii de obligatii civile, dupa co1YJp/exitate_______________ 24
3. Obiectul raportuiui juridic civil. Bunurile - - - - - - - - - - - - - - - - - 24
3.1. Deflnitia obiectului raportului juridic civil - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 24
3.2. Bunuriie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, _ _ _ _ _ _ __ 25
3.2.1. Not;iune. Corelatia dintre bunuri ,1 patrimoniu - - - · - - - - - - - - - - - - 25
3.2.2. Clasificarea bunurilor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · 25
3.2.2.1. Bunuri imobile 5i bunuri mobile------------- - - - - - - - 25
3.2.2.2. Bunuri af/ate i'n circuitul civil 5i bunuri scoase din circuitul civil _ __ 27
3.2.2.3- Bunuri fungibile 5i bunuri nefungibile - - - - - - - - - - - ·------ 28
3.2.2.4. Bunuri consumptibile ?i bunuri neconsumptibi/e _____________ 29
3,2.2,5, Bunuri divizibile fji bunuri indivizibi/e _ . _____________ _ 29
3.2.2.6. 8unuri principale 'ii bunuri occesorii -·· 30
3.2.2. 7. Bunuri frugifere ;;i bunuri nefrugifere _ __ 30
3.2.2.8. Bunuri corporate 'ii bunuri incorporale - - - · - - - - - - - - - - - - - 32
3.2.2.9. Bunuri sesiwbile 'ii bunvri insesizobi/e - - - - - - - - - - - - - - 32
3.2.2.10. Bunuri din domeniul public >i bunuri din domeniul 33
4. Subiectele {par\ile) raportului juridic civil _ _ _ __ 33
4.1. Categoriile subiectelor de drept civii ···--- 33
4.2. Determinarea, pluralitatea $i schimbarea subiecteior raportvlui juridic civil 34
4.2.1. Determinarea subiectelor raportului juridic civil ___,_ _ _ _ __ 34
4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - 34
4.2.2.1. Preciziiri pr<eail1b/,!e ________________________ _ 34
4.2.2.2. Pluraiitatea subiectelor in raporturile reale 34

------------··------------------
CUPRlf\lS

c!/,.L.2.3. PJuraiitatea subiecte/or i'n roporturi!e ob!igafionofe


42.2.4. Comparatie rntre obligatio solidara c;i oh/iqotia indivizibila ·-------··-·-·---, ...,,,.SB
4.2.3. Schirnbarea sub!ectelor ., 39
4.2,3 .1. PrecizC!ri introductiv2 ·--·--··---- ___ , :i9
4.2.3.2. Schimbarea persoonei subiectului ---··-·-""' '"""""" ·-··· ·---·"·-····~-~~-- -~-- 39
4.2.3.3. Schimbarea persoanei suhiectului 40

Nit 3. ACTUl JURIDIC CIVIL. CONTRACTUl - IZllOR DE <-ll>•Llu,f'\J ''---·-----------···---·--.·-'i2


PARTEA L ACTULJURIDIC CiVll, CA IZVOR DE u1>uu,,,.1 42
I. CONSIDERAT!I GENERALE - - - - - - - - - ,,, ___ _____ ___ ___
, ,,
42
11. CLASIFICAREA ACTELOR JU RI DICE CIVILE _________ ,_____ ,.,____,_ __ 42
1. Acte juridice dvile unilaterale, acte juridice civile bilaterale }I acte juridice civile
plurilaterale · - - -...- - - - - - - - · - - 42
2. Acte juridice civlle cu titlu oneros ~i acte juridice civife cu titfu ''""',--...- - - · - - - - · 44
3, Acte juridice civile constitutive, acte juridice civile translative ji acte juridice
civile declarative
4. Acte juridice civile de conservare, acte juridice civile de admlnlstrare ~; acte
juridice civile de dispozitie - - - - - - - - - - · 46
5. Acte juridice civile consensuale, acte ju rid ice civiie solemne (formale) >i
acte juridice civile 48
6. Acte juridice civile patrimoniale ji acte ju rid ice civile nepatrimoniale - - - - - - - - - - 49
7. Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) ji acte juridice
clvile cu executare continua sau succesiva ____________________ 49
8. Acte juridice civile principale ji acte ju rid ice clvile accesorii 51
9. Acte juridice civile strict personale (intuitu personae) <;i acte juridice civile
care pot fi lncheiate >i prin reprezentant - - · ,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 51
10. Acte juridice civile intre vii (inter vivas) <;i acte juridice civile pentru cauza
de moarte {mortis causa) 52
11. Acte juridice clvlle sublective ~i acte juridice c!vHe conditie - - · - - - - - - - - - - - · 52
12. Acte juridice civile pure 'ii simple 'ii acte juridice civi!e afectate de modalitati.___ 53
,1
13. Acte juridice civile cauzale acte juridice civile abstracte __ ··~ 53
14. Acte ju rid ice civile numite (tipice) ~i acte juridice civile nenumite (atipice)
Iii. CONDITllLE ACTULUI JURIDIC _________________ ______ ___ ,
·------·54
,
55 ,_

1. No\iunea ;;i dasificarea condi\iilor actului juridic civil·---· _ _ _ _ _ _ 55


1.1. No\iune ----~--· -----~~~·~···- 55
1.2,
2. Capacitatea de a 1ncheia actul juridic civil ___________,_ _ _
2.1. No\iunea de capacitate ·-·--~---
_ _ _ _ _ _ 55
2.2. Regula (prlncipiul) capacitaiii de a incheia acte juridice ii excep\ia incapacita)ii · - - · - - 56
3. Consimtamantul . 57
3.1, Notiune ~i aspecte generale 57
X CU PRINS

3.2, Core!atia dintre co1·1si101t3mant ']i vointa jurid!c8. PrincipiHe voinlei 1u:H.m;~ -·-------·-··---- 59
3.2.1. Precizari introductive ··------ 59
3.2.2. Pr!ncipiile vointei jurldice ··---~--"-~·----------··--~-------··-~·~·-·-~···~- S9
3.2.2.1. Principiu! libertatii de vointil ----------··· ____ ___ -----· ----·---··· 59
3.2.2.2. Principiul voinfei reale --·--·--------·· --------------- _ _ _ _ 60
3.3. Cerintele valabll!ttitii
3.3,1. En um era rea coi1ditiihJr ---·------·------···-------·--·-··--·-----·-----···-·--·---- 61
3.3.2. Conslrntarnfintul trebuie sa provin3 de !a o persoana cu discernamant _ _ _ 61
3.3.3. Consim\amantul sa fie exprimat cu inten\ia de a produce efecte juridice _ _ _ 62
3.3.4. Consim\amantul sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de
consim\amant 63
4. Viciile de consim~amant - - - - - 63
4.1. Eroarea 63
4.1.1. No\iune - - - - - - - - - - -·-··--- - - - - - - - - - - - 63
4.1.2. Clasifkare · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 63
4.1.2.1. Eroareo esentiaia :;I eroarea neesentialii 63
4.1.2.2. Eroarea de fapt !ji eroarea de - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 65
4.1.23. Eroarea scuzabilo !ji eroarea nescuzabilii ____ ,, 65
4.1.3. Structura erorli 66
4.1.4. Cerintele erorii pentru a fi viciu de consim\amant 66
4.1.5. Sanqiunea in cazul erorii esentiale ~i 66
4,2, 67
4.2.1. Notiune 67
4.2.2. Structura dolului 68
4.2.3. Cerinta 68
____________________________ 69

4.2.5. Proba - · - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70
4.3. Violenp - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70
4.3.1. Notiune 70
4.3.2. Clasilicarea - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70
43.2.1. Violenta fizicii :;i vio!enta 70
43.2.2. Amenintarea legitimii ~i amenintarea ne,1eg1t1rna _____________ 71
4.3.3. Structura violentei 71
4.3.4. Cerin\ele vic1ler1te!i _________________________ 71
4.3.S. Sanctiunea ~i proba violen\ei 72
4.4. 73
4.4.1. Nojiune 73
4.4.2. Structura 73
4.4.3. Domeniul de aplicare al leziunii 74
4.4.4. Sanctiunea leziunii 75
4.5. Viciile de consim\amant. Tabel comparativ 76
CUPR!N:::; Xl

5. Obiectul actului juridic 77


SJ... Notiune ~..-~-·------.------- ..---·--··~··~----·~-···---·..-~~ ·-------·- --····-·- Tl
5.2. Distinctle intre obiectul octului juridic clvJI ;>i obiectul '77
5.3. valablltt8ti! obiPctu!ui actului civil ~-- ..· - · - - - - - -
5.3.1. Enurnerarea cerlntelor vaiabili18tii obiectului actului juridic civl! __ ,,~..----····-~-- 78
5.3,2. Obiectul actului juridit sa fie determinat :;i obiectui obliga'1iei sa fie determinat
sau eel putfn deterrn!nabll _._._,,_..____ ~----- ~·~-- . ·--·--·~-----·--···-- 78
S. 3.3. Obiectul s8 fie "c''-·····----·--·--------------------·-···-------·--·---------··-- 79
5.3.4. Obiectul sa existe - - - - - · 79
5.35. Obiectul sa fie posibil __ _ ---~-----··----------~--·---- 81
5.3.6. Obiectul sa fie In circuitul civil 81
5.3.7. Obiectul sa fie o fapta personal:\ a celui care se obliga .. 81
5.3.8. Existen\a autoriza\iei administrative sau judiciare ori a altei cerin\e previizute
de lege . 82
6. Cauza (scopul) actului juridic 82
6.1. No\iune 82
6.2. Cerin\ele valabilita\ii cauzei actului juridic civil _ _ __ --------- 83
6.2.1. Enumerarea cerintelor valabilita\ii cauzei actului juridic civil 83
6.2.2. Cauza sa existe ---~ 83
6.2.3. Cauza sa fie licita ____ _ 83
6.2.4. Cauza sa fie moral a____ 84
6.3.Proba,a,,.c. ______________________________ 84

7. Forma actului juridic civil - - - - - - - - - - - · - - - - - 85


7.1. Considera!ii ge11e1·a1E1 _______________________________ 85
7.1.1. No\iunea de forrna a actului juridic 85
7.1.2. Principiul cor1se11suali>mu:iu1 ________________________ _ 85
7.1.3. Clasificarea condi\iilor de forma ale actului juridic civil _ _ __ 86
7.1.3.1. Forma ad validitatem,formo ad probationem :;;iforma pentru
opozabilitate foti1 de terti - - - - - - - - - - - 86
7.1.3.2. Forma legafli :;;i forrna voluntara (conventiono/6} __________ 86
7.2. Fonna ad voliditatem _ __
----·- 86
7.3.Formaadprc1bc1Uc>nem _________________________..... ____________________ _ 89
7.4. Forrna pentru opozabilitate fata de terti (ad oppo:m!;ilil'atem) ________________ 90
8. Modalitatile actului juridic 91
8.1. Termenul 91
8.1.1. Notiune _ __ 91
8.1.2. Clasifirnre ----· 92
8.1.2.1. Termen suspensiv :;;i termen extinctiv - - - - - - - - - - - - - 92
8.1.2.2. Termen in fovoarea debitorului, termen in fovooreo creditoru/ui
:;i termen In fovoarea ambelor parti 92
8.1.2.3. Termen voluntar (termen conventianal), termen legal $i terrnen jurisdictional __ 92
XH CU PRINS

8.1.2.4. Termen cu srnde1·1tilcertG ;:i t:ermen cu 94


8.1.3. Efectele termenului -------------------------------------------------------- 94
8.1,3,1. Precizdri introductive ----·-~··--------~-""------------------------~-- _ 94
8.Ll2. Efectele termenulul suspensiv -------------------------------- 94
8.1.3.3. terrr.enului extinctiv 96
8.2. Conditia ------------------------------------------------------ 96
8.2.1. No!iune _____ ------------- ------------------------ 96
8,2.2. Clasificare ~-----·----- _______ 96
8.2.2.1. Conditie suspensiva 9i conditie rezolutorie - - - - - - - - - - _ _ _ 96
8.2.2. 2. Condijie cazualii, conditfe mixtii ;;i conditie potestativii 97
8.2.23. Conditie pozitivii ;;i condi(ie negativil _ 98
8.2.2.4. Conditie posibiia ;;i condifie impasibila - - - - - - - - - - - - - - - - 99
8.2.2.5. Condijie /icitii ;;i mora/6 ;;I conditie ilicitil sou 99
8.2.3. Efectele condi\iei 100
8.23.1. Aspecte generale 100
8.2.3.2. Efectele conditiei suspensive 100
8.233. Efecte/e conditiei 101
8.2.4. Comparatie intre termen >i conditie 102
8.3. Sarcina 103
8.3.1. Notiune 103
8.3.2. Clasificare 103
8.3.3. Efecte 104
8.3.4. Compara\ie intre conditie :;i 104
IV. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL 105
1. Considera\ii generale privind efectele actului juridic civil 105
LL No\iunea de efecte ale actului juridic civil 105
1.2. Determinarea efectelor actului juridic civil - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 105
1.3. No\iunea ,i enumerarea principiilor efectelor actului juridic civil 107
2. Principiile efectelor actului juridic 107
2.1. Principiul for\ei obligatorii (pacta sunt servanda) 107
2.1. L No\iune ,; 107
2.1.2. Excep\iile de la principiul for\ei 108
21.2.1. Consideratii generale 108
2.1.2.2. Cawri de restrangere afortei obligatorii 108
2.1.2.3. Cawri de extindere a fortei obligatorii 109
2.1.2.4. Prevederea de catre lege a posibilitiitii madificorii unilatera/e a contractulul __ 110
2.1.2.5. Revizuirea efectelor octelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului
contractual (impreviziuneaj -~- 110
2.1-2.6. Revizulrea conditiilor :;I a sarc/nilor In materia /iberalitatiior 111
2.1.3. Situa\ii care nu constituie excep\ii de la principiul fortei obligatorii____ 112

2.2.1. No\iune ,i
2.2. lrevocabllitatea efectelor actului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - - 112
112
CUPRJNS ;rn:
de 12 irevocabl!itatea efecLeior actuiui 113
Co11sfrieratii generafe · · · - - ··-~----~~-~-~ ·-~------ -----~-----·-·--- 113
2.2.2.2. tx.cet1tiide la irevacabi/itr;tea ac1'ei<Jr iiiria!ice civile bilaterale suu olc!fiitneraie 113
2.2,2.3. ExcePl'iif:/e fa irevocabi!itatea acte!11r 1ur1d1c·e civife unilaterole ------·----~-~--- 114
2.2.2.4. Denun}·area unfiatera!i1 --··- 115
2.2.3, care nu constituie exceptli de 1a irevrn:at>ili1:ate .•. __···--------·--·-·------··- 116
2.3. Prlnclpiu! efectelor actu!ui civil··--·-·----·---···-·······---------·--·---·-·--- 116
2.3.1. No}iune ~l justificare -·-------
2.3.2. Principiul reiativita\ii ,; opozabilitatea de a acl:ului juridic-·-· . 116
23.2.1. Coreiatia dintre relativitate $i opozabilitate ---------·-----~ 116
2.3.2.2. Distinctia dintre relativitatea $i opowhilitatea fatii de terti a actului juridic·--- 117
2.3.3. No\iunile de parte, tert >i avand-cauza. Categorii de avanzi-cauza.____,_________ 117
23.4. Exceptii de la principiui re!ativita\ii efectelor actului juridic 120
2.3.4.1. Consideratii genera/e 120
2.3.4.2. Cotegorii de exceptii de la principiu/ relativitiltii efectelor actului juridic ____ 120
23.5. Excep\ii de la opozabilitatea actului juridic 122
V. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL 123
L No\luni generale 123
1.1. Definitia ;i trasaturile 123
1.2. Func\iile nulita\ii 124
1.3. Delimitarea nulita\ii de alte sanqiuni de drept civil (alte cauze de ineficacitate) _124
1.3.1. Nulitatea '' 124
1.3.2. Nulltatea ~i rezilierea 125
1.3.3. Nulitatea ,i caducitatea
1.3.4, Nulitatea 1i revocarea
126
127
1.3.5. Nulitatea 1i 127
1.3.6. Nulitatea 1i reductiunea 128
1.4. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil----~--- 128
1.4.1. Nuiitatea relativa :;i nulitatea 128
1.4.2. Nulitatea totala 'Ii nuiitatea 129
1.4.3. Nulitatea expresa 1i nulitatea virtuaiil _ __ 130
1.4.4. Nulitati de fond 'Ii nulita\i de forma - - · · - - - · ----·-~----~ 130
1.4.5. Nulitati judiciare, nulitati amiabile >i nulita~i de 131
2. Cauzele de nulitate - - - - - 133
2.1. Precizari 133
2.2. Cauzele de nulitate ou,u1ucd _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, 134
2.3. Cauzele de nulitate 137
3. Regimul juridic al nulltatii ___ 138
3.1. Precizari 138
3.2. Regimul juridic al nulita\ii 138
3.2.1. Enumerarea regulilor care guvemeazil regimul juridic al nulitatii relative ---~ 138
XIV CU PRINS

3.2.2. Nuiitatea relativ3 poate fJ invocat8, i'r1 principlu, nurnal de persoana ntcresa1:a ~-- 138
3,2.3, Nulitatea relativ3: este prescriptibilZ1 pe cale de actiune ?~, ca regula,
imprescriptibila pe cale de excep\ie _____ 139
3.2.4. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin conflrmare expresa ori 139
33. Regimul juridic al nulitatii 141
3,3.1, Enumerarea regulilor care guverneaza regirnul juridic al nuHtiitfi absolute 141
3.3.2. Nulitatea absoiuta poate fi fnvocat3 de oriclne are interes, de instant3,
de procuror sau de alte organe prevazute de lege ••. ···--·-··· 142
3.3.3. Nulitatea absoiuta este imprescriptibila · · · · - - · - - - - - - - - - - · - - · - 143
3.3.4. Nulitatea absoluta, in principiu, nu poate fi acoperita prin confirmare. 143
3.4. Tabel recapitulativ privind regimul juridic al 144
4. Efectele nulita~ii - - - - - - - - - - - - - 145
4.1. Consideratii generaie 145
------
4.1.1. Notiunea de efecte ale nulitatii - - - - - - - - - - - 145
4.1.2. Enumerarea principiilor efectelor nulit~1\ll _________________ 145
4.2. Principiul retroactivita\ii efectelor nulita\il - - - - - - - - - - - - - - - - 146
4.3. Principiul restabilirii situa\iei anterioare prin restituirea presta\iilor
(restitut/o in mteg1'uno} ______,________________________ 146
4.3.1. No\iune ~i excep\ii 146
4.3.2. Modalita\I de rnc'"""'°--------------------------- 149
4.3.2.1. Principiile care opereazii in materia restit1cin'i- - - - - - - - - - - - - - 149
4.3.2.2. Reguli privind restituirea prln echivalent in lpoteze/e vizate
de art. 1641-1646 C.civ. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 149
4.4. Prlncipiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului ini\ial
(resoluto lure dontis, resolvitur ius occipientis) _ _,______________ 151
4.5. Cazuri care inlatura principiul quad nullum est, nu/lum producit Prnecrum _ _ _ _ __ 152
4.5.1. Precizari prealabile - · - · - - - - - - - · · - - - - - - - - - - - - - - - 152
4.5.2. Conversiunea actului juridic 153
4.5.3. Error communis facit ius _____ ··--··----·----·--··------- 154
4.5.4. Principiul raspunderii civi!e delictuale - - - - - - - - - - - - - - - ----- 154
PARTEA A II-A. l'ART!CULARITAT! ALE CONTRACTUlUi CA IZVOR DE ui:i,Lll»"I 155
I. 1NCHEIEREA CONTRACTELOR - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
1. Considera\ii generale - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
2. Reguli privind incheierea contractului _____ - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
3. Negocierile rm•rn,ntri1rnJa1e - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
4. Oferta de a contracta 156
4.1. Consideratii generale 156
4.2. Cerin\ele propunerii pentru a constitui o oferta de a contracta - - - - - - - - - - - 156
4.2.1. Sa fie o manifestare de vointa reala, neviciata, fiicuta cu inten\ia de a
produce efecte 156
4.2.2. Sa fie precisa ~i completa - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 157
CUPRlNS XV

4,4. Tioologia ofertei de a contracta [fecte


4-5. Revocarea ofertei ;?i retragerea
4.6. Oferta de a contracta 5i arrtecontractu.! --~--~----· -~~---.-----·---·------~--- . --- ___ 159
5. Aoce~>ta1·E;<1 ofertei -~···-· .. ········-····--····-·---·-~···--··· ... ···- ··········-·· 159
6. J\Aomentul :q,i locul !ncheieri.i 161
6.1. fVlornentu! !ncheierii contractului ·---~------ -----~~-.-·-~------~~-- --~~ . ~~-~------'----~~~~ 161

11. PACTUL DE OPTiUNE ~I PROMISIUNEA OE A CONTRACTA ·-···--·------·· _ _ _ 162


1. Pactul de optiune 162
2. Promisiunea de a contracta - - - - - - · · · - · - - · - - - - _____ 162
!ii. PARTICULARITATI PRIVIND EFECHLE CONTRACTELOR - - - - - - 166
1. Exceptii de la principiul relativita\ii efectelor contractelor - - - · - · · · - - - 166
1.1. Stipulatia pentru altul 166
1.2. Promisiunea faptei altuia _______ 168
1.3. Cesiunea contractului 168
l.3.1. Consideratii generaie 168
1.3.2. Condi!iile cesiunii contractului 169
1.3.3. Efoctele cesiunii contractului 170
2.. Exceptii de la principiui opozabiiitatii efecteior co1ntraci:uh1i ________________ 171
2.1. Simula\ia 171
2.1.1. Considera\ii generale 171
2.1.2. Formele 172
2.1.3. Efectele 174
2.1.3.1. Efectele generale ale simulatiei -·--------174
2.1.3.2. Efectele simulatiei fata de parfi ~i terti - - - - - · _ _ _ _ _ 175
2.1.4. Ac\iunea in '"""----·..- · - - - - - - - - - · - - - - - - · · - 1 7 6
2.2. Creditorii chirografari - - · · - - · · - - - - · · - - - - · - - - · - - - - · - - - · · 178
IV. RiSCUl ~c•."----·------------·---·--------- 178

Fl~A NR. 4. PRESCR:lpYI


I. CONSIDERATll GENERALE REFERITOARE lA PRESCRIPTIA EXTINCTIVi\ - - · · - - - - - - - · · · - · - 180
1. Defini\ia, natura juridica ;;i reglementarea prescrip\iei extinctive ___ 180
2. !nvocarea prescrip\iei ex1:irn:fo•e ________•. ___________________ 181
3. Efectul prescrip\iei extinctive 182.
3.1. Notiun-e .;;i consecinte ---·-~~- 182
3.2. Principiiie efectului prescriptiei extinctive 183
4. Delimitarea prescriptiei extinctive de alte ms.m'U>I''---·--------------- 185
4.1. Prescrip!ia extinctiva $i uzucapiunea - - - · - - · · · - - - - · - · · · · · - · · - · - - - · · - · 185
4.2. Prescr\p\\a extinct\va ~l termenul, ca modalltate a actului juridic 186
XVI CU PRINS

IL DO!VlENIUL DE APl!CAf\E AL PRESCRIPTIEI


1. No\iune ____ ··-·----··-···-····-·····-···---·---·-----··-··--·· 186
2. Domeniui prescrip\iei extinctive In cadrul 187
2.1. Prescrip\ia extinctiva si drepturile de crean\a · · - - - - · · · - - · - - - - - · - · - - 187
2.2. Prescrip\ia extinctiva si drepturile reale accesorii · - · · · - - · · · - - · - · · · 187
2.3. Prescrip\ia extinctiva si crepturile reale principale · · · - - · · - - - · - - - - · ····--···· 187
3. Domeniul prescrip\iei 1n cadrul drepturilor nepatrimoniale 188
3.1. Principiul imprescriptibllita\ii drepluri!or nepatrimoniale · · - - - - - _ _ _ 188
3.2. Excep\ii de la principiul imprescriptibilita\ii drepturilor nepatrimoniale •.- - · · - - - 189
4. Probieme speciale referitoare la domeniul prescrip\iei extinctive 189
4.1. Valorificarea dreptului subiectiv civil pe ca lea excep\iei (a apararii de fond) 189
4.2. Actiunea in constatare - - - - - - - - · - - - · - - - - - - - - - - - - - 191
4.3. AC\iunile " " " - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - 191
4.4. Dualitatea de ac\iuni - - - - - - - - - - - - - - - ----··· 191
4.5. Drepturile potestative 1;ecu:;iu,;i ' - - - - - - · - - - - - - - · - - - - - - - · · - 192
4.6. Ac\iunea in repararea (compensarea) prejudlciuiui moral 193
4.7. Ac\iunea in restituirea presta\iiior executate in baza unui act juridic civil desfiin\at,
desfacut sau ale carui obliga\ii au devenit imposibil de executat - - - - - - - - - - · 193
4.8. Ac\iunea in restituire intemeiata pe plata nedatorata ~i alte ac\iuni in restituire 194
4.9. Aqiunile in materie succesorala . 194
4.10. Aqiunile 1n materie de carte funciara 197
4.11. Alte ac\iuni in justitie 198
Ill. TERMENELE DE PRESCRIPTIE 199
1. Notiune ?i 199
2. Terrnenul general de prescrip\ie extlnctiva . 200
3. Termene specia!e de prescrip\ie extinctiva 201
IV. CURSUL PRESCRIPT!EI EXTINCTIVE. . 202
1. inceputul prescrip\iei 202
1.1. Regula generala privind inceputul prescrip\iei extinctive 202
1.2. Reguli speciale privind inceputul prescrip\iei extinctive 203
1.2.1. lpoteza dreptuiui la ac\iunea in executarea obllga\iei de a da sau de a face 203
1.2.2. lpoteza dreptului la ac\iunea in restituirea presta\iilor 203
1.2.3. lpoteza dreptului la ac\iunea in executarea prestatiilor succesive 204
1.2.4. lpoteza dreptului la actiunea In materia asigurarilor contractuaie 204
1.2.5. lpoteza dreptului la aqiunea In repararea pagubei cauzate printr·o fapta
ilicita ;;i cazuri aslmilate - - - - - - - · - - - - · - - - - - - - - - - - 204
1.2.6. lpoteza dreptului ia aqiunealn anularea actuluijuridic , ________._ _ _ 205
1.2.7. lpoteza dreptului la ac\iunea Jn raspundere pentru vicli aparente 207
1.2.8. lpoteza dreptului la aqiunea Jn raspundere pentru vicii ascunse_·---··---··- 207
1.2.9. Alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei 208
CU PRINS

2. Suspendarea prescr!ptiei extinctive-·-·---~-----------------------·-----~~" . -.. __ __


1
2.1. Notiune. Justificare ~-------· ..- - - - - - - - - - . . .. _ _ _ .. ~

2.2. Cauze de suspenda-re a cursuiul tmescriotiei extinctlvE: -------~~~~-~---------~-

2.2.L Cauze generale de sur,oend;Jre a cursului extinctive ......_______ ...._


~

2.2.2. Cauze speciale de suspendare a cursu!ui nr?»cnoti""' extinctlve


-···-----------.. _,

2.3. Efecte!e suspendarii prescriptlei ___...........___..


2.3.1 Hectul general
2.3..2. Efectul special-·--.. _ ............._ ..__ ..
.. 2.3.3. Beneficiul si extinderea efectului suspendarii - ..·--···---..
3. lntreruperea prescrip\lel extinctive
3.1. No\iune. Justificare
-----------=
.....- ....-~..._ .........___... ~
215
· · - · - - - - - · - · -.. 2lS

3.2. Cauzele de lntrerupere a prescrlp\iel


3.3. Efectele 1ntreruperii prescrip\iei
3.4. Beneficiul sl extlnderea efectului intreruperii
4. Repunerea !n termenul de prescrip\ie _ _ _ __
• 221
,
4.1. Notiune '<i 1'ustificare - - - --- - - - - - - - - - - - - - - - - -.....__ 221
4.2. Domeniul repunerii ln termenul de prescrip\ie extinctiva - - - - - - - _ __
-221
4.3. Termenul pentru repunerealn termenul de prescriplie extlnctiva _________
4.4. Efectul repunerii in termen - - · - - - - - - - - - - - - - - ---~-
V. 1MPLINIREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ "". "..._________-
223
L Precizari prealabile ----------------- n
3
2. Regulile de stabilire a momentului lmplinlrii prescrip\iei extinctive - - - - - - - - ·
- -_223

fl~A Nit 5. DF.CADEREA


. .===========-.----i;is
.. ·o=E=c:-:::A=o=ER=E=-_----=-=~~--:....-.-
I. NOTIUNE. CLASIFICA:R·E=A=T=E:::R:-M:::1E=N=E=LO=R=o=E=
1. No\iunea de decadere - - - - - - · · - - - - " - - - - --___ 22s
2. Claslficarea termenelor de decadere -------
- --225
IL DOM ENI UL DE APUCARE Al VC,..P.C•Ct\I" _ _ _ _ _ -··---------"------
226
Ill. REGIMUL JURIDIC AL TERMENELOR DE DE CAD ERE
- - - - - - - - - - - - - - -.. 228
IV. EFECTELE DECADERll --------~------- . -·--~~----~~-----~-~-----·~---

v. COMPARATIE INTRE PRESCRIPTIA EXTINCTIVA $1 DECADE RE----··-~·"--..-~....._ 230

NR. 6. PERSOANA FIZICA $1 PERSOANA JURID!CA. PROFES!ONISTUl SI IN1rREPRINDERl:A


I. PERSOANA FIZlcA. CAPACITATEA
1. Consideratii generale
2. Capacitatea de folosin\a a persoanel fizice - " - - - - . - -....·-·-··-····............ _______
234
2.1. No\lunea 5i caracterele juridice ale capacita\ii de folosin\a a persoanei fizice - - · - · - . .
234
2.2. fnceputul capacita\ii de folosin\a a persoanei
235
2.3. Con\inutul capacita\li d<e folosin\a a persoanei
2.4. Sfan;itul capacita\li de folosin\a a persoanel
2.4.1. Declararea judecatoreasca a mor,:ii - · - - - - - - - - - - - - - -

_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . _...._ .
XV!H CUPRIN5

3.1, Notiunea ~i caracterele jurid1ce a!e capac!tit~1! de exercit-iu a persoanei fizice ~.·----" 241
32. Situa~ii juridice privlnd capacitatea de el<erci\iu a persoanei fake __· · - - - · - - - · 242
11. PERSOANA JURIDICA - - · - · - - - ·..· - - · - - - - - · - - - - ---·--'""'"-
249
1. Consldera\ii generale ....._ _ .... ___________,,____...____.. _____,. _______ 249
1.1. Notiune, enumerare ~i clasificare _ .._~-----..· - - - - - · - - - - - - ___..... 249
1.2. Elemer.te constitutive _________________...__, ____________ 250
2. Tnfiin\area persoanei juridice _ _ _ 252
2.1. Moduri de 1nfiintare ____ 252
2.2. Durata persoanei ju rid ice 253
2.3. lnregistrarea persoanei juridice - - - - · - - - - - -..- - - - - - - - - - - 253
2.4. Nulitatea persoanei juridice 254
2.4.1. Cazuriie ~i regimul juridic a! nulitatii absolute 254
2.4.2. Cazurile $i regimul juridic al nulitatii relative 254
2.4.3. Particularitati privind nulitatea persoanelor juridice de drept public 255
2.4.4. Efectele nulitatii ___ 255
3. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice 256
3.1. No\iunea ;;i caracterele juridice ale capacitatii de fo!osin~a a persoanei juridice ____ 256
3.2. Tnceputul capacitatii de folosinta a persoanei 255
3.3. Con\inutui capacita\ii de folosinta a persoanei 257
3.4. Sfar~itul capacita\ii de folosin\a a persoanei 1ur1di1:e ____,_ _ _ _ _ _ _ _ __ 258
4. Capacitatea de exerci\iu a persoanei juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - · 258
4.1. No\iunea de capacitate de exerci\iu a persoanei juridice - - - - - - - · 258
4.2. lnceputul capacita\ii de exerci\iu a persoanei juridi,ce · - - - - - - - - - - - - - - - - 258
4.3. Continutul capacitatii de exerci\iu a persoanei •ur1n11'.e - - - - - - - - - - - - - - - 259
4.4. Star~itul capacitatii de exerci\iu a persoanei imirl;,-~ - - - - - - - - - - · - - - - 260
5. Functionarea persoanei 260
5.1. Consideratii generale - - - - - - - - - - - - - 260
5.2. Actiunea In anularea actelor emise de organele persoanei juridice _ _ __ - - - 261
5.3. Raspunderea pentru actejurid•,ce _______________________ 262
5.4. Raspunderea pentru fapte juridice · - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 262
5.4.1. Persoane juridice de drept 262
5.4.2. Persoane ju rid ice de drept 262
5.5. lndependen\a patrimoniala 263
5.6. Raspunderea rnembrilor organelor persoanei juridice - - - - - - - - - - - - 263
6. ldentificarea persoanei Juridice. Atribute de identificare _ _..... 264
7. Reorganizarea persoanei Jur1d1,ce ______________________________ 266
7.1. No\iune - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ _ __ 266
7.2. Moduri de reorganizare - - - - - - - 266
7.2.1. Fuziunea persoanei juridice .. 267
7.2.2. Divizarea persoanei juridice 267
CUPRlf\JS XlX

7.2.3. Transforrnarea ···------·--··-----~·-~"···------- -· --·---~----~---------·· 268


l.3. Efecte comune tuturor formelor de reorganlz-are a ""'"'c'nci 1un1rnc:e ·····---··--·-·- 269
7J!; OpozitH 'frnpotrlva actelor prin care s--a hot2r8t reorganlzarea -~~~-- ----~~-~----------- . 270
s. Tncetarea no
8.1. Enumerarea rnodurilor de 'incetare a persoanei 1Ln1rn1:e --------~-----------·-~-~----- 2·10
8:2. Dizolvarea persoanei juridice --·····-·-····--··-··· ··--··--·--···--··-··-······-- no
8.2.1. Notiune -··· ····---·---------···-··-no
270
8.2.2. Caz.uri de dizolvare - · · - - · · · - - - - - - - - · - - · - · · - - - - - - · - · · · ·
8.2.3. Electele dizolvarii _ _ _ _ . - - - - - · 271
8.3. Comparajie lntre dizolvare 9i recirg:mi:rnre_···-------------------·--- 272
8.4. 1ncetarea anumitor persoane 272
8.5. Data !ncetarli personalitatii juridice 272
Ill. PROFESIONISTUL )i lNTREPRINDEREA 273
l. Principiul. - · - - - 273
2. Profesionistu! 273
3. 275

DREPTURllE REALE PRINCll'A!.E _ _ _ _ _ _ _._________,,___ ·····----..-··---.. -

F!$A NR. 7. PATRIMON!Ul - - - - - - - - - - · · - - - - - - - · - -..--···--··-------~v~


I. CONSIDERATll GENERALE _ __ 281
II. ELEMENTELE PATRIMONIULUI 281
1. Activul patrimonial - - - - - - - · - - - - - - - - · · 281
2. Pasivul patrimonial . - - - - " - - 282
II!. CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI - - - - - - - · - - - - - _ _ _ 282
1. Este o universalitate juridic:!\---··--···--- 282
2. Orice persoana are un patrlmoniu _ _ _ _ _ 283
3. Este unic 283
4.Estedivizit>il ______ ··--------------------------283
5. Este 285
IV. FUNCTllLE PATRIMON!ULUI 285
1. Constitule garan\ia comuna a creditorilor chlrngrafari - · · - - · - - - - - - - - · - - - · - - - - 285
2. Explica '' permite subrogatla reala cu titlu 285
3. Explica si permite transmisiunea universala :;;i transm'1slunea cu titlu un·iversal _ _ _ _ _ _ 288

fl;;A NR. !l. DREPTUL OE l'ROPRIETATE - - - - - - - - - - · · - - - - - - - - - - · · - · · ·


I. CONSIDERATll GENERALE 289
IL DREPTUl DE PROPRIETATE PRIVATA .. · · · · - - · - 289
1. Notiune 239
2. Tituiari. Obiect. Moduri de dobandire 289
XX CUPRiNS

3. Continutul juridic al dreptului de priv<it8 · - - - - - - - · · - · - · - - - - - - - - - 290


3.1. No\iune. Atributeie dreptului de proprietate private --·---·---·------·------- 290
3.2. Caracterele jucidice ale dreptului de proprietate 291
4, Limitele exercit~rH dreptului de proprietate privata --·------··---~··-"--------- 292
4.1. Considera\ii generale. Categorii de 292
4.2. Limite legale de interes privet stabi!ite de Codul civil _____ - - - · - - - · · - - - - - 293
4.2.1. Li mite referitoare la foiosirea aoelor -····-·--·---·-··---...- - - · - - - - - - - - 293
4.2.2. Pic2tura stre~iniJ ....- - - ·
4.2.3. Distan\a ~i lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari
~i 295
4.2.4. Li mite privind vederea asupra proprieta-tii vecinului ----------~. 295
4.2.5. Limite referitoare la dreptui de trecere 296
4.2.5.1. Considerat;ii ge11eraie _______ ..______________ 296
4.2.5.2. Caracterele1·uridice ale dreptului de trecere
----·------------ 297
4.2.5.3. Act;iunea in justitie prin care se cere recunoa$terea unui drept de trecere _ _ _ 297
4.2.5.4. Dreptul la despiJgubire. Actiunea in despiigubire 298
A Considerat;ii generale 298
B. Act;iunea in despiigubire - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 298
4.2.5.5. Stingerea dreptului de trecere ___ ________________ 298
4.2.5. 6. Rascumpiirarea dreptului de 299
4.3. Aile limite legale de interes privat/public stobilite de Codul civil 299
4.4. Limite conven;ionale (voluntare) 300
4.4.1. Clauza de inalienabilitate 300
4.4.1.1. Consideratii genera/e.. 300
4.4.1.2. Clauza de inalienabilitote expresii ;;i clauza de ina/ienobilitate implicitii 300
4.4.13. lnvocarea clauzei de inalienabilitate 301
4.4.1.4. Conditiile speciale de va/abilitate 301
4.4.1.5, Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate.. 302
4.4.1.6. Efecte/e clauzei de 303
4.4.1. 7. Sanc;iunea nerespectarii clauzei de inalienabilitate 303
4.4.1.8. Tncetoreo efectelor clauzei de inalienabi/itate inainte de lmplinirea
terrnenului ___,._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _•_________ 303
5. Regimul juridic al imobilelor proprietate 304
5.1. Reaiizarea ?i desfiin\area constructiilor . 304
5.1.1. Considera\ii generale . 304
5.1.2. Amer.ajarea teritoriuiui 304
5.1.2.1. Consideratii genera/e 304
5.1.2.2. 304
A Consideratii genera/e 304
8. Certificatul de urbanism 305
C Autoriwtia de 308
CUPR1NS '.:~X1

512
E Ar1ui1Jreo/•;ustJe.nd1Jre'O uutorizatiilor de construire sau de desfilntore _. _,_ ··-"~·-··---·-. - 313
5.2. nsrrw1wR ln cartea funciur.3 a dreptu!ui de asuprz1
5,3. Clrculatia juridic;} a !mobiieior proprietate pnvd''"-.........- -····-· . ···········--· -···-~·--·~"'····---~·~~.
5.3.1. Rc•guli P0110r8l0 ..- - - · · · · · - - - - - · · - - - - - · - · · · - - · - · · · - · - - · - - - - - - · - - · · · - · - 314
5.3.2. Reguli privind dob<3ndirea de anmriet.'ltP
situate tn Romiinia de cZJtre· str3lne ~i aoalrizi .....--·--··· J15
5.3.3. Forma ad validitatem a actelor juridice de JnstrBinare a irnobilelor
;;f lnscrierea acestora In cartea funci.)ra --··-·"-·-----"'-----·---·------- 316
5.3.4. Cerinte speclale privind instrainarea 316
53.S. Dreptul de preemptiune (drept prioritar la cumparare) --···--·-----····-··· 319
5.3.5.1. Notiune. Reguli generate-·-·------·· 319
5.3 5.2. Preemptiunea regiementata prin legi specia/e - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 319
Ill. DREPTUL DE PROPRIETATE 321
1. Notiune - - - - - - - - - - - - - - - 321
2. Titularii dreptului de proprietate public:!··------------ 321
2.1. Titularii dreptului de proprietate publica - - - - - - ·-----------..- 321
2.2. Subiectele de drept care exercita dreptul de proprietate publicil (drepturile reale
corespunzatoare proprietatii publice) 321
3. Obiectul dreptului de proprietate pub!ica 321
3.1. Criterii de apartenen\a la domeniul 321
3.2. Principalele reglementari privind bunurile proprietate publi<:a __· · · - - - - - - - - · - - 322
3.3. Regimul juridic al unor categorii de bunuri proprietate publica - - - · - - - - - - · - 323
3.4. Delimitarea domeniului public na\ional, jude\ean $i local. Criterii. Transferul
bunurilor - - - - - - - - - - · - · - - · - - · · - - · · - - · · · - - - - -~~-·"~-'-~
323 ····~·----~-··----

4. Caracterele juridice specifice dreptului de proprietate publica - - - - - - ·-·--- 324


5. Modurile de dobandire a dreptuiui de proprietate oubll<:ii ___·-------------·---- 324
5.1. Exproprierea pentru cauza de utilitate 325
5.1.1. Considera\ii generale 325
5.1.2. Exproprierea In sistemul Legii nr. 325
5.1.2.1. Oeclararea utilitiitii pub/ice 327
5.1.2.2. Miisuri/e premergatoare exproprierii _ 328
5.1.2.3. Exproprierea propriu-zisii !ji stabi!irea despagubiri!or __.. ________.. _···-- 329
5.1.3. Exproprierea 1n sistemul Legii nr. 333
6. Exercitarea dreptului de proprietate purn1<:a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,____ 340
6.1. Considera\ii 340
6.2. Dreptul de administrare 342
6.2.1. Titularii ,; caracterele dreptului de 342
6.2.2. Natura juridica a dreptului de 342
6.2.2.1. Categorii de raporturi juridice 342
6.2.2.2. Natura juridica mixtli !ji continutul juridic al dreptului de administrare 343
XX!! C!JPRINS

6.2.3. nn°rarc>;i dreµtu!ul Ge administrare _ _ _ __


6.3, Concesionarea bunurilor proprietate 344
6.3.1, No~iunea ~i deflnitla legal3 a contractului de concesiune ~· · - - - - - - 34-{J
6.3.2, Stab!Hrea cadrului juridic incident ··--..·----------··--~~---~-·-- 345
6.3.3. PartlcularitJ~i privind contractul de concesiune ~~----~----~------------·-~· 345
6.3.4. Actiunile In just!tle -·-- ~----~------~----·---··-·----·------------~-~--- 347
6.4, bunurilor proprietate 348
6.5. Dreptul de folosmta 348
7. fncetarea dreptului de proprietate publica -· -·-------·--··-·~- 349

NII. !l. MODAllTATllE lURIDICE A.LE DREPTUlU! DE PROPRIETATE 1>m•11a1rA


- - - - - 350
I. CONSiDERATil GENERALE - - - - - - 350
IL PROPRIETATEA 350
1. No\iunea >i formele proprieta~ll comune _ __ .. 350
2. Dreptul de proprletate comuna pe cote-parll (coproprietatea) - - - - - - - - - - - 351
2.1. No\iune >i caractere juridice. Clasificare. Prezum!ia de coproprietate _ _ _ _ _ __ 351
2.2. Coproprietatea obi>nuitil - - - - - - - - - ______ 351
2.2.1. No\iune. lzvoare. Titular!. Pcezum\ia de egalitate a cotelor-pilrti __,, _ _ _ _ __ 351
2.2.2. Exercitarea posesiei asupra bunului aflat in coproprietate 352
2.2.3. Drepturile coproprietarlior cu privire la intregul bun - - - - - - - - 352
2.2.3.1. Acte!e moteria/e (actele privind exercitarea atrihutului fo/osintei) 352
A. Exercitarea atr!hutului folosintei _ _ __ 352
8. Exercitarea dreptului de a culege fructele - - - - - - - · 353
2.2.3.2. Acte1e,1urn11ce _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - 354
2.2.4. Contractul de administrare a co1prc>prieta\ll ________________ 356
2.2.5, Drepturile coproprietarilor cu privire la cota-parte proprie din drept - - - - - - 356
2.2.6. Aqiunile 1n justitie
---- 357
2.2.7. Obliga\iile coproprietarilor - · - · - - - - - - 358
2.2.8. fncetarea coproprieta\ii obi~nuite - - - - - - - - - - - - - 359
2.3. Coproprietatea for\atii ----~------ 359
2.3.1. No\iune >i ~~''''-·-------------------·------ 359
2.3.2. Drepturile ~i obliga\iile cm1roori•etarilc>r - - - - - - - - - - - - - - - - - - 360
2.3.3. Coproprietatea asupra piirtilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau
apartamente avand proprietari diferi\i - - - - - - - - - - - - - - - - - 361
23.3.1. 361
2.3.3.2. Exercitarea dreptului de foiosinta _____ 361
A. Partiie comune $i exercitorea dreptului de folosinta asupra aoeston1 ___~---- 361
8. Ohligatiiie coproprietarilor 362
233.3. Situatia distrugerii cliidirii 362
2.3.3.4. Tncetarea destinatiei de folasintiJ comuna 363
2.3.4. Coproprietatea asupra despar\iturilor comune 363
2.3.4.1. Notiune. Prezumtia de comunitate 363
CUPR.lNS XXtH

23.42.

4. Partajui ·-----~~-·---- --·~,,·----- ---·· -~-~-·---·- __ ···-- ---------..··· .........


4,l. Notiune. tnurnerarea fe!urllor partaju!ui ~--------~----"-"--·-··----····-~ _366
Forrnele de coproprietate Jn care partajul se: poate real!za -~-----·----~--~~··" 366
4.3. Felurile partajului. Forma actuiui In care partajul se poate rerdiza - ..----~·~·""·---------- 367
4.4. lmprescr\ptibHltatea partajului ..--~----..--·-·----·-····----..----· 367
45. Suspendarea partajulul _ _________.. _ _ .._. ________ 368
4.6. Modurile de 1mpar\ire __ ··-------·----..· - - - · - - - 358
4.6.L Reguli procedurale privind modurile de __________________ 368
4.6.2. Reguli privind partajul judiciar - - - - - - - _ _ __ _______ 369
4. 7. Stingerea datoriilor sl situa\ia creditorilor - - - - - - - - - - - - - 369
4.7.1. Stingerea datoriilor nascute In legiitura cu bunul comun 369
4.7.2. Executarea silita privitoare la bunul comun. Drepturile creditorilor 369
4.8. Efectele partajului 370
Iii. PROPRIETATEA PERIODICA, PROPRIETATEA REZOlUBILA ~i PROPRIETATEA ANUlABILA _ _ 372
1. Proprietatea periodica - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 372
2. Proprietatea rezolubila 374
3. Proprietatea anulabiia - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 375

F1$A NR. 10. AqlUNEA ill! REVENDICARE - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - ~·


I. ASPECTE GENERALE 376
1. No\iune >i caractere 376
2. Delimitarea ac\iunii in revendicare de alte aqiuni 377
2.1. Actiunea In revendicare 'ii aqiunea posesorie 3l7
2.2. Aqiunea In revendicare 'ii actiunea confesorie 377
2.3. Ac\iunea 1n revendicare c;i ac\iunea negatorie - - - - - - - - - 378
2.4. Ac\iunea In revendicare >i ac\iunea in grani\uire 379
2.5. Ac1iunea in revendicare §i actiunea in constatare 380
2.6. Ac\iunea In revendicare 11i actiunea in evacuare --------·---- 380
2.7. Ac\iunea in revendicare 'Ii peti\ia de en,cwcaL'e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.______ 381
3. Calitatea procesuala 382
3.1. Calitatea procesualii activa 382
3.2. Calitatea procesuala 383
3.3. Aspecte procesuale
II. ACJ!UNEA]N REVENDiCARE IMOBIUARA - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - 384
1. Proba dreptului de proprietate - - - - - - - - - - - · 384
Ll. Considern\ii introductive __________ 384
1.2. Situa\ii de distins 1n funqie de modul de dobandire a dreptului de proprletate
asupra imobiluiui revendicat _______.. _______ _ _ _ _ _ _ _ _ 385
XXIV Cl!PRINS

1,3, No~iunea de titiu 1·n 1Y1aterio aq;1urrn 'ln revendicare ···-------··---------~------- 386
1.4. Situa\ii posibile - - - - · - - - · 387
1.4.:l. Precizari prealabile ·--·--·- _ -----·-~~------··----------------- 387
1.4.2. Enumerarea ipotezelor posibile -·------·-----~--· ______ 388
1.4.3. 'in care ambele par\i delin titlu - - · · - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 388
lJJ.3.1, Ambeie titluri provfn de la ace}a!ji autor -~---~~- 388
1.43.2. Cele doua tltiuri provin de la outori diferiti ----------- 390
1.4.4. 'in care numai una dintre pari;i are ------~·--·~------·-----------·-- 390
1.4.5. Situa\ia In care niciuna dintre par\i nu are titlu ________________ 390
2. lmprescrlptibilitatea aqiunli 1n revendicare imobiliara .._____, ___, __·················------·---- 391
2.1. Ac\iunea in revendicare imobiliara lntemeiata pe dreptul de proprietate privata _ _ __ 391
7...2. Ac\iunea 1n revendicare 1ntemeiata pe dreptul de proprietate publica - - · - - - 391
Iii. ACTiUNEATN REVENDICARE MOBILIARA - - - - - - - - - - - - - - 391
1. Situa\ii de 391
2. ipoteza regiementata de art. 937 alin. (1) C.civ. 392
2.1, Precizari prea!abile - - - - - - - - - 392
2.2. Conditii - - - - - - - - - - - - - - - - 392
3. Revendicarea de la tertul dobanditor de buna-credinta a bunului mobil pierdut
sau furat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 394
4. Revendicarea bunului mobil de ia ho\, de la gasitorul care nu s--a conformal
dispozi\iilor art.. 942 si urm . C.civ. sau de la ter\ul dobandltor de rea-credin\a _ _ _ _ __ 395
5. lpoteza in care gasitorul bunului mobi! s-a conformal dispozi\iilor art. 942 'ii urm. 396
IV . EFECTELE ADMITERll ACTIUNll fN REVENDICARE 397
l. Precizari introductive _ _ __ ---- 397
2. Efectele 1ntre par\i 397
2.1. Restituirea lucrului 397
2.2. Restituirea productelor §i a fructelor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 399
2.3. Suportarea cheltuielilor facute de catre posesor cu lucrul pe care ii restituie - - - - - 399
2.4. Dreptul de reten\ie _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - · 400
3. Opozabilitatea fa\a de ter\i - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 401

Nit 11. DEl'.MEM!lRAl\llll\ITEI DREPTUlUI DE PROl'RIETATE 402


I. CONSIDERATI! GENERALE - - - - · - - - - - - - - - 402
1. No\iune. Domeniu de aplicare. Caractere juridice. En,um1er;Jre ____________ _ 402
II. DREPTUL DE SUPERF!CIE 403
1. Notiune §l caractere juridice 403
2. Constituirea dreptului de su1)erficie __· - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - 404
3. Exercitarea dreptului de superficie - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 406
3.1. limitele 5i conditiile de exercitare a dreptului 406
3.2. Drepturiie ?i obliga\iile superficiarului si ale proprietarulul u?remJ1u1 ________.... 406
3.2.1. Drepturile si obliga\iile superficiarului - - - - - - - - - - - - - - - - - 406
CUPRiNS XXV

terenului
3.2.3. Prestatia datoratB de
constltuite cu t!tiu oneros ··-·---..----·-··--·------------···---···- ---·-~~~-~·~------ 407
- - - -·· -·-----··--····----- 407
408
4,1, Eriurnerarea cau:zelor de oti1Wt'r0 a dreptu!ui de c111i;0r·fic1 __ ·-----·-···------·---···----- 408
4.2. Cauze de stingere-a de su1CJc:i11c1c ~----··--··--"-..· - - ----·-----~~--------· 408
Ill. DREPTUL DE UZUFRUCT____________ . ··---·· - - - - - 410
l, Noi;iune ~i caractere Jur1mue ___________·--·--------·--------·-----------·-··--·---- 410
2. Constituirea dreptului de
2.1. Domeniul de aplicare (obiectul uzufructului). Titularul dreptului de uzufruct 411
2.2. Modalitliti de rrni<tili 412
2.3. Durata uzufructului 412
3. Efecteie 413
3.1. Drepturile uZ<nnm:1uaru1c1< _________________ ------------------- 413
3.2. Obliga\iile 416
3.3. Drepturile nudului proprietar 419
3.4. Obliga\iile nudului proprietar ___ 419
4. Stingerea 420
IV. DREPTUl DE UZ ~I DREPTUl DE 421
1. Noi;iune 421
2. Asemanari $1 deosebiri intre dreptui de uz ;;i dreptul de abitatie 421
V. DREPTUL DE SERViTUTE 422
1. No\iune >i caractere 422
2. Clasificarea servitu\ilor ···-----·~-- 423
3. Constituirea servltu\ii - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 424
4. Exercitarea dreptului de servltute 424
4.1. Drepturile $i obliga\iile proprietaruiui fondului --------·----------- 424
4.2. Drepturile $i obliga\iile proprietarului fondului aservit 425
43. Exercitarea servitu\ii 1n caz de impartire a fondurilor --~----- 426
5. Stingerea servitutilor _____ 426
5,1, Enumerarea cauzelor de stingere -------~· 426
5.2. Cauzele de stingere a servitutii - - - - - - - - - - - - - 426

l\IR.12. POSESIA - - - - - - - - - - · - - - - - - - - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - · - -
!. CONSIDERATli GENERALE 428
1. No\iune ____ - - - - - - - - - - - · 428
2. Elementele constitutive ale posesiei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 428
3. Delimitarea poseslei, ca stare de fapt, de alte situatii juridice _ 429
3.1. Posesia, ca stare de fapt, ~l posesia, ca stare de drept (ca atribut al unui drept
real principal) _ __ - - - - ------- ___ 429
XX\'I CUPRlNS

3.2. Posesia :jl oe:ter1\1a


3.3. lntervertirea detentiel precare ·in posesie - - · · · - - - - - -
4. Dobandirea ~i oie•rd12rr•a poSf~SH?i _______________._______.....------·------··-·------- 431
II. \/ICllLE POSESIEI 431
1. Preclzi3ri lntroductive ---~--~-·-----·~---
2.. Discontinultatea - - - - · - - 432
3. V1olerY\a _________· - - - - - - · - · · · · - - - - · - · - · · · · · · - - - - - - · · - - - - - - - - - - - · - - - - - 4.32
4. Clandestinitatea ---···------··-··- 433
Ill. EFECTELE POSESIEI 433
1. Precizari introductive 433
2. Posesia creeaza o prezum\ie de proprietate 434
3. Posesia de buna-credin\a conduce la dobiindirea fructelor produse de bunul asupta
dru~H ~5
4. Aqiunile posesorii .. 436
4.1. Notiune. Feluri de actiuni posesorii 436
4.2. Ac\iunea posesorie generala {ac\iunea In comp!angere) 436
4.3. Ac\iunea posesorie speciala (aqiunea In reintegrare) 437
4.4. Aspecte procesuale privind ac\iunile posesorii 437
4.5, Luarea n1asurHor pentru conservarea bunului asupra caruia se exerciti3 posesia 438

FISA Nit 13. ACCESIUNfA - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - · - - -


!. CONSIDERATll GENERALE 44D
IL ACCESIUNEA IMOBILIARA NATURALA 440
1. No\iune 440
2. Cazurile de accesiune imobiliara naturala prevazute de Codul civil ~i regimul lor juridic ___ 440
3 Natura 1urid1ca a unor termene prevazute de Codul civil ________ ······--··----· 441
HI. ACCESIUNEA IMOBILIARA 442
1. Considera\ii generaie 442
2. Accesiunea imobiliara artificiala ca prezum\ie de proprietate __ 442
,1
3. Notiunea de lucrari autonome lucrari adaugate 443
4. Realizarea !ucrarii de catre proprietarul imobilului cu materialele altei persoane 444
5. Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia - - · 444
6. Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia 446
7. Lucrarile realizate parj'.ial asupra imobilului 447
8. Lucrarile provizorii 448
9. Rea!izarea unei lucrari asupra imobilului altuia cu materialele unui ter\ 448
10. Aspecte care privesc atat pe autorul de bunikredin\a, cat ~i pe autorul de rea-credin\ii 449
IV. ACCESIUNEA MOBIUARA 452
1. Notiune 452
2. Confeqionarea bunului mobil cu materialele a!tei persoane 452
3. Unirea a doua bunuri mobile 452
CUPRlN:S xxvn
Nil. 14, UZUCAPl!JNEA r!53

2. Bunur!le care nu fi dobandite prin ---·-·-~----··-----------~---·-


3. Felurile uzucapiunii In sisten1ui Codului civil din 2009 --------·--~-·-------...-~--·--- 454
4. Posesia util3, conditie _____________,_,____ ,..-~--~- 454
IL UZUCAPIUNEA IMOBIUAR/I, Vinu11
Ill. UZUCAPIUNU\ iMOBIUARA TABULAR)\ ___._ _ 456
---
IV, UZUCAPiUNEA 1\110BILIARA
----·-------- ··---·---···---------· 457
V. A.SPECTE COMUNE UZUCAP!UNll EXTRATABULARE, TABULARE !;>I MOBIUARE - - - - 457
1. Jonctlunea posesiilor - - - - - - - - - - 457
2, Calculul terrnenului uzucapiunii - - - - · - - 458
VI. INVOCAREA ""';"Mnv .., ·-----·-------·--------------------- 458
1. lnvocarea uzucapiunii imobiliare 458
2. lnvocarea uzucapiunii imobillare 461
3. lnvocarea uzucapiunii 461

fl$A NR, 15, fAPTUl JURIDIC


L GESTIUNEA DE Ar!~LCC\•,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 465
1. Considera\ii prealabile 465
2. Condl\iile gestlunii de afaceri 465
3, Efectele gestlunil de afacerl 466
3,1. Obliga\iile 466
3,2. Obliga\iile geratului 467
3,3, Ratlficarea gestiunii 468
II. PLATA NEDATORATi\ 468
1. Consideratil generale 468
2. Condi\iile plat ii ---------··------- _____..__ ···--··-··-----·····- ·--- 468
3. Efectele platii nedatorate ____....... - - - - - - - - - - - - - - - - - - 469
Ill. lMBOGi\JIREA FARA JUSTA CAUZi\ 470
1. Consideratii genera!e 470
2. Condl'tfi pentru exercitarea actiunii In restituire (actio de in rem 470
3. Efectele <mbogiltirii fara justa '"'''"-----..- - - - - - - · - - - - · - - · - - - - - · · 471
!V. ASPECTE PAIUICULARE 471

fi$A 11!11. 16. RAsl'UillDEREA


L CONSIDERATll GENERALE - - · - - - · - -..- - - - - - - - - · -.... --~--· 473
1. No\iune _____________ - - - - - - - - - - - 473
2.Forrne - - - · - - - - · - - - - - - - - - - - - ___________ 473
XXVlil CUPHINS

IL CONDIJllLE Ri\SPUNDERll CIVILE DELICTUALt PENTRU FAPTil. i'ROPRIE _ _ _ 474


1. Prejudiciul __·---··-·-----···--·-···----···------·-··-·--·---···-·- 475
1,1. Notiune. Prejudiciul patrimonial-?! prejudiciul 475
1.2. Cerin\ele repararii prejudiciului ·-----·--·· 477
1.2.1. Prejudiciul sa fie 477
1.2.2. Prejudkiui sa nu fi fast rMn"''in prealabil de o terVi persoana fizica sau Jurrdicii _ 478
1.3. Principiile repararii pr<eJUJJlCiUI.. ·---------·---·---·-·--··-·---·-··-- 479
1.3.1. Principiul posibilitatii reparilrii prejudiciului pe cale conven\ionala _____ .479
1.3.Z. Principiul repararii integrale a pn,judiciului_.____________· · - - - - - - - - - 479
1.3.3. Principiul repararii in natura a 480
1.3.4. Principiul raspunderii solidare 481
1.4. Repararea prin echivalent a 481
1.4.1. Modalitaii de reparare prin echivalent a prejudiciului 481
1.4.2. Stabilirea despagubirilor in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului _____ 482
2. Fapta ilicita 484
2.1. No\iune 484
2.2. Fapta ilicita, element distinct al raspunderii civile delictuale_________ 485
2.3. Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei prejudiciabile ____________ 486
2.3.1. Precizilri introductive 486
2.3.2. Legitima aparare 486
2.3.3. Starea de necesitate 486
2.3.4. fndep!inirea unei activita\i impuse ori permise de !ege sau ordinul superiorului ___ 487
2.35. Divulgarea secretului comercial impusi! de anumite imprejudiri . 488
2.3.6. Exercitarea normaia a unui drept subiectiv _______.______ 488
2.3.7. Consim\amantul victimei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 489
3. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita ii prejudiciu 490
4. 491
4.1. No\iunea c;i structura vinovatiei __ ----------- 491
4.2. Formele 7i modallta\lle _, ________________________ 491
43. Criterii pentru stabilirea vinova\iei _ _. 493
4.4. Discernamantul (capacitatea delictuala) 493
4.5. Cauzele care inlatura 494
5, Aspecte specifice privind raspunderea civila dellctuala a persoanei juridice pentru
fapta sa 497
5.1. Particularita\i privind condi\iile raspunderii persoanei jurldice pentru fapta proprie __ 497
5.2. Efectele rilspunderii persoanei juridke -··· 497
II!. RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALi\ INDIRECTA 498
1. Raspunderea pentru fapta altuia 498
1.1. Raspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdic\ie - - - - · - - - - 498
1.1.1. Reglementare. Domeniul de 498
CUPfllNS XXIX

l.l.2, tundamentare.a pentru m1norulul sau a celui pus sub


interdictle ~---·------------- · - - - - - - · · - - -
1.1.3. Condi!ille rfispunder!i pentru rninoruiui sau a ceiui pu~ sub
1.1.4. Efecte!e pentru mlnoru!u! sau a r.::elul pus sub
1.1.5. Corela·tia dintre r8spunderea parintllor sau a tutorelui ~i r2spunderea altei
persoane care avea obilga\ia de supraveghere a rnlnorvlui ---~~~~-""--·"- . -·---·-..-~~--~~ . . 501
1.2. R3spunderea comitentu!ui pentru fapta ···--·-----~~~--~-- :;02
1.2.1. RegJementare. Domenful de aplicare ~--------------" 502
1.2.2. Condi\iile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului 503
1.2.3. Efectele raspunderH comitentului pentru fapta 504
1.2.3.1. Efectele raspunderii comitentu/ui in raporturi/e dintre comitent >i victima
prejudiciului -·· 504
1.2.3.2. Efectele rOspunderii comitentului fn raporturile dintre comitent ~i
prepus. Regresul 505
1.2.4. Corela\ia dintre raspunderea parin\ilor 'ii raspunderea 507
2. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale sau de 507
2.1. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri In general 507
2.Ll. Reglementare. Domeniul de ap!fcare 507
2.1.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general. Cauze
exoneratoare de raspundere 509
2.1.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri In general 511
2.1.4. Corela\ia cu alte forme de 511
2.2. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale 512
2.2.1. Reglementare. Domeniul de apiicare 512
2.2.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale. Cauzele
exoneratoare de raspundere 513
2.2.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de 513
2.3. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului 513
2.3.L Reglementare. Domeniul de aplicare 513
2.3.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului. Cauzeie
exoneratoare de raspundere 514
2.3.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciiie cauzate prin ruina edificiului - - - - - - - 515
2.4. R.3spunderea pentru prejudk:iul cauzat prin caderea sau aruncarea din tmobl/
a unui 515
IV. ASPECTE PARTICULARE - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 516

I. ·--------------------·-----·---·------522
L Consideratii generale 522
2. Subiectele 522
P'"'•"~--·~----------------------
2.1. Persoanele care pot face piata 522
2.2. Persoanele care pot primi plata 524
XXX CUPRlNS

3. Condittile $l obiectul pfa~ii ~---·--·- ·--·~~··------~--------~--··..---------··-------- 525


3.1. Condi\lile platii -····--------. --·-·---··-·--..---- ....-------------··---------- 525
3.2. Obiectui platii. Obliga\iile delJitc»'l ""-----------·-------------------- 526
4. Data pla\ii --------·--------·-·----····-------------------···-------·---------- 527
5. locul 528
ti. Suportarea cheltuielilor pentru efectuarea pla\li -------·-··-------------·-- 528
?. Dovada 529
8. lmputa\ia platii _ _ ___ 530
9. Punerea 7n lntarztere a creditoruiui
----------------- ·---- 531
9.1. No\iune. Cazuri!e de punere fn fntarziere a creditorului _ _ _ __ 531
9.2. Procedura prin care debitorul se libereaza de ob'ligr1\IE'---------·----·- 532
9.3. Efectele punerii 1·n intarziere a creditorului - - - · - - - - - - - - - - 533
!!. EXECUTAREA SIUTA AVDILl'-'1'<.I 534
1. Conslderatii prealabile 534
2. Executarea silita Jn natura - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 536
2.1. Pfincipiul executarii silite in 536
2.2. Executarea in natura a obliga\iilor In func\ie de obiectul 536
3. Executarea prin ed1ivr1le11t _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~ 538
3.1. Natura juridicil a executarii obligatiilor prin echivalent _ _ _ _ _ _ _ __ 538
3.2. Condi\iile acordarii de despagubiri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 539
3.3. Fapta ilicita - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 539
3.4. Prejudiciul _ _ _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 540
3.5. Raportul de cauzalitate __________________ 542
3.6. Vinovaj'ia 542
3.7. Punerea in intarziere a debitorului 543
3.8. Clauzele cu privire la raspundere -------------------~ 545
3.9. Evaluarea de,;paguib1rilor_________________________ 546
3.9.1. Evaluarea judiciara 546
--------
3.9.2. Evaluarea co1nv€m\ionala _______________________ 547
3.9.2.1. Determinarea de catre pilr;i a intinderii prejudiciu!ui ~i a cuantumului
despiigubiriior inainte ca acesta sii se fi an>dc"
----------------- 547
A. C/ouza pena/6 _ _ _ _ ------~- - - - - - - - - - - - - - 547
B. Arvuna confirmotorie 550
3.9,3. Evaluarea legala - - - - - - - - - - - - - - - 551
4. Rezolu\iunea _____________~------------- 552
4.1. Considera\ii generale --------~ - - - - - - - - - - - - 552
4,2. Rezolu\iunea 553
4.2.1. Condi\iile rezolu\iunii ju<lician~-..- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 553
4.3. Rezolu\iunea uni!aterala _ _ _ _ _ _ _ __ 555
4.4. Rezolu\iunea de 556
4.5. Rezolu\iunea conven\ionala - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 556
CU PRINS XXXI

s.

6. Cauze justi-ficate de neexecutare a obligatiHor co,ntrac1ua1e ......------- -·---·--··------- 558


6,1. Considera\ii 558
6.2. Excep-&ia de neexecutare {exceptfo non adimpfeti ~i59
6.3. ln1posibilitatea de ex<?cc1ra1·e ____,_____________.,.._____ --------·····--------- 551
!IL MIJLOACELE DE PROTECTiE A DREPTUR!tOR CRiEOiTO!RlllJR .. ___________________ 562
1. Credltorll chlrografar1 ·--- 562
2. rv1i:isurile conservatorii _ __ 553
3. Aqiunea obiica 563
-----
3.1. No\iune ,; caracterizare general@--------·---- 563
3.2. Domeniul de ~nlir;i,cp 564
•--·----·---------·--
--............ ..------··-·-·..---····-·---
3.3. Condi\iile exercitarii ac\iunii 564
3.4. Efectele aqiunii 566
4. Actiunea revocatorie (pauliana) - - - - -..- - - - - - 566
4.1. No\iune ~i domeniul de ap!icare 566
4.2. Condi\iiie exercitarii ac\iunii revocatorii __________ 567
4.3. Efectele admiterii ac\iunii revoc3torii ______________________ 569
4.4. Compara\ie lntre aqiunea oblica ,; aqiunea revocator'1e - - - - - - - - - - - - 570
4.5. Comparatie intre actiunea 1n simula\ie ,; aqiunea re11ocatc,ri!e,_. ___ -_________ 570
IV, ASPECTE PARTICULARE - - - - - - - - - - - - - - 571

Fl$A NR.1!!. TRANSM!SIUNEA, TRANSFORMAREA SI STINGEREA OBllGAJlllOR _ _ _ _ _ _ ,,&


t. TRANSMISIUNEA OBLIGATllLOR - - - - - - - - - - - - - 572
1. Precizari prealablle - - - - - - - - · · - - - - 572
2. Cesiunea de crean\a - - - - - - - - - - - - 572
2.1. No\iunea ~i func\iile cesiunii de crean\ii. Deosebiri fata de cesiunea contractuiui _ _ _ 572
2.2. Felurile cesiunii de creanta ---·-·--·-·-----..- - - · - -..--~-·· ..·-·-···-----~· 573
2.2.1. Cesiunea de crean\ii cu titlu oneros c;i cesiunea de crean\ii cu titlu gratuit ---·-·-- 573
2.2.2. Cesiunea de crean\a total a c;i cesiunea de crean\a paq1<ua ___.._________ 573
2.3. Condi\iile cesiunii de creanta 574
2.3.1. Condl\iile de fond ale cesiunli de 574
2.3.1.1. Obiectu/ cesiunii de creanta. Creantele incesibile 575
a
2.3.2. Condi\iile de form ale cesiunii de creanta __ ....~.. 576
2.4. Publicitatea cesiunii de creanja - · 577
2.5. Efectele cesiunil de 580
2.5,1. Considera\il generale 580
2.5.2. Efectele cesiunii de crean\a intre 580
2.5.2.1. Stramutarea dreptului de creant6 580
XXXll CU PRINS

2.5.2.Z. Obligofio de gcirtm\ie - · - - - - · · · · - - - - · · - - , · - · · - - · - · · · · · - - . - -.. 581


/t Existenta ob!fgathzi de garantie? Jn funcrie de caracteru! oneros sau nu ai

B. Obligatio legala ;;i obligatia conventionalii de garantie in cazul cesiunii


de creanta cu tit/u oneras 582
2.5.3. Efectele cesiunii de de terti - - - · - · · · - - - - - - - - - - - · · 584
2.53.1. cesiunil de creanfa fatii de debitorul cedat _ _ , ___,, ________ 584
2.53.2. Efectele ceslunfi de creanto fatii de ceilalti ter(i 585
2.6. Cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominatlv, la ordln sau la purtator_ _ 586
3. Subroga\ia personala 587
3.1. No\iunea ~i felurile subroga\iel personale - - - - - - 587
3.2. Subroga\ia legala (de drept) _ _ _ _ _ _ _ _, _ _,, 587
3.3. Subroga\ia conven\ionala 588
3.3.1. Subroga\ia consim\ita de creditor . 588
3.3.2. Subroga\ia consim\ita de delbitcir ,,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,____, .. 589
3.4. Efecteie subroga\iei personaie 589
4. Preiuarea datoriei 590
4.1. Considera\ii genera le 590
4.2. Condi\iile preluarii datoriei 591
4.3. Efectele pre!uarii datoriei 591
4.3.1. Efecte 1ntre partile preluarii datoriei 591
4.3.2. Efecte fa\a de creditor , 591
4.4. lneficacitatea preluarii de 593
II. TRANSFORMAREA 593
1. Nova\ia 593
1.1. No\iunea ;;i felurlle nova\iei 593
1.2. Condi\iile nova\iei 594
1.3. Efecteie nova\iei 595
ill. STINGEREA 596
1. Considera\ii generale 596
2. 596
2.1. No\iune ~; domeniul de aplicare ______________________ 596
2.2. Feluriie compensatiei 597
2.3. Efectele 599
3, Confuziunea 601
3.1. Notiune ~i domeniul de aplica1re .._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,,_______ 601
3.2. Efectele confuziunii 602
3.3. Desfiintarea confuzlunii 602
4. Darea ln plata 603
4.1. Notiunea §i conditiile darii in plata 603
4.2. Efectele dilrii In 603
5,1. Notiune -··~~----·-·----··-~----···--~-----~~----~~-··-"---.... 604
5.2. C!r~sificarea rern!terii de dator1c 604
5.3. Pr;)ba remiterii de 505
5.4. Efectele ren·dterli de datorie ·--···-·---··············-·-·-···········-· ··--···-· ·····--·-- 605
6. lmposibilitatea fortuita de 60U
6.1. Notiune ~; conditii --·---~~-·-"-··- ··--~--·--··--- 606
6.2. Efecte ·----·---···--···-·---··---

Nit 19. FIDEIUSIUNEA - - - · - - - - - - · · · · · · - · · - - - - - · - - · - · - - - · - · · ~··~


L CONSIDERATll GENERALE - - - - - - - - - - - - - - · ----· 608
1. No\iune. Natura contractuala a fideiusiunii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 608
2. Caracterele juridice ale contractului de fid1=iu1;iur1e __________________ 608
II. CONDITllLE DE V.'\LAlllUTATE ALE CONTRACTULUI DE FIDEIUSIUNE 610
llL OBIECTUL FIDEIUSIUNll - - - - - - - - - - - - - 610
IV. UMITELE }I fNTINDEREA FiDEIUSIUNll - - - - 610
V. PARTILE CONTRACTUlUI DE FIDEIUSIUNE _ _ _ _ _ _ _ __ 611
1. Partile raportului juridic de garantie person ala (fideiusiune) - - - - - - - - - - - - - 611
2. Par\ile contractului de fideiusiune ..._ _ _ _ __ 612
VL FELURILE FIDEIUSIUNll - - - - · - - - - - · - - - ·------ 612
1. Clasificarea fideiusiunii
----
2. Fideiusiunea obligatorie _ _ _ __
612
613
614
VII. EFECTELE 615
1. Efecte lntre creditor,; fideiusor _ _ _ _ _ _ _ __ ..- - · · · · - - 615
2. Efecte lntre debitor §i fideiusor - - - - - - - - - - - · - - - - - - - · - - - 618
VIII. fNCETAREA r1c1rnJC>1ui. 621
·--------------------··-----·-·· 621
1. Consideratii generale - - - · - · - - ·
2. Clasificarea modurflor de !ncetare a ·fideiuslunii - - - - - · 621
3. Stingerea fideiusiunii prin unul dintre moduriie generale de stingere a obligatiilor___ 621
3.1. Moduri genera le de stingere a obliga\iei de fideiusiune 621
3.2. Compensa\ia creantei - ..- - · · - - - - - - - - - - - - 622
3.3. Co11fu:1iur1ea ____________..______..________________ 622
3.4. Darea 1n plata - - - - - - - - - - - - - - - - - - · · - - - - · - · - · · - - · · - 623
3.5. No1ra!i<l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .. 623
3.6. Remiterea de rfat1,riP 624
··-·-----·--·--·-------------·--
3. 7. lmposibilitatea fortuita de executare
.....
624
3.8. Prescrip\ia obliga\iei de fideiusiune ~i a obligatiei ·--··--·----·~------ 625
4. Stingerea fideiusiunii prin unul dintre modurile specifice de stingere a obliga\iei
_ _ _ _ _ _ _ 625
de fideiusiune - - - - - - - - - - - - - - - -
4.1. liberarea fideiusorului prin fapta creditorului - - - - - - - - - - · · - - - · - 625
XXX!V CUPRlNS

4,2. Uberarev fideiusorului pentru obligatiile vlltoare Siiu nedeterrninate _ __ 626


4.3, fideiusiunii prin decesul
4.'t Stingerea fideh1s1unil la lrnplinirea terrnenu!ul principale - - · · - - - · - - - 627
45. fideiuslunii prin lncetarea func\iei de!inute de catre debitorul principal-----··- 628
IX. ASPCCTE PARTICULARE 629
----·-·~·--------·

631

NR.20.CONTRACTUlDEVANll~RE ________________________ 633


I. CONSIDERATll GENERALE · - - - - - · 633
1. Notiune 633
2. Caractere juridice 634
II. CONDIJll DE VALIDITATE ALE CONTRACTULIJI DE 636
1. Capacitatea de a 636
1.1. Consideratii generale 636
1.2. lncapacita\i specia!e de a 636
1.3. lncapacita\i speciale de a vinde 640
1.4. Calitatea procesuala activa 641
2. Consim\amantul - - - - · 642
2.1. Considera\ii generale 642
2.2. Promislunea unilateralii de vanzare sau de cumparare ~i promisiunea bilaterala
de vanzare (antecontractui de vanzare) 642
2.2.l. Notiune 642
2.2.2. Aspecte comune privind promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparare
~i promisiunea bilaterala de 644
2.2.3. Efecte specifice 1n caz de nelndepiinire a obliga\iilor asumate prin promisiunea
de vanzare 644
2.2.4. Deosebiri ale promisiunii unilaterale de vanzare sau de cum pa rare ~i ale
promis1unii bilaterale de vanzare fa\a de contractul de vanzare 648
2.3. Aspecte privind arvuna i'i contractul de vanzare 648
2.4. Pactul de op\iune privincl contractul de vanzare 649
2.5. Problema pactului de 652
2.6. Dreptul de preemp!iune 652
3. Obiectui contractului de vanzare 658
3.1. Consideratii generale privind obiectul contractului ~i obiectul obligatiei 658
3.2. Bunul vandut 658
3.2.1. Conditii 658
3.3. Pretul 662
3.3.1. Condi\iile pre\ului 662
llL EFECTELE CONTRACTULUi DE VANZARE 665
1. lnterpretarea dauzelor contractJlui de vanzare _ 665
CUPP.If-JS Y:XXV

2. ObHgatiile v3nz3toruluJ '-·----·-·---~-~-----~---~-~~---~--- 665


21. Obllga\ia de a transmite proprietatea ssu dreptul 655
2.1.1. Prli1cJplui transmiterii de a de rm,miPt2tP --·-···-····--····· 666
2.1.2. Exceptii de la prinr.ipiul transmlterli lrnediate a dreptului de '·--···-····-----· 666
2,1.3. Efectele transmiterii or1·rm1Pt~!ii -~--------~-~~--~-----------..------~~ . ~------~--- 513
2.1.4. Hiscul pieirH fortuite a bunulu1 In cazu! contractului de vanzare ~-----------·-----.. ----~- 674
2.2. Ob!igatia de a bunul ····---·····-····--·-······· ··--···-·· 614
2.3. Obligatia de a-l garanta pe curnparator pentru evictiune ----"-·---·--··--- 680
2.3.1. Aspecte ger1er;,le ________________________________ 680
2.3.2. Modalitatea ·;n care opereaza garantia ?i raspunderea per.tru evictiune dupa
cum evict!unea s-a produs sau n u - - - - - · 684
2.3.3. fntinderea garantiei ln situatia in care evictiunea s-a produs 684
2.3.4. IVlodificarea sau 1nlaturarea garan\lel pentru evic\iune prin conven\ia pa11til1or ·--·-- 687
2.4. Obliga\ia de a·I garanta pe curnparator pentru viciile ascunse ale bunului 688
2.4.1. Considera\li generale 688
2.4.2. Condi\iile angajarii raspunderii pentru vicii ascunse. Proba -~·----·---·--·- 689
2,4,3. Dtstinctie lntre viciul ascuns ;;i eroarea esentiala cu prlvire. !a caracteristici1e
bunului 691
2.4.4. Modificarea sau lnlliturarea garan\iei pen!ru vicii ascunse --·· 692
2.4.5. Efectele garan\iei vanzatorului pentru vicli ascunse 692
2.4.5.1. Dreptul de optiune al cumparatoru/ui 692.
2.4.5.2. Procedura prea/abila a denunti!l'ii viciilor ascunse, pentru a se putea obtine
rezc>lutiun~J~------~--~---~------·-·----··-·---~- .. 693
2.4.5.3. Actiunea in ri!spundere pentru vicii ascunse 694
2.5. Garantia pentru buna functionare a bunului vandut --------------~ 696
3. Ob!igatii!e cumparatorului ---··· 697
3.1. Obligatia de plata a pre\u!ui 697
3.1.1. Aspecte 697
3.1.2. Mijloace juridice puse la 1ndemana vanzatorului in caz de neplata a pre\ului _ _ _ 699
3.2. Obligaiia cumparatorului de a prelua bunul de la 701
3.3. Obliga\ia de a suporta cheltuielile 702
IV. VARIETATI DE VANZARE 702
1. Viinzarea cu plata pretuiui Jn rate si rezerva proprietatii 702
2.Vanzareauneimc•st•~nin ________________________ ~--------~703

3. Vanzarea cu op\iune de 705


V. ASPECTE 707

F1$A NR. 21. CONTRACTUl DE DOl~A1'1E _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 70S


I. CONSIDERATll GENERALE 709
1. No!iune >i deiimitari conceptuale -~·-··------- 709
2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - 709
11. CONDITil DE VALiDiTATE ALE CONTHACTULUI DE DONAJIE ._•.••.• · - - - - - - - - - - - - - - 711
1. Capadatea par\ilor · - · - - · - - - - - - - - - - - - · · - ... 711
1.1. Aspecte ··-···- 711
1.2. lncapacitfiti de a dispune prin donatiL.--..··-------·--·----·---·---- 712
l.3. incapacit3ti de ci primi don!:ltii --~·-~-··----~---·~---·-------- 713
2. Alte condi\ii de validitate, de fond __··-·-····--·--·.......- - .
ill. TNCHEIEREA CONTRACTULUI DE OONATIE. 716
1. lncheierea contractvlui de dona\ie - - - 716
2. P;;rticularita\i privind lncheierea dona\lei !ntre persoane aoser1te·-··-----·-·--- 717
3. Promlsiunea de dona\ie · - · - · · - - - - - - - - - - - 718
IV. PRINCiP!UL IREVOCABIUTATll OONATllLOR · - - - - - - - - - - - - - - - 719
V. VARIETATI DE n n " " ' ' ' i · - - - - · - - - - - - - · · - - - - - - - - - - - - - - 720
1. Oona\iile 720
2. Oona\lile indirecte 721
3. Darul 722
4. Dona\ia cu sarcina 723
VI. PARTICULARITATI PRIVIND DONATIA TNTRE SOT! $1 DONATIA FACUTA VllTORILOR SOT! 723
Vil. EFECTELE 725
1. Obllgatiile donatorului . 725
2. Obliga\iile donatarului 726
VIII. REVOCAREA DONATIEI 726
1. Dispozitii comune ln materia revocarii donatiei -·· 726
2. Revocarea donatiei pentru ingratitudine 726
3. Revocarea dona~iei pentru neexecutarea sarcinii 729
IX. ASPECTE PARTICULARE 730

ll!fl. 22. CONTRACTUL DE 731


I. CONSIDERATll GENEHALE 731
1. No\iune 731
2. Caractere juridice 732
II. CONDITil DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE LOCAJIUNE 733
1. Capacitatea par\ilor _ 733
2. Consim\amantul 734
3. Obiectul 734
4. Ourata 735
5. Situaji<i unor loca\iuni succesive 736
6. Forma contractului de loca\iune -·· 736
Ill. EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE 737
1. Obliga\iiie locatorului _ __ --------------~737
2. Obliga\iile locatarului --------------·--------~ 739
CU PRINS XXXVH

l\!. oCJrn.•,p.e", HV.,:cM:/I CESiUNEA CONTRACTUI UI DE


v. CONTRACTUlU! DE

NI!. 23. CONTl'l.ACTUl DE MANDAT


I. DISPOZITI! COMUNE TUTUROR FEUJRILOR '/49
1. Notiune ;;I feluri, puterea de a HC<Jr2ze11ta ··-~---- _____
...·-······--·-··-·--"••-" ,,_,,_ 749
2. Caractere Jurfdtce _ -~·-·----·----·--~-·---~--··~--~~-~ .. 750
II. MANDATUL CU REPREZENTARE ----··-~----··-------- 750
1. Notiune ;;i conditii de vallditate ale contractuiui de mandat cu reprezer,tare · - - - - 750
1,1. Notlune, forrria, acceptarea ~i dovada mandatt-i!ui 750
1.2. Capacitatea n;;i'fll<>r - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 752
752
1.4. Cauza mandatului - - - - - - - - · -.. - ... 752
1.5. Obiectul mandatului 753
---
1.6. lntinderea m;.ntli,h 753
1.7. Durata mandatulul - - - · 753
2. Efectele mandatului intre
--------- 754
2.1. Obl!gaiille mandatarulul - - - - - - - - - 754
2.2. Obliga\iile mand•antu1u1_._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 757
3. Efectele mandatului fatii de ter\i _ _ __ 758
4. lncetarea mandatului 760
--------------------------
4 .1. Cauzele de incetare 760
4.2. Aspecte comune ale incetarli contractulul de 762
Ill. MANDATUL FARA REPREZENTARE - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 763
1. Notiune _ _ _ _ _ _ __
· - - 763
2. Efectele mandatulul fiira reprezentare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 763
IV. APLICATll ALE MANDATUlUI FARA 765
1. Contractul de co1n1slon _____________________________ 765
1.1. Precizarl prealabile . 765
1.2. No\iune ,; caractere juridice .... ·--·-"···-·...· · - - - · - - · ,____ ,, __,,_,,___...... 765
1.3. Conditii de validitate ale contractului de comision - . - - -........------------ 766
1.4. forma $1 proba contractului de comision - - - - - - . 767
1.5. Efectele contractului de co1nisior1 ____._ _ _ _ _ _ _ _,,.,_____,_ _ _ _ 767
1.5.1. Efectele contractului in raporturlle dintre comitent ?i comisionar ____.._____ 767
1.5.1.1. Ob/igafiile 767
1.5.1.2. Obligafiile comitentului _________ ,,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .___ 769
1.5.2. Efectele <;xecutaril contractulul fata de 770
1.6. lncetarea contractului de co1rni,;io11 ____,____________ , __.._ _ _ 771
2. Contractul de 772
2.1. Precizari prealablle T72
2.2. No\lune jl caractere ju rid Ice 772
XXXVill CUPRiNS

2.3. Condilii de validitate ale contractu!u1 de cor1signa1.ie -·-··--·····-- ·-·-·--- 713


2.4. Efectele contractului de T14
2.4.1. Obligatiile ,1 drepturile cor1'.l•na11t1
2.4.2. Obligatiile ~i drepturile consignatarului --·-··--·-- ··---···-------·-· '176
2.4.3. Efecteie e\<ecutarii contractu!ui - - - · - - - - - · - · · - - - - · - - · - - - 778
2.5. Tncetarea contractului de consignatle 778
2.6. Deosebiri lntre contractu! de consignatie ;;i contractul de corriislon, ---·---~~-,-- 778
3. Contractul de expeditie - · ··----· _____ 779
3.1. Precizari prea!abile 779
3.2. No\iune ~i caractere 779
3.3. Condi\ii de validitate ale contractului de expedi!ie - - - · - - - · - - - · - - - - · · 780
3.4. Efectele contractului de expedi\ie 781
3.4.1. Obliga\iile expeditorului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 781
3.4.2. Raspunderea expeditorului . 782
3.4.3. Obliga\iile cornitentului - - - - - - - - - - - - - - - - 783
3.5. Tncetarea contractului de expeditie _ _ _ - - - - - - - - - - - - - - - 785

Fl$A NR. 24. CONTRACTUL DE --------··-----------·-786


I. CONSIDERAJli GENERALE 786
II. TMPRUMUTUL DE FOLOSiNTA (COMODATUL) _ _ _ - - - - - - - - - - 786
1. Consideratii generale 786
1.1. No\iune - · ----·------- 786
1.2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - _____ 786
2. Condi\ii de validitate si dovada contractului de 788
3. Efecteie 789
3.1. Obliga\iile comodatarului 789
3.2. Obliga\iile 793
4. fncetarea contractului de comodat 794
111. lMPRUMUTUL DE 795
1. Consideratii generale 795
1.1. No\iune 795
1.2. Caractere juridice 795
2. Condi\ii de va!iditate ?i dovada contractului de imprumut de consuma\le 796
3. Efectele imprumutulul de 796
4. lmprumutul cu 799
4.1. Consideratii generale '799
4.2. Dobanda 800
5. lncetarea contractului de lmprumut de 803
IV. COM PARATIE INTRE TMPRUMUTUL DE FOLOSINTA ~I lMPRUMUTUL DE CONSUMl'.TIE - · - · - 804
CU PRINS xxx•x
r~R. 25. CONJRACTUl f))E
L CONS!DERATll GENER/1LE
IL CAR/KfERE JUR!DICE
!!!. DE VAL!D!TATE AlE CONTRACTULUi DE 80"7
IV. ffECTELE CONTRACfULUI ---·····-·--····-···-·-----···-·-·---···--·········--····- 807
1. Obliga\iile credirentierului ------············---·······--···-···--- ·······-·-···--·- 807
2. Ob!igatlile debirentlerului ·~--·~c-"··-----------··--------···-·-~-·-~·. 807

fl$A l\IR. 26. CONTRACTUL DE l•n·,,•·r1N1•1>• - - - - · · · - - - · · - - - - - - · · · - - - - · · · - - · ·


I. CONSIDERATll GENERALE ··---·· - - - - - - · - - - 809
1. No\iune. Par\ile contractului. Durata cor1tr;1ctu.~·-·-----·----·--·-·--·----------- 809
2. Caractere ju rid ice ·------------- 809
11. DELIMITAREA FATA DE ALTE CONTRACTE - - - - - ___ 811
1. Delimitarea contractului de lntre\inere fa\a de contractul de rentil viagera . 811
2. Delimitarea contractului de1ntretinere fata de contractul de v~r'""."---------·-- 811
Ill. CONDITll DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE 1NTRET!NERE - - - · ·-·----· 812
IV. EFECTELE CONTRACTULUI DE iNTHETINERE 8.13
1. Obliga\iile creditorului _ _ __ 813
2. Obligatiile debitorului _ _ _ _ _ _ __ . - - - - - - - - - - - - - - 813
V. TNCETAREA CONTRACTULUI DE 1NTRETINERE - - - - - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 815

VI. ASPECfE PARTICULARE - - - - - - - - - - · 817

NfL 27. CONTRACTUL DE TRANZAC'J1E - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - ~-·~


I. CONSIDERATll GENERALE 818
1. Notiune ~i 818
2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 818
II. CONDITll DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE TRANZACTIE - - - · · - - - - - - · - 819
Iii. EFECTELE CONTRACTULUI DE 821
IV. DESFllNTAREA CONTRACTULUI DE TRANZACTIE 822

"~""'""' NEDEMNITATEA ~i REPREZENTAREA

I. PRINCIPllLE GENERALE ALE OEVOLUTIUNll LEGt1LE A MO~TENIRll - · · - - - - - - · · - - - · - 827


1. Considerajii generale privind devolu;iunea legala a mo~tenlrii ---~··--··----------· 827
2. Principlul chemarii la mo,tenire a rudeior in ordinea claselor de mo~tenitori 827
2.1. Clasele de mo?tenitori legali _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ 827
2.2, Chemarea la mo;.tenire a sotu!ul supravietuitor _ _ __ 828
2.3. Dubla calitate de mo~tenitor legal ~--828
2.4. Concursui dintre doui:i clase de mo;;tenitori _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ 828

_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
XL CUPRlNS

3, Prlnclpiu! proxim!t3tii gradu!u\ de ruden!e Tntre rno;;tenitoril din ae<,ea•;;i ._,.,,., __________ 829
4. Prlnc!piul egalitat!i !ntre rudele din aceea?i clas2 ;.i de chemate la 829
IL CONDITllLE PFNTRU CA 0 SA POAT.AVENI l/1 MO~TFNiRE - - - - - - - · - - - - 829
llL NEDEMNITATEASUCCESORALA --------------------·-·---· --.-----···- 830
1. Consider<:tii generale - - - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - - - - - - · - - - - · · 830
1.1. No\iunea de nedemnitate SU\:cesorala _____________________________ 830
1.2. Caracterele ju rid ice ale nedemnita\ii succesorale --------------- 830
2. Nedemnitatea de drept - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 830
2.1. Persoane nedemne de drept de a mo$teni _830
2.2. Constatarea nedemnitatii de drept 831
3. Nedemnitatea judkiara ___ 832
3. 1. Persoane care pot fi declarate nedemne 832
3.2. Declararea nedemnita\ii 832
4. Deosebiri intre nedemnitatea de drept c;i nedemnitatea judiciara _,, 833
5. Efectele nedemnitatii succesorale _____ 834
5.1. Consideratii generale __ 834
5,2. Efectele nedemnitatii la\a de nedemn 834
5.3. Efectele nedemnita\ii lata de descenden\ii nedemnului 835
5.4. Efecte/e nedemnita\ii la\a de ter\i 835
6. Tnlaturarea efectelor 836
IV. REPREZENTAREA 837
1. Considera\ii generale 837
2. Domeniul de aplicare al reprezentarii succesoraie 838
3. Conditiile reprezentarii 838
3.1. Cadrulgeneral 838
3.2. Cel reprezental sa fie deced;'lt (lipsit de capacitatea de a moeteni) sau nedemn
(la\a de defunct) la data deschiderii mo5tenirii ,,. 838
3.3. Reprezentantul sa !ndeplineasca condi\iile genera le pentru a-I mo5teni pe de cuius _ _ 839
4. Modul in care opereazii reprezentarea succesorala 840
5. Hectele repre~entarii succesorale 841
5.1. Electul general al reprezentarii su<:ce.sorale ______ ,, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 841
S.2. Efectul particular al reprezentarii succesorale _,, 842
5.2.1. Obliga\ia la 842
5.2.2. Distinc\ie lntre reprezentarea succesorala si retransmiterea dreptului
de optiune succesorala -~-..·-~-----·---------------- 843

NR. 29. ~I ClASELE DE ·----~---" 845


!. DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR - - - - - - - - - - - 845
L Categorii de drepturl ale so1ului up1ravie\uitor- - - - - - - - - - - - - - - - -..- - 845
2. Conditiile dreptului de mo5tenire al so\ului 845
3. Comunitatea de bunuri ,; dreptul de mo?tenire al sotului supravie\uitor 846
CUPRlNS XU

4. Cota succesora!Zi G so·~ulul srnorav:etuitor _ _ _ _ -----···-~~~'"·~


4.L Reguli generale

4.3. Cota succesorai.3 a supravfetultor ln ~·--~--~.."-~-·----·----··--~ 847


5. Dreptul special de mo?tenlre al so\uiui supravie\u!tor ------·· -----·-- 848
5.L No\iune >I justificare --·----..- - · - - - - - - -.. ···-···---· .. -------·-·------- 848
5.2. Obiectul dreptului special de 848
5.3. Natura juridica a dreptului special al sotului supravie\uitor -.. · - - - - - - - - 849
SA Mobilierul ~i obiec!ele de uz casnic ..- - - · 849
6. Dreptu! de abitatie al sotului supravie\uitor - - - - - - - - - - - - - -... - - - - - - - · - - 850
6.1. No\iune >i caractere juridice _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - - - - · 850
62. Conditiile dreptu!ui de abita\ie al so\ului supravie\uitor __ - - - - - - - - · · 850
6.3. Modificari ale dreptului de abita\ie permise de iege 851
6.4. Stingerea dreptului de abita\ie al so\ului supravietuitor _ .._______________ 851
IL CLASELE DE MO;iTENITORI LEGALi 851
1. Clasa I de mo,tenitori Jegali. Desc<mclen,tii_________..__________.____ 851
1.1. Notiunea de descendenti .. 851
1.2. Dreptul de moc;ten";re al 852
1.3. Tmpar\irea mo,tenirii intre 852
2. Clasa a II-a de mo~tenitori legali. Ascendentii privilegia\i si colateralii privilegiati ... 853
2.1. No\iune. Vocatia la 853
2.2. Ascendentii privilegia\i 854
2.2.1. No\iune. Voca\ia succesorala in cazul adop\iei 854
2.2.2. lmparteala mo,tenirii . 855
2.3. Colateralii 855
2.3.1. No\iune 855
2.3.2. Tmpar\eala mo,tenirii 855
2.4. Concursul clasei a 11 .. a de mo;;tenitori cu so\ul supravie\uitor _ _ _ _ 857
2.4.1. 857
3. Clasa a Ill-a de mo'llenitori legali. Ascenden\ii 858
3.1. Notlune ____ ...---·------·- 858
3.2. lmparteala mo,,tenirii - ..· · - - - - - - - 858
4. Clasa a IV-a de mo?lenitori legali. Colateralii ordinari __________ ----~859
4.1. No\lune _ __ 859
4.2. Tmpiir\eala mo~tenirii ------~ ----------~----859
5. Caracterele juridice ale dreptuil1i de mo?tenire al sotului supravietuitor ?I
al rudelor defunctului din cele patru clase de mo'ltenitori • c c • " ' ' - - - · - - - - - -..·---- 860
6. Aspecte 861
XUI CU PRINS

L REZERVA SUCCESORALA ?I COT!TATEA DiSPONIBILA _ __ · - - - - - - - 852


1. Rezerva succesorala ---·-----~·---------·--··-- -----------~-~~~~--- 862
1.1. Conslderatii generate - - - - - - - - - - - - - - - - - 862
l.2. Caracterele rezervel succesor.ale - - - - · - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 863
:L3. Mo;;tenitorli rezerv-atari ?i lntinderea rezervei 864
1.3.1. Mo5tenitorii rezervatari ?i lntlnderea rezervei succesorale. Reguli genera le 864
1.3.2. Rezerva sotului supravie\ultor 865
1.3.3. Rezerva descenden\ilor 865
1.3.4. Rezerva ascendentilor 866
2. Cotitatea 866
2.1.N~lune ~
2.2. Cotitatea disponibila speclala a so\ulul supravietuitor 866
II. CALCULUL MASE! SUCCESORALE, Al REZERVEI '.;I AL COTITATll DISPONIBILE 872
1. Considera\ii generale 872
2. Actlvul brut ~i activul net al 873
2.1. Activul brut 873
2.2. Activul net 873
3. Reunirea fictlva la activul net a dona\iilor 874
3.1. No\iune 874
3.2. Reguli privind reunirea ficlivii si stabilirea masel de calcul 874
3.2.1. Evaluarea bunurilor obiect al dona\lilor supuse reunirii 874
3.2.2. Bunurile supuse reuniril 874
3.2.3. Ordinea opera\iilor pentru stabllirea masei de calcul 875
Ill. REDUCTIUNEA LIBERALITATILOR 876
1. Considera\il generale 876
2. Caile de realizare a reduqlunii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - - - - 876
3. Ordinea ?i regulile reduc\lunii liberallta\ilor exceslve 877
4. Efectele reduc\iunii liberalita\ilor excesive 878
5. intreglrea rezerve1 succesorale 878
6. Reduc\iunea unor llberalita\i speciale 879
7. lmputarea liberallta\ilor 880

Fl$A NR. 31. DREl'TUL DE OPTIUNE SUCCESORALA 881


I. NOTIUNI GENERALE, SUBIE(Tll ~I CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE OPTIUNE
SUCCESORl~LA.------~-~----~--~---~----881
1. Notiunile de op\iune succesorala ~i de succesibil. Transmisiunea succesorala provizorie _ _ 881
2. Subiectil dreptului de optlune succesorala 882
2.1. Considera\il generale - - - - · - - -..- - - · - - - - - - - _ _ _ 882
2.2. Mo>tenitorli legall ---··············-- .....--·-···..· - - 882
CUPHINS XUii

2.4. Vocatia multipla la moetienire - · - - · - · - - · · - - · - · · · - - - - - · - - · - - · · - - · - - · 883


2.5. Creditorii succesibilului - - - ----···-·-······ 883
3, Caracterele juridice a!e dreptului de -···--···---··--------·-·····-··· 886
IL COND!TllLE DE VALIDiTATE ALE ACTULUi DE OPTIUNE SUCC:ESCJRt\LA
II! TERMENUL DE OPjlUNE SUCCESORALA __· - - - · - - · · - - · - - · - · · - - · - - - - .... 892
IV. EXERCITAREA DREPTULUI DE OPf!UNE SU•CCESORA!J.\ ---··----···-·---·······-----·· 897
1. Acceptarea mo5te11irii.. __·-·--··---··------·-····-·········-----··--·············· 897
1.1. Notiunea ji felurile acceptarii mojtenirii 897
1.2. Acceptarea vo!untara a mo$tenirii 897
1.3. Acceptarea fon;ata a mo,tenirii - - · 905
1.4. lntocmirea inventarului ;;ii iuarea masurilor speclale de conservare a bunuritor
suc.ces<Jral•e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _. _ _ _ _ _~909

2. Renuntarea la mo>tenire - - - - - - · - - - - - - - · · - · · - - - - - - - 9l.1


2.1. No\iune jidomeniul de aplicare 911
2.2. Condi\iile renuni;arii la mostenire ._ _ _ _ 912
2.3. Efectele renun;aril la mo>tenire - - - - - - - - - - · - - - - - - · · - - - - 915

FAMILIA -------------------------------M
fl~A NR. 32. DESFACEREA cAsATORIEI ---·------------····------~-
!. CONSIDERATll GENERALE _ _ _ _ · - - - - - - - - - - - · .._ _ _ _ _ _ _ 919
II. CAZURILE DE DIVORT ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 919
1. Cazurile ,1 motlvele de divor\. Enumerare _ _ _ _ _ _.___ 919
2. Divor\ul prin acordul so\iior pe cale judiciara _ ____ 920
2.1. 9W
2.2. Cererea de 920
3. Divor\ul prin acordul so\ilor pe cale 922
4. Divor\ul prin acordul so\ilor prin procedura 923
5. Divortul din culpa ····---···---···- ····--·------ ··-···--···--····--·····--·--··· 925
5.1. Enumerarea cazurilor de dlvor\ din --------····-------·······-925
5.2. Divor1;ul pentru motive temeinice, intemeiat pe art. 373 lit. b) C.civ. _ _ __ 926
5.3. Divor\ul pentru separarea in fapt indelungata _ _ _ _ _ _ _ __ 927
6. Divortul din cauta starii de sanatate a unui so\ _ _ _ _ _ _ _ _ -------~ 927
Ill. EFECTELE 928
1. Data deslacerii casatoriei 928
2. Electeie divor\uiui cu privire !a raporturile nepatrimoniale dintre 928
3. Efectele divor\ului cu privire la raporturile patrimoniale dintre 929
3.1. Categorii de efecte __ 929
3.2. Efecte cu privire la reglmul 929
3.3. Dreptul la despiigubiri 931
XUV CUPRH\JS

3A ObHga\ia de 1ntre\inere fntr2 fo5tii so\i --·--··-··-········--·---·---·-····---- 931


3.5, Presta~la compensatorie ---·-·---··---MM·-~-~~-~.~-~-~------~..~-"'""- 932
4, Efectele divori;ului cu prlvlre la raporturi!e dintre ]i coplil for rninori - - - · · 934
4.1. Considera\ii generale - · - - · - - · ·
4.2. Exercitarea autorita\ii
4.3. Stabilirea iocuintei copiiului dupa divort ---··--·-··-··--··-·---..- - - - - 935
4.4. Stabiiirea contrlbutiei pZlrin~ilor la cheltulelile de cre;;teref educare, !nv8~8tura
*'pregatire profesionala a copilului --·· 936
4.5. Modificarea masurilor luate cu privire la copil 937
IV. ASPECTE PARTICUlARE 937

Fl$A NR. :B. flllATIA 938


i. NOTIUNI INTROOUCTIVE 938
II. O!SPOZITll GENERALE PRIVIND STABIUREA FIUATIEI. PREZUMTIA DE PATERNITATE 938
1. Clasificarea filiatiei . 938
2. Modurile de stabHire a filiatiei 938
3. Oovada filia\iei 939
4. Posesia de stat (folosirea starii civile) - - · 939
5. Prezum\ia de paternitate 940
6. Timpul legal al concep(iunii 941
Iii. RECUNOASTEREA COPILULUI 942
1. No\iune ~i caractere juridice 942
2. Felurile recunoa~terii ---····· 943
3. Nulitatea 943
4. Contestarea recunoa5terii 944
IV. ACJIUNILE PRIVINO 944
1. Dispozi\ii comune privind ac\iunile referitoare la 944
2. Contestarea 947
3. Ac\iunea in stabilirea fiiia\iei fa\a de mama (in stabilirea maternita\ii) 948
4. Ac\iunea in stabilirea filia\iei fa\a de tatal din afara casatoriei (in stabilirea paternita\ii
din afara 949
5. Ac\iunile privind filia\ia fata de tatal din casatorie - - · 950
5.1. Considera\ii 950
5.2. Trasaturi specifice ac\iunii In tagada paternita\ii, in functie de titularul ei 951

Fl$A Nft 34. OBLIGATIA DE TNTRETINERE 955


I. NOTIUNE '?I CARACTERE JU RI DICE 955
II. PERSOANELE TNTRE CARE EXISTAOBLIGATIA DE INTRETINERE $1 ORDINEA TN CARE
ACEASTA SE DATOREAZ)\ 956
1. Persoanele intre care exista obliga\ia de intre\inere 956
CUPH!NS XLV

2. Ordinea ln cate se datorea23: obligat!a de lntretin


3. Particularitii\i ale obllga\iel de "intr0tin0,re_..••...•. ·--······--··············-··········-···················---· 958
ill. CONDl]llLE OBLIGATiEI DE
111. STAB ILi REA SI EXECUTAREA OBUGA]!!EI DE !NTRF.TINERf

Nil. 35. AUTORiTATEA PAiR!NITEl\Sl:A ··--------·--·-··-·-··············-··----··-·"".


I. NO]IUNE. DURATA $1 EXERCITAREA AUTOR!Ti\]11 Pi\R!NTE~T! ---·-·· 964
II. DREPTURILE $1 TNDATORIRILE 965
Ill. MODUL DE EXERCITARE A AUTORITAJll PARINTE;'iTI --·--··----···------·--·-···-···- 969
L Modul de exercitare a autorita\i1 969
2. Exercitarea autoritatii parinte~ti 1n caz de divort sau In cazul copilului din afara
casatoriei, a carui filiatie a lost stabilita fata de piirinti - - - - · 970
IV. DECADEREA DIN EXERCITIUL DREPTURILOR PARINTE$TI _ _ __ · - - - - - - - - - 971
PARTEA GENERALA
PERSOANELE
reguia juridlca potrivit careia o lege civil2 se aplic.3 nurnai situa!Hlor juridlce care se
,-
, ivesc In practici:l dupa !ntrarea ei !n vlgoare, !ar nu $i s!tuat1Hor anterloare [art 15
i alin. (2) Constitutia Romaniei ~i art. 6 alin. (1) Cdv. 20091 11];
I- este un principiu constitutional; pe cale de consecinta, ar fi neconstitutional@ preve"
J derea dintr-o eventuala lege c!vHa (ordinara sau organica) sau dintr-un alt act norma-

j tiv ce ar dispune c.3 acea lege sau ace[ act normativ s-ar aptlca retroactfv; ar putea i
avea caracter retroactiv numai un act normativ de o for\il juridlca egala Constitutiei, I
I teia se aplica retroactlv.
, deci numai printr-o lege constitutionala, legiuitorul ar putea stabili di dispozitiile aces-
! _]
j

j__

! Criteriui ~.. lege ;, fi retroa~tiva -daC::i ~;,reglementa fie f~pte care, i~ainte d~, intrare~ ei in !
vigoare, au dat na5tere sau, dupii caz, au modificat ori au stins o situa\ie juridicii, fie I
efecte pe care acea situatie juridica le-a produs 1nainte de aceea5i data.
-----
' - distinctia tine cont atilt de principiul neretroactivita\ii, cat ;;i de posibilitatea fegiui, .
l torului de a opta 1ntre aplicarea imediata a legii noi ~; ultraactivitatea legii vechi:
, l. facto praeterita: faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situa\ii juridi,
ce, realizate in 1·ntregime inainte de intrarea in vigoare a legii noi, cat,; efectele pro-
duse de acea situatie juridica inainte de acest moment; acestor situatii Ii se va aplica
exclusiv /egea veche {legea in vigoare la data producerii faptei ori a efecteior ei);
2. facto pendentia: situa\iile juridice In curs de formare, modificare sau stingere la
data intrc3ril In vigo:are a legii noi; in privin~a acestora, se va aplica legea noud a
putea Ii considerata retroactivii), 1nsa legiuitorul poate opta pentru supravieW1rea
legii vechi; daca insa elementele ce alcatuiesc constituirea sau, dupa caz,. n1odificarea
ori stingerea au individualitate proprte, atunci pentru flecare element se aplic8 Jegea
l !n vigoare la momentui la care acesta s-a produs;
- 1:1 de exemplu, prescriptllle lncepute ~i neTmplinite ia data intri3rii In vigoare a legii

I" noi reprezint:3 facta pendentia, ca situatii juridice in curs de formare, modlficare
sau stingere la data aparltiei acestela; la fel §i posesiile 1ncepute ~i ne!'mplinite la
data intrBrii i'n vigoare a !egli noi; ,
I it facto futura: situatiile juridice care se vor na~te, modifica sau du pa intrarea 1·

j_ln vigoare a legii noi, precum ~i efectele vii~"..ar<?._;:if,e situatiilor juridice trecute; !n _

111 Tn cuprlnsul acestei file, aviind !'n vedere 'tema abordata, a fost folosit5 abrevierea C.civ. 2009 pentru a se

evita orice posibil2: coofuzie.1n restul fi;;elor, Codul civil din 2009 1 adoptat prin Legea nr. 287/2009, a fost abreviat
C.civ.
APLICAKEA LEGll GVILE ll\i l IMP

privlnta ace.stora1 se va aplica Jegea nou6, afar2 de cazu1 ?n care


vechi.

de drept conf~-;;-··-~~aef·~dat~,.C,~-~···r.~~··-~-~j·~,gea cl~i12 notili··-~~l


aplic8 tututor situa~iilor juridice ivite dup8 intrarea el In vigoare, excluz<3nd apiicarea !
legii dvile vechi fart.Galin. (5) >i (6) C.civ. 2009]; :
astfel, legea· civHa nouil se apl1c:5 tuturor actelor 5i faptelor lncheiate sau, dup3 c;:;z, !
prod use ori savar;;ite dupa intrarea sa in vigoare, precum :;;i situatiilor juridice nascute :
dupa lntrarea sa 'in vlgoare [art. 6 alin. (5) C.clv. 2009], precum >i efectelor viltoare ale
situatlilor juridice nascute anterior intrarli In vigoare a acesteia_, derivate din starea ~i
capacitatea persoanelor, din casatorie, filia\ie, adop\ie ~i obliga\ia legala de intre\i·
nere, din raporturl!e de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, ;;i din rapor-
turile de vecinatate, daca aceste situatii juridlce subzista dupa intrarea 1n vigoare a
noi 6 alir.. C.civ.
-- u!traoetivitotea (supravietuirea) !egii vechi, care presupune aplicarea, unor situa\ii
determinate, a legii civile vechi, de~i a fntrat !n vigoare o noua lege civi!a;
i - exceptia ultraactivitiliii legii vechi i;;i gase;;te aplicare in doua ipoteze:

: 1, dind legea nouil prevede Jn mod expres aplicarea legii vechl;


in cazul

APLICAREA IN TIMP A CODULUI CIVIL DIN 2009

- la aplicarea in timp a Coduiui civil din 2009 (intrat in vigoare la data de 1 octombrie 2011), in raport de
reglementarile anterioare, trebuie avute Jn vedere 71 dispozitiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea in
aplicare a Legii nr. 287 /2009 privind Codul civil (LPA).

1, Legea aplicabila juridic d'1il


;-------·------- ----··--~------·--··-~~~-""~--~--- .
i Regula
vechi actelor I - actele juridice nule, anuiabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data in- I
care i trarii In vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, neputand fi considerate :
B!"2'U j valablle ori, dupa caz, eficace potrivit dispozi\iilor legii noi [art. 6 alin. (3) C.civ, 2009, I
anulabi!e sau ' art 4 LPA, art. 102 alin. (1) LPA]. ;
afectate de , Aplitatii I
alte (auze de validitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin conven\ie sau testament este I
ineftcaritate guvernata de legea in vigoare la data !ncheierii conventlei sau testamentu!ul (art. 60
ta dat2 lntradi '
1~~
..
in a I[ proprietatea comuna 1n devalma,ie poate avea ca izvor >i actul juridic numai pentru !
--

noi actele juridice 1ncheiate dup5 intrarea 111 vigoare a Codului civil din 2009 (art. 65 LPA); ~-
J - modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condiiiilor prevarnte de
I
-
legea fn vigoare la data modificarii, iar elementele ce nu_fac obiectul modificarli sunt
----~--··----- -- ·-----
1'\PUC/\RE1}, L!:Gl! C!V!LE TN T1fVlP 5

LPA);
- dispozitH!e art. 2515 C.civ, 2009 {care permit p~ri;Hor s.3 modiflce, In anurnlte ~ondi-
til, durati:'l terrnenelor sau cursul im:sc1'ip\iei) nu vaiideazB co:nvE'ntille avand ca obiect
n1odificarea reglmului legal al nn,<cch,tie>i 1·ncheiate anterior intriirli !or in vigoare
(art 202 LPA).

, - prevederile din vechea reg!ementare referitoare !a revocclrea donatiei pentru sur.


I venientB de copJI {caz de revocare care a fost prev.3zut de Codu! clvil din 1854, dar

care nu a mai fost reg\ementat de Codul civil din 2009) nu se apnca 1n ipoteza In care
copilui s-a nascut du pa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009 (art. 96 LPA);
_,, daca formalitatiie de opozabilitate nu au fost 1ndeplinite cu privire la un contract de
loca\iune 1n curs de executare la data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009
bu nu I dat 1n ioca\iune este lnstrainat dupa aceasta data, contractul de loca\iune este
,i
opozabil dobanditorului numai daca sunt indeplini!e formalitaiile prevazute ia
C.civ. 2009 130

- legea in vigoare la data incheierii unui act juridic va reglementa atilt efecte!e
data fncheiedi cute, adica efectele care s,au produs sub imperiul ei (principiul neretroactivitatii),
unui ::.tct ~f efecte!e viitoare1 adic3 efectele care se vor produce dupa intrarea in vfgoare a
tuturor noi (ultraactivitatea legii vechi} [art. 6 alin. (2) C.civ. 2009 '?i art. 3 LPAJ.
efectelor sale Aplicatii legale
trecutoe ?i - efectele juridice ale clauzei de ina!ienabilitate instituite prin conven\ie sunt gu-
viitoare vernate de legea 1n vigoare la momentul 'lncheierii conventiei [art. 60 alin. (1) LPAJ;
- efectul constitutiv al conven\iei de partaj, precum ~i alte efecte ale acesteia se aplica
doar conven~iilor de partaj incheiate ulterior intrarii in vigoare a Codului civil din 2009,
, deci conven\Hle de partaj anterioare produc efectele reglementate de legea in vigoare ,
i la data 1ncheierii lor, ceea ce lnseamna, 1ntre altele, cii au efect dedarativ [art. 66 !
alin. (1) LPA];
- dispoziiiile art. 1271 C.civ. 2009 privitoare la impreviziune se aplica numai contrac-
telor lncheiate du pa intrarea in vigoare a acestui cod (art. 107 LP/\,);
- dfspoz!tiile art, 1274 C.clv. 2009 privitoare la transferul riscudlor ln contracteie
translative de proprietate se aplica numai contractelor inrheiate dupa intrarea lui in
vigoare 108 LPA);
- contractele de mandat inchelate lnainte de lntrarea Jn vigoare a Codu!ui civil din
2009, pentru care pBrtfle nu au prevazut un termen,. raman supuse legfi In vigoare la
data incheierii ior (art, 142 LPA).

- anumite dispozi\ii ale Codului civil din 2009 referitoare la obiiga\ia de garan\ie
contra viciilor iucrului vandut (deci la un efect ai contractului de vanzare), anume
art, 1710, art. 1711, art. 1712 alin. (2) :;i art. 1713, se apiica :;i ln cazurile 1n care vicii!e
ascunse au lost descoperite dupa data intrilril in vigoare a Codului civil din 2009
121
6 APUCAREA lEGll CIViLE IN TlfVlP

ratoruiui, se aplicii ~i contractelor lncheiate 'ina!nte de data intrari! Jn vigoare a acestul


ln cazui In crJre cornportamentu! cump3r3torului care pricinuie~te deicecC(iur1ea
intervine dupii aceasta data (art. 122 LPA);
- daca !egea nu prevede altfel, dlspoz.itlile art. 1734 C.civ. 2009, referitoare la con-
cursul !ntre preerr1ptorl, se aplica ~i drepturllor de preemptlune izvorBte dir: contracte
fncheiate !nainte de iotrarea in vigoare a actualuiui Cod civil (art 125 LPA);
- dispozitlile art. 1807 Cciv. 2009, care, intre altele, rnnfera locatorului o aqiune
directa de sublocatar, sunt aplicabi!e contractelor de sub!oca;iune lncheiate dupii
data intrarii In vigoare a Codului civil din 2009, cniar >i in cazurile 1n care contractul de
locaiiune s-a lncheiat anterior acestei date (art. 128 LPA);
- dispozitiile art. 1810 C.civ. 2009, care institule o cerin\a supllmentaril ·in ceea ce pri-
ve§te taclta reloca\lune fata de reglementarea anterioara (1ndeplinirea obliga\iilor de
catre locatar), sunt aplicabile in cazul tuturor contractelor de loca;iune al caror ter-
men se 1mpline,,te du pa data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009 {art. 129 LPA);
- prevederile art. 1823 C.civ. 2009 referitoare la 1mbunata\irile efectuate de locatar se
aplidl :;i contractelor de locatiune in curs la data intrarii in vigoare a Codului civil din
2009, dadi lucrarile adaugate sau autonome au fost efectuate dupa aceastil data
(art, 131 LPA);
- art 1834 C.civ. 2009 (privitor la a nu mite particularita\i In cazul decesului chirla:;ului)
se aplica si contractelor de inchiriere a !ocuin\elor aflate ln curs de executare la data
Codului civil din 134

2, Legea aplicabila p.rescriptiei exi:indive :ii decaderii


lncepute si neimpiinite la data intrarii in vigoare
supuse dispozi\lilor iegale care le-au instituit [art 6

si (2) C.civ. 2009 (referitoare la lmposibiiitatea de prin-


cipiu de suspendare :;i intrerupere, dar si la for\a majora drept cauza generala de sus-
pendare a termenelor de dedldere) se aplica numai termenelor de decadere care au
In a Codului civil din 2009 205
isp<ni\iile art. 2532 pct. 6 'ii 7 C.civ. 2009 privitoare la suspendarea cursului pres-
crip\iei se aplica §i in cazul prescrip\iilor lncepute inainte de intrarea 1n vigoare a Co-
dulul ctvil, dac8 lmprejur2rile care suspendarea s-au produs dupa aceasta din j
urma data (art. 203 LPA); ·
- dispozi\iile art. 2539 alin. (2) teza a II-a C.civ. 2009 se aplica §i in cazul cererii de che-
mare In judecat8 sau de arbitrare introduse dupa lntrarea in vigoare a Codului civil din
2009 (art 204 lPA);
w. orice a!te prevederi lnscrise ln Codu! civil din 2009 1 ind!ferent c;!i sunt de drept
material sau vi:ze.aza aspecte procesuale, se ap!ica numai prescr!p\Hlor extinctive
act normatlv.
IWUCAliEt1 LEGil CIVILE]N TIMP 7

-- - ''HH~ • • ~-·----~~---~-----------

-- ca fa pt juridic; este supusa legii in la dat;; producBrii sau sa11arsirii 1mon,iurii·


rii sau care incidenta accesiunii:
- daca este vorba faptr~ va fi apHcabi!3 legea 'fn Vi!!oai·e la mornentul

Norme - dispozitil!e art 5·75 C.civ. 2009 {referitoare la acceslunea n2tura!a a anirnale!or) se
aplicii situa\iilor ni:iscute dupa intrarea 'n vigoare a Codului civil din 2009 (art 57 LPA);
- In toate cazuriie fn care acces!unea imobiiiara artific!a!;J presupune exercitarea unui
drept de op\iune de catre proprietarul imobilului, efecteie accesiunii sunt guvernate
de legea 1n vigoare la data 1nceperii lucrarii; pana
la 1ndeplinirea conditiilor prevazute
in art. 56 alin. (1) LPA privind aplicarea dispozitiilor Codului civil din 2009 referitoare la
dob3ndirea drepturllor reale imobi!iare prin efectul lnscrierii acestora Jn cartea fun-
ciara, ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de op\iune, el dobande,te ,
dreptul de proprietate asupra lucrarii 1ncepute dupa intrarea 1n vigoare a Codului civilj
. de la data cererii de chemare in judecatli prin care a solicitat recunoa,terea dreptuiui
'! sau de PF()jllietate asupra lucrarii, daca ac\iunea a fost. admisa (arto.58 LPA)_._ · - - · ·

3.2.

T~ca efect al posesiei de lungii ci'urata, va Ii sup~sa dispozitiilor 1n vigoare la momentul I


i la care a 1nceput posesia [art. 6 alin. (4) C.civ. 2009].
si!~~·&li;;,;;,ibi!e.J -daca po~esia asupra unui imobil a inceput anterio~irrtrilrii 1n vigoare ~ Codul;;i civif
I din 2009, uzucapiunea va fi guvernata de reglementarea anterioara, indiferent daca
i
era deschisa ori nu carte funciara pentru imobilul respectiv; '
dac.3 posesia asupra unul imobil a lnceput ulterior momentu!ui intrarii In a
Codului civil din 2009, iar pentru acel imobii era deschisa carte funciara, se vor aplica
dispozi\iile legii actuale, cu precizarea ca, pana la 1ndeplinirea condi\iilor prevazute 1n
art. 56 alin. (1) LPA privind aplicarea dispozitiilor Codului civil din 2009 referitoare la
dob§ndirea dreptur.ilor reale imobiliare prin efectul lnscrierii acestoro rn
cartea fun-
ciara, uzucaplunea extratabulara prev@zuta 1n art 930 C.clv, 2009 l~i produce efectele
de la data introducerii cererii de chemare in judecata prin care s-a solicitat consta-
tarea 1ndeplinirii cerintelor legale ale acestui mod de dobandire, daca ac\iunea a fost
: admisa, respediv de la data invocarli excep~iei uzucapiunii, daca aceasta exceptie a
lost admisa 82 LPA, modificat prin Legea nr. 60/2012 de aprobare a O.U.G.
nr. 79/2011j;
daca posesia asupra unui itnobil a lnceput Jn lnterva!ul de timp 1 octombrie 2011
(data intraril in vigoare a noului Cod civil) ~i 20 aprilie 2012 {data intrarii 1n vigoare a
Legii nr. 60/2012 de aprobare a O.U.G. nr. 79/2011 pentru reglernentarea unor
masuri necesare intrarii in vigoare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil, deci data
modificarii art. 82 LPA), dar !a ace! moment nu era deschisa carte funciara pentru
imobilul respectiv, uzu~apiLinea va.Ji...supusil dispozi\iilor Codului civil din 1864,
8 APUCAREA LEGll CIVILE iN TIMP

aCE!as:ca solutie decurg3nd din art. 6 al in. (4) C.civ., lpoteza nefiind 2coperita de art. 82
!n forma modificat::i;
pentru poseslile lncepute du pa 2.0 2012, daca nu era deschlsi1 carte funciara
oentru lmobilul respect!v, uzucapiunea va fl reglementata de arL 930 C.c!v.;
- uzucapiunea mobi!iara (art, 939 Cciv 2009) va pulea fi invocata numai daci\ po-
bunului mobil a ulterior datei de 1 octombrie

posesia (fapt juridic), In general, va produce acele efecte recunoscute de legea


la momentul 6 Cciv.
- dispozi\iile art. 920 C.civ. 2009 (referitoare la intervertirea detenjiei precare
posesie) se aplica numai cazurilor de intervertjre ap5rute ulterior lntr5rii In v1eri;,,-e
Codului civil 81

legea aplicabilii dezmembriimi:ntelor dreptului proprietate privata

4.1. Dreptul de superfide


- va fi guvernat de Codul civil actual numai daca a fost constituit ulterior
a 68

4.2. Dreptul de uzufruct, dreptul de uz ~i dreptul de abital;ie


drepturile de uzufruct, potrivit art. 69 LPA, precum ~;, pentru identitate de ra\iune,
drepturile de uz ~i drepturile de abita\ie in fiin\a >i dupa intrarea in vigoare a Codului
civil din 2009 se exercita potrivit dispozi\iilor acestuia, dadi nu se prevede altfel prin
nr. de in a Codului civil.
- dispozi\iile art. 714 Cciv. 2.009 (referitoare la cesiunea uzufructului) se aplica
ferent de data constituirii uzufructului; in cazul uzufructului constituit prin crnnw>ntie
!ncheiata anterior intraril 'in vigoare a Codului civil din 2009 1 acesta este ~i rarnar1e
incesibil, mai pu\in in cazul in care paf\ile convin altfel (art. 70 LPA);
- dlspozi\iile art. 715 alin. (2)-(4) Cciv, 2009 (referitoare la opozabi!itatea sau lnce-
tarea anumltor contracte-) se api1-c3 numai In cazurile ln care lncheierea sau relnnoirea
contractelor de loca\lune ori de arendare are loc dupa intrarea 1n vigoare a Codului
civil din 2009 (art, 71 lPA);
- dispoziliile art, 746 alin. (1) lit. e) Cciv. 2009 (referitoare ia stingerea uzufructului ,
prin neuzi se aplid drepturilor de uzufruct constituite ulterior intrarii ln vigoare a !
Codului civil din 2009 (art 72 LPA);
- dispozi\iile art 747 C.civ, 2009 (referitoare la stingerea uzufructului orin abuz de
folosinta) sunt aplicabiie ~i !n cazul uzufructului constituit anterior intrarii in vigoare a
Codului civil din 2009, daca abuzul de folosin\a este savar§it ulterior acestei date
73
APUCAf>;EA LEGll Cl\/lLE THVlP S

t11spoici\llie crL 748 tJlin. C"civ. la uzufructu!ui


pieirea bunului) se aplic3 ln toate c:azurlie in care bunul a fost dlstrus u!terlor intr3rii
1n a civil din 2009 74

viHoar·e ia momentul la care a fast constituit [art. 6

stir1eere" prin neuz a ser~


se aplica numai drepturilor de servitute constituite uiterior lntrarii ln vigoare .a
civil din 2009 75

- obliga\iiie nascute din faptele juridice l!cite (fapte extracontractuaie) sunt supuse dis-
Ja data lor 103

· Gestiunea ~ se va ap!lca acea lege In vigoare I.a momentul la care a inceput gestiunea 1 fie
de afaceri i efectuarea unui act material, fie a unui act juridic, facut cu inten\ia de a gera
resele altu1a 110
- este guvernata de legea in vigoare la momentul la care solvensul a executat
de care nu era
- este guvemata de legea ln vigoare la data la care s-a produs lmprejurarea ce a
dus la imboga\irea neimputabi!a, dar fara ternei jur'dic, a unei persoane, !n

6. Legea aplicabila
nascute din faptele juridice ilicite (fapte extracontractuale) ce atrag
punderea civilii delictuala sunt supuse dispozi\iilor legii in vigoare la data 1JHJm1ce1
lor
extracontractuale n5scute din rillspunderea civil8 delictuaJa 1nainte
vlgoare a Codu!ui civi! actua 1sunt sup use modurilor de stingere prevBzute
llE

7. tegea aplicabila mater:1e de mc•l;!tE:nu:e legala


- este guvern.ata de legea In vigoare la data deschiderii succesiunii, adlc3
celui a este vorba
prevederile art. 958 !ii art 959 Cciv. 2009 (reforitoare la cazurile de
aplica numai faptelor savilr~ite dupa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009,
chiar daca a inainte de 1 octornbrie 2011 93
10 APUCARE/l, LEGll CIVILE TIMP

in privinta valiciit3tii testarnentu!ui,. acesta f!!nd uri .act juridic, se va avea ln vedere
legea Tn vigoare la mornentul intocrnlrii lui, pe cand In privinta efectelor acestula, se
va .avea In vedere de la rnomentu! deschider!i succesiunli. ··~~·--··-~·~····-~~

vaiabil!tatea c!auzei de inalienabtlitate instituite prin testament este orn1e>rne1:"


In vigoare la data 1ncheierii acestuia, iar efectele clauzei sunt "'"'ernc1·rp
60 alin.

efedelm: viitoare ale altor situatii uricu~:e trecute


- efectele viitoare ale altor situatif juridice sunt guvernate 1 de regu!a, de legea ln
la data ori lor 6 al in. C.dv. 2009 art. 3
- dispozi\iile legii noi sunt apllcabile efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute
anterior intrarH In vigoare a acesteia, derivate din starea !}i capacitatea persoanelor,
art. 6 alin. din ci'isiitorie,filiatie, odoptie ~i obligatia legalii de intret;inere, din raporturile de pro·
C.dv. 2009 prietate, incluslv regimul general a! bunurilor, ~i din raporturile de vecinatate, dacii
aceste situatii jurldice subzista dupa intrarea In vigoare a legil noi [art. 6 alin. (6)

£xc:e1:rfil de la - dispozl;iile art. 602-625 C.civ. 2009 (referitoare la llmltele legale ale
: art. 6 aHn. proprletate) nu se aplicii sltuatiilor jurldice nascute anterior lntraril in vigoare a
! C.dv. 2009 Codului civil actual (art. 59 LPA);
- dispozitllle art. 630 C.clv. 2009 (referitoare ia depac;irea inconvenlentelor normale
ale vecinatatil) se apHca numai inconvenientelor cauzate dupa data intrarii In vigoare
a Codului civil din 2009 (art. 61 LPA);
- dispozi\iile art. 641 C.civ. 2009 (referltoare la regula majorita\ii sau a unanimita\ii
materia coproprieta;ll) se aplica numai actelor juridice lncheiate dupa intrarea
a Codulul civil din 2009 52

• Recurs 111 interesul /egii. in interpretarea 'ji aplicarea dispozi!iiior art. 5, art. 201, art. 223 din Legea
nr. 71/2011 pentru punerea In apllcare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil 'ji ale art. 6 a!in. {4),
art. 2512, art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescrlp\iile extinctive incepute anterior
datel de 1 octombrie 2011, lmp!inite Ori nelmplinite la aceea,i data, raman supuse dispozl\iilor art. 18 din
Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republlcat, astfel incat atat lnstantele de judecata,
din oficiu, cat ,,1 par\lle interesate pot invoca excep\ia prescrip\iei extinctive, indlferent de stadiul proce·
sual, chlar in iitigii incepute dupa 1 octombrie 2011 (1.C.C.J., Completul competent sa judece recursu! !n
interesul legii, Decizia nr.1/2014, M, Ot nr. 283 din 17 aprilie 2014).
APUCAHEA LE(d! ClVitI THVlP JJ

Recurs 'in interesul ff:'gfi, ln achizlthit: sub imperiul


~l ltT;plinite intrarea ln vigoare a Leg!! nr_ ] /1996, dq,1u1me !'n constatarea dob8ndirii
de carte funciara su11t d-e rli,nnrltiii0
vechl 1 respectlv ale Decretului-!ege nr,
din 14 oGtornbrie 2008).
m Recurs In interesul legii. Tn ?i apHcarea art 22.3 raportat la art 39 ailn. din
nr. '71/2011 pentm punerea 1n ap!icare a Legii nr. 287/2009 privind Codui civil,
art. 396-404 C.civ. 2009, referitoare la efectele divortuiui cu privlre la raporturi!e dlntre piirin\i ,; cop1ii lor
minori, sunt aplicabile §l cerer!lor de divort formulate lnainte de fntrare;:J 1n vigoare a noulul Cod civli ;;l
aflate pe rolul instan\elor de judecata in caile de atac (LC.C.J., Cornpletul competent sa judece recursul 1n
interesul legii, Decizia nr. 4/2013, M. Of. nr. 226 din 19 aprilie 2013).
• Daca pr!n lege nu se prevede altfel, procesele ?i cererile In rnaterie civila sau cornerciala in curs de solu··
tionare la data intr11rii !n vigoare a Codului civil se soiutioneaza de c:3tre lnstante!e legal lnvestlte, !n
conformitate cu dispoziliile legale, materiale ~i procedurale In vigoare la data cl.ind ocestea au Jost pomite
(art. 223 din Legea nr. 71/2011).
Ca exemple de dispozitii o/e Legii nr. 71/2011 core previid altfel rnen\ionam ort. 39 a/in. (2), a7a cum s-a
re\inut in Decizia nr, 4/20.13, pronuntata in recurs in interesul legli, prin care s-a stabilit ca ,,prevederile
art. 396-404 C.dv., refer'1toare la efectele dlvor\ului cu privire la raporturile dintre parin\i ;;i copiii lor
minori, sunt aplicablle ;;i cererllor de divor\ formulate 1nainte de intrarea In vigoare a noului Cod civil si
aflate pe rolul instan\elor de judecata in caile de atac, art. 39 al in. (2) din Legea nr. 71/2011 reprezentand
0 norma derogatorie de la prevederile art. 223 din aceea?i iege".
De asemenea, in Decizia nr. 1/2014, pronun\ata in recurs in interesul legii, s-a re\lnut ca art. 201 din Legea
nr. 71/201.1, text legal situat 1n capltolul VIII, seqiunea 1, intltulat ,,Dispozi\ii tranzitorii ;;i de punere in
aplicare a car\ii a VI-a «Despre prescrip\ia extinctiva, decadere §i calculul termenelorn a Codului civil",
constituie, atat prin arnplasarea sa ·;n corpul legii, cat ;;i prin campul sau de aplicare , destinat reglarii
tranzitorii a domeniului particular privitor la prescrip\iile 1n curs la data intrarii in vigoare a Codului civil - o
norma tranzitorie speciala (sau norrna conflictuala speciala). Cum specialul deroga de la general '.ii se aplica
cu intaietate, insearnna ca dispozi\ille art. 223 nu vor putea fi aplicate niciodata in reglarea conf!ictului de
drept intertemporal privitor ia regirnul aplicabil prescriptiilor incepute >i implinite ori neimplinite la data de
1 octombrie 2011, fond inlilturate de la aplicare de norma conflictuala speciala a art 201 din acela,1 act
norrnativ, devenind lipsit de relevan\a faptul ca procesul a inceput dupa data de 1 octombrie 2011, din
perspectiva problemei de drept analizate.
re!a\ia sociala, patrimoniaia sau nepatrimonialii, reglernentatii de norma de drept

raport socia/1 fn sensul ca prive?te exclusiv relatii !ntre persoane,


persoane fizice ori persoane juridice, chiar ~i atunci cand conduita pe1·5o;rnE,ior
leg3tur.3 cu anumite lucrurl;
raport volitional, in sensu! prin reglementarea de catre norma de drept civil.
raportul juridic reprezinta vointa /egiuitoru/ui;
- atunci cand raportul juridic are ca izvor vointa pi'irtilor, adica se najte dintr-un act
juridic civil, raportul juridic prezinta caracter dub/u volitional;
se gasesc pe pozftie de egalitate juridica, acest caracter semnificand ideea ca
civil.

IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET

1. Clasificarea izvoarelor raporturilm: juridice dvile concrete


cum depind sau nu de vointa umana, izvoarele raporturilor juridice civile con·
se Impart ·in fapte {ale omulvi) ji evenimente (numite uneori, relativ impropriu,
~i fapte naturale);
- dupii sfera lor, deosebim 1ntre fapt juridic in sens /arg {!ato sensu) $i fapt juridic in
sens restrdns
1. Evenimerte i - acele \mprejurari care se produc independent de vointa omului $i de care legea
: leagii anumite efecte juridice; ,
m spre exemplu: moartea lnseamn.3 lncetarea capacit3til de folosin~a ~i de exerdtiu,

omuiui
Acte HJYll<ilf.·=,,-
dvile
--r-
marcheaza momentu! d-eschlderii succeslunH etc.
actiuni -~le omui~i savar'.;ite cu intentia de a produce efecte juridice,
: adica de a na~te, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. :
. · 1 -· aqluni ~le omului savar5ite faro intentia de a produce efecte j~ril

I dice, dar care i>i produc efectele 1n temeiul legii; ·


: a din c~tegor~a faptelor }urid!ce ln sen: re. st~~l!is (strfcto sen:~) fac '
.l____...f"lrle 51 even1mentele (faptele natura1eJ,_cl!fE!Fen\a de sl<?ra mtre
HAPCRTULJURIDIC CJVlL 13

Tn sens larg ,?i

, ~ aq1un1 sau a1e une1 persoane pnr; care


caic.5 dreptunle sau intereseie legitirne alr unP1

tnteres.ui - v1zeaza opunerea actulw JUridic


G te persoane, provocandu·se astfel un pre1ud1c1u I
_ matenal sau moral (art. 1349, art, :351·1395 C.c1v.).
de faptu/ Juridic in injeles restrans, int~r.
ciasificfir!i acestea exista 1mportante diferente de reg1m 1urid1c1 sp1e exempiu
a) faptul jund'c in ln\eles restrans poate f1 probat, in prmc1p1u, fara 1ngrad1n, fond
adm1sibl! ocice m•jloc de pcoba, in vrerne ce dovada actelor JUndice c1v1le este ,
supusa unor condi\ii restrictive;
b) capacitatea civilii cunoa,te reguli diferite, dupa cum este vorba de acte juridice
civile sau de fapte ju rid ice In in\eles restrans;
c) reprezentarea opereaza numaf In materia actelor jurldice;
cl) problemo exclusiv in cazul etc.

IIL STRUCTURA RAPORTUtUI

1. Elementele constitutive ale raportului juridic civil


- persoanele fizice ori juridice, calitate de de drepturi subiective civile sau
de civile.
- totalltatea drepturiior subiective civile ~i a obliga\i'ilor civile pe care le au

Obiectul - conduita par\ilor, adica ac\iunile sau inac\iunile care sunt 1ndrituite par\lie sau
care sunt

Consideratii gene·raile
laturi!e - latura activa, alcatuita din drepturile subiective civile;
nutuh.;i rapor -~ latura pasiv8, alcatuit<3 din obfiga~iiie civile core!ative.

raportul juridic real ~i eel nepatrimonial sunt raporturi simple, in sensul ca


subiectul
activ are in principiu nurnai drepturi, lar subiectul pasiv nedeterminat are nurnai obli·
gaiia negativa de a nu face nimic de natura sa adudi atingere exerci!iului dreptului
i real ori i ," :~i de c3tre,titularu! '
14 R1WORTUUURIDIC CIVIL

juridic obh'gationol (de creant3} poate i1 nu numal un raportjuridic slrnplu1


raport juridic complex, ln sensui ca
fi-ecare parte a raportului juridic poate
at§t clvi!e.

posibllitatea subiectului activ, 'fn limitele norme!or juridice civlle, de a avea


anurnita conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita corespunz:.ltoare 1 lar, In
caz de de a a statului.
1. subiectiv civil este o posibilitate putere) recunoscuta de legea
civila subiectului activ (titularului);
2. dreptul subiectiv civil presupune trei componente, anume:
a) posibilitatea subiectului activ de a avea el lnsu~i o anumita conduita, in iimitele
prevazute de lege;
b) posibilitatea subiectului activ de a pretinde, 1n limitele stabilite de lege, subiec·
tului pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare (sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva);
c) posibilitatea subiectuiui activ de a recurge la concursul for\ei de constrangere a
statului, daca dreptul sau este nesocotit sau 1ncalcat, pentru a ob\ine conduita
corespunzatoare ce ii incumba subiectului pasiv;
3. existen\a dreptului subiectiv civil nu trebuie confundata cu exercitiul acestuia, deci
posibllitatea juridica nu este acela~i lucru cu posibilitatea materializata (cu efectiva
In valoare a

2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective ci'IJile

2.2.2.1. Drepturi subiective civile absolute ~i drepturi subiective civile relative


f C~1i~riut de cum titularul dreptului poate sa ~H exercite, cu sau fara concursul
clasificare drepturile subiective civile sunt absolute >i relative;
w. uneorl, se considerii ca opozabilitatea drepturilor ar fi crlteriul acestei c!asific3ri,
1nsa, ca realitate juridica, orice drept subiectiv civil este, ln prlnciplu, opozabil tutu-
ror subiecte!or de drept, i"ri sensul ca acestea din urma nu pot sa TI nesocoteasc5;
distinc1ia lntre cpozabilitatea erga omnes a dreptului real (mai larg. a dreptului
absolut) >i opozabilitatea fa\a de debitor a dreptului de crean\a la dreptului re!ativ)
este consecinta unei confuzii lntre, pe de o parte, opozabilitatea unul drept1 1ar, pe
de alta efectul unul
Noilune: drepturile In temeiul carora titularul !or poate avea o anumit5 conduit3 1 fara :
absolute a avea nevoie de concursu! altor persoane pentru a le exercita; I
-in aceasta categorie intra drepturiie reale ~i drepturile nepatrimoniale.
' '
I ~~~::~ titularul este determinat, ca subiect activ al raportului juridic 1n al carui
8
con- I
i tinut intra, subiecrnl pasi11!iind nedeterminat, format.din toa.~e celelalte persoane; '
RAPC>RTULJUR1DIC CiVIL 15

obiig1t\ia "n1·10ralnde a nu face rev;ne tuturor ceiodalte persoane- (uneori se


absolut e~s·t(fe:__oj2_()1<l[~l_1?fJJ"2.''rr11){C.s),_ ..... --··-----··.,
l\lotiune: drepturile Jn temeiul carora subiectul actiV (titularul} poate s2 pret1nd;5 SL!,
biectului o anun1lta conduit.a, fiira de care mc1m·u1 nu poate fl ex1r•rcitat:
J -- in aceasta intra toate drepturile d€ rrc:an:ta.
Laractere
1. este cunoscut atat subiectui activ (creditorul), cat si eel pas iv (debitorul);

1
2, ii corespunde fie o ob!iga\ie de a cla (ac\iune), fie o obliga\ie de a face (actiune), fie ·1·

[ o obliga\ie de a nu face (ab\inere); ,


J 3. obligatia corelativ@ incurnba numai subiectului paslv {uneori se af!rma, relativ 1
1
l_irripropfi<J-' ca dreptul_relativ esteopozabil_numai subiectului p~siv):. _ _...___ _j
Dre:pturi subiective civile patrimaniale ?i drepturi subiective civilt nepatrimoniale
Criteriu~de - dupa natura continutului drepturilor subiective civile, acestea sunt patrimoniole
c!asifica;e nepgtrimoniale.

Notlune: drepturile al caror continut poate Ii evaluat 1n bani;


- intra in aceasta categorle:
a) drepturile reale;
b)drepturile de'.~~~.r1~.__------·-···--·---····--··--··---····-------·---·---l
Dreplturi reale - drepturile st1iJle,ct111e patrimoniale 1n temeiul carora subiectui activ t§i poate exercita
prerogativele asupra unui bun, In mod direct ei nemijlocit, fara concursul altei
persoane;
- titularul dreptulu·1 este cunoscut, 1n timp ce subiectul pasiv este nedeterminat, fiind
format din toate celelalte persoane;
- drepturile reale sunt expres prevazute de lege (art, 551 C.civ.) §i sunt 11mitate ca
numar;
dreptului real Ii corespunde obliga\ia generaia ~i negative de a nu i se aduce
atingere;
- dreptul real este lnsotit de prerogativa urrn.3ririi ;;i de prerogatlva preferintel;
prerogatlva urrnC!ririi: posib.1litatea titularului dreptu!ul rea\ de a unnarl bunul ln
1111

m.3inile oricui s-ar g8s1 ~idea pretinde restituirea lui; spre exemplu: proprietarul !~!
poate revendica imobHuJ de la orice persoana care It de1ine; tituiarul unei servituti
Jqi poate exercita dreptul, chiar dac.3 fondul aservit a fost lnstr2iinat de proprietarul
origfnar; Jn cazul dreptulu! real de ipoteca, daca debitorul care a garantat resti-
tuirea unei sume de bani tmprumutate prlntr-o lpoteca arlnstraina bunul ipotecat
-?l nu ;;l-ar executa de bunavoie obiiga!la de restituire a sun1ei lmprumutate, atunci
creditoru! ipotecar poate urrnari bunul afectat garantiei ?i 1n rnainile nou!ui pro-
1
1
prletar etc.;

l
m prE'rogativa preferintei: prerogativa tltularului dreptufui real de rea\iza drep- !
.. __l!JI cu prioritate fa\a de titul.arii altor drepturi; de exemplu: din pretul~ burculul lpo-J
16 RAP0RTULJUR1DiC CIVIL
----·----------- --------- ...
·-------~-·-~ ~-~ -----· ,,_ - --··-----
--~

tecat, scos !8 vanzare sHlta Hcitatie, rnai intai l:;;i va satlsface crean~a creditorul
lpotecar, ca titular a! dreptului real de iar nun1ai eventualu! rest va
distribu1t al urm5rit.
-- dreptLlrlle subiectlve patrimor.iale In temeiul c&rora subiectui activ, nurnit crE,di1.or,
poate pretinde subiectului nurnit debitor l sa sa
faca ori sa nu faca
sub sanctlunea constr3ngerli de catre stat;
- sunt cunoscut! atat subiectul activ (creditorul}, cat gi subiectul paslv (debltorul);
- sunt nelirnitate ca nurriar ~l nu sunt prev;;izute expres de lege;
·- drepturile de creanta izvorasc din acte juridice (contracte sau acte juridice unila-
terale), precum ?i din fapte juridice 1n sens restrans (fapta ilicita cauzatoare de preju-
dicii, gestiunea de afaceri, plata nedatorata ~i lmboga\irea Iara justa cauzaj;
- dreptuiui de crean\a 'ii corespunde fie o obliga\ie de a da, fie o obliga\ie de a face,
fie o obliga\ie de a nu face, care inseamna insa obliga\ia debitoruiui de a se ab\ine de
la ceva ce arfi putut face dad nu s~ar fl obligat la absten\iune;
_-dreptu! de cr~anta nu e~te lnsotit de prero~~tl~~ urrr>~rirl.!_ ~1 _cea a pre~~rlntei·----~
r ?recizare - obl!ga\ia generala de a nu face, corelativil unui drept absolut 5i care incumba :
subiectului pasiv, nedeterminat, nu trebuie confundata cu obliga\ia de a nu face, !
corelativa unui drept de crean\a, care 1i revine unui subiect pasiv determinat (debitor)
5i care presupune ab\inerea de la o ac\iune la care ar fi fost indrituit daca nu 5i-ar fi
asumat obliga\ia fata de creditor
t' ----- - ,, ___ ., . -------- -- --· .
I l\lo\iune: drepturile al caror continut nu poate fi exprimat in bani;
1-
I
intra in aceasta categorie:
a) drepturi care privesc existen\a ,; integritatea fizica sau morala a persoanei (dreptul ia via\a, dreptul
! la sanatate, dreptul la onoare sau la reputa\ie, dreptul la demnitate etc.);
b) drepturi care privesc identificarea persoanei (dreptul la nume, dreptul la domiciliu, dreptul la stare
civila, dreptul la na\ionalitate etc.);
din intelectuala masura in care nu sun!

2.2.2.3. Drepturi subiective civile principale qi drepturi subiective civile accesorii


-Criteriul d.;; - dupa criteriul corelatiei dintre drepturile subiective civile, acestea pot
clasiffr;:are sau
, Noiiune: drepturile care au o existenta de sine statatoare, a caror soarta nu depin1de
:subiective i de a altor drepturi;
civi!e i -toate drepturiie nepatrimoniale sunt drepturi principale;
- majoritatea drepturilor de crean\a sunt clrepturi principale;
sunt drepturi reale principaie:
a) dreptul de proprietate (publica >i privata);
b) dezmembramintele dreptului de proprietate privata (dreptul de uzufruct, dreptul
de uz, dreptul de abitatie, dreptul de superficie, dreptul de servitute);
I c) dreptul de administrare al regiilor autonome sau, dupa caz, ai autorita\ilor admi-
l_. nistratiei publice centrale sau locale !ii altor institu\ii..£.ublice de interns national, [
R/.\PORTULJUR!DIC CJ\/IL 17

io1osii1\acs rezultdi din concesiiJne 871-873


e.J dreptul de fo!usintti cu tit!u asupra bunurilor proprletate a statului
sau a unit3tilor In conditlile
utllltate publlca
f) dre-ptul de folosinta a unor bunuri proprletatea anurn!tor persoane juridice 1 con
ferit de anex8 etc.
NO~iltne: drepturile care nu au o exlstenta de sine statatoare 1 in sensul ca eie fiin··
subiecbve teaza pe !§nga aite drepturi subiective civile, acestea din urma avand rolul de drepturl
.;;ivHe acc-esor~l principale;
- drepturile accesorli pot avea ca drept principal numai un drept de creanta;
- sunt drepturi reale accesorii (care au 1ntotdeauna ca drept principal un drept de
creanta):
a) dreptul de ipotecil (art. 2343-2479 C.civ.);
b) dreptul de gaj (art. 2480-2494 C.dv.);
c} prlvilegille (art 2333-2342 C.civ.);
, d) dreptul de reten\ie (art. 2495-2499 C.civ.);
1 -sunt drepturl de creanta accesorii:

a} dreptul de a pretlnde dobanda;


b) dreptul de a pretinde presta\ia nilscutil din dauza penala (art. 1538-1546 C.civ.);
, c} dreptul subiectiv care izvora,te din fideiusiune (art. 2280-2320 C.civ.);
! d) dreptul de a pretincje arvl!na (art. 1544-154~ C.tivl____________ __ i
I- soarta juridica a dreptului accesoriu ova urma pe aceea a dreptului principai; daci1
d;isifaarii Idreptul principal va fi desfiintat, aceea~i soarta o va avea ~i dreptul accesoriu, In j
·--~eiul principiului acc_c:sa~ium sequitur erincpale. __________.._____ ·--~-

2-2.2.4, Drepturi subiective civile pure ~i simple §i drepturi subiectivc civile afectate de moda-
liillti
c~·it£riut dupil criteriul gradului de certitudine conferit tituiarilor, drepturile sul)ie<:fo•e
l -~ias.ificare fi sau de
Notm,ne: drepturile care confera maxima certitudine titularilor !or, deoarece nici
: :::-ubiective tenta ~i nici exercitarea lor nu depind de o imprejurare viitoare; ele pot fi exercitate
! ch1f!?:: ?i lmediat ce s-au nascut; necondi~ionat;
sunt
Notiune: drepturi!e a caror existenta ori exercitare depinde de un eveniment viitcr,
slgur ori nesigur ca rea!izare;
mr,da:litiltilede care poate fi afectat un drept sont: termenul (art 1411-1420 C.civ.i,
1399,1410 sarcina.
18 RAPOHTUL JURIDIC CIVIL

- exercitarea unui drept subiectiv civil nu este obiigatorie 1 fiincl i.3sata la !atitudinea
acestuia,
1. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea 1egli $i a rnora!e1 [art.
. rumulative alin. (1) Cciv.j;
care 2. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale externe, atilt de ord;n
material (de exernp/u, propr1etarul unui teren nu poate sa construiasca dincolo de
exercttarea linia vecinata\ii), cat 'i de ordin juridic (spre exemplu, creclitorul nu poate pretinde
debitorului sau mai mult deciit acesta ii datoreaza);
subiective 3. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale interne, adica numai potrivit
cMle scopului economic ~l social In vederea

bunei-credin\e {art. 15 C.civ.);


c~ruia
,i
este recunoscut de lege, iar nu In scopul
de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv nerezonabil, contrar

4. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna-credin\a [art. 57 din Const:itu\ie,


14 alin. (1) C.civ.j.

2.2.3.2. Abuzul de drepl


- niciun drept nu poate fi exercitat scopul de a sau pagubi pe altul ori
lntr-un mod excesiv >i nerezonabil, contrar bunei-credin\e (art. 15 C.civ.);
- abuzul de drept nu lnseamna depa5irea limitelor exteme, de ordin material sau
ale dreptului respectiv, ipoteza In care am fi in prezen\a unui fapt juridic
sih•ar~;it fara drept, cl depaiirea limitelor interne ale dreptutui subiectiv civil;
ultimele doua principii privind exercitarea drepturilor subiective civile vizeaza ii
de
Elerr;ente un element subiectiv, care consta in exercitarea cu rea-credin\a a dreptului subiec-
con::.Ututlv10 tiv civil;
2. un element obiectiv, care consta in deturnarea dreptului subiectiv de la scopul
pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala, faptul savar~it neputand fi

1. sa existe un drept subiectiv civil, ceea ce presupune, printre altele, respectarea


limitelor externe aie dreptului;
1. autorui abuzului sa lie titularui dreptului subiectiv civil in cauza ,; sa fie capabil sa ii
exercite;
3. dreptul sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru care a fost
recunoscut de lege, adica titularul sa l:.?i exercite dreptul subiectiv civil !n scopul de a
vatama sau pagubl pe altul ori 1ntr-un mod excesiv ~i nerezonabil etc.;
4. dreptul sa fie exercitat cu rea-credinta;
ill existenta unui prejudiciu de natura sa angajeze r.3spunderea civi!.3- nu este de

esen\a abuzului de drept, 1n sensu\ ca ei<istil dispozitii \egale care sanc\ioneaza


abuzul de .drept f:Jra a fi necesar sa exis~e un preju~iclu; de exe~mp/u, po~rivit
I
RAPORTUL JUR!DiC CIVIL 19

art. 641 alin. (3) C.c.lv., sau pot cere


instantei s3 supl'lne:asca acordu\ coµropr!etaruiuf (... ) care se opune abuziv la
efectuarea unui act de adrninistrare lndispensabll "'"'ntine,cii utihtil!ii sau valoril
11
c--- _________b__u_n_,u_ l_u___i _ ---~- i
_ _

cu caracter
_

autoruiu1 abuzulu1, pentru prE:Jud1c1u1 de ordin


_ _ __ --

const:1 !11
sav moral cauzat pnn
_

r3spunden1 crvde dehctuaie a1


e>:erc1tarea abuziva a dreptului
sanct1un1 cu caracrer special ar putea 1nterven1 In rn.§sura ln care au fast prevazute :
mod expres de o norma special5, spre exemplu, art 641 alin. (3) C.clv., art. 1823
etc.

2.3.1. Nofiune
incbtrwirP" sublectulu! paslv al raportului juridic civil de a avea o anumlta
cores;pu1nzatclare dreptului subiectiv civil corelativ, care poate consta in a da, a face
sau a nu face ceva ~i care, !n caz de nevoie, poate fi irripusa prin for~a coercltiv'5 a
statului;
- art. 1164 Cciv_ define$te obliga\ia ca flind o legatura de drept In virtutea careia
debitorul este tinut sa procure 0 prestaiie creditorului, iar acesta are dreptul sa
ob\ina presta\ia datorata;
- in sens larg, prin obliga\ie civila se desemneaza raportui juridic obliga\ional (numit si
raport de obliga\ii), adica un raport juridic civil in care subiectul activ (numit creditor)
poate pretinde subiectului pasiv (numit debitor) sa dea, sa faca ori sa nu fodi ceva;
- in sens restrans, reprezinta indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de
a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv coreiativ, care poate
consta ln a da, a face sau a nu face ceva ;;i care, In caz de nevoie, poate fi impusa prin
fort;a coercitivil a statului;
- In anumlte cazur\, prln obHgatie se mal desemneaz.a ~i lnscrisul constatator al unel

a) lndatorirea subiectului pasiv consta !ntr-o conduita corespunz<3toare conduitei


care o poate avea subiectul activ;
b} lndatorlrea subiectului paslv poate consta tntr~o actiune sau, dupa caz, lntr-o
ab\inere;
de nevoie, lndatorirea poate fi impusa subiectului pasiv prin fort;a coercitiva a

2.3.2. Elementele raportului iuri·aic 011111g11tt•Jntll


Subiectele pot fi atilt persoaneie fizice, Cat ~i persoanele lllfl<rnfP'.
- subiectul activ poarta denumirea de creditor, iar subiectui pasiv poarta denumirea
de
20 RAPORTULJURIDIC CIVIL

pot exista rzporturl jundice Yn care subiect sa 1·ntrune2scB atat ca!itatec de


creditor al unel prestatii, cat -'}l pe cea de debitor al aitel prestati! (de exernplu, !n cazul
bilaterale ori
aic3tuit dir: dreptul de ce apan;ine creditorului '' obliga!ia (1ndatorirea)
care lncumb8 debitorulul.
-----~~-,~--~------~------;
~ consta in actlunea sau absten~lunea concret3 la care este indatorat debitorul ~i
1ndrepta!it creditorul;
poate consta In a da, a face sau a nu face ceva ce ar ft putut sa fa.ca subiectul
asurnate,

2.3.3. Izvoarele
ce dau unor

Enumerare
- actul juridic unilateral;
- faptui juridic licit (gestionea de afaceri, lmbogatirea Iara justa cauza, plata neda-
torata);
-fapta ilicita;
I -orice alt act sau fapl de care legea leaga na?terea unei obiigatii {art.1165 Cciv_);
) • poate fi re\inuta ;;i legea ca izvor distinct de obligatii civile, In masura In care
· aceasta ar genera direct :.?i nemijlocit obligatii civile, fara a mai fl nevoie sa intervina
,____u~ fapt !~ric!!~ sa rnedieze na;;teEea acesto: obHgatil. ---· "-~-----1
A. obligatii izvorate : 1. obllga\ii nascute din acte juridice unilaterale; 1
din acte juridice civi/e I 2. obliga\ii nascute din contracte. l
: izvoarele !or r- B. obiigatii izvorate dinL~bligatiile civil~ nasc~te din fapte ilicite,- '
i fapte Jtiridice in sens
I restrons
2. obligatiile civile nascute dinfapte liclte:
a) obliga\ii nascute din gestiunea de afaceri;
b) obliga\ii nascute din plata nedatorata;
j' !

I
·--------------·· i c) _obli!la\ii nascute din imbag_iiJirea far ii justa cauzii_ .

2.3_4_1. Categorii de obligatii civile, dupii obiectul lor

A Obligafii de a da, obliga}ii de a face 9i ohligntii de a nu face


Najiune: presupune 1ndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real;
l!i exemple: obligatia vanzatoruiui de a transmite dreptuf de proprietate

lucrului vandut In patrimoniul cumparatorului (art. 1650 C.civ_); 1ndatorirea pe


~i-o asum3 eel care a lmprumutat o- suma de ban! de a constitul un drept de
In favoarea celui care !-a lmprumutat, pentru a garanta dreptui de crean~8
acestuia din urma 2343
H1:?!,PfJtfJULJUR1DIC CIVIL 21

obligil\ia de a da prJate presupune obliga1ti3 de a ::onstitul sou transrnite un


reai pdncipal {drept de nrrmriPt1''" sau de:zmerr1br.am precum !ii pe cea de a
{:onstitui sau transrnlte un crept real accesoriu (spre ext'm;:;lu, nh""',c;., de constitui
un drept de lpoteci'.i);
"' obligat!a de a da nu se confunda cu obHgatia de a nki
nu o contine p-e ace;;}sta din urma;
a exceptii.-

i) obligatia de a strarnuta proprietatea (ob!igatle de i:l da) ~i ob!igatla de ~1


preda !ucrul ji de a-1 conserva panala predare [art. 1483 alin. (1} C.civ.);
If} obligatia de a stramuta proprletatea, In privinta irr:obilelor in;crlse 1n cartea
funciara 1 impHc8 ~I ob!igatia de a pied.a 'i'nscrisurile nec-esare pentru efectuarea
1483
Notiune: presupune lndatorirea de a preda un bun, a executa o lucrare sau a
face serviciu, Jn general orice prestatie pozftiva in afara celor care se 1ncadreaza Jn
nu'""''"d de a da;
m exemple: obligatia vtinzatorului de a preda In materia!itatea s.a lucrul vandut
(art. 1585 C.civl obliga\ia iocatorului de a pune la dispozi\ia locatarului lucru!
1nchiriat [art.1786 !it. a) C.civ.]; obliga\i.a donatorului de a preda lucrul donat; obliga-
. \ia de a presta intre\inerea in temeiul contractului de 1ntre;inere (art. 2254 C.civ.);
I • obliga\ia de a preda un bun individual determinat o cuprinde ji pe aceea de a-I
~-_<:£nserva pana la _pred<Jre (art. J:'.!85 C.civ_.)._ _.. · · - - - - - · - - -..·~
lc;l;~ga•ti~dd;;e·~a~··· ! Notiune: consta in \ndatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la anumite ac\iuni
nu face I, sau inaqiuni;
i- con\inutul obliga\iei de a nu face difera dupa cum obliga\ia este corelativa unui
I drept absolut sau unui drept relativ: 1.

a) obliga\ia de a nu face corelativa unui drept abso!ut inseamna 'indatorirea generala


de a nu face nimic de natura a aduce atingere acestui drept;
spre exemplu, obilgatla ce revlne oricarel persoane de a nu stJnjeni exercitiul
1111

dreptului de proprietate al titularului unui asemenea drept;


b) obliga\ia de a nu face corelativa unui drept relativ (de creanta) este 1ndatorirea
subiectu!ui pasiv (debitorului) de a nu face ceva ce ar fi putut sa fad! daca nu s-ar fi
obligat la abtinere;
lll spre exe1npfu: obligatia de a nu vinde un anumit produs agrlcol Jntr~o anumit.3

piata, asumata de un produc@tor fata de alt produc5tor, 1n schimbu! unei sume de


bani; obliga1ia pe care $1-o asuma eel !mprumutat de a nu -1nstr8fna un anumit bun
ci§nd efectua etc.
- califrcarea unor acte ju rid ice;
.cfaslficirii aducerii la silita a

B. Obligatii pozitive $i obligatii negative


obligatii care implica o actiune (obliga\ii de a da !,ii de a face) .

...
obliga\ii care presupun o abstentiune (obliga\ii de a nu face) .
.
22 RAPORTU.L JURIDIC CIVIL

cazul lhcfilci3rii unei obliga~ii negatlve 1 debitorul este de drept Jn intJrziere


!art. 1523 alin. (2) lit b) C.civ.], pe cand 'in cazul neexecutarii unei obligalii pozitive
este necesara, ca regui3, punerea ln int3rziere a debitoru!ui 1528 alln. {2} C,dv,];
- fn cazul neexccutaril obligatiel de a creditorul poate, pe cheltuiala debitorului,
sa execute el insu?i ori sa faca sa fie executata obligatla [art. 1528 alin. (1) C.civ.], pc
c:3nd In cazul 11eexecut5rli ob!iga\iel de a nu face, credltorul poate cere lnstan~ei !ncu~
viintarea sa !nl3ture orl sa rldice ceea ce debitorul a f<Jcut cu lncalcarea ob!lgatiei, pe
debitorului, in !imita stabilit2 prin hotarare judecatoreasca (art. 152.9

C. Obligafii rezultat 9i obligatii de mijloace


Nopune: obliga;ii care constau In lndatorirea debitorului de a obtine un rezull-at
! re:euitat de:termi11at [art. 1481 alin. (1) C.civ.].

care constau Jn debitorului de a depune toata staruin\a


pentru atlngerea unui anumit rezultat, f3ri3 a se obliga la lnsu:;i rezu!tatul preconizat
[art. 1481 alin. (2) C.civ.);
u exemple« indatorirea ce revine medicului de a ac!fona cu toata prudenta !Ji toatZ
diligenta cerute de ?tiin!a ~i etica medicai3, In vederea vindecarii pacientului de o
anumita maladie; obliga\ia asumata de avocat la\a de clientul sau; obliga\la asu·
I rr:ata de o persoana de a pregati o aita persoana in vederea reu~itei la un concurs; 1

I ob!igatia unui savant de a efectua cercetari In vederea unei descoperiri ~tiintifice. !

Criterii de 'Fpentru a stabili dad\ o obliga\ie este de mijloace sau de ;ezultat se va tine seama I
det€rminare a f fndeosebi de [art. 1481 alin. (3) C.civ.]: i
folului a) modul in care obliga\ia este stipulata in contract; '
b) existenta ~i natura contraprestaiiei §i celelalte elemente ale contractului;
c) gradul de rise pe care ii presupune atingerea rezultatului;
d) influen\a pe care cealalta parte o are asupra executiirii obligatiei.
+-------·· ----- .. . ~---·----~

I - int:res sub aspect pro_batoriu: . . . , ·


claslficarii 1 a} in matena obltga\Hlor de rezultat, simpia neobtinere a rezultatulu1 da na~tere
I unei prezumtii de culpa In sarcina debitorului (art. 1548 C.civ.);
, b) Jn materia obliga\iilor de mijloace, neatingerea rezultatului preconizat nu na~te o
I prezumtie de culpa, ci creditorul are sarcina de a dovedi in mod direct lmprejurarea
•• 1 ca debitorul nu a depu_stoatil st~_ruinta pentru 'lndeplinire_<i_obligaJl<;i as_u_rn<r~:.__---....-~

2.3.4.2. Categorii de obiigafii citiile, dupif sancfiune


lllo;lune: obliga\ii care se bucura integral de sanc\lune In sensul ca, in caz
"''''°""· creditorul poate ob1ine concursul fortei coercitive a statului pentru execu-
lor.
obliga~ii a caror executare nu se poate obtine pe silit3'; dar 1 1·n m2sura In
civi~e care ar fi executate de bunavoie de catre debitor, acesta din urmil nu are dreptul sa
i fecte restituirea
RAPC>RTUl JUHID!C CiVll
,,,,,,, ' """ ----~-,.·~----- ---·------· -------- --- ------------
!;> de a une! datorii n,3scute dintr--un corrtn;c;t de SZ!U Je
pariu, pentru care nu se aplic3 disp•Jzitiile unei n°'-'h»n&>nti\ci s;>eciale
:a!in.
juridica a obligatiel civile imperfecte nu pe calea ofensiviD
a actluriil, ci pe cJiea a {a daca debitorul unei
-obligatH lrnperfecte, nu putea fl constrilns prln 1ntermed!ul coerclbve a
sa
statulul execute acea obHga!lt:, a executat-o de bun5voie, atuncl el nu va mai
putea sa ll actioneze In juclecata pe fostul sau creditor pentru a restltuirea
executate de bunavoie.

23.43, Categorii de obligafii civile, dupii gradul de opozabilitate (fn raporl de persoaneie ji1tii
de care pot produce efecte)
obliga\iile care incumba debitorului fa\a de care s-au nascut; urmeazii
"''""'"ate ,_,intre p8rti"1 ca dreptul de cr-eantlli;
civile formata din asemenea
Notiune: obligatH care se nasc in legatura cu un lucru !ii care i;;i produc efecte!e !ii
se1-i{1i'ae in rem asupra unei terte persoane care dobande;;te ulterior un drept real asupra lucrului
{e;~m:ab,ilesl respectiv, chiar daca aceasta per:soana nu a participat in vreun fel la na;;terea ra-
portului juridic ce are In con\inut acele obliga\ii;
5 exemptu: daca bunu! dat In locatiune este lnstriT!inat, iar Jn contractul de locatiu-

ne nu s-a stipulat fncetarea acestuia ·in cazul lnstri3ini3rii bunutui [art 1812 alin. (1}
!ii (2) Cciv.J, dreptul locatarului este opozabil dobanditorului, dupa cum urrneaza
(art. 1811 C.civ,):
i) in cazul imobilelor lnscris.e i'n cartea funciara 1 dad! locatiunea a fost notata !n
cartea funciara;
ii) In cazul imobi!elor nelnscrlse Tn cartea fundara, daca data cert3 a locatiunii este
anterioara datei certe a instr.31n.3rii;
iii) In cazul mobilelor supuse unor formalit.:r~i de publlcitate, daca locatarul a inde-
plinit aceste formalita\i;
iv) In cazui celorlalte bunuri mobile 1 daca la data 1nstr.3in3rii bunui se at1a In fo!o-

Tndatoririle ce incumba, In temeiul !egii sau chiar al conventlei pi'.ir~i!or, deti-


n5toruiui unui lucruF pentru ratiuni precum: protectia unor Jucruri de irnportanta
nationala, exploatarea judicioas.a ori conservarea unor calitiiti ale unor lucruri impor-
tante, exlsten\a unor raporturi de buna vecinatate etc;
' exemp/e: obliga\ia de grani\uire (art, 560 C.civ,l; obliga\ia proprietarului de con-
servare a ctadlrii constand 1n asigurarea lntretlneril spatiului care constituie bunul
principal, astfel 1ncat cladirea sa se pastreze In stare buna (art. 655 C.civ,); obliga~ia
coproprletarl!or de a suporta cheltuleli!e ocazlonate de 1ntretinerea ~i repararc:a
despartiturii comune, propor\ional cu dreptul fiecaruia (art, 663 Cciv,);
j • denumirea de obligatie real.a nu trebule sa duca la concluzia ca ar fi vorba de
1 ob!igatia corelativa unui drept real {printre aitele, .;;i din cauza 1·mprejur.3rii ca Inda--
L - tori~~~~_lncumba oricarei persoane, c~numai dettnatorilor lucrur!,l_<?I!_~EPectlve},
24 RAP{)RTUL jLJRlDJC ClVJL

Catv''or1i de obligaf ii dupa C(ll'nt•le:rn.atc


oblig;ttii afectate fie de un termen viitor ~i ca realizacre, de ca.rt::
depinde executarea sau obligatiei - art. 1411 alin. (1) C.civ.], fie de o con·
ditie {evenirnent viitor ~i nesigur ca realizare de care depinde eficacitatea sau desfi,
·-art. 1399
=~c..c..=~-'..!.C... ......~----~- .. -··-~~.-~.. ·-~- .. -·-----4
- obHgatia este alternativa atunci cand are ca obiect doua prestatii princ1pale, iar exe-
cutarea uneia dintre acestea II libereaza pe debitor de "intreaga obliga\ie. Obliga\ia
ramane alterr;at!v3 chiar daca, la rnornentul la care se na5tey una cHntre prestatii era
imposibil de executat iart. 1461 alin. (1) >I (2) C.civ.];
- obliga\ia este facultativa atuncl cand are ca oblect o singura presta\ie principalii de
care debitorul se poate lnsa llbera executand o alta presta\ie determinata; debitorul
liberat dadi, fara culpa sa, presta\ia principala devine imposlbil de executat
1468
oh!igrrtm este divizibila intre mai mul\i debitori atunci cand ace,tia sun! obliga\i
p!u;r;ilita!te tie de creditor la aceea;;i prestatie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrans la
executarea obliga\iei dedit separat 1i in lirnita par\ii sale din datorie;
- obliga\ia este divlziblia lntre mal mui\i creditori atunci dlnd fiecare dintre ace;;tia nu
poate sa ceara de la debitorul comun decal executarea par\ii sale din crean\a
[art. 1422 alln. (1) si (2) C.civ.];
ob!igatlile solidare sunt ace!ea care exdud dlvlzarea atat a datoriel (dacii sunt mal
multi debitori), cat ?i a crean\ei (daca sunt mai multi creditori) (art. 1434-1460 C.civ.);
- obligatiile indivizlblle sunt acele obliga\ii care nu se pot divide (material sau
intelectual) nici intre creditor!, nici !ntre debitorl (si nici fata de succesorii acestora),
indivizibilitatea decurgand fie din natura bunului, fie din voin\a
1424-1425

jm:1d:1c civil. Bunurile

juridic
- conduita par\ilor, adica ac\lunea sau lnac\iunea la care este Jndrituit subiectul activ
de care este subiectul
- nu trebuie confundat cu con\inutul raportu!ui juridic civil, eel din urma constand !n
drepturile ,; obliga\iile paf\ilor, adica 1n posibilita\ile juridice ale unor aci;iunl :;i In
·;nriat,ori1·:1e jurldice corespunzatoare;
- ln raporturile juridice patrimoniale, conduita par1;ilor se refera adesea la lucruri, dar
acestea nu pot fl ir.ciuse 1·n structura raportulul jur~dic civil, t!n§nd cont de caracterul
social al acestuia; de regula lucrul este luat in considerare ca ob!ect der1vat al
i raportului juridic civil; ,
; - juridic, lucrul poarta denumirea de bun daca prezintii utihtate, are valoare eco- J
/ nomica 1i poate fi aprop.rlat .sub forma drepturilor patrimoni.ale._____.___ ..~_J
RAPOKfUL JlJR'D\C CIVIL 25

- lucrurile, corpora!e sau necorporale, care constltu!e obiectul unuf


535
targ, desemneaz8 a tat iucruri!e, cat ;;i drepturile privitoare la atestea;
sens restr3ns, desernneaza nurnai !uc:rurile asupra carora pot exista nr0nt·n"

patrimoniaie se refera la bunuri; bunurlle privite globai 1 ca o univer-


, d1ntre btJnuri salitate juridica apartinand unei persoane, desemneaza latura activa a patrimonlului
acelei persoane;
- prin patrimoniu se 1ntelege totalitatea drepturilor :;i obliga\iilor patrimoniaie care
apar\in unei persoane fizice sau juridice [art 31 alin. (1) Cciv.J - o universalitate de
drept (universalitate jurididi);
astfel, patrimoniul unei persoa:ne nu este format din bunurl, cl din totalltatea
drepturilor (latura activa) ~;a obliga\iilor (latura pasiva) evaiuabile in bani; J;
! ~w mai multe bunurf care apartln ace!eia$l persoane ~i au o destinatie comuna stabflit<3
lJi.rin voin\a acesteia sau prin lege alcatuiesc o universalitate .cJ.':'!".iot jart. 541 C.civ)~·~

3.2.2.1. Bunuri imobile ~i bunuri mobile


Criteriul de dupa crlteriul naturii ~i calificarii date de lege (art. 536 C.civ.), bunurile
clasificare mobile ?i imobile.
Bu nu rile Notiu11e: bunurile care nu se pot deplasa, care au o a~ezare fixa, permanenta.
!mobile Subclasificare
1. bunuri imobile prln natura lor: sunt imobile terenurile, lzvoareie ~i cursurlle de ap2,
. planta\iile prinse 1n radac\ni, construc\iile ~; orice aite lucriiri fixate in pamiln! cu
! caracter permanent, platformele ~i alte instala\ii de exploatare a resurselor submari-

; ne situate pe platoul continental, precum ~i tot -ceea ce, in rnod natural sau artificial,
-este fncorporatln ace-stea cu caracter permanent {art 531 C.clv.);
2. bur.uri imobile prin destinatle: sunt prin natura lor lucruri mobile, lns3, data fiind
1
I destina\ia lor, stabilita de proprietar, legea le considera imobile:
J o} rliman bunurl imobile materialele separate ln mod provizoriu de un imobil, pen-
. tru a fi din nou intrebuin\ate, atilt ti mp cat sunt pastrate in aceea>i forma, precum
~i partile integrante ale unui imobil care sunt temporar deta~ate de acesta, dacil
sunt destinate spre a fi reintegrate [art. 538 alin. (1) C.civ.];
b) materialele aduse pentru a fi intrebuin\ate ln locul celor vechi devin bunuri imo··
bile din momentul 1·n care au dobandit aceasta destina\ie [art. 538 alin. (2) C.civ.];
3. bunuri imobile prln determinarea legii:
reale daca nu se altfel

''-"
}'.-';
~~

Ir;
25 HAPOl\TlJL JURIDIC CIVIL

b) actlunile fn juStitle care au ca scop valorificarea unul rea~ asupra unui bun
lrnobil;
0
dreptu! de wsupra unui lucru imobil nu este un bun imobll prin
deterrninarea h~g1i, d un bun irnobi! prin natura lui, deoarece dreptul de pro~
prietate este !ncorporat :ti rnaterializat In ob)ectul sau, ded se confu11d3 cu !ucrul
ce Yi obiectuL
No!iune: bunurile care se pot deplasa dinlr·un Joe in altul, fie prin putere proprie, fie
cu ajutorul unel forte striline.
Subclasificare
1. bunurl mobile prin natura !or;
a} bunurile pe care legea mi le considera !mobile [art. 539 alin. (1) Cciv.J;
b} undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum ~i energia de orlce fel
produse, captate ~i tran$mlse, in condi~iJle legil 1 de orlce persoana ~i puse fn servi-
ciul sau, indiferent de natura mobiiiara sau imobiliara a sursei acestora [art. 539
alin, (2) C.civ.];
Z, bunuri mobile prin anticipa\le: bogatlile de orice natura ale solului 'ii subsolului,
fructele neculese in ca, plantatiile ,_;I construc\iile Incorporate in sol devin mobile prin
anticipatie, atunci cand, prin voin\a par\i!or, sunt privite in natura lor indivlduala in
vederea deta;;arii !or; pentru opozabllitate fata de ter1;i este necesara notarea in
cartea funciara [art. 540 alin. (1) ;;i (2) Cciv.];
3. bunuri mobile prin determinarea legii:
aj drepturile patrimoniale, cu excep\ia celor reale asupra imobllelor, sunt supuse
regulilor referitoare la bunurile mobile [art. 542 alin. (2) Cclv.];
b} ac1iunile 1n justi\ie referitoare la un drept mobiliar; I
111
dreptul de proprietate asupra unui lucru niobil nu este un bun mobH prin I
deterrninarea !egl!, ci un bun mobil prin natura lu1, deoarece dreptul de proprietate
este 1ncorporat ?i materializat In obiectul sau, deci se confund3 cu lucrul ce Ii

!rnpor~dn}a - efectel€ posesiei: pentru bunuriie imobile, posesia poate condl1ce ia uzucapiune, ln
i c!as1flcc.5ril condi\iiie art. 930 sl urm. Cciv., iar pentru bunurile mobile, posesorul este prezumat \
ca are un titlu de dobandire a dreptu!ui de proprietate {art. 935 C.civ.), putand Ii I
vorba chiar de un mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului mobil
ln masura In care sunt lndepiinite ceriniele care rezu!t::i din art. 937 C.civ. sau posesia
poate conduce la dobandirea proprieta\ii prin uzucapiune fn condi\iile art 939 Cciv.;
- publicitatea Jnstrainarilor se aplica, in principal, 1n materia bunurilor !mobile;
- lnstr.2iinarea bunurilor imobl!e este supusa, ca reguli\ 1 unor cerinte mai riguroase;
- bunurile comune ale so\ilor: 1nstrainarea sau grevarea unui bun imobil nu poate fi i
facuta de catre unul dintre so1i decat cu consim\amantul expres al celuilalt so\: de I
asemenea, este necesar acordul ambilor soti pentru a se dlspune, cu titlu oneros, de
bunurile rnobiie comune a caror !nstri.!in~re
este supusa 1 potrivlt legii, anumitor ,1
i formalita\i de publicitate, precum ~i pentru schimbarea destina\iei bunului comun; I

i pentru situa\ia In care instrainarea bunului mobil comun nu este supusa unor astlel l
I de formalita\i, pentru darurile obl~nuite, precum >i pentru actele de dobandire a I
l.Eunurilor cornune, nu este necesar consimtam~ntul celuilalt s.o\ (art,_345·346 C.civJ;_J

-- - -·· ----- -----------------------------~


R/\PC)FfrUtJURID!C CIV\L 27

- ---------------- ---;;;;; ;~-;;;;f;~ r;;;;~;!i,j;f~;;t;;


-- executarea silita e:;,.te supusa unor reguli dupa curn se urrnc1·es1:e un bun
rnobil sau un bun
reale: doar bunurlle rnobi!e pot forrna obiPctul unul de
2480 c.civ.L In timp ce Jn matede de putern vorbi at§t de bunuri rnob1le 1

cat;;! de bunuri lrnobile (art 2343 C.civ.);


contractul de daca donatia are ca ob!ect un bun tmobfl, trebule s2, lmbrace
forrna autentit8, ad validitate1n 1011 alln. {l) 1n timp ce_, daca pri~
ve;;te bunuri mobile corporale 1·n valoare de pana Jn 25.000 nu E>~<;te necesadi '
respectarea acestei forme ~ dar manuai [art 1011 aiin. (4)
- competen\a teritoriala in pricinile prlvitoare la imobile aparjine, de regula, instan~ei
!n a carei circumscriptie teritoriala se afla $ltuat imobi!ui, tnsa In cauzeie referltoare la
bunuri mobile este competenti!i, Jn principiu, instan\a de la domicHiul paratu!ui;
- Jn dreptul international privat, lmobilele sunt carmuite de legea locului imobilului .
(lex rei sitae), iar mobilele sunt carmuite de legea personala (lex personolis), care j
1 poate fi legea__rJ1J\ion_alii (lex_e_o:E'.iC!::l_sau /egea dof11_iciliului (lex domici!ii)_, __ .~-- _J

3.2.2.2. Bunuri ~flate in circuitul civil §i bimuri scoase din circuitul civil
I Crlteriul de - dupa criteriul regimului circulatiei lor juridice, bunuriie pot sa se afle in circuitul
: ctastfltare din circuituf civil.
BunurHe a?lqte NotiUne: bunurile care pot fl dobandite sau 1nstrainate prin acte juridice;
In circuitut civH - regula: bunurile sunt in drcuitul civil, afarii de excepiille prevazute expres de lege;
ele pot fi instralnate, pot face obiectul unei unnariri silite ?i pot fi dobandite prin orice
mod prevazut de lege [art. 553 alin. (4) C.civ.];
-- distingem:
a) bunurile care pot circuia liber, ne1ngradit;
b) bunurile care pot fi dobandite, detinute sau lnstrainate numal cu respectarea
anumitor condi\ii restrictive (spre exemplu, armele de foe 'ii muni\iile, materialele
explozi11e, produsele 'ii substan1ele toxlce,_oblecte de c_ult). -~---i
Bu nu rile Notlune: bunurile care nu pot face obiectul unui act juridic civil translativ sau consti-
scoa:se d~n tutiv de drepturi reale (art. 1229 C.civ.);
cJrcuitul z:ivU - sunt scoase dln circuitul civil numai lucrurile care, prin natura !or1 nu sunt suscep~
tibile de a forma obiectul dreptului de proprietate 'Ii, pe cale de consecinta, obiect
(derivat) al actelor juridice, adica a,,a-numltele lucruri comune (aerul, razele soarelui,
apa m.3rii etc.), care, fiind inepuizabile, nu aparJ;in nimfinui ;;i al caror uz este comun
limitele de

ior.

'--~'.
-'i'~;_
28 RAPORTUL JURIDIC CIVIL

. ---··· --~,.~--.---- ~--

cdterlul po:;ibiiit2tii de a fl lnloculte uneie cu altele in executor ea une~ obliga\ii


c.jas1fk:are :!!.lbcu1uri.i". S.U>(lt.J1Jr'fi.1t>11...".._'1.' nej<mgibile, ........ ·····-·-··-···--·-·· ·--······-----;
Surn.tile
alteie Jn exe:cc'.']u.t;tairrc;e;Ja u.ri"i1".t!i~1i'..l'lri:_5,lj~~in~t~5!:~~,L-- ··-·······i
bunurlle care nu pot fi inlocuite cu alteie in executarea unei obliga\ii, a,a incat debi·
r:u este 1iberat bunulul
caracterul fungibil sau nefungibil al unui bun este dat nu numai de natura bunu/w~
poate fi dat ~i de vointa pdrtilor unui act juridic, ceea ce tnseamna ca parti!e pot
conveni ca un bun fungibil prin natura sa sa fie considerat nefungibil [art 543 alin. (3)
C.civ.];
- bunurile fungiblle sunt bunuri determinate generic (bunuri care se individualizeaza
prin insu~irHe speciei sau categoriel din care fac parte, ~i anume prin indlcarea numa-
rului, greuti:itii, masurH etc.);
- bunurlle nefungiblle sunt bunuri individual deterrninate, certe (bunuri care, potrivit
naturii lor sau vointei exprimate de partile actului juridic, se individualizeaza prin insu- !
- aprecierea valabilita\ii pla)ii:
a) In cazul bunurilor nefungibile, debitorul face o plata valabila numai daca
bu nu I nefungibil, obiect al raportu!ui juridic incheiat cu creditorul;
b} in cazul bunurilor fungibile, debitorul se poate libera de obligatie daca preda cre-
ditorului un bun de acelasi gen si calitate;
- aprecierea momentului transmiterli sau constituirii dfeptului real:
a) in cazul bunurilor nefungibile (certe), dreptul real se transmite prin acordul de
voin\e al partilor, chiar daca bunul nu a fast predat [art. 1273 alin, (1) teza I C.civ.];
b) fn cazul bunurilor fungibile (de gen), dreptul se transmite din momentul indivi·
dualizarii bunurilor [art. 1273 al in. (1) teza finala C.civ.];
- locul de executare a obliga\iei de predare:
a) bun nefungibil (cert) - unde se gase5te bunul in momentul lncheierii contractului
[art 1494 aiin. (1) lit b) C.civ.];
b) bun fungibii (de gen) - plata se face la domiciliul sau sediui debitorului de la data
lncheierii contractului [art. 1494 alin. (1) lit. c) C.civ.];
c} In cazu: sumelor de bani (bunuri de gen) care trebuie predate, obiiga\iile bane'}ti
trebule executate la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului de la data pla\ii
\art. 1494 alin. (1) lit. a) C.civ.];
riscul contractului (raspunde la intrebarea cine suporta consecintele pieirii fortuite a
bunului care face obiectul presta\iei, inainte de executarea obligatiei de predare):
a) bunuri nefungibile (certe) - riscul este suportat de debitorul obliga\iei de pre-
dare, chiar dad\ proprietatea a lost transferata dobanditorului, 1n sensu! ca debi·
torul obliga\iei de predare pierde dreptul la contraprestaj:le, iar dadi a primit·o, va
trebui sa o restituie [art. 1274 alln, (1) C.civ,];
b} bunuri fungibile (de gen) - riscul este suportat tot de debitorul obligaj:iei de pre-
in sensul ca acesta va trebui sa de valoare
Hl\PORTUL JUR:OiC CiVlt 2.9
-- --------··- -- ~-----~~--

f:@r8 a f:.n1e0 dreprul s& cear5 de doua ori ciln parte~1 ere~
ditoruluL

B{.-f!iuri co11.srtrnplibile ~i
' - ---------------- ------------------------------ ----~----- ------ -----------,
Crltedu~ criteriul consumi3rH substantei or! Tnstrainfiri.I prin trebu'int;i<eci bunurllor
·: cl10s,;fk:~1re bunurHe sunt
fh.trti.Jfl~;:;; mobile a ctlror intrebuintare obi0nuit3 irnplic2l 1nstr3inarea sau cu1riscm1-ct-
i rea substantei [art 544 alin. (2) C.civ_];
m combustibilil etc.
~ bunurHe care pot f1 folosite In mod repetat fiira sa fie necesara) pentru aceasta,
consumarea substantei sau lnstrZiinarea lor;

- calitatea de bun consumptibil sau neconsumptibil este data si de voinia pariilor,


printr-un act juridic de schimbare a intrebuintarii urmi bun consumptibil prin natura
sa, acesta putand deveni neconsumptibil [art 544 al in. (3) C.civ,];
: - in majoritatea cazurilor, bunurile consumptibile sent 'i
funglbile, iar ce!e necon-
sumptibile sunt nefungibile, insa cele doua clasificari nu se suprapun, deci consumpti-
bllitatea nu trebuie confundata cu fungibilitatea;
fl! de exemplu; ultima sticla cu vin dintr~o product;ie de vin celebra este un bun

nu
·- In materia contractuiui de lmprumut daca -r·mprumutul are ca obiect bunuri con ..
sumptiblle, ne vom afla 1n prezenta unui imprumut de consumatie (mutuum)
, (art. 2158-2170 C.civ.); daca 1mprumutul are ca obiect bunuri neconsumptibile, ne
i vom afla in prezen\a unui imprumut de foloslnta (comodat) (art 2146-2157 C.clv.);
: - in materia dreptului de uzufruct: ca regu/a, uzufructui are ca oblect bunuri necon-
sumptibile, care trebuie restituite, la momentul 1ncetarii dreptului, catre nudul
proprietar (art. 703 ~i art. 713 Cciv.); prin exceptie, uzufructul poate purta si asupra
unor bunuri consumpt!bile, caz tn care ne vom afla in fata unui cvasiuzufruct, lar uzu~
fructuarul trebuie sa restituie bunuri de aceea5i caiitate, cantitate si valoare (art. 712

poslbilitatii impartirii bunurilor, .:J ii se sch imha


bunurile sunt divizibile

divh:ib11£
Bwnuri!~

clasificarea vlzeaza lmp3rtlrea ln natura a bunurilor; lmpi1irtirea judlciara a bunurilor


este intotdeauna posibila;
un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil {art. 545
30 MPORTUL JURIDIC CIVIL

- fn materia part<ijului: doar bunurfie dlviz1biie pot fl !mp2lrtite ·;ntre bunul


indiviz1b1l se va atribui unuia dlntre coparta:?i, ceilalti primind alte bunuri sau o su!t5,
sau va fi v§.ndut In rnodul stabilit de ori scos la iiclt;;itie publicJ }1 se va
Ympar\i suma de bani ob\inuta [art. 676 alin. (2) C.civ.];
- In rnateria obHgatii!or cu pluralitate de subiec-te: bunurile indlv!zibile natura lor
fac obiectul obilgatiilor indivfzlbile, In timp ce bunurile divizibile pot face obiectul at§.t
al obligatiilor divizibile (conjuncte), cilt ~i al obligatiilor indivizibile (daca, prin
bunurile divizibile natura lor sunt vazute ca bu'r'nl':Ju;riri1 ..lll.~'.'1'~'ll_e):___ ..~. __J

3.2.2.6. Bunuri principale §i lnmuri accesorii


dupa criteriul corela\iei dintre bunuri (art. 546 C.civ.), bunurile sunt prlncipaie

care poate fi folosit in mod independent, Iara sa fie destinat a servi la intre-
economica a altui bun,
BunurHe care a lost destinat, 1n mod stabil 'Ii exclusiv, intrebuin\arii economice a altui
accesorU accesoriu atat cat satisface aceasta utilizare 546 alin.
Precizi3ri car·aciter,ul de bun principal sau accesoriu deriva nu atat din insu'iiriie fizice
bunului, cat mai ales din voin\a omului, numai proprietaru! ambelor bunuri
stabili destinatia comuna a acestora [art. 546 alin. (2) C.civ.];
- prin transformarea unui bun principal \ntr·un bun accesoriu nu se aduce atingere
drepturilor unui ter1; cu privire la acesta [art. 546 alin. {6) C.civ.);
- separarea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu ii inlatura aceasta
546 alin.
accesoriu urmeaza soarta bunului principal (accesorium sequitur principale),
clasifici'Jrii aeo»;;cir, 1n lipsa de stipula\ie expresa in sens contrar, inclusiv in caz de instrainare sau
de grevare a bunului principal [art. 546 alin. (3) C.civ.J;
- lncetarea calita\ii de bun accesoriu nu poate fi insa opusa unui ten; care a dobandit
anterior drepturi privitoare la bunul principal [art. 546 alin. (4) C.civ.];
e nu exista suprapunere lntre claslfitarea dreptur!!or reale !n principal€ ~i accesor11
~i clasificarea bunurllor in princtpale ~i accesorH, deoarece aceasta din urm3 pri-
ve~te bunurlle ln materialitatea !or; asupra unul bun principal pnate s5 existe un ;
drept real accesoriu (spre exemp!u, un autoturism este dat in gaj), dupJ cum l
asupra unul bun accesoriu exlsta ~i un drept real principal (spre exempfu, ch-ela
unui ~acat este unei

Bunuri frugifere ~i bunuri nefrugifere


i Crf'teriut de criteriul posibilitii\ii de a produce sau nu alte bunuri, bunuriie sunt/rugljere
clasificare
BunurJJe bunurile care, in mod periodic ?i fara consumarea substan\ei
na~;te1-e altor bunurl, nu mite fructe;
bunurilor
RAPORTUI. JUH!DIC CIVIL 31

·-------------- . -----·---- -~-··--- ····~~e;;tibiicie-:;-i


forrna obiectui unui contract de focatiune este sus de a

obt.lnute derlv3) dln fo!oslrea acestora tart:


consumarea ori dirnlnuarea substantei !or fart. _S48 ailn. {l) C.civ.].
Cl~1sifi<4re
:l. fructe naturale: produ.sele directe .?i periodio~ ale unui fi3r2 inter,
ventfa omului, cum ar fi acelea pe tare p8mBntul le de !a sine, productia ~i
sporul animalelor [art. 548 alin. (2) C.civ.J; ,
2. fructe industriale: produseie directe ;;i periodice ale unui bun, ob\inute ca rezultat !
al interven\iei omu!uL cum ar fi retoltele de orice fel [art 548 alin. (3) C.civ.];
3. fructe civile: veniturile rezuitate din folosirea bunu!ui de catre o alt3 persoana In
virtutea unul act juridic, precurn ch!riile, arenzi!e, dobanzile, venitui rentelor ~i divi-
dendele [art. 548 alin. (4) C.civ.].
lmportanta daslfkilrii fructelor
- modul de dobandife:
a) dreptui de proprietate asupra fructeior naturale si lndustriale se dobandeste la
data separarii de bu nu\ care le-a produs [art. 550 alin. (2) C.civ.];
b) dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobande?te zi cu zi [art. 550
alin. (3) C.civ.];
- In materie de uzufruct:
a) fructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uwfructului apar\in
uzufructuarului, iar cele percepute dupa stingerea uzufructului revin nudului pro-
prietar, Iara a putea pretinde <.mul altuia despagubiri pentru cheltuielile ocazionate
de producerea lor (art. 710 C.civ.);
b) fructele civile se cuvin uzufructuarului propor\ionai cu durata uzufructului, drep-
tul de a le pretinde dobandindu-se zi cu zi (art. 711 C.civ.);
- In materia posesiei:
a) posesorul de buna-credinla al unui bun frugifer dobilnde,te dreptul de proprie--
tate asupra fructelor; posesorul trebuie sa fie de buna-credin\a la data perceperii
fructelor; fructele civile percepute anticipat revin posesorului !n rnasura 1n care
buna sa credinta se men\ine la data scadentei acestora;
b) posesorul de rea-credin\a trebuie sa restituie fructele percepute, precum '.Ii
contravaloarea acelora care a ornis sa le 948
produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea s.au diminuarea substantei aces-
tuia, precum copacil unef paduri, piatra dintr-o cariera ~i alte!e asemenea {art 549

- fructeie ?i productele se cuvin proprietarului, daca prin lege nu se


dintre fructe ~i [art. 550 aiin. (1) C.civ.];
- posesorul de buna-credinta dobande,,te doar fructele, nu si productele (art. 948
C.civ.};

l - 'Jzufructuarul are dreptul nurnai la fructe, nu 'Ii la producte, care se cuvin midului

'<",

b
32 RAPORTULJURiDiC CIVIL

, Bunw.:He bunurile care nu au lnsu;;lrea de a da nagtere altor produse, 'in rnod periodic ~i
consumarea Jor,

312.8. Bunuri carporale bunuri incorporale


Cdtedul criteriul modului de percepere, bunurile sunt corparaie ~i incorpara/e,
clasiflt.a!"t:
Bunur!te
omuluL
Bunurile llloiiune: valorile economice care au o existenta ideala, abstracta;
2
spre exemplu, drepturi!e subiective patrimon1ale.
Categorii de bunuri incorporale
1. drepturile reale, altele decat dreptul de proprietate (care este lncorporal 1n obiec-
tul asupra caruia poarta);
2. proprietatile incorporale (drepturiie de proprietate industrial§, drepturile de autor
~i drepturile conexe acestora);
3. titlurile de va!oare: valorile mobiliare (aqlunile, obligatiunile, instrumenteie finan"
ciare derivate sau orice alte titluri de credit lncadrate de Autoritatea de Supraveghere
Financiara In aceasta categorie), precum ,; efectele de comert (cambia, biletul la
ordin 'i cecui);

dobar1di1·ea proprietatii asupra bunuri!or mobile ca elect al posesiei de


dinta (art. 937 C.civ.) vizeaza numal bumJrile mobile corporale, iar numai in
exceptional ~; unele bunuri mobile incorporale, anume titlurile la purtator (art. 940
C.civ.);
- dobandirea proprietatii prin simpla tradi\iune {remitere) se aplica numai 1n privin\a
bunurilor mobile corporale ~i, prin excep\ie, titlurilor la purtator;
- regimul de drept international privat difera, dupa distinc\iile cuprinse Jn Cartea
a VII-a a Codului civil.

3.2.2.9. Bunuri sesizabile ~i bunuri insesizabile


(rlteriui de - dupa criteriu! posibilita\ii de a forma obiectul executarii silite, bunurile sunt
tlasiflcare
Bu nu rile care sunt susceptibile de a forma obiectul silite a debltorului.
sesizaoHe
Bunurile uu1:iu111e care, potr\vit legii, nu pot fl urm8r!te silit pentru realizarea une!
Jnsesizabile
n·r+portant.a materla ipotecii 1 bunurile inaHenabile sau insesizabile nu pot fi
£!asifidlrii 2351 alin. (1) C.civ.];
- daca un bun este declarat, pe cale conventiona!a, lnalienabil, atunci el va fi ~i
zabil pentru aceea?i perioada, daca prin lege nu se prevede altfel [art. 629
RAPORTUl JURIDiC CIVIL 33

dotneniui
crlteriu! forrnei nrr"m'"
din domeniul privat;
clasif!carea nrives;te, cu prc,dder'e, bunurlle ce apartin statului
t'j ~i unita!i;lor ad mi-

.BunurHe dfri - bunurile care Jntra ln proprietatea publica a statului ~i a unitatHor adrninistratfv,,te~
domerittui ritoriale.

···t-::to:.rte-bu~~;;;;;;:~a~~t;;;ct,;;:~~~h,i;~bi~;~i~
! ~
·--·------·~---·-·-·
bunurlle care nu apartln dorneniului public ~i care ln~ra Jn proprietatea privata
' a stalului sau a unitatilor administrativ-teritoria!e {precum si a persoanelor juridice de
l drepl public sau de drept privat). I
1··~ bunu;il; din dome~iul p~biic sunt"iri"aiienabil,;:-~pr~scfipti.bile ~i insesizabile I
-
, [art. 861 aim. {l) C.crv.],
proprietatea asupra bunurilor din domeniul pub!ic nu se stinge prin neuz >i nu '
I poate fi dobandita de terti prin uzucaplune sau, dupa caz, prin posesia de buna-cre-
1 din\ii asupra bunurilor mobile [art 861 alin. (2) C.civ.]; cu alte cuvinte, aceste bunuri
\ sunt imprescriptibile;
- bunurile din domeniul public nu pot fl instrainate (sunt inalienabile), lnsii pot fi date
in administrare sau ln fo\osin\a 1i pot fi concesionate ori 1nchiriate [art. 861 alin. (3)
. C.civ.];
!- bunurile din domeniul privat au acela?i regim juridic de circula\ie, indiferent de
l titular (statul, unita(ile administrativ-teritoriale sau persoanele juridice de drept
public sau de drept privat);
- dacii prin lege nu se prevede altfel, dispozitii!e aplicabiie dreptu!ui de proprietate
prlvata se aplfci!i ~i dreptului de proprletate pub!ic3, Tnsa numai In tn8sura in care sunt
cu acesta din urma 554 alin.

4. Subiedele (partile) raportului

4.1. Categoriile subiedelor de drept dvil


Persoana persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi ;;I de obligatii
25 alin.
- persoana juridica este orice lorma de organizare care, 1ntrunind conditiiie cerute de
lege, este titulara de drepturi §i de obliga\ii civile [art. 25 alin. (3) C.civ.];
- condi\ii!e cerute de lege ca o entitate sa fie persoana juridica (art. 187 C.civ.):
sa
1. alba organizare de sine statatoare;
2. sa alba un patrimor.fu propriu;
sa aiba un licit cu interesul
34 XAPORTUL JURIDIC CIVIL

prin determinarea subiectelor raportulu1 juridic civil se inte!ege cunoa:_;terea partilor


acelui ...•.~.-.....-~~·~····~~·~..~~~-·-~~~~···-~········~····~··
·-In raporturile juridice care au Jn continut un drept abs.olut (raporturi rea!e sau per-
\ut sonal nepatrimoniale), subiectul activ este determinat (titularul dreptului civil), in
nut;&! rapor~ timp ce subiectul pasiv este nedeterminat, fiind alcatuit din toate celelalte persoane
i tu!ui care au obligatia generala, negativa de a nu aduce atingere dreptului subiectiv
absolut.
1n raporturile juridice care au In con;inut un drept relativ (raporturi obiiig<itic•nale),
sunt determinati atat subiectul activ (creditorul), cat •i subiectul pasiv (debitorul).

masura in care, printr-o fapta ilicita, se aduce atingere unui drept absolut (real
sau personal nepatrimonial), se va na5te un raport juridic obliga\ional, in con(inutul
intra dreptui la repararea prejudiciului cauzat ji obliga\ia corelativa a acestui
fiind determinaji atat subiectul activ (creditorul), cat si subiectul pasiv (debi· ,
iiicita !

4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil

? 1 1. [!-
4···-· • ·- ' . preal ab1'l e
· 1ec1zarz
raportul juridic cu pluralitate de subiecte exista In situa(ia !n care acesta se stabi-
intre mai multe persoarie, fie ca sublecte active, fie ca subiecte pasive;
poate exista:
a) o pluralitate activa (mai multe subiecte active);
bi o pluralitate pasiva (mai multe subiecte pasive);
'
i

c) pluralitate mixta (mai multe subiecte active ~i mai multe subiecte pasive);
I -1n cazui raporturilor juridice nepatrimoniale, pluralltatea pasiva nu prezinta interes
1 (subiectui pasiv este nedeterminat, constituit din toate celelalte subiecte de drept

civil, cu exceptia subiectului activ), iar pluralitatea activa este rara, decurgand doar
din creatia intelectuaia (coautoratul);
- In cazul raporturilor juridice reale, piuralitatea pasiva nu prezinta interes (subiectul
este plural, nedeterminat), fnsa poate exista pluralitate activa;
cazul raporturilor obliga\ionale (de crean\a), poate exista atilt pluralitate activa,

4.2.2.2. Pluralitatea subiectelor In raporturile reale


P~uraiitatea posibila atat in materia dreptului de proprietate, cat >i fn cazul
activa reale.
RAPt1RTUL JlJRlDlC C!VJ L 3.S

activa 'fn1brac5 forma propriet2tii corr1ur.2, care, Jz: randul de


632
a) pe cote<<pa1i) l<:oriro1:iri:et13!c:a):
b) proprietatea in devaima$ie (devalma5ia)<

'"' In !W!mrielcte l:ri bun sau m.ai mu!te bu'


nuri sau o universa!itate (spre exempfu, patrin1oniul succesoral), fiecare- av8nd a
cata~partey ide2:13 ~\ abstracta, din dreptul de nrr10rlf1trit:0 dar nu 5l o din
bun (bunurt universalitate) privit(e) in niaterialitatea Jui
rn spre exemp!u: Prirnus $i Secundus cumpara 1mpreun3 o cas.3, convenind ca
fiecare sa aib<1 cate o cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra casei respec,
tive; mo~tenitorn legal; ?i legatarii unlversan sau cu titlu universal a! unei persoane
detin patr\monlu! succesorai 1n coproprletate pana la data efectuf!rll partajului
succesoral;
- coproprietatea poate fi obi5nuita sau fortata [2rt< 632 alin< (2) C.civ<]<
Proprietatea In de<viil:mli>ie
- exista proprietate In devaima~ie atunci cand, prin efectul legii sau In temeiul unui
act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fiira ca
vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote<parji determinate din dreptul de
proprietate asupra bunului sau bunurilor comune (art, 667 Cxiv<);
"de exemp}u: proprietatea SO!iior asupra bunurilor comune dob'3ndite In timpul
ciSisBtoriei In cadrul regimului comunit'3tH !egale; pentru deva!m.3~ia lzvorata
dintr···un act juridic, doi parteneri de viata convin ca bunuri!e pe care le-ar dobandi
oricare dintre ei In timpul parteneriatului sa fie proprietatea lor comuna ln
devalma?ie<
focetarea proprietiitii comune
- In general, proprietatea comuna lnceteaza prin partaj voluntar sau judiciar, cu
ex.:e~>tia proprietatii pe cote-par~i fortate, care nu poate lnceta prin partaj judidar
alin.

4.2.23< Pluralitatea :;ubiectelor in mporturi/e obligafionale (de crean/a)


Notkme
I dhtizibiie 1. divizibilil:atea attivil: obliga\ia este divizibila lntre mai multi creditori atunci cand
fiecare dintre ace~tia nu poate sa ceara de la debitorul comun dec<3t executarea piJrtii
sale din crean\a [art. 1422 alin, (2) Cciv<];
.. de exemplu: daca Primus ~i Secundus TI ·1mprumuta pe Tertius cu 10.000 de lei, !a
scadenta, In tipsa de stipulatie contrara, Primus va fi !ndrept:3tit sd solicite de I.a
Tertius doar parte:a sa din crean1a, adic@ 5.000 de le!, iar Secundus va putea s3~l
cear.3 lui Tertius 5.000 de iei;
2. divizibilitatea pasi11a: obligatia este divizibila intre mai multi debitori atunci cand
aCe$tia sun! obligati fata de creditor ia aceea$i presta\ie, dar fiecare dintre ei nu
fi constrans la executarea obligatiei decat separat ~i in limita partii sale din
1422 alin,
'* spre exempiu: daca Prlmus Ii ~i rert!us cu 12,0GO cie lei,
la In !ips;':l de contrara, datoria se va Yntre eel dol debi~
tori, astfel lnc3t Secundus este ~inut .sil-i pl.3teasc3 lu\ Primus doar partea ce~1 re-vl-
ne din ciatorleJ ad!c3 6.000 de lei, lar Tertius va fi tinut s8-i plii:teasca !ui Primus
difen:Pta de 6.000 d.e lei;
- diviz.ibi!itatea reg.ula in 1naterie de ob!iga\ii cu plura!itate de subiecte
1424 C.2iv.};
daca lege orl pdn contract nu se dispune altfei, debitorli unei obligatii dlvizlbile
sunt tlnuti fata de creditor !'n parti egale iar creditoril pot soi!cita de ia debltorl p2rt1
1

egale din valoarea creantel datorate {art 1423 C.civ.);


m ln cazul raporturi!or juridice civile obHgatlonale, pluralitatea poate sa fie ql mi>.tCT
(mai multi creditori $i mai mul\i debitori);
m exempJu de divizibifitate mixtG: Primus ~l Securrdus Ii lmprumuta pe rertius ~i

Quartius cu suma de 18.000 de lei; In scadenta, Primus nu poate pretinde decat


9,000 de lei, Secundus nu po.ate pretinde decat 9.000 de lei, respectiv Tertius nu
poate fl obligat decBt la restituirea surnei de 9.000 de !ei, ca de a{tfe! Ji Quartius.
Conslderam ca suma datorata fiecarui creditor urmeaza ci fl plc3tlta ln rnod egal de
ambii debitor1, ceea ce tnseamn5 ca Primus este lndreptattt sa primeasctl de la
Tertius 4500 de lei >i de la Quartius 4.500 de iei, la fel cum Secundus este
indrepta\it sil primeasca de la Tertlus 4500 de lei $i de la Quartius 4.500 de lei.
Daca s-ar admite ca unu! dintre creditori poate ob1ine partea sa din creanta de le
oricare dlntre debitori, ar insemna in realitate o combina~ie de divizibi!itate activa
cu solidaritate pasiv-1 prin raportare la fiecare creditor, 1nsii raportul juridic carac-
terizat prin divizlbilitate mixta poate fi asimHat cu situatla In care ar exista doua
raporturi juridice dlstincte nascute-, pe de o parte, intre unui dlntre credltorl ~i cei
doi debitori, iar, pe de alta parte, Jntre celalalt creditor ~i eel doi debitori. Altfel
spus, daca Primus i~ar Ii 1mprumutat pe Tertius ?i Quartius cu suma de 9.000 de lei
;;i, printr-un alt act jurldlc, Secundus 1-ar ft imprumutat pe eel doi debitori tinu~i
divizibil cu suma de 9.000 de lei, Primus ar fi putut ob\ine cate 4.500 de lei de la
fiecare dintre cei doi debitori, iar Secundus ar fi putut ob\ine dlte 4.500 de lei de la
fiecare dintre cei doi debltorL

1. solidaritatea activa: obliga\iile in care fiecare creditor poate cere de la debitor


lntreaga datorie 1 iar plata fJicuta de debltor unuia dintre creditorii so!idari i1 libereazi'i
fata de toti ceilalti creditori soiidarl; creditorul care a lncasat toata creanja are drep-
tul de a da chitan\a liberatorie pentru tot ,; este obligat sa o 1mparta cu ceilalii cre-
ditor! (art. 1434 C.civ.);
•de exemplu: Primus $i Secundus Ii lmprumuta pe Tertius cu suma de 10.000 de
le!, 1n contractu! de imprumut pi3rtile prevazand solidaritatea actlvZI; aceasta
!nseamna ca, ia scadent8 1 oricare dintre eel dol crediton poate cere intreaga surn.3
de 10.000 de lei de la Tertius, care, dupa ce plateste unuia dintre ei, se libereaza si
fa\a de celalalt;
- debitorul poate plati, la alegerea sa, oridiruia dintre creditorii solidari, liberandu-se
astfel fa\a de to\i, 1nsa numai atat timp cat nlciunul dintre creditor! nu I-a urmarit
justi\ie; 1n acest din urma caz, debitorul nu se poate libera decat platind
reclamant 1437
HAP()RfUL JURID!( CIVJL 37

··- soildaritatea activ3 poate sa se nasc3 nurnal din s;;;u din testa·
r(lent, deci dintr-un act 1435
1. solidaritatea fiecare debltor este tinut de creditor pe<1tru ?n>cc ,•vv
0

datorie, Jar plata facuta de unu! dintre codebitorii so!ldari ·1·1 !ibereaza ~i pe ceilalti
de creditor {art. 1443 C.c!v.); codebitorul care a p!Eitit are sa se 'i11tlre1JtE·
7mpot(1v-a ceiorlol·~l codeb"iton ~J sa pret1nd2 tot ce a peste partea sa, 7nsJ
datoria acestora fati'i de el nu rnai este so!idara 1 ci divizibH8 rart 1455 alin. {1}
- soHdaritatea pasivi3 se poate na~te fie din lege exen1piv, sa11ar>ir<?a
llicite de catre mai multe persoane); fie dintr-un act juridic (conventia parti!or sau tes-
tament) (ar1. 1445 Cciv.);
- daca obl'lgatia solidara este contractata 1n lnteresu! excluslv al unuia dintre code~
bitori sau rezultii din fapta unuia dintre ei, acesta este tinut singur de lntreaga datorie
fata de cef!alti codebitori, care, In acest caz, sunt rnnsideratl, 1n raport cu acesta,
fideiusori (art. 1459 Cciv.);
a spre deosebJre de reglementarea anterioara, i11 care insolvabHitatea unuia dintre

codebitorii tlnutl in sol!dar era suportata de codebltoru! care a p!i'ltit 1·ntreaga dato·~
rie, art. 1457 alin. (1) C.civ. prevede ca pierderea ocaziona!a de insolvabilitatea
unuia dlntre codebltorii solidari se suport3 de cJtre to~i cellaltl codebitori In
proportJe cu partea din datorle ce revlne fiec8ruia d!ntre ei;
B exemplu de solidaritate posivO: Primus, Secundus '.ji Tertius savaf?eSC irnpreuna 0

fapta ilicit3 1 care produce un prejudiciu in cuantum de 30.000 de fei lul Quartius,
angajandu-se astfel raspunderea lor civila delictuala. Potrivit art. 1370 ~i art. 1382
C.civ., eel trei vor r8spunde solidar fat3 de v!ctim3, deci Quartius poate pretlnde de
la oricare dintre eel trei autori ai faptei ilicite plata 1ntregii sume de 30.000 de lei
(7n mod 11orma!1 prin cererea de chemare In judecata se solicit3 obllgarea, in
solidar, a tuturor autorilor faptei ilicite la plata despagubirilor pentru prejudiciul
cauzat1 i<ir hotararea va .putea fi executata Tmpotrlva oric8rula dlntre pariltii ob!l-
ga\i In solidar, desigur, pentru 1ntreaga suma), iar eel care Ji plateite (sa zicem,
Primus} are dreptul sa se lndrepte impotrlva ceiorlalti doi, cer8nd lnsa de la fiecare
c§te 10.000 de lei, deoarece obligatia !ui Secundus !Ji rertius fat& de Primus nu este
solidara, ci divizibila;
2
1n acela1i exempfu, insolvabilltatea lui Tertfus va fi suportata de catre Primus ~i
Secundus proportional cu partea din datorie ce revine fiecaruia (In spe\Ei, !r. rnod
egal), sa
dup3 ce a plJtit lntreaga datorie, Primus va fi ;ndrept3tit ii sohcite !ul
Secundus 15.000 d;;; lei, Cu toate acestea, potrivft art 1457 aliri, (2j C.civ., credito-
rul care renunta la solldaritate sau care cons'irnte o remitere de datorle In fa:voarea
dintre codebitori din datorie ce ar fi
No,iiune: obliga\ia care, datoritii vointei exprese a paf\ilor ori naturii obiectului obli-
ga!iel nesusceptibil, prin natura sa, de divizare materialii sau intelectuala (art. 1424
teza a II-a C.civ.), nu poate fi impar\ita 1ntre creditori (lndlvizibilitate activa) ori \ntre
debitori (indivizibi!itate pasiva);
- obliga\ia este divizibila de plin drept, cu excep\ia cazului in care indivizibilitatea a
fost stipulata in mod expres (indivizibilltate conventionala) ori oblectul obligaliei nu
este, prin natura sa, susceptibil de divlzare materiala sau intelectuala (indivizibilitate
1424

::if-

~··
38 RAPORTULJURlDlC ClVlL

·- daca obllgatla este indlvi?.ibHa, indiferent de nurn3rul creditori!or sau a! debito'"i'or


fiecare dlntre credltori sau dintre succesorH lor poate cere !ntreaga presta~ie ce for~
meaza obiectu1 ob!igatie!, iar flecare dintre debltori sau cHntre succesorli .acestora
poate fl constr§ns s.3 execute lntreaga presta\ie [art. 1425 alin" (2} C.civ.]; piata f2icuta
de oricare dintre debitoril obliga\i indivizibii stinge datoria fa\a de toti ceilalti
cod.;;bitorl;
$\ exemple:
i) daca Prfn1us ~i Secundus se oblig.3 sa il predea lul TerUus UD paiton, nu este
posib-i'I ca fiecare debitor sa predea c3te 1/2, astfel lncat Tertius poate cere pre ..
darea pa!tonu1ui fie de la Primus, fie de I.a Secundus;
ii} Primus }i Secundus \mprumutil suma de 10.000 de lei de la Tertius }i Qumtiu" iar
In contractu! de 'imprumut se stipuleaza !ndivizibilitatea atat pasiva, cat ;;i activa;
15
spre deosebire de so!idaritate, ob\!gal;ia indivizibil3 nu se divide !ntre debitori,
intre creditori ?i nici !ntre mo,tenitorii acestora [art. 1425 alin. (1) C.civ.];
• de exempiu, X ii imprumuta pe Y ?i z cu suma de 15.000 lei, iar pana la data
scadentei z decedeaz2, mo~tenirea sa fiind acceptata de M $,i N, fiecaruia dintre
aceqtia revenindu-J o cota de 1/2, In cazul In care Y?i Z s.e obl!gasera solidar de
X, acesta din urma ar fl 7ndrept8tit s3 soHdte de la Y plata lntregii datorli, 7ntruc8t
debitorul Y ramane t!nut In soHdar, lnsa de !a M sau N numai ciite 1/2 din partea ce
ar fi revenit autorului lor, deci numai 3.750 lei de la fiecare. In cazul in care Y ?i Z se
obligasera indivizibil fa\a de X, acesta din urma ar fi lndreptii\it sa solicite de la
oricare dintte Y, M 9i N plata 1ntregii datorii, deoarece indivizibilitatea se m'>ntinP
de debitorului decedat.

4.2.2.4. Comparafie intre obligatia solidarCf ~i obligatia indivizibilii

I Oeosebiri
1 prive?te legatur~ dintre subiectele obiig~tie;, ' .. ;,;, refera, Jn principiu, la obi~ctul obliga\iei;
ea nefiind de natura oblig_a1~ei;
- are ca i:vor voin\a parinor .(solidaritat~a activa
J- ··--··-·----····-------·---·
! - are ca izvor !egea, voin\a par\ilor ori natura obiec·
t _s.".ll..Pas1va) sau legea. (solidantatea pas1.va); .
· - func\ioneaza numai fati'l de cei intre care s-a
1 tulw ..- - - · · - - ·
se transmite ~i la mo~tenitori [art. 1425 alin. (1)
nascut (fata de succesori obligatia se transmite C.civ.];
dlvizata ... art. 1460
- in materie de solidaritate pasiva, debitorul - Jn cazul indivizibiliti3tii pasive, debitorul chemat 'Jn
chemat !n judecata poate sa ceara introducerea Judecata poate sa Ii introduca in cauza pe ceilaltl de-
in proces ~i a celorla!ti debitori numai pentru a bitori cu scopul de a fi obliga\i Ympreuna !a executa-
se intoarce lmpotriva lor pentru partea datorat.3 ! rea presta\iei datorate [art. 1432 alin. (3) C.civ.j.
de fiecare dintre ei [art. 1447 alin. (2) teza a 11-a
raportat la art. 1443 C.civ.].
Asemf]n;J;ri
- presupun dreptui creditorului de a pretinde de la oricare dintre debitori plata intregii datorii (plura·
litate paslva), respectiv obliga'~ia debitorului de a plati intreaga datorie oricaruia dintre credltori (plura·
"ll!a_te ac~va), _ _· - - - · -·--~·----··..--..- - - -..····---..·------·--·-----··---··-~
HAPClFflUl JUHiDIC CIV!l 39

Prenzari· introductive
~··~--~~ ..---.. .. - -..
·~- ..
--~~------

problema schlmb3dl subier:telo~ raportului


·--~·----·-- __
...........- .............................................
c.ivil se pune nurnaf Yn iYiateria ra- i
porturllor lntruc8t Jn materia r2porturilor este !
intransmlslbl! (deci subiectu! activ r3m3ne aceia:;:i), iar subiectul
schimbat (Tntrucat este nedeterminat};
-Tn raporturiie c:e au ln continut un drept reaL doar subiectul activ poate fi schimbat,
subiectui paslv flind nedeterminat;
- in de fi schirnbat
::::.~:::.::.~~~~c~.::.:..::::.:·""....':~~1.:.:::::'..':"'~~~ .._ _ J

Schimbarea persoanei subiectului activ


· - subiectul activ poate fi in acelea'?i moduri prin care se poate dobandi
drept real: dreptul de proprietate se poate dobandi, In condi\iile legii, prin conven\ie,
i subtectuh~i mo?tenire legala sau testamentara, accesiune1 uzucapiune 1 ca efect al posesiei de
I ac:tiv in buna-credin\a in cazul bunurilor mobile §i al fructelor, prin ocupa\iune, tradi\iune,
precum ~i prin hot.3r<3re judecatoreasca, atunci c5nd este transiativa de proprtetate
prin ea insa,i [art. 557 alin. (1) C.civ.]; in cazurile prevazute de lege, proprietatea se
poate dobandi prin efectul unui act adrninistrativ [art. 557 alin. {2) C.dv.] ori prin alte
j moduri de dobandire a dreptului de proprietate, previlzute de lege [art. 557 a!in. (3)
i C.dv.; constituirea dreptului de proprietate 1n temelul Legii nr. 13/1991 privind fondu!
I funciar]; cu exceptia cazuri!or anume prevazute de lege, In cazul bunurilor !mobile

l Schimbarea
pers-oanei
j dreptul de proprietate se dobande,te prin inscriere In cartea funciara, cu respectarea
! ia art. 888 C.civ. 557 alin.
- mijloace juridice, directe sau indirecte, de schimbare a subiectului activ (creditoru- :
lui): cesiunea de creanta (art. 1566-1592 C.civ.); subroga\ia personala (art. 1593-1598
subiectuiu: C.civ . ); nova\ia prin schimbare de creditor [art. 1609 aiin. (3) C.civ.]; cesiunea con ..
'in ! tractului {art.1315-1320 C.civ.); poprirea (art 781 ,; urm. C.procdv.); stipula\ia
pentru altul (art. 1284-1288 C.civ.); mo>tenirea (in cazul persoaneior fizice) (art. 953
~i urm. C.civ.}i fuziunea 1 dlvfzarea sl transformarea (1n cazul persoanelor jurid!ce}
(art. 232-243 C.civ.).
Cesiunea de creanta = conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o
creanta lmpotriva unui tert [art. 1566 aiin. (1) C.civ.J. Pan;ile unei cesiuni de crean\a
sunt cedentul (eel care transrnite crean\a) si cesionarul (eel care ia locul creditorului
ini\ial prin preluarea crean\ei). Creanja care a format obiectul cesiunii ramane insa
neschimbata, pt3strandu~se natura precum ~f eventualeie garantil ce o insoteau;
I cesionarui devlne creditor al debitorului cedat pentru valoarea nominala a creantei,
indiferent de pretul cesiunii §i chiar ~i atunci dind cesiunea s.. a facut cu titlu gratuit. .
Sulbrc•ga\ia pe:rsona!ii- modalitcitea de transmitere, legala sau conventionala, a drep . . I
tului de crean\a catre un ter'\ care J.. a platit pe creditorul initial 1n iocul debitorului. I
,
! Persoana care plate~te datoria debitorului se nurne,te solvens, iar creditorul care
- -~- -- --~·----- - -~
I

l:··.
40 R.l\POHTUL JURlDiC ClVlL

prin1e?te plata se nurne?te Qlr1[Jien_;-. Ca efect ai subrogatiei personale, sofvensul ia


!ocut (se subrogZ:} accipiensuluf, deci subiectul actlv ini~ial este lnlocuit cu o alt3 per-
soan3, care devine noul creditor a! debltor. Sofvensu! {subrogatul) dob8n-
de,te toate drepturile accipiensului (creditorului p!atit), deci dobande~te crean\a cu
toatf:\ drepturlle ~i accesoriHe inclusiv cu eventua!eie garantii ce o !nsotesc.
schimbare de tr-editor:::: substituirea unul nou creditor celui vechi, debi-
toru! devenind obligat fa\a de nou! creditor ~i fiind liberal fata de vechiul creditor; are
!oc atunci c.§nd debitorul contracteaza de noul creditor o obiigatie noua, care
1nlocuie'.;te §i stinge obliga\ia ini\iala [art. 1609 alin. (3) C.civ.J. Tn acest caz, crean\a
veche se stinge <;i se transforma intr·o noua crean\a, avand ca titular pe noul creditor
(de§i obliga\ia veche se stinge, efectele obiiga\iei vechi nu inceteaza, ci se transforma
In efectele obliga\iei nascute prin nova\ie ).
i Cesiunea de contract= o parte poate sa i>i substituie un ter\ in raporturile nascute
I dintr-un contract numai daca prestatllle nu au fost Inca lntegral executate, iar cealait5
' parte consimte la aceasta [art. 1315 alin. (1) C.civ.]. Pentru raportul juridic obliga\io·
nal izvorat din acel contract, in care cedentul avea calitatea de creditor al contractan-
tului cedat, cesiunea de contract constituie un mijloc juridic direct de schimbare a
creditorului.
i Poprirea ~ forma de executare silita indirecta, prin care creditorul urmare?te sumele
: pe care debitorul sau le are de primit de la o terta persoana. Creditorul care urmare~·
te sumele se nume?te creditor popritor, debitorul urmarit se nume>te debitor poprit,
iar ter\ul, care este debitorul debitorului poprit, se nume,te ter\ poprit. Dacii luam fn
considerare raportul juridic obliga\ional dintre debitorul poprit {care are calitatea de
I creditor in acest raport juridic) $i ter\ul poprit (debitor in acest raport juridic), popri·
i rea poate fi privita si ca un mijloc de schimbare a creditorului, deoarece creditorul
urmaritor va deveni creditor al ter\ului poprit, in limita a ceea ce Ji datoreaza debi·
torul urmarit si 1n limita a ceea ce datoreaza ter1;ul poprit fa\a de debitorul poprit.
, Stipu!atia pentni altul = acel contract prin care una dintre par1;i (promitentuli se
obliga fata de cealalta parte (stipulantul) sa efectueze o prestatie in folosul unei terte i
persoane (tert beneficiar), Iara ca ter1;ul beneficiar sa participe la fncheierea contrac· '
tului personal sau reprezentat de stipulant. Stipulatia pentru altul poate constitui un
mijloc juridic indirect de schimbare a persoanei subiectului activ al raportului juddic
obliga\ional, anume atunci cand ea este dublata de stingerea unei obligatii anterioare
a promitentului de stipulant, obligatie avand ca obiect prestaiia pe care promi·
tentul sa o execute In favoarea beneficiar.

4.2..3.3. Schimbarea persoanei subiectului pasiv


Schirnbarea sul)ie1;tul pasiv lntr-un raport obliga\ional (debitorul) poate fi schimbat
!uarea de datorie (art.1599-1608 C.civ.), novatia prin schimbare de debitor [art. 1609
subiectu!ui alirL (2) C.civ.], cesiunea de contract, poprire, stipulatia pentru altul, mo~tenire
cazul persoanelor fizice), fuziune, divizare si transformare (In cazul ne:"n~nr,lnr
HAPOi~TUl JUB!DlC C!VJl 41

i;;; prob!e111a schlmb3rli sub!ectu!ul nu se pozte pune ln ace!e (~1Zt)ri


1·n care obligatia trebuie executat8 persona! de c3tre debltor, !ntn.ic'3t a fost
stabllit3 In considerarea per.'.>oane~ iui (obligatie intuitu pei'Sonm')
Preh..1arrea de datorie "' obliga~ia de a p!i3-ti o suma d.P: bani or! de
execut2 o alt-2:
prestatie poate fi transmtsa de debitor unel alte persoane: a) fie printr-un {:ontract
lncheiat !ntre debitorul ?i nou! Ci5lZ fn care datorlel va
produce efectele nurnai daca creditorul 1$i da acordul; b) fie printr.,un contract
lncheiat l'ntre creditor j>l nouJ debltor, prin care acesta d~n urm:? asuma obHgatia
(art. 1599 C.civ.), Ca efect al pre!ui:irH de datorie nu se na;;te o noua obliga}'ie 1 ci se
. transmite o obliga\ie preexistenta, ca regula, impreuna cu accesoriile :;i garan\iile care
' o lnsoteau, cu excep\ia garan\iilor care nu pot fi despar\ite de persoana debitorului
initial, a obligatiei fideiusorului sau a garan\ii!or constituite de un tert pentru reali·,
zarea crean\ei, care se sting daca fideiusorul sau tef\ul nu i>i da acordul la preiuare.
1 Novaj'.ia prin sdiimbare de debitor ~ cand un debitor nou ii 1nlocuieo;te pe eel initial,
j care este Hberat de creditor, stingilndu-se astfel obligotia initiala. Tn acest caz, novatia
i poate opera fara consim\amantul debitorului initial [art, 1609 aiin, (2) Cciv,]. 'I

Cesilmea de contract poate constitui, pentru raportul juridic obliga~ional In care .


cedentul avea calitatea de debitor al contractantului cedat, un mijloc juridic direct de '!

schimbare a debitorului. '


, Poprirea poate ff privita 5i ca un mijloc de schimbare a debitorului, deoarece ter\ul ,
poprit devlne debitor al creditorului popritor.

Stipulatia pentru altul poate duce, indirect, la o schimbare de debitor, anume atunci i
\ cand stipula\ia este facuta 1n scopul achltarii unei datorii de catre debitorul inl\ial, i
Lflrin intermediul unei a.lte persoane, pe care o fa_(;e debltor al credltorului_ sau.___ ~_J

I
l:
PARTEAl JURIDIC CIVIL,

I. CONSIDERATII GENERALE

manifestarea de voin\a sau, dupa caz, acordul de voin\e facut cu inten\ia de a pro-
efecte juridice, adica de a na~te, de a modifica sau de a stinge un raport juridic

1. prezen\a unei manifestari de vointa sau a unor manifestari de voin\e rnr1u1rfi~


(acord de voin\e), din partea uneia sau mai multor persoane fizice ori persoane
juridice;
2. manifestarea de vointa este exprimata cu inten\ia de a produce efecte juridice
civile;

Precizare cu11ar1rn1 .,act" poate avea doua in\elesuri:


1. primul sens este acela de opera\iune juridica (pentru aces\ sens se utilizeaza ?i i
formula negotium /uris sau, mai scurt, negotium); ,
:!., al doilea sens este acela de fnscris constatator al manifestarii de vointa, adica su-1
portul material care consemneaza sau reda opera\iunea juridica (pentru acest sens se
:fo!ose~te ;;I expresia instrumentum probationis saul mai scurt, instrumentum; Tntr~o ,,
l
_exp.rimare r_iguros exacta, ar tr(!bui_sa__se foloseasdi termem.il_<J!:' ,,inscris"). ··-- -·~---- 1

CLASIFICAREA ACTELOR JUlllDICE

1. juridke ade
plurilaterale
' Crit~rl~I de numarul par\ilor, actele juridice civile se clasiflca in acte unilaterole,
, c!asificare
actele juridice care reprezinta rezultatul voin\ei unei singure par\i (art.
C.clv.};
00 spre exemplu: testamentul, acceptarea mo;;teniril, renuntarea ta mo?tenln:,
denuntarea unui contract de catre una dintre pZ!f!i 1 oferta de a contracta 1 promisiu-
de confirmarea etc
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRt>.CTIJL- IZVOR DE OBUGATii 43

Sobd<>sificare
- dupa cum formare21 sau efectelor impune sau nu cvmunlcarea c3.tre
destlnataru! dire£t al actulul, actele unilaterale se subdasific31n:
1. acte unilateraie supuse c:omunic3lr~i ciind modific@ sau
stlnge un drept 0] destinatarulu1 ~i ori de c8te orl inforrnarea destinatarului este-
necesar2 potrlvit n'lturii actului -·art. 1326 alln. {1)
$ spre exe1T1plu: oferta de a contracta, promlsiunea publ!c3 de recorr1pensa,
denuntarea uni!ateralfl a contractului de mandat etc,;
2" acte unilateraJe nesupuse e<Imv1nh:iirii;
a de testamentuL
No~iune: actele juridice care reprezinta acordul de vointe lvn.;ntPIP concordante) a
bilaterz;ie doua pilf\i;
= spre exemp!u: contractul de vanzare1 contractul de schirnb 1 contractu! de dona-
tie, contractu! de locatiune, contracted de mandat etc.
Subdasificare
- dupa contlnut contractele se subclasifica In:
1

L contracte unilateraie - dau na;;tere la obligatii numai pentru una dintre paf\i, cea-
lalta parte avand nu ma! caiitatea de creditor;
w de exemplu; contractu! de dona\ie, contractul de 'lmprumut de folosln~a {corno~

dat), contractul de !mprumut de consumatie (mutuurn), chlar ;;i atuncf cB:nd ar fl cu


dobanda, ai depozitulul cu tltlu gratuit (neremunerat), al promisiunii unilaterale de
vanzare sau de cumparare (afara de cazul In care beneficiaru! promisiunii, in schim~
bul dreptului de op\iune ce i se confera, se obliga la plata unei sume de bani) etc;
m daca in urma incheierll contractulul, doar una dintre pi3ri;i are ca!itatea de credi"

tor, cealalta fiind debitor, vom ft Jn fa\a unui contract unilateral, chiar daca pe par-
curs se nasc obligatil In sarcina p3f!;li care avea calitatea de creditor, obligatH ne-
urm3rite de p8:rf1 la rnomentuf incheierii contractului, obliga1iile nascute in sardna
ambelor par;i nefiind reciproce >i interdependente (art 1171 teza finala C.dv.);
2. contracte bllaterale (sinalagmatice) ~ se caracterizeaza prin reciprocitatea obligati-
ilor ce revin par\iior ~i prin interdependen\a obliga\iilor reciproce (art. 1171 teza !
C.civ.), deci fiecare parte are atilt ca!itatea de creditor,cat
5i calitatea de debitor;
!fl spre exemp/u: contractul de vanzare,. contractul de antrepriz3, contractu! de

schimb, contractul de locatlune, contractul de lnchiriere a suprafetelor !ocative,


contractul de arendare, contractul de depozit cu titiu oneros, contractu! de lntre-
!lnere1 contractul de tranzactie, promisiunea bllaterata de vanzare~cump2irare etc.;
w toate contractele, decl ~l contractele unil:aterale, fac parte din categoria actelor

juridlce bilaterale sau p!urilaterale, 7n schin1b, actele juridlce unilaterale nu sunt


contracte, deoarece nu sunt conseclnta unui acord de volnte" cl sunt rezultatul
unei manifest3ri unilaterale de
- acteie juridice care reprezinta rezultatul acordului de vointe (vointelor concordante)
a trei sau mai multor par\i;
Eide exemplu: contractu! de societate, daca a fost Jncheiat de eel puttn trei asociatl;
contractul de tranzactie lncheiat de eel putln trei piflr}i; conventla de partaj atunci
cand sunt trei sau m.ai multi coparta~i; contractul de joc sau prln.soare dintre trei
sau mai multe etc.
44 ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACfUl ·~ IZVOR DE OBLIGATll

?mporta.r,ta tormarea valabila a actelor jurldice:


'. <:lastfia'irll a) 7n cazul actelor Juridice unilatera!e, cercetarea va!abilit'1tii vointe\ unice este nu
nurnai necesara, dar §i suficienta;
b) J'n cazul acte~or jur!cHce bllaterale sau plurilaterale, trebuie sf! se cerceteze flecare
dintre ce!e doua sau rnai multe manifest3ri de voint8;
! -- reglrnul jurtdlc al vlcilior de consim\i3m8nt este diferen~iat;
actele jurldice bilaterale sau plurilaterale pot fi revocate de comun acord de catre
p.3rti 1 deci printr-un act simetrlc celui de constitulre 1 In vreme ce asupra acteior juri-
dlce unilaterale nu se poate reveni prin manlfestarea de vointi:i In sens contrar a
autorului actului, cu excep\ia cazurilor expres prevazute de iege;
-In materia cauzei ilic!te sau imorale 1 sanctiunea nu!1t5tii absolute lntervine dac8 sunt
fndeplinite unele conditii suplimentare 1n cazul actelor juridlce bilaterale iart. 1238

oneros i;;i ade


Cri1:eri,Ji de momentul lncheierii 1or1 acteie jur1dice civlle se
dasifkare cu titlu
Acte cu actele juridice prin care fiecare parte urmare~te sa i~i procure un avantaj
tltlu ooeros obligatiilor asumate [art. 1172 alin. (1) C.civ.]:
* spre exemplu: contractul de vanzare, contractul de !ocatiune, contractul de
mandat remunerat etc,
Subclasificare
l. acte comutative - acele acte juridice cu tltlu oneros 1n care, la momentul 1ncheierii
lor, existenta drepturilor ~i obligatiilor par1;ilor este certa, lar lntinderea acestora este
determinata sau determinabila !art. 1173 alin. (1) Cciv.];
~ spre exemplu: contractul de vflnzare, contractui de iocatiune 1 contractul de
antrepriz3 etc;
2. acte aleatorii - ace!e acte juridice cu titiu oneros care, prin natura lor sau prin voin-
ia par1;ilor, ofera eel pu\in uneia dintre par1;i ~ansa unui ca$tig ,; o expune totodata la
riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor §i incert [art. 1173 alin. (2)
C.civ.];
m de exe:nplu: contractu! de renta viagera \cu tit1u oneros), contractul de lntre~
~inere (cu tltlu oneros), contractu1 de joc sau prinsoare, contractul de asigurare,
conventia de constituire (cu tltlu oneros) a unui uzufruct viager, vanzarea unu!
lucru viitor atunci c<3nd cumparatorul f~i asuma rlscul nerealizariL vanzarea unui
drept litigios etc.
lmportan~a subdasiflciirli
- leziunea ca viciu de cons!mtf:imant poate -exista numai !n cazul actelor comutative1
nu insii >i in cazul celor aleatorii (art. 1224 C.civ.);
- actele juridice aleatorii care se referii la jocuri de noroc interzise de lege sunt lovite
de nulitate cauzii ilicita.
ACTUL JU!iiDiC CIVIL. CONTRACTUL ·- iZVOR DE 45
.. -~.-~··----·-·-·-~··---~·

Notiune: acte!e prln can::' una dlntre un·n§re:;t2 s.3 procure ceieHa!te
un beneficiu 1 f2ir8 a ob'tine 1n schlmb vreun ~1rmtc.i 1172 alin. (2i C.civ.];
2
de exemplu: ·1rnprurnutul de folosint3 {comodatul) 1 !mprumuiu! de con.
sumatie f3ra dob3nd;1, mandatu! gratuit, nerernune\·at, etc
Subclasificare

in tot sau Jn parte, !n favoarea unei alte persoane [art,


m de exempJu: dona~Ja, leg:atu! [art. 984 allr.. (2) C.clv.1;

2. at.te dezfnteresate - aceie acte juridice cu tlt!u gratuit prin care dispunBtorul pro-
cura un beneficiu cuiva f;}ri:l sa J~i mic:,;ore:ze patrlmonlul;
spre exempfu: m.andatul gratuit, cornodatul, depozitul neren1unerat.
ijJ

lm1omta11ta subdas1fki!rii
- condiiiile de forma sunt mai restrictive In cazul liberalita;ilor (in general, liberali· Ii
; ta\i!e sunt acte juridice solemne, ceea ce nu este cazul actelor dezinteresate);
regulile preva:zute In materle succesorala in legatura cu reductiunea se aplica numal f
I in cazu! liberalita;ilor, iar cele privitoare la raport se aplidl numai donatiilor, iar nu si i
I
\~ ~~:~~t~~~~i~~~ferit
1
·· · -din punctul de v~dere al~~pacita\ll:legea est~~1~-gener,;\ Imai
rlastficarii exigenta atunci cand este vorba de acte juridice cu titlu gratLrit (sunt instituite anu-
'I·

mite incapacita\i speciale; actele cu titlu gratuit nu pot fi 1ncheiate de catre persoa- ;
! nele lipslte de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransii nici prin I
r reprezentantul legal sau, du pa caz, nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului legal); I
' - in unele cazuri, regimul juridic al viciilor de consimtiimant diferii dupa cum este
vorba de un act cu titlu oneros sau de un act cu titlu gratuit (de exemplu, problema le· I
ziunii nu se pune in actele juridice cu titlu gratuit; pentru a fi vorba de o eroare !
esentiala, in cazul acte!or cu titlu oneros este necesara o cerin\a suplimentara fatii de !
actele cu titlu gratuit);
- in cazul actelor cu titlu oneros, obligatiile partilor sunt reglementate w mai multa
severitate (de exemplu, garan\ia impotriva evic\iunii apare, de regula, in actele cu
titlu oneros ?i numai In mod excep\ional in actele cu titlu gratuit), iar raspunderea se
apreciaza cu mai multa severitate [spre exemplu, "in materia mandatului, art. 2018 I
aiin. {1} C.clv. prevede c2 "daca mandatul este cu titlu oneros, mandataru! este tinut I
sa execute mandatul cu diligen\a unui bun proprietar", iar ,,daca mandatul este cu ,
titlu gratuit, mandatarul este obligat sa ii indeplineasdi cu diligenta pe care o
manifesta in propriile afaceri"];
- aqiunea revocatorie (pauiiana) va reu?i in conditii mai !esnicioase dadl se pune pro- ,
blerna inlaturarii opozabilita\ii unor acte cu titlu gratuit, fiind suficient sa se dove- '
deasca frauda savarjita de catre debitor, 'ar nu ji participarea la frauda a ter\ului
dobanditor al bunului [art 1562 alin. (2) Cciv.];
m;;terie succE>sorala, exista o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu
46 ACTUL JURIDIC CIVIL, CONTRACTUL- !ZVOR DE OBUGATll

Criteriul de - dupa efec.tele produse, actele juridice dvile se clasifica ln acte constitutive, acte
ciasifk:ar€ translative acte declarative.
ikte juridi1:e Ni:J!iu:oe: acele acte juridice care dau na;;tere unui drept subiectiv civil ce nu a existat
tonstltutive
spre exempfu: instltuirea unui uzufruct.. contractul prin care se constftule un
contractul de de
Acte iurifli1:e N<>tilm1?: aceie acte juridice care stramuta un drept subiectiv din patrimoniul unei
transiative persoane 1n patrimoniul altei persoane;
0
de contractul de cesiunea de etc
Acte juridi<:e No;iune: acele acte juridice care consolideaza sau definitlveaza un drept subiectiv
declarative civil preexistent;
~ spre exemplu: actul juridic confirmativ; tranzactla care, Tn prlncipiu, produce efec-
te declarative, fnsa 1 fn anumite cazur!; ea poate produce g.i efecte constitutive sau .
translative [de exemplu, atunci cand, In schfmbul renuntarnor facute de o parte, !
cealalta parte efectueaza sau promite anumite presta\ii - art 2267 alin, (1)
teza
- actele juridice constitutive 'ii cele translative 1,; produc efectele numai pentru
ciasific3rii (ex nunc), lnsa actele juridice declarative l'i produc efectele ?i pentru trecut (ex
- calitatea de avand-cauza o are numai dobanditorul unui drept printr-un act juridic
translativ sau constitutiv, iar nu,; partea dintr-un act juridic declarativ;
-1n principiu, numai actele juridice constitutive 'ii ceie translative sunt supuse publici-
tiiiii imobiliare;
- numai actele juridice translative ?i constitutive sunt supuse rezolutiunil sauj dupa

4. Acte iuridice dvile de conservare, acte juridke civile de administrare ~i acte


juridice dispozitie
Critertul de - dupa tmportanta !or in raport cu un bun sau cu un patrimoniu 1 act-ele juridice ctvi!e
r:iasHficare clasifica fn de de acte de
Acte1mKm;~ """""'" actele juridlce prln incheierea carora se urmare~te p3strarea unui drept
-de r:onservare subiectiv civil sau pre1ntampinarea pierderii unui drept subiectiv civil;
'. - actul de conservare este fntotdeauna un act avantajos pentru autorul sau, deoarece .
presupune cheituieli de o valoare mult mai mica decal valoarea dreptului ce se tindej'
a fi pastrat ori salvat;
·--"__:E!! ex~_mpiu~int~~ruper::a unei.prescrip\i~: lnscrierea unei ipoteci,_soma~1'a ~tc. ----
Acte 11um11;e ! Notiune: actul juridic civil prin care se urmare1te sa se realizeze o normala punere In :
de adml- \ valoare a unui bun sau patrimoniu; !
nistrare l m de exempiu: culegerea fructelor, aslgurarea unui bun; !ocatiunea unui bun etc.; i
I- trebuie facuta distinC\ia 1ntre actul de administrare a unui bun privit izolat de alte
.~i (ut ~inguli) ~i actul de administra~n.',11.Ea!rlmoniu: primul are sernnlficatia
ACTIJL JURlDJC CfVIL CDf\fJgACTUL-·"- lZVOR DE

de act de punere In va!oare a unui bun, f8ra sa se i;;i 1nstr3inarea eel de-al
doilea include Tnsa ;;i acte care, raportate la un anumit bun, act12 de Ynstr.3!·
nare, raportate l-a un n;c;tri1T1c1ni!J. n°mf•zmta 111asuri de norrnal2 !oloslre.
tare{ valorificare a patrirnontu!ui respectiv;
0
spre lnstrdinarea unot bunurl d!r1 patrirnoniu un
act de dispoziti-e raportat la respective!e bunuri 1 Tnsa act de adrninlstrare ropor·
tat la Jn
Nouu1me: actele jundice care 0u ca scop din pal:rirno11iu a untJi sau
grevarea cu sarcini reale a unui bun;
n de exernplu: vanzarea, donatia, renun~area I.a un drept, constltuirea dreptu!ui de
uzufruct, de superficie const!tuirea unei lpotecl, a unui gaj;
1

- uneori, prin norrne speclale, anurnlte ,acte juridice sunt asimi!ate acte!or de tllSjpm·•··
tie doar sub anumite aspecte1 de exe1nplu, din perspectiva capacitatii civile de exerci-
tiu, locatiunile incheiate pe o durata rnai mare de 5 ani sunt aslm!late actelor um1('lff'P
de 1784 alin.
- capacitatea de a lncheia acte juridice civile:
a) actele de conservare pot fi lnchei<Jte singur ?i de eel lipsit de capacitate de exer·
citiu [art. 43 alin. (3) C.civ.];
b) actele de administrare, in masura 1n care nu sunt lezionare, pot fi 1ncheiate de mi·
norul cu capacitate de exercitiu restransil filra a fi nevoie de 1ncuviintarea prealabila
a ocrotitorului legal [art. 41 alin. (3) C.civ.]; pentru eel \ips'1t de capacitate de exer· '.
ci\iu, actele de administrare se incheie de reprezentantul legal [art. 43 alin. (2)
C.civ.];
c) actele de dispozi\ie pot fi incheiate de eel cu capacitate de exercitiu deplina, de
minorul cu capacitate de exerci\iu restransa, dar numai cu incuviintarea prealabila a
ocrotitorului legal, precum ~; cu autorizarea instan\ei de tutela, iar pentru eel inca-
pabil de catre reprezentantul legal, cu autorizarea instan\ei de tutelii; prin excep\ie,
actele de dispozitie pot fl incheiate, filra nicio incuviintare sau autorizare, atilt de
persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, cat ~i de persoanele cu capacitate de
exercitiu restr<!lnsa daca acestea sunt de mica vaioare-1 au caracter cure-nt ~l se
executa la data lncheierii lor [art. 41 alin. (3) ~;art 43 alin. C.civ.];
- In cazul in care s-a dat un mandat general, pentru actele de dispozi\ie este totu~i
nevoie de un mandat special [art. 2016 alin. (2) C.civ.];
- a-cceptarea rno;;tenirii: nu pot fi considerate acte de acceptare tacit3 a n1o~teniril
nfci actele de conservare $i nicf actele de adm!nistrare provizorie caracter urgent},
in schimb, actele de administrare definitiva (ce nu au caracter urgent ~i angajeaza
viitorul), precum ~i actele de dispozitie presupun intentia neechivoca de a accepta
tacit mo>tenirea (art. 1110 C.civ.);
- doar actele de conservare sau de administrare pot constltui obiectul gestiunii de
afaceri (art. 1330 C.civ.);
-1n materia coproprieta\ii obi'.inuite, actele de administrare pot fl facute, ca regula, cu
acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti, pe cand actele de dispo·
zl\ie cu privire la bunul comun nu se pot 1ncheia cecat cu acordul tuturor coproprieta·
rllor 641 de ·incetarea de
48 ACTUL JUR!D!C Cl\/IL CONTRA{1"UL ~- !ZVOR DE OBUGAT1!

--. du pa n1od·~·1··~i;fu·~;;~re 1 aCte!e ·~~----~T~ile se cla~ifica In acte Cons~:~~u;f;;- acte.. ]


acte
Notiune: actele juridice care iau na~tere fn -mod valabil prin slmp!a
voin\ii a partii sau a par\ilor, neinsotite de niciun fel de forma [art. 1174 alin. (2)
C.civ.];
~ chiar dacii par;i!e 'in\eieg sa 1nso\easca manifestarea de vointii de redactarea unui
1nscris care sa o consemneze, ele o fac nu pentru validitatea actului, ci pentru a~$i
asigura un mijloc de probii privind incheierea >i con\inutul acestuia;
ln materici acte!or
iiicte mr•inif·e illotiunl": actele juridice a caror validitate este supusa lndeplinirii unor formalita\i pre-
s"o1f:mnt: vazute de lege [art. 1174 alin. (3) C.civ.]; aceasta forma (de regula, forma autentica)
reprezinta o condi\ie pentru 1nsa,i vaiabilitatea actului juridic respectiv;
., spre exempfu: testamentul, contractul de donatie, contractul de lpoteca, contrac~
tu1 prin care se stramuta ori se constituie drepturi reale ce urmeaza a fl tnscrise In
cartea funclara etc.;
- reprezlnta exceptia Jn rnateria lnchelerii actelor juridice;
- de regula, formalita\ile cerute de lege se refera la forrna pe care trebuie sa o irnbra-
ce actul, insa nu btotdeauna formalitatea vizeaza numai acest aspect;
1$ de exemplu: in materia contractului de fiducle 1 solemnitatea consta In lndeplini~

rea urm5tnarelor condltll: un anurnlt continut predeterminat de lege (art. 779


C.civ.) + obligativitatea fnregisttarii fiscale (art. 780 C.civ.) + forma autentica a
contractului [art. 774 alin. (1) C.civ.];
m nu trebuie sa se confunde actul juridic solemn cu actul autentic ?i nici cu actul
notarial:
i) astfe!, actul juridic solemn se refera la noi!unea de act 1n sensul de negotium, pe
cilnd actul autentic :Jl eel notarial se refera la no~iunea de act vazut ca instru-
mentum;
if} nu toate actele so/emne sunt ~i acte autentice; spre exemplu, testamentul
o!ograf este un act solemn (legea cere lndeplinirea anumitor formalitati pentru
valabilitatea luiL 1nsa nu este ~i un act autentic, cl un lnscris sub semnatura privata
(scris, semnat $i datat de mana testatorului- art 1041 C.civ.);
iii) nu toate acteie autentice sunt acte solemne; astfel, pafi:ile pot sa convina sa
1ncheie un anumlt act, pentru care legea nu prevede o fo<mifl anume, in forma
autentkii; ace! act nu va deveni aci soiernn, intruc§t vointa p3rtilor nu poate
reprezenta izvorul caracterului solemn al unui act juridic civil;
1V) nu toate actele autentice sunt acte notariale; astfel1 inscrisur!le autentice I
cuprind toate actele ce emana de la o autorltate competenta, material ~i teritorlat j
s.3 le 1nch-ele; spre exemplu 1 actul de na~tere, de casatorie de deces, cartea de
1 I
.identltate, proces_ul-ver~~~.~ constata_.:e a unel contrayentiL ~~~
-··-··------ ·----··-------··- - ---------·-· ··-···-- .. --·-·---- --·---···----·-- - . ----
Notiumo: actele juridice penttu a c3ror va!lditate este necesara rerniterea bunuiui
[art. 1174 alin. (4) C.civ.j;
·-o in cazl!t acte!or nu tine dt:) r::xecutarea chlar de
lncheierea lul valabil3,. un asemenea act nelu.:ind ln mod valabii decat din
mornentul (remlterii materiale a} bunului care face obiectul
debitorului;
;: spre exemp/u: imprumutul, atat eel de folosin~a {corriodatul), cat ~l eel de consu-
daru!
- actele jurldice solernne: nerespectarea formei prescrise de atrage sa11q1ur1ea
nulita\ii absolute [art. 1242 alin. (1) C.civ.];
-1nche'1erea actulul juridic solernn prin mandatar: apilc3ndu-se principtul sfmetrlei de
forma, este necesar ca ~i procura sa 1mbrace forma solemna [art. 2013 alin. (2) C.civ.];
- modillcarea actului juridic solemn nu se poate face dedit tot prin forma solemna
1243 C.civ.);
este diferitin cazul celortrei de

6. Ade juridice dvile patrimoniale §i acte


Criteriul de

rnonu!ne: actele jurid'ice care au un con\inut evaluabil pecuniar;


In principiu, sunt asemenea acte cele care privesc dreptur!le reale ~i mE!mun1e

No!iu1ne: actele juridice care au un continut bani;


"de exemplu~ 1ntetegerea parin!11or unul copil din af.ara casatorle'1 ca acesta sa !a
numete de fami!ie al unuia el sau numele lor de reunite.
- 1n materia nulitati!or: nu se pune problerna ,,restituiri'I presta\Hlor" in cazul actelor
nepatrimoniale;
-- -1n materia simu!atiei: regull!e dln materia simulatiei sunt ap\icablle nurnal \n cazul
juridice patrimoniale, nu ;;i l"n cazul actelor juridice nepatrimoniale (art. 1294

ocrotirii

7. Ade ju:ridice cu ex~~cu:tm·e amt:r~o (u110


executare continua sau succ1esi1va

Criterlui de dupa modul de executare, actele jurid\ce dvile se dasifica in acte cu executare
cu contlnu{; sau
actele juridlce a c;3ror executare presupune una sau mo:l mu!te prestati'1 din
cu exectitare partea debitorului1 care se execut.:i instantaneu, dee! dintr-o data, iar nu continuu sau
dintr-o dala succesiv.

I
Ir
SO ACTUUURIDIC CIVIL CONTRACTUl - IZVOk Dt OBUCiAJll

timp;
0 de exernpJu: presupun prestatil succesive contractul de !ocatit1ne, contractu! de
arendare, contractui d<: societate;
"' actul juridic care are In continut o ob!igatie de a nu face :se executa contlnuu, In
sensul ca debitorui unel asen1enea obHgatil este tinut permanent sa se abtin~, de !a o
anurnlta activitate;
contractul de furnizare de servidi poate fl cu executare continua sau succesiv-3, Jn
de prestatlile concrete {aiimentarea permanenta cu api§ sau aprovizionarea
cu
pentru neexecutarea imputabila sau pentru executarea necorespunzatoa-
re s,au cu 1ntl3rz!ere este rezolutiunea, In cazu! contractelor cu executare dlntr.. o data,
; contractul desfiintandu-se cu efect retroactiv, iar In cazul contractelor cu executare
j succesiva va intervenl rezilierea, care are ca efect desfacerea contractu!ui numai pentru
! viitor, lnsii efectele nulita\ii opereaza atat pentru trecut, cat ?i pentru viitor, indiferent
I de felul actului (cu executare succesiva/dintr-o data)- art. 1254 alin. (3) Cciv.;
a potrivit art 2263 alin, (2} C.civ,, 1n materia contractului de \ntre\inere, neexecu-
tarea culpab11;5 a obllgatlei de lntretinere atrage ca sanctiune rezoltitiunea, iar nu
rezl!lerea, deoarece aceasta din urma presupune ca, In contractele slnalagmatlce,
obligatii1e ambelor p@rti contractante sa alb§ caracter succesiv, ceea ce nu se
lnt§mpla In cazul contractului de intretinere cu titlu oneros, deoarece transferui
dreptului de la crecHtorul lntretinern la debitorul acesteia se produce uno ictu; In caz
de neexecutare imputabi15, contractul de lntretinere se desf1inteaza ~i bunu! sau alta
prestatie se redob3nde~te cu efect retroactiv, iar imprejurarea ca 1 In ipoteza in care
culpa apar\:lne debltorului intretinerii, nu se restituie va!oarea lntretinerii prestate {~i
contravaloarea folosintei bunufu1) este justificata de ideea de sanc}iune specifica :;;l
de caracterul aleatorlu al contractului (respectiv de compensarea cu prestatiile
efectuate};
0 sanctiunea lnddenta este rezolutiunea (iar nu rezilierea} ~i In cazul contractului de

renta viagera, conform art. 2251 C.civ. {desigur, numai fn acele ipoteze In care legea
admite desfiintarea contractului de renta viager3 pentru neexecutare), precum ~i in
cazul aitor contracte Jn care obligatia unela dintre p3f1i presupune o slngura presta~ie
(de exemplu, v§nzarea cu plata pre·~ului In rate; de altfel, referltor la acest exemp!u,
se poate considera ca p~ata ln rate reprezinta doar o modalitate de executare a unei
prestatii unice, anume plata pre\tllui);
- in cazul contractelor cu executare dintr-o data, creditorul nu are dreptul la rezolu\iune
atunci c3nd neexecutarea este de mica insemnatate, pe cand In cazul contractelor cu
executare succesiva, creditorul are dreptul la reziliere, chiar daca neexecutarea este de
1 mica 'lnsemnatate, 1nsa are un caracter repetat [art. 1551 alin. (1) C.civ,];
suspendarea executarii, din motive de for\a majora, pe toata durata imposibilita\ii de
executare [art 1557 alin. (2) teza i C.civ,J, poate interveni numai 1·n cazu,1 actelor juridice
cu executare succesivi*;
- dad\ una dintre par\ile contractante are dreptul de a denun\a unilateral contractul,
condi\iile exercitarii acestuia difera dupa cum contractul este cu executare dintr-o data
cu executare succesiv.3 1276
ACTUI. JURIDlC CiVIL CONTRACrnL IZVUH DE OFJUUAJil 51

rlPnuntitrii un!iaterale 2 contractuiui lnchelat pe durata nedeterrr!inat2i


vizeazZ\ contracte\e cu ex-ecutare succesivi:i;
11ir1uH:e cu. executare su<:ces1va, pentru fiecare Lm!St<1!1e curge cate
d10;tir1cta, cu cazuiul ln care succeslve a!ca~
flnaHtatea lor, rezultat.3 din lege sau din vointa p2rtilor, un tot unitar

"""m-e cu executare continua sau 1n llpsa unei contrare, efectele


rezolutorii se produc numai pentru viltor, In sensul ca prestat!ile
1407 alin,

8, Acte accesorii
: de raportul dintre ele, actele juridice civile se clasifica In acte principaie ~; acte
,.,"~--Fi""""f"'
I Acte jm'idiice
1
t.·:<$':»'"
,'4<'tr '\;; -

NOfm:ne: actele juridice care au o existenta de sine statatoare, regimul lor


de eel al altui
llio\iune: actele juridice care nu au o existen\a de sine statatoare, soarta lor juridicii
depinzand de soarta altui act juridic, principal;
0 spre exemplu, c\auza penala, flde-Jus·1unea 1 arvuna, contractul de gaj, conventia de

validitatea actului juridic principal '' men\inerea lui se examineazii numai in func\ie
propriile elemente, independent de alte acte juridice, pe cand validitatea ;;i efica-
actulul juridic accesoriu se apreciaza nu numai 1n raport de propriile elemente,
i ci j:l 1n funqie de validitatea $i eficacitatea actului juridic principal;

~ - soarta jurididl a actului juridic accesoriu urmeaza soarta actului juridic principal, !n
ca desfiintarea sau 1ncetarea actului jur'1dic principal atrage 'ii desfiintarea sau
actu!ul accesoriu.

9, Ade !Ulrld,ice uwu"


pot fl 1ncheJ:ate ~i reprezentant
"""''" •m d£c dupa moda!itatea fncheierii !or, actele juridice civ1le se claslfk:ii in aete strict
care incheiate
Notiune: actele juridice care nu pot fi incheiate decat personal, nefiind deci sus-
iJersona~e ceptiblle de a fi lnchelate prin reprezentare;
- reprezinta excepfia Tn materie;
unu!
] Acte -- ---------
juridice care pot fi Jncheiate nu numal personal, ci 'ii printr-un
1 care potfi in,
- i::hei~~te «?i

excep\ia, normele juridice care reglementeaza actul juridic strict


S2 ACTUL JURIDIC CIVIL, CONTRACTUL '"'" IZVOR DE OBLiG;\Tll

capac1tatea de a fncheia acte juridice strici personale este guvernat.:3 de "1nun1ite i


speclale, prevazute expres de lege; '
iurldk:e strict pot inche!a nurna! persoane!e
- valabilitatea actului juridic strict personal se apreciaza numai ln raport de persoana
sau persoane!e care II "lncheie, Jn schilnb, de regul3, I.a aprecierea actului juridic !ri-
cheiat prin reprezentare se are In vedere ~i persoana reprezentantului;
111 de exemp!u, potrivit art, 1299 C.civ,, actul juridic lnchelat reprezentare este
anulabi1 pentru vicii de consimt.3rn.?int atunc1 cand consimt3rnf!ntul reprezentan-
tului a fost vidat1 !nsa, daca vidul de consirnt3m8nt prlve:;;te elernente stabilite de
daca a fost vlciata.

10. Ade juridice intre (inter vivos) ~i juridice


moarte (mortis causa)
- dupa momentul In care i,i produc actele juridice civile se clasifica in
intre vii acte cauza de moarte
lllo~iune: acteie juridice care 1?i produc efectele neconditionat de moartea autoru!ui
autorilor !or.
actele juridice de a caror este faptul ca nu 1'.;i produc efectele decilt la
moartea autorului lor, asemenea acte juridice fiind facute tocmai fn considerarea
cazul testamentului.
- actele juridice mortis causa se bucura de o reglementare amanun\ita, pe cand nu
ciaslfk:arii toate actele juridice inter vivos au o asemenea reglementare;
- actele juridice mortis causa nu pot fi decat cele prevazute de lege, ded sunt numai
acte juridice nu mite (tipice):
- actele juridice mortis causa sunt supuse, in general, unor condi\li mai restrictive In
ceea ce prive,te capacitatea de a dispune, iar uneori 'Ii capacitatea de a primi;
- actele mortis causa sunt acte juridice so!emne, 1n vreme ce actele inter vivos sunt

condi\ie
voin\ei par\ilor in stabilirea con\inutului lor, actele juridice civile se clasi-

lor;
civlle intra in aceasta
No;iune: actele la a caror incheiere paf\iie is: exprima voin\a numai in privin\a na,te-
rii, con\inutul acestora fiind predeterminat de norme de la care paf\ile nu pot deroga;
Iii de exempfu, casatoria;

- categorie intermediara: contractul de adeziune, ale carui dauze esen\iale sunt im-
puse ori sunt redactate de una dintre paf\i, pentru aceasta sau ca urmare a instruc-
cealalta dedh sa !e ca atare 1175
53

cond1t1i:ior !or de va!abi!ltate; 1'n cazul actelor 'I

tor flind :stabiHt de norrne imperative: pZi?1ile nu pot prin vointa lor,
aceste ~i nicl r.u pot ueroga de la decl reg;rnul :atestor acte este !
an;rec:iat cu rnult3 Jn cazul actf'!or juridice pot de i
la normele juridice dlspozitlve, astfel lncdt unor asemenea acte I
se face Jn iirnite ma! I
·· actele juridice nu pot fl decat cele stabilite de lege sunt acte juridice
numfte), pe cand acte!e juridice subiective nu se llrniteaza la cele 0xpres. reglementate :
de iege;
-- rn cazuf contractelor de mai frecvent clauzelor abuziv.e.

Criteriui de J - dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina), actele juridice civile
cfasifit:ar+: in acte acte de
No,;iune: actele juridice care nu cuprind o modalitate (termen, condi\ie, sarcina).

Notiime: actele juridice care cuprind o modalitate, adica un termen, o conditie sau o
sarcina.

Precizarr: acte juridice:


a) sunt incompatibile cu modalitatile (de exemp/u, casatoria, recunoa:?terea voiun·
tara a filiatiei, actui de op\iune succesorala);
b) sunt inseparabile de modalita\i (de exemplu, contractul de 1mprumut, contractul
de intre\inere, contractul de renta viagera);
c) pot fi sau nu alectate de modalitati (de exemp/u, contractul de vanzare, cor1tr<ict11I

va\abilitatea actelor juridice, de exemplu, Jn cazul actelor juridice de a


existen\a unei modalitati, lipsa acesteia conduce la inelicacitatea ac1:ult1i;

acte
leg.3tura 1or cu cauza (scopul), actele juridice clvile se clasifica In acte cauza!e ~i
abstracte.
No,til.1ne: actele juridice a caror valabiiitate impiica analiza cauzei lor (scopului !or);
In cazul ln care cauza Jipse?te, este illciti3 sau irnora!a, lnsu~i actul juridic este lovit de

No;iune: actele juridice a caror valabilitate nu implid\ analiza cauzei;


!!I :;pre exempfu, tltiurile de vatoare (actul juridic care a dat na;;tere unui raport

obligational -este inseparabil de lnscrisul constatator, deci Jnscrisul resp-ectiv lncor~


poreaza creanta ce a luat na?tere dln actul jurldic}; avantajul titlurilor de valoare
consta In ca executarea lor nu cere o cercetare a
54 ACfUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL IZVOR DE OBUG1\fll

juridic, debitorul ncput3nd lnvoca exceptia nevalcibilit'3~li cauzei pentru a refuza


executarea.

dupa reglementarea §I denumirea lor legala, actele juridice civile se dasifica 1n


numite acte nenurnite
No;lune: actele jurldice care au o denurnire stabillta de lege, precum §i o reg:lernein-

rnouune: actele juridice care nu se bucura de o reglernentare iegala proprie;


nenumite existen\a unor asemenea acte juridice este o consecin\a a principiulul llberta\ii
actelor jurldice;
z de exempfu, legislatia noastr3 actual.1 nu mai reglementeaza delegatia imperfec-
ta, deci, contractu1 prfn care un tet1 se obliga fa1a de creditor sa execute alaturi de
debitorul initial obligatla asumata anter!or de acesta din urma este un contract
nenumit;
•In categoria contractelor nenurnite nu se inc!ud ~i contractefe complexe, adic<3
acele contracte care reunesc e!ementele a doua sau mai multor contracte numite
(de exemplu, contractul hotelier, ce reune,te elementele contractului de loca\iune,
in privint;a camerei inchiriate, precurr. ~i ale contractului de depozit, Yn privin\a
lucrurllor c81atorului aduse in hotel}; pentru asernenea contracte, In n1asura in care
nu ar exlsta o reglementare speciala, se vor apHca normele prevazute de lege
.. I rentru..elementele (contracteie) com~onent~. - - - - -
Jmporta11~a : - pentru actele juridice num!te, nu este necesar ca pi3rti1e sa prevada intotdeauna
: clasificilril J intregul continut al lor, ci, in masura in care nu au derogat de la dispozi\iile legale ce

' reglementeaza actul juridic incheiat (sau nu puteau sa deroge), acestea se vor aplica
I rn mod automat ?i cornplet; simpla calificare a actului juridic (Tncadrarea lui intr-un
I anumit tip de act juridic nurnlt} este suficienta pentru cunoaiterea regirnului sau
juridic;
I
l
-'in cazul acteior juridice nenumite, se vor aplica regulile stabilite de par\i, lar pentru
: aspecte!e la care p3rtile nu s-au referit In mod expres 1!?i vor gasi aplicare reguiHe
[ genera le care dlrrnuiesc materia obliga\iilor, iar dadl acestea nu sunt indestu!atoare,
i regulile speciale prlvitoare la actul juridic cu care se asearnana eel rnai rnult (art. 1168
i ~.c1v.);
! ('> " •

' • spre exemp/u, potrivlt art. 1651 C.civ., dlspozitiile privind obliga\iile vanzatorului
se apiic8, In mod corespunz3tor, obl!gatiilor lnstraini3torului In cazu! oricarui alt
contract av;§nd ca efect transmiterea unui drept, daca din reglementBrile aplicabile
acelui contract sau din cele referitoare !a ob!igatii fn general nu rezu!t3 aJtfel; de
asemene.a, promisiunea de a !nchela tn viitor un contract real nu va fi guvernata de
reguille ap!icabile contractului real proiectat, ci de cele generale Jn materie de
obligatii, iar numai pentru situatiile neprevaz.ute de regu!ile generaie se vor aplica
la contractul real etc.
ACTUi..IURIDIC CIVIL coN·:·11ACTUL-- IZVOR DE OBUGAT!I SS

m1mion,en1'PIP care trebuie sau pot sa intre In structura actului juridic civii 1 de:ci ele-
dir, care este alc2itu1t acesta.
Sensul - desemneaza ~i o modalitate a actului juridic civil, adica un eveniment viitor 1i
l tent al cuviin- nesigur ca realizare, de care depinde eficacitatea sau desfiintarea actului juridic civil;
! tid -~ l ,,cim1lif<?" L::_1~1_\f(irl:l.i~~c.u_rE':.nt;l,_i:f@i__".s~e_'fc•O)ll•oo:s;i_ittji_cc.~u ."£0".S<J.!_cdl(Je:_ec:l;Ia~1u1:z~a1a'.."':t:LJ!~i':'f.icli_<:_.<=fvil '--· .....J
Clasifi care

1. conditii de fond (numite si condi\ii intrinseci): privesc con\inutul actului Juridic civil;
2. condi\ii de forma (nu mite si conditii extrinseci): se refera la exteriorizarea voin\ei
a
1. conditii esen\iale: acelea care trebuie in mod ob!igatoriu, lipsa
dintre e!e atragand nevalabilitatea actului juridic;
2. condi\ii neesen\iale: acelea care pot fi prezente sau pot lipsl din actul juridic, faril a
valabilitatea acestula,
de nerespectarea condi\ii!or de 'Jaliditate se sanc\ioneazil cu
nea ce intervi- umaIE•ri actu!ui juridic civil;
ne in -cazul ne- cor1diltii de eficacitate: nerespectarea condi\iilor de eficadtate nu atrage nulitatea
respe•:til1·ii lor civil, ci, eventual, alte sanc\iuni (spre exemplu, inopozabilitatea fa\a

numai anumite acte civHe.

2. Capacitatea de a mc:heia adul

2.1. Nothmea capacitate


- aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ~i obliga\ii civile
prin 1ncheierea acte!or juridice civi!e;
- capacitatea este o conditie de fond, generalii, esen\iala ~i de validitate a actului
civii.
- capacitatea de a 1ncheia actul juridic civil este numai o parte a capacita\ii civile, reu~
nind 1 'In structura sa, o parte din capacitatea de folosinta a persoanef fizice sau _juri-
de a
56 ACTULJURID!C CIVIL CONTRACTUL·· iZVOR DE OBLIGATll

Crsµ:ac!tatea de - regula: capacitatea de a contracta art 29 alin. (1)j art 11801 art, 987 alin.
cz:nrtr:actn art. 1652 C.civ"
~ pentru persoarele juridice 1 regula o constituie capacitatea de a dob3ndi orice drep-
turi ;;;i ob!lgatii civi!e 1 afar3 de acelea care, pr!n natura 1or sau potrivit !egii, nu pot
apariine decat persoanei fizice [art. 206 al in. (1) Cciv.]; :
in cawl persoanelor juridice fara scop lucrativ, regula capacitatii de a incheia acte I
lncap;,dl:at<!a
de a contracta
r-
_ ..•• : juridice civile_;;,ste subordonata principiuluispedalita\ii_[art: 206 alin. i~<o.civL~---~

1
exceptia de la regula de mai sus: incapacitatea de a contracta; :
- incapacitatea de a 1·ncheia acte juridice civiie trebuie sa fie expres prev:!iwta de lege ..

1 [art. 29 aim. (1) C.c1v.];

~
- orice dispozi\ie iegala care instituie astfel de incapacita\i este de stricta interpretare :1
$i aplicare (art. 10 C.civ.).
-------- ------------- . ----~----------· . ~
i

Clasificarea Dupa natura !or


I 1. incapacita\i de exercitiu;
: 2. incapacita\i de folosin\a.
Dupa can;inutul sau intinderea ior
1. incapacitiiti generale -vizeaza, in principiu, toate actele juridice;
2. incapacitai;i speciaie- sunt instituite pentru anumite acte juridice.
Dupa izvorul (sursa) lor
1. incapacita\i stabilite de !egea civila (incapacitai;ile de exerci\iu ~i majoritatea inca-
pacitai;ilor de folosinta);
2. incapadtati civile stabilite de legea penala (pedepse accesorii sau complementare;
interzicerea exercitarii drepturilor parinte~ti, a dreptului de a fi tutore sau curator,
lnterzlcerea exerc1taril dreptulul de a parasi teritorlul Romanief, a dreotului de a se 1

afla In anumite localita\i, aceste din urma pedepse afectand dreptul la libera circulatie !

ca drept subiectiv civil nepatrimonial).


modul 1n care opereazii
1. incapacitali ce aqioneaza de drept (ope legis);
2. incapacit8\i ce opereaza ca efect a! unei hot3r£lri judecSitore~.ti {In aceasta din urma
categorie se lnclud unele incapacitatl de foioslnta cu caracter de sanctlune, spre
exemplu, deciiderea din exerci\iul drepturilor parinte,ti, precum ,i incapacitatea de
exerci\iu a persoanei puse sub interdlc\ie).
Dupa opozab!litatea lcr
1. incapadta\i absolute (In sensul ca \mpiedica incheierea valabila a actului juridic de
catre incapabii cu orice alta persoana);
2. incapacita\i relative [in sensul ca Jmpiedica incheierea va!abila a actului juridic de
catre incapab!I cu o anumita persoana sau cu anumlte persoane; spre exemplu, inca-
pacita\ile stabilite de art. 147 alin. (1), art. 990, art. 991, art. 1653 alin. (1), art. 1654
ACTUL.IUR![liC CIVIL. CONTRAClUL- IZVOR DE OBl.IGAfi!

cu caracter de sanctiune (d,,c~dere2

cftati!e ctvHe stabHite de


2. incapacit3ti cu caracter de protectle sau de ocroUre [tutorele nu poate, ln nuine!e
mlnoruiui, sa fac.3. ii nlci sa garanteze oltuia art 144 alin.
incapacitate fiind 1nstitult:3 )i pentru minor,. in conditiile art. 146 alirL {3)

- nerespectarea lncapacita1ii de a lncheia actul juridic c!vi! a11rage, In prlncipiu, sanc-


·~iunea nulitatii actu!ui juridic respectiv, dupa cum
urmeaza:
, Persoana fizicil
i - nuiitate absoluta: dadl s-a nesocotit o incapacitate de folosinta irnpusa pentru ocro-
tirea unui interes general;
- nulitate relativa: dacii actul juridic a fost 1ncheiat cu lncalcarea unei incapacitati de
folosintB instituite pentru ocrotirea unui interes individual sau tu nesocotirea regu~
lilor referitoare la capacitatea de exerci\\u.
l'ersoana jurididl
nulitate absoluta;
a} lipsa capacita\ii de folosin\a la momentul incheierii actului juridic civil;
b} nerespectarea principiului specialitalii capacita\ii de folosin\a de catre persoanele
juridice fara scop !ucrativ [art. 206 alin. (3) C.civ.];
- nulitate relativa;
a} actele incheiate de persoana juridica din ale caror organe de adrninistrare ~i de
control fac parte incapabilii, cei cu capacitate de exercipu restransil, cei decazu\i din
dreptul de a exercita o lunc\ie in cadrul acestor organe, precurn >i cei declara\i prin
lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de funqie, dad\ s-a
produs o viltamare [art. 211 alin. (1) M(2) C.civ.J;
b) depa';irea, de catre organele persoanei juridice, a puterii de reprezentare confe,
rite prin actul de constituire sau statut, 1nsa numai daca ter\ul contractant cuno~tea,
la data 1ncheierii actului, aceasta depa~ire [art. 218 alin. (2) C.civ., interpretat per a
cantrario ~i art. 1251 C.tiv.];
i:;: In principiu, nesocotirea regulilo-r referitoare l<::l realfzarea caµacit3tli de exercitiu
a persoanelor juridice nu se sanctioneaza cu nulitatea [art. 210 alin. (2) ~i art. 218

Consimtamiintul

3.1. Notiune ~i as1pe1cte

- exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil;


consimtamantul este o condi\ie de fond, esentialii, de validitate >i generala a actului
juridic civil.
58 ACTUL JURiDIC CIVIL CONTRACIUL - IZVOR DE OBUGAfl1

regula: p8rtile sunt libere sa forrna de exteriorizare a lor;


* exceptie: cazul acielor jurldice pentru care legezi cere ca rnanifestarea de vo!n-ra
7mbrace o forma speciali'i;
"' spre exerupht1 acte-le julidlce solemne 1174 alin. {3)
- manifestarea de vointifi poate fl:
1. expn~sa: atunci cfilnd ease exterlorizeaza prln Inoda!it5ti de natura sZ o fac3 ln mod
nemijlocit cunoscutl1 cocontractantului or\ ter~ilor;
2. tacita (implicita): atunci cand ea se deduce;
0de exernplu, succesibilul care face un act de dispozitie cu priv!re la un bun sue~
cesora! este socotft c-8 a acceptat, In mod tacit, mo~tenlrea [art 1110 alin. (2}
C.civ.];
; - pentru anumite acte juridice este necesara manifestarea expresG de vointa;
• spre exemp/u, actele solemne, fiducia [art. 774 aiin. (1) teza a II-a C.civ.); scutirea
de raport a dona(iilor [art. 1146 alin. (2) ji art. 1150 alin. (1) lit. a) C.civ.]; accepta-
rea unei donatii [art. 1013 alin. (1) teza I C.civ.]; indivizibilitatea conventionala
(art. 1424 C.civ.); solidaritatea conventiona18 (art. 1435 C.civ.); subroga\ia conven-
. tionala [art. 1593 alin. (3) C.civ.]; fideiusiunea (art. 2282 C.civ.);
i - uneie acte juridice pot fi fi!\cute fie printr-o manifestare expresa a voin\ei, fie
printr·o manifestare tac/ta a voin\ei:
• de exemplu, acceptarea mo~tenirii [art. 1108 alin. (1) C.civ.]; revocarea vo!untara
expresa sau tacita a testamentulul (art. 1051 si art. 1052 C.civ.); retractarea
i revocarii voluntare a testamentului [art. 1053 alin. (1) ,1
(2) C.civ.]; relocatiunea i
I .. (art. 1810 C.civ.); renunjarea la compensatie [art. 1617 alln. (3) C.civ.]. i
M<>dr1litatide 1-=-co~~lm\ii;antul poate ti.exprlmat \n s~ris, verbal sa~ pr!n fapte ori gesturi c~nciu-1
exteriorizare a J dente care, potrivit legii, conventlel p'3Ji:Hor, practicilor statornlcite lntre acestea sau

mantului
I'
uzantelor, nu lasa nicio urma de indoiala asupra lntentiei de a produce efecte juridice
.
J (art. 1240 C.CIV. );
I
I
I
I • spre exemplu: In cazul unei lidtatil, ridicarea m5inf[ poate avea valoare de accep-
tare a ofertel; acoperlrea nuHt3~ii relative prin executarea voluntara a obligatiei la
data la care ea putea fl valabH confirmat5 de c3tre partea interesat3 [art. 1263
alin, (5) C.clv,]; stationarea unui 11 taxi" av3nd afi:?at indicatorul ,,liber" reprez.inta o
oferta tacitii de a contracta, iar urcarea !n autoturism constituie o acceptare tacita
a ofertei etc.
Valoarea juridir:ii a tiicerli
- regula: tacerea nu valoreaza consim\amant;
© exceptie: tacerea vaioreaza consimtamant In urmatoarele cazurl:
a)_ cand leg.ea prevede expres aceasta [spre exemplu, tacita reloca;iune - art. 1810 I
aim. (1) C.c1v.]; I
b) daca par';lie au atribuit expres tacerii o anumita semnifica;ie juridica (de exemplu,
In cazul stabilirii modalita\ii de reJnnoire a unei conven\ii sau de denun\are a aces- 1
tela); l
, c) cand tacerea are valoare de consim;amant potrivit obiceiului sau uzurilor profe· I
L sionale [de exemplu., art. 1196_alln. (2) C.civ., in materia acceptarii ofertel]. ____ J
S9

, vointa este indispensabilii -incheieril actu!ui filnd o ce


! valoare juridlc3 numai rnanifestarea sa;
! - vointa rt:!unejte 'i'n structuro sa doua el~;mente: con.s!rnt3rr1Aintul ?1 cauza (scopul};
prin urmare, !ntre vointa juridlca ~i exist2 o de
lntreg-parte_;
- pr!ncipiiie care guverneaza vointa juridica sunt principiul Hbert5t'il de vo\n1Zt (prlnd-
autonomiei de reale

3.2.2.1. Principiul libertilfii de voinfii

p2lf\:ile sunt libere sa !ncheie orice acte juridice ~i sa determine continutul acestora,
In limitele impuse de lege, de ordinea publica ~; de bunele moravuri (art 1169 C.dv.,
care, sub denumirea marginala de ,,libertatea de a contracta", se refera la contracte,
temeiul art. 1325
s;nt:eza
eiementf!ior C.civ., potrivit carora ,,nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaiterale
: de m:1tnmt de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri", nrinrioi111
: zil pri1,ci1ii1.dui libertatii de voin\a poate fi sintetizat 1n urmatoarele idei:
- subiectele de drept civil sunt libere sii incheie ori nu un act juridic civil;
- subiectul de drept civil este liber sa aleaga cu cine va 1nche·1a contractul sau, dad
este cazul, cine va fi beneficiarul actului juridic unilateral;
daca se incheie un act juridic civil, piirti!e sunt libere sa stabileasca du pa cum doresc
continutui acestuia;
- partile sunt libere ca 1 prin acordul lor 1 sa modifice actul juridic pe care l~au lncheiat
anterior;
- partile sunt !ibere ca, prin acordul lor, sa puna capat actului Juridic pe care /,au
incheiat anterior.
subiectele de drept civil sunt libere sil incheie nu numai acte jwidice nu1n1tH.
acte juridice nenumite (art. 1168 C.civ.);
- cand legea nu prevede i'n mod expres altfel, par\ile sunt libere sa aleaga forma pe
care o vor da actului 1178
1. !imite!e trasate de normefe juridlce imperative {indusiv cele care reglementeaza
ordinea pubiica), precum side bunele moravurl;
- sanqiunea care intervlne pentru nerespectarea acestor limite este nulitatea abso,
luta relatlva a actului astfei

fE·•.
-limJti3rlle ·----de-;C~·le d-i;p~~i!li --~~~potrivlt c3rora nu toate e!em-fu~t~te un~Tl
cur11."'ct sunt rezuJtatul direct ~i nemij!ocit al acordulu1 de vointe ai p3rtilor: _I
a) contractu! de adez:une ··- volnta uneia d!ntce parti mal mult 'incheiere0 -
actu!ui dectit stabilirea conth1utu!ui acestuia (art. 1175 C.civ.);
b) cazul fn care p3rtfie au convenit elernentele esentlale ale contractului, dar ulterior
nu ajung !a un acord asupra elementelor secundare orl persoana c3.rela i-a fost ln-
credintata deterrninarea ior nu 1a o decizle, asti·el lnc5t instanta va dispune, !a cere-
rea oriciJreia dintre pfirtl, completarea contractului, ttnand cont, dupa fmprejurarl,
de natura acestuia 'ii de intentia par!iior [art. 1182 alin. (3) C.civ.];
c) stabilirea de ditre instan\a a cuantumului remunera\iei depozitarului, atunci cand
acesta nu este stabilit prin contract [art. 2105 alin. (2) C.civ.];
d) stabillrea de catre instanta a termenului de restituire a imprurnutului de con-
surnatie, daca acesta nu a lost convenit de par,i (art. 2162 C.civ.);
e) cazurile in care instanta poate aduce rnodificari contractului ori poate dispune Jn-
cetarea acestuia;
• de exemplu, reducerea cuantumului clauzei penale, in conditiile art 1541 alin. (1)
C.civ., adaptarea .contractului, fn caz de impreviziune [art 1271 alin. (2) lit a) C.clv.} j

' ori incetarea lui din acela?i motiv [art. 1271 alln. (2) lit. b) C.civ.j; '
1 3. limitarile impuse de ,,contractele obligatorii", in sensul obligativita\ii impuse de lege
,
1 de a lnchela anumlte contracte;
! w spre exemplu, obligativitatea lncheierii de contracte de asigurare de raspundere
civlla de c3tre propr!etarH de autoturisme; ·
JI. limitarile impuse de respectarea principiului nediscriminarH in alegerea parte- I
Ii nerului contractual. precum :;i de respectarea dreptului de preemp\iune recunoscut
L_d_e_l'."_l,l8 unor a nu mite categoril df'. persoane, (art. 1730 $iurm. 5.civJ: _ _ _ _ _ _~

Principiu I voin/ei reale


cate ori nu existii identitate intre voin\a interna o;i voin\a exteriorizata, potrivit
i concep\iei subiective imbrii\i:;ate de legiuitorul roman, se va acorda prioritate voin\ei
: reale (inteme) a par\ilor, satisfacandu·se prin aceasta securitatea statica a circuitului
civil.
·----··-----~--------·-·-·- -- ~~·-···-------~----~-·.-----··--··~ ____,
Consscrarea - contractele se interpreteaza dupa voin!a concordanta a par\ilor, iar nu dupii sensul
literal al termenilor [art. 1266 alin. (1) C.civ.];
- aceea:;.i concep\ie subiectiva se desprinde :)i din reglementarea simula\iei, \n sensul
ca actul juridic secret este singurul care produce efecte Yntre par\i [in masura \n care
. 1ndep!ine!;te conditiile de validitate de fond - art. 1289 alin. (2) C.civ.], acesta repre- :
i zentand voin\a reala a partilor, indiferent de con\inutul actului public [art. 1289
; alin. (1) Cciv.];
- In plus, manifestarea de voin\a a par\li va produce efecte juridice numai daca a fast
libera 'ii con:)tienta, adica reala, nu :;i dacii a lost a!teratii printr-un viciu de con-
1206
: de sirnulatie, tertilor de bunii-credin\a nu le poate Ii opus actul juridic secret, ,
caz
Lc.<e_c:?!£SPUnd.e vointei reale a par\iior contractante, d numai actul juridic apare.rrtJ
61

deoarece numai acesta putea fl cunoscut


indrept8tjti sa invoce Jn l"avoarea for )i ·1mpotriva
secret -- arL 1290
-- situatia Yn care vointa consen1nat.3 in !nscris nu este cea real;] ~i
real8 s-ar putea stabiH
309 alin. (5) L(lrO<C.CiV,

J,J, 1. Lmm1enmea

Cc·nd•itii rnmu· art. 1204 C.civ., rezultil urmatoarele condi~ii ce trebule indeplinite, cumulativ;
· lative p.Bntru pentru valabil!tatea consimtamantului:
valabilitatea 1. sa fie exprimat In cuno~tinta de cauzii, adica sa provinil de la o persoana cu discer..
namant;
I tului 2. sa fie serios, adica sa fie dat cu inten\ia de a produce efecte juridice;
3. sa adica sa nu fie viciat.

3.3.2. Consimfiimantul trebuie proziina de a persoanii cu di1>c1m1rii1n~int

- discernamantul consta in aptitudinea psihica a unei persoane de a intelege


semnifica\ia fapte!or sale, de a avea puterea sa aprecieze efectele juridice care se
produc in baza manilestarii sale de voin\a;
- lipsa d1scern<':im<lntulu! consta in incompetenta psihicZl a unei persoane de a actiona
critic ,; predictlv privind consedn\ele social-juridice care pot decurge din exercitarea
civile 211
Preclzare . -discemamantul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerci\iu:
a) capacitatea de exerci\iu este o stare de drept, izvorand numai din lege;
b) discernamantul este o stare de fapt, care se apreciaza de la persoan8 la persoa~
( na, in r~port de aptitudinea $iputerea psih_o·inte!ectiva_~le acesteia_._ _ ,,_~·---
CoreJarea i - persoanele fizice cu capacitate dep!ina de exercitlu sunt prezurnate ca au discern.3-1'
notiunii de I mant;
ca(llKita1:e w !1 0
acestora le poate lipsf Ins.a ternporar dfscern8m3ntul "1'n cazurile <1?a-num1te de I
cea de disr:er . . incapacitate naturcrlii (betie, hipnoza, somnambulism, manie puternic&); l
namant - minorul cu capacitate de exercitiu restr'3nsi3 are discernamantul ln curs de formare;
- persoane!e fizice fara capacitate de exercitiu (rriinorii cu varsta pana Jn 14 ani §i per-
soanele puse sub interdiqie judecatoreasca) sunt prezumate absolut ca nu au discer-
namant pentru incheierea actelor juridice civile;
~ discernamantul poate lns8 exista, izo!at1 chiar ia o persoana incapabil.a; sltuatie In
care va !nterveni totu!?i nulitatea relativ8 pentru lipsa capacitatii de exercit1u, chiar
daca, la data !nchelerii actului juridic, persoana pusa sub lnterdictie ar fi avut
discernamant 172
.:~;'.
-?c'i
'?!

b
62 ACTULJUH!DIC CIV!L CONTHAC1UL-!ZVOR DE OBLIGATI!

p-entru persoane!e jurldice nu se pun prob!eme !n aceastii prlvinta, deoarece


!or sunt lntotdeauna fizice cu de
-- este :Jnu!ab!! contr.actuf lncheiat de o care, la rnomentul !nchelerii
tula, se fie '.?i numai vremelnic, 1ntr-o stare care o punea in neputinta de da
seama de urrn3rHe faptei sale {art, 1205 a!in, {1) C.civ,J; prin urmare1 actu! tnche1at de
o lips!t3 de discernamant este lovlt de nufitote relativO;
- contractul lncheiat de o persoand pusa ulterior sub interdiqie poate fi anulat
ia tTion1entul c'3nd actul a fost fi3cut, cauze!e punerii sub interdictie exlstau ~l erau
lndeob5te cunoscute [art. 1205 alin. (2) Cciv.j;
"'.art. 1205 aHn. {2) C.dv. trebuie interpretat restrictiv1 In sensul ca !egiuitorul,
lntr~o tormulare nefericita, a dorit sa sub!ir.ieze ca, !n ipoteza respectiva, anuJarea
nu poate interveni pentru lipsa capacita!ii de exerdtiu, cl pentru lipsa discerna-
mflntuluL Upsa discern3m3ntu!ui filnd o conditle necesara punerii sub interdictie,
nu exista !nsa nicio ra~iune ca, In ipoteza !ipsei discern5m3ntului la incheierea actu~
lul juridic, sa se faca vreo d\stlnqle dupa curn partea lipsit3 de discernamant a fost
ulterior pusa sub interdlctie sau nu, iar, In p!us1 sa existe ma1 multe condl1ii pentru
anu!area actului lncheiat .anterior puneril sub interdictie dec8t pentru anularea
unui act lncheiat de o persoana care ulterior nu a fost pusa sub interdictie, cu at8t
mal mult cu cat punerea sub interdictie este o masura de ocrotire. De altfel, :
condi\iile anularii unui act juridic pentru lipsa discemamantului nu pot sa difere 1n I
raport de momentul introducerii cererii fn aou!are {ln.alnte sau dupa punerea sub
1
~--interdic\ieteve,°"tual, >i dedurata. solu\icmarii pnl_ci:csului. ,___J

3.3.3. Consimtiimtlntul sii fie exprimat cu illtenfia de a produce efecte juridice


CPrint-a-r€iut- - condi\ia rezulta din !nsa>i defini\ia contractului civil (act juridic bilateral sau
I' tata {.iln defin-i* lateral), potrivit careia contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai
persoane cu in tentla de a constitui1 modifica sau stinge un raport juridic {art. 1166
Cciv,), precum 5i din definitia actului juridic unilateral, conform careia acesta presu-
pune manifestarea de voin\a a autorului sau (art. 1324 Cdv.).

Cazuri in tare consim\amantul dat 1n gluma (iocandi causa), din prietenie, din curtoazie sau pura
lm,;es'le intf.~n- complezenta;
- consimtamantul a fast dat cu o rezervi3 mentala, cunoscuta de destinatarul Ed;
ce ef~cte - consim\amantul a lost dat sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea celui
dice 1 care se obliga (art 1403 Cciv.);
! manifestarea de
53

l'fU

. . ,-·--··-··--·····-···-.
~ vk:i!le de
.
sunt acele
~-- -·-·~··· . -····--···~~~.;;:ac.;e;:;;:;;;:;;;;;;;;;;t~
care afecteazEi caracterut ~j
lib er al de a !nchela un act juridic;
-- speclfic viclilor de es1e ca existd manifestarea de
consimtamant}, 1ns3 aceasta este a!terata fie In continutul sau mte1r,ct1Ja1,
con~tient {in cazu! erorii ~l al dolului), fie In caracteru! sau liber (in cazui vfolen\el ?l al
leziunli);
~ denumirea ma! exacta ar fi aceea de vicii ale vofntei juridice, deoarece vlciile
altereaza nu ci

- viciile de consimtamant sunt (art. 1206 Cciv.):


1. eroarea;
2.dolu!;
3. violen\a;

4.1. Eroarea

Notiune
- viciul de consim\amant care consta in falsa reprezentare a unor imprejurari
incheierea unui act juridic.
Precizare Prr'""'" nu este de partea cocontractanta, ci se datoreaza chiar
in eroare (eroarea este spontana).

Clasificare

4.1.. 2.1. Eroarea esentialii ~i eroarea neesenfialii


In functie de consecinteie care intervin 1 eroarea este esentl.ala ~l neesential3

No~iune: falsa reprezentare a realita\ii cade asupra unor frnprejurari considerate im·-
portante de ditre par\i la momentul incheierii actului [art. 1207 alin. (2) C.civ.];
- daca partea ar fi avut o reprezentare corecta a 1·mprejurBr!i respective, atuncJ e-a nu
ar mai fl 1ncheiat actui juridic sau 1-ar fi incheiat in cu totul alte conditii.
Cazuri
1. eroarea poarta asupra naturii sau obiectului actuiui juridic ce se incheie (error in
negotium), 1n sensui ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar
crede ca incheie un alt
64 ACTUL jLJRIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOE DE OBLIGATil

spre exen1pfu, o p;;rtE· crc:de ca fncheie un contract de !ocatiurH?1 iar


parte crede ca fricheie un contract de vanzare;
2. eroarea poarta asupta identlt;3tfi tiz\ce 2 obiectuk1i in corpore),
sensul ca una dintre pi1ri;i crede ca trateaza cu privire la un anurriit bun, iar cealalta
parte are In veden.,:; un alt
"' de exempJu, o parte: vrea sa vancla un imobil situat ln Predeal, Jar ceata!ta parte
accept8, crez.3nd ca este vorba -de -un imobll situat 1n Bucure;.tl;
3. eroarea asupra calitl3tilor substan~iale ale obiectului prestatiel ori asupra
a!tei imprejurGri considerate esentiale de catre p;!;\fti In absenta c5reia actu! juridic nu
s"ar Ii incheiat (error in substantiam);
!!I spre exemptu, o persoana cumpara un lucru confectionat din bronz, crez8ndu-l

tonfectionat din aur;


4 jurisprudent6: substanta obiectului este const1tuit8 din acele calit21tl ale sale core

au fast determinante pentru p3J1i sau pa rte lntr-o asen1enea m.3sur3 fncat, daca ar
fl fost cunoscuta lipsa acestora 1 actu! juridic nu s-ar mai fl lnche!at {C.S.J, s. civ.,
dee. nr. 160/1993, in Dreptul nr. 7/1994. p. 84);
"' eroarea asupra substantel obiectulul nu trebuie confundat5 cu viclile ascunse sau
aparente ale lucru!ui; de exemplu, va ti vorba de eroare In cazuf In care o persoana
m
a cumparat 0 tableta deja folosit<l, creziind ca este noua, schimb, daca tableta,
de~i nouil 1 are un procesor cu o defectlune de fabricatie din cauza c8reia unele
aplicatii ruleaza greu, devin incidente regufile prlvind obllgatia de garantle pentru
viclile ascunse;
4. eroarea poarta asupra identitatli persoanei sau asupra unei calitati a acesteia Tn
absen\a careia contractul nu s-ar fi incheiat (error in personam); eroarea asupra iden-
titili;ii sau lnsu:jirilor esen\ia!e ale persoanei cocontractante sau beneficiare a actului
juridic unilateral sau a stipula;iei pentru altul vizeaza, de regula, acteie juridice ln-
cheiate In considerarea unei anumite persoane, deci acte!e juridice intuitu personae;
i:i eroorea lezionarO {ce intervine atunci c§nd falsa reprezentare cade asupra valorii
econornice a contraprestatfef) nu este supusa reguli!or de la eroare (error in
substantiam), cl reguhlor de la leziune ca vidu de consimt3m3nt; prln urmare,
rezutta ca majorul nu va putea obtine anularea actului juridic astfe! Tncheiat decat
in condi\iile art. 1221 alin. (1) >i art. 1222 alin. {2) C.clv.;
" dispozl~iile privitoare la eroare se ap!ica In mod corespunztJtor ~l !n cazu! eroril de
cornunlcare sau transmitere, deci atunci cand eroarea poarta asupra declara1iel de
vo\nti?i or1 -c3nd declaratia a fost transmisa inexact prin lntermed!ul unei alte per-
soane sau prln mijloace de comunicare la distan\8 (art.1211 C.civ.).
Sanej:im1e
eroarea esen\iala atrage nulitatea relativa a actului juridic [art. 1207 alin. {l) C.civ.
art. 1325
Eroarea t~otiune:falsa reprezentare a realiti:ltH cade asupra unor lmprejurari mai putin impor-
ca
• tante la incheierea actului juridic, ·in sensul partea ar fl incheiat actul juridic !ii daca
J ar Ii avut o corectii reprezentare a acelor 1mprejurari, astfel incat nu este afectatii

\ 1nsil>i valabilitatea acestuia;


j * de exemplu, eroarea asupra s-tarn civi1e a cump3r3-torului, eroarea asupra calltZlti-
\ lor nesubstan\iale a\e obiectului etc., deslgur, daca p3crtile nu au conslde-rat 1mpre- ,
.J jur3rile rt2spectfve esentia.le pen~:u l~t!eie~~a actului J.~ridic. ---··--·----~·---]
ACfUL JURIDIC C1ViL CONTRACTUL w, !Z\/()B DE

I Qizuri
' 1. ero:are8 care prive;;te rnotive ale contractului 1 cu cazuiut -:n care
prin p3r\ilor asemenea rnotlve au fost considercte hot3r3toare 1207
l alin. (4) C.civ.];
j

! 2. sirnpla eroare de cu!c:ul v:a doar ta cerered oric5rela dintre


1 cu cazului In care, concretiz3ndu-se !ntr-o eroare asupra a fost
!' esentiata pentru fnchelerea contractulul 1210

1- eroar.ea neesentia!a poate atrage eel 111u!t o dirninuare (sau majorare) valor!c3 a I:
LF.'.estatiei, l~sa poate.r3rnane chiar ~l f~:~.~c;,in~ejurid!_~.~··"' ---~----

.2.2. Eroarea de fapt ;;i eroarea de drept


Ullk!llW d~ reprezentate; eroarea se d!stlnge intre eroare
c~as!ticare
reprezentare a unei stari sau situa\ii faptice la

eroarea care falsa reprezentare a realita;ii le i'ncheierea


juridic cu prlvire la existenta sau con\inutul unei norme juridice;
- eroarea de drept este esentialii atunci cand priveste 0 norrna juridica determinanta,
potrivit voin\ei plirj:ilor, pentru 1ncheierea contractului [art. 1207 alin. (3) C.civ.] si
care nu este nici previzibila $i nici accesibild {art. 1208 a!in. (21 C.civ.];
!ii de exemplu, daca ln.ainte de acceptarea unei oferte de a contracta a.pare o dis-

pozitie lega!Ei imperativ.3 care s-ar apllca §i conttactului ce urmeaz.3 a se fncheia (sa
presupunem ca T.V.A. ar ft de 5% la data ofertei de cump3rare a unui bun, 1nsa s-e
majoreaza la 30% p3n8 la data acceptarif ofertei respective), dlspozitie care, dacG
sa
ar fl existat anterior, l·ar fi determinat pe ofertant nu maf doreasca !ncheierea
contractu!ui respectiv, atuncl ofertantul poate sa invoce eroarea !n privinta ofertei
de a contracta;
$ referlrea la dispozitii legal€ previzibi!e sugereaza ca ar putea fi vorba de o eroare

de drept ;;i 1n cazu! In care, dupa 1·ncheier-ea actu!ui juridic, se adopt3 o norma juri-
dicii ce ar urrna sii se ap!ice, prin derogare de la art 6 alin. (2) C.civ., ,; efectelor
vHtoare ale a(;telor jurldice Jn curs de executare. Totu;;l, apredern ca lntr-o astfel
I de situatle ar fi incldent art 1271 C.civ ... care reglementeaza impreviziunea, Jar
1
I

l
numai !n mod exceptional; In functie de lmprejur8rile partlculare ale spe\ei .$i i
numai daca nu sunt aplicablle preveder!le art. 1271 C.civ., s-·ar putea invoca eroa-· (
rea de drept, -;n sensu! existentel unor dispozltii lega!e !mprevlzlbi!e. !
.. - · · - - - - " · - - · · · - · - - - - - - - · - - - - -.. ·--···~~-~-~·~··· ---~~

Eroarea scuzabilii ~i eroarea nescuzabilii


1 Crktc:-!:"41 dB cum este sau nu !mputablla pflrtii aflate In eroare 1 eroarea poate ft scuzabllii ~i
1
clasificare 1208
i Eroarea
>euzablla
.;,_~,

-:0


66 ACfUL JURIDIC CiVIL CONTHACTUL- IZVOR DE OBL!Gl"Ji!

r tn::m·ea 11'k;;ti;;;~;:-e~;roarea irnputab!i2 !n st:nsul ca poart5 asupra unui fapt care,


rie:scuzahHZ: : l'mprejur3ri, putea fi cunoscut cu d!ligente rezonabile 1208 alin, (1) C.clv.];
I - nu sunt scuz2bile: eroarea asupra sofvabi!itati! cocontractantulul; aprecierea erona-
! ta asupra rentab1lit5tii une! operatiuni juridice; eroarea asupra unui element cu pri-
vire ia care riscul de eroare a fost asumat de eel care o invoca sau, dup3 !mprejur3ri,
.1;

sa
, trebuia fie asurnat de acest:a {art 1209 C.civ.);
I m ciind partea aflat@ In eroare a fost negHjenta. nu se rnai justific2 aplicarea unei !
sanctiuni ce ar urn1a sa produca efecte $cl asupra 11nel a!te persoane; rnen~lnerea l
actu!ui juridlc lntr-un asemenea caz poate fi privit8: ~i ca o prel~tampinare a [

1-- .
, (ntfi!'nt de
prejudiciului care s-ar fi pricinuit cocontractantului daca s-ar anula contractuL \
·1~--c-a-ra-~terul scuzabil se aP~~·Ciaza fn Practi-~·a, d~~ regul~·: dup5 un··-criteriu s!J.biectiv (in ·j

aorer:ie1·e a concreto), cle la caz la caz, in raport de experienta de viata, de pregatirea !ji de alte
caracterului r date care ii privesc pe eel aflat in eroare;
scuzab!I - se poate recurge ,i la un criteriu abstract {obiectiv), anurne cornportarnentul unei
persoane cu o diligen\a rnedie "intr-o situa\le slrnilara;
!il de exemplu, daca un vtinzator cere un pret foarte mic pentru o mobila pe care

cumparatorui o considera de epoca, acesta din urma nu va putea invoca ulterior 1


eroarea a.supra substantel lucrului, lntrucat pretu1 foarte mic nu !ndrepti3tea un om i
I sa creada ca fi un de

4.1.3. Structura erorii


structura erorii intra un singur element, de natura subiectivt3 1 §i anume falsa

Proba erorli nu poate facuta dlrect, ti numai indirect, prin probarea unor ele-
sa rezulte starea subiectiva a celui care pretinde ca a avut o falsa
re1JrE,zent<ire a reaiitil1;ii atunci cand a incheiat actul juridic;
j -fiind vorba de un fapt juridic stricto sensu, eroarea poate fi probata prin orice rnijloc
' de inclusiv prin declaratii de martori ,1 prezurn\ii, iar sarcina probei apafiine
care invoca eroarea in cares-a la lncheierea actului

Cerinfele erorii pentru a fi viciu de consimtamant


1. sa fie esentiala;
sa
2. fie scuzabila;
3. in cazul actelor juridice bilaterale sau plurilaterale cu t1tlu oneros, este necesar ca
partea cocontractanta sa fi 5tiut ori sa fi trebuit sa stie ca Yrnprejurarea fals
reprezentata este determinantii pentru incheierea actului juridic fart 1207 alin. (1)

4.1,5. Sancfiunea erorii esenf:iale §i sc:u.z,avtte


1-----
, Nulitatea daca eroarea este esen\iala ,; scuzabila, actul juridic va fi Jovit de nulitate rel11tf11a
1
relativfi 1207 alin.
67

in cazu1 actelor juridice bilatc:ra!e sau plur!laterait.: . nu este necesar r.a fiecarr::
sa se Jn eroarel pentru a fl In vlciulul de cons!mt5rn2nt d este sufi-
cient sa cad3 In eroare nunTcil una dintre- dac5 arnbe!e p2rtl rnat rnul-
te part;i, Jn c3zul contractelor p!urllaterale) au fost ln eroare, flecan:: se poate ""'vcb
de eroarea ln care s~;:.; aflat;
jurisprudenti!t: s-a deds i"n cazuJ ln care contractul de ln1prumvt s~a lrH.:heiat "in
form8 autenticB, nu s-ar putea invoca eroarea asupra naturii juridice a actului .]i
nici eroarea asupra persoanel cocontractante dec§t daca partea se 1nscrie in
deoarece este vorba de con1haterea unor constatBri personale ale notarului public
\prezenta p.3rtilor, continutul declaratfflor !or, faptul ca ji s-a citit contractu!
anterior semniirii) (CA Bucure;;ti, s. a IV-a civ., dee. nr. 425/1999, in C.PJ.C. 1999,
p. 44), De prlncipiu, iar nu la situatia concreta din spetii, solutia tre.buie nuantata,
deoarece s~ar putea invoca, spre exemplu, eroarea asupra- persoanei cocontrac-
tante, dar nu cu privire la ldentitatea acesteia, ci In sensuf ca parted a avut o
reprezentare falsa a existentel unor legaturi/ raporturi cu acea persoana;
a partea care este victirna unei erori nu se poate prevala de ace.asta contrar exi··
gentelor bunei-credinle (art. 1212 C.civ.); i
m eroarea nescuzabil3 ~i eroarea asumata nu pot conduce !a anulabilitatea actu!ui \

juridic [art. 1208 alin. (1) ~i art.1209 C.civ.]; I


!:! spre deosebire de reglementarea anterioar.3, In Codu! civil actual, eroarea de co~

sau de transmitere anularea actului 1211


anularea poate fi evitata daca are loc adaptarea contractului (art. 1213 Cciv.);
- poate fi dispusa in unnatoarele conditii:
a) partea care nu s-a aflat Jn eroare sa
declare ca
dore~!e sa execute ori sa execute
contractul a;;a cum I-a 1nteles partea indreptatita la anulare;
b) in acest caz, inainte de a se pronunta anularea, dar in termen de eel mult 3 luni
de la data cand a fost informata (printr-o notificare) asupra felului 1n care partea
indrepta\ita !a anulare a lnteles contractul ori, dupa caz, de la data comunicarii
cererli de chemare in judecata (prin care se solicita anu1area), partea care nu a fost
In eroare sa declare ca este de acord cu executarea sau sa execute fara lnt3rziere
contractul, a}a cum a fost'in\eles de cealalta parte [art. 1213 alin. (1) 5i (2) C.civ.];
-· efectele adaptarii contractului presupun:
a) stingerea dreptului de a ob\ine anularea contractuiui;
efecte a 1213 alin.

I - viclul de consimt3milnt care const8 In inducerea In eroare a unei persoane, prin--·-1


~---·---·--- ··-----~-·---~-~--···

mij-
_iJ.oace vldene, pen!.'.." a o determina siiincheie unJi'1"'.'lil__<J<:l_jurldic (art. 1214 Cdv.). I
1

Precizari ! dolul este o eroare provocata, iar nu spontana, precum eroarea propriu-zisa;
i sfera de aplicare a doiului este mai mare decat cea in cazul erorii, 1ntrucat, potr!vit I
i art. 1214 alin. {2) C.dv., partea al carei consimtamant a fost viciat prln dol poate cere ,
l_anular.e.a cont_ractului, chiar dad§ eroarea 1n cares-a aflat nu a fost esentiala; ,___J
68 ACTUL JUlliD'C CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGATll

a exemp!u, atunci ctind ceea ce l-a determinat pe Primus sd cumpere un anum\t


lucru de la Secundus B fost credinta eronat5 ca
a pierdut un lucru !dent!c, con
tractul de vanz;;;;:re nu pcate fi anulat pentru eroare spontana1 lns3, dacB aceasta
eroare a fost provocat5 de Secundus, care a sustras ori a ascuns lucrul identlc pe
care JI avea Primus, pentru a-i face sa creada ca l··a pienJut, atund contractul de
v3nzare este de nulitate dol.

EJementul Notiune: utilizarea de mijloace videne (manopere frauduloase, >iretenii) pentru a


obiectiv induce ln eroare;
"" nu constitu\e do!, dln cauza lipsei elementuiui oblectiv 1 simplui fapt de a profita,,
ia !ncheierea actului juridic, de !gnoranta sau de Hpsa de experienta a unei per-
soane, !nsa 1 In raport de lmprejurarile concrete aie spetei, nevalabllitatea actului
juridic ar putea fi atrasa de alte cauze;
* eroarea {spontana) asupra valorii prestatiei nu constituie nici dol, nlci eroare, ca
viciu de consimtamant, dar, daca vanz8toru!, prin manopere dolosive, !-a Indus in
eroare pe curnparator cu privire la valoarea bunu1ui, contractul de vanzare este :
anulabii pentru dol; I
- poate consta atilt 1ntr-o ac\iune (fapta comisiva), cat ,; 1ntr-o inactiune (fapta omi- I
siva);
u spre exemplu, in materia liberalit3tHor, fapta comisiva se concretizeaza In

sugestie sau capta'}ie, adici In specu!area afectlunii sau pasiunli unei persoane
pentru a o determina sa faca o donatie sau un legat;
- dad\ elementul obiectiv consta intr-o fapta omisiva, se vorbe>te despre do! prin reti-
cent6, care se concretizeaza in ascunderea sau necomunicarea celeilalte par(i, in mod
fraudulos, a unei imprejurari (esen\iale sau neesentiale), pe care aceasta ar Ii trebuit

Elementu! Noiiune: intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa 1ncheie


subiectht un anumit act juridic;
!!I nu exista dol daca 1mprejurarea pretins ascunsa era cunoscuta de cealalta parte;
:;! provocarea unel erori fara
rea-credinta nu constituie do!; fn aceasti5 situa~ie,
partea indusa In eroore din neglijenta celeilalte p3rti va putea so!icita despagubiri,
iar dacii sunt l'ndeplinfte cor.dftiile eroril esentiale, va putea cere anularea actului
pentru acest motiv;
dlscernamantului este cu dolul sub

Cet'inta dolului
- manoperele videne sa provinii de la cealalta parte, de la reprezentantul, prepusul
dolului ori gerantul afacerilor celeilalte parti sau de la un ter(, 1nsa, in acest din urma caz,
numai atunci cand cocontractantul a cunoscut sau~ dup.3 caz, ar fi trebuit sa cunoasca
existenta dolului la incheierea contractului [art_ 1214 alin. (1) ,; (3) 'i art 1215 al in. (1)
Cdv_].
b9

din aceasta ar rezulta c3 dolul este aplk~abil doar acteior jurldlce bile-
deoarece numai Jn caz:..il accstora se poate vorbi de
ca do!ul (sub forrna captatiei s-au poate fi 1ntJ!nit ;;i 'in c:szul acteh)r 11mc"'"
unl!aterale; Tn acest c.3z 1 nu mai este necesar8 lndeplinfrea cpr·int<>i
, altfel, potrivit art 1038 alln. (2) C.civ., doiul poate anularea te,;ta1n<1n!ultJi.
! chiar daca manoperele dolosive nu ;:nJ fost savar~ite d€ beneflciaru{ dis.pozi\iiic:rtesta~
mentare ~i nicl nu au fost cunoscute de catre zcesta;
- In cazu/ ln care nu ar fl indeplinit3 aceasta cerinta a dolului, actul juridic bilateral
este totu~i anulabii daca sunt intrunite cerintete erorii esentiafe; daca nu sunt indep!J-
nite cer!ntele erorii esent!ale, victima doluiul comis de un tert are !a lndemana numai
o actiune in despagubire 1mpotriva tertului, autor a! dolului [art. 1215 alin. (2) Cciv.L
nu !nsa ~i lmpotr!va r.eleilalte p13rtl contractante, care este strain3 de dolul ln
- in actuala reglementare, nu mai este necesar ca dolul sa fie determinant pentru In·

4.2.4. ;,a11cp•u111rn atJIUlirn

Nulitatea sanctiunea ce intervine In cazul dolului este nw'itatea relativii a actului juridic afec-
reiativ.3 tat de acest viciu;
- nu este necesar ca dolul sa fie comun-, adlca sa existe pentru fiecare parte a actului
juridic bilateral (sau plurilateral); dacii exista reciprocitate de dol, fiecare parte are
dreptul sa ceara anularea actului pentru dolul a carui victima este;
- chiar si 1n situatia 1n care manoperele frauduloase intrebuintate de una dintre parti
nu au determinat 1nsa§i 1nchelerea actului juridic, d numai acceptarea de catre cea-
lalta parte a unor clauze mai ptJ\in favorabile, se va putea invoca nulitatea relativa a

1. aqiunea in dedararea nulitiitii relative a actului juridic;


2. actiunea 111 raspunciere dvi!a delictualll;
- in afara de anulare, ce! al carui consim\amant a fost viciat prin dol are dreptul si la
daune-interese sau1 daca pr€fera mentinerea contractulul, po.ate solicita numai redu-
.s; fost viciat cerea prestatiei sa!e cu valoarea daunelor-interese la care ar fi 'indreptiilit {art. 1257
C.civ.);
- deci, vict!ma dolului are 12 1ndemana doua actiuni, una In anulare :;i alta 1n raspun-
dere civiia delictuala, pe care le poate ~i cumula; daca insa dolul a provenit de la un
tert, Jar ceaialt3 parte nu a cunoscut ori, dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca do!u!,
eel indus in eroare nu poate cere anularea contractului, ci nun1ai daune-lnterese de la
autorul faptei ilicite [art 1215 alin. \2) C.civ.];
- victima dolului poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea cores-
punz8toare a prestatiilor, ~ln3ndu-se cont de prejudiciul pe care J-a suferlt ca urmare
a dolului (art. 1257 teza finala C.civ.);
chiar daca alege sa confirme actul anulabil (adica sa renunte la a invoca militatea
relativa), victima dolului poate in continuare sa pretinda daune-interese pentru indu-
sa ln eroare 1265 alin.
70 /,\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL-- IZVOR DE OBL!GATil

lntruc§t dolui este o eroare provocata, s·a pus prob!erna daca ar fi po:>ill11a
rea, prin anaiogle.. a dispoz.ltlllor art. 1213 C.civ. referitoare !a adaptarea cantractufai,
fn masura i'n care ln1prejurarfle concrete ale permit aceasto_; solutia majnritara
este In sens negativ 1 avand in vede-re cB do!ul presupune 1ntent1a fraudulnas3 <'.! urieia :
dintre p3rtl 1 a5a !neat actul juridic nu ar trebui mentinut decat daca partea indus8 Jn I
eroare aceasta; in plus, daca legiultorul ar fl vrut sa facB aplicarea $i 1

in materia dolului, ar fi putut sa {; reglemer:teze expres, cum a facut··O la leziune

Praba ao1nrn1u
Celceinvoca - dolul nu se prezurni\ [art. 1214 alin. (4) C.civ.], deci, persoana care solicita anularea
do!u! trebuie actului juridic pe motiv ca a avut consim\amantul viciat prin dol trebuie sa laca
sa I! dmte- dovada acestuia;
deasd m de exempfu, 1ntrMo speta, s-a .s.ollcltat anularea, pentru do!, a unui contract de v3n-
zare av8nd ca obiec..t un teren, pe motlv ca vanzatorul nu !-a !n~tilntat pe cumparator
de existenta unor magistrale de transport a gazului metan pe terenul respectiv, !nsa,
din probele administrate, nu a rezu!tat ca vanzatorul avea cuno~tint5 de existenta
acestora, i.ar dolul presupune un element subiectiv, anume lntentia de a induce In
eroare (LCC.J., s. civ., dee. m. 5149 din 3 decembrie 2003, www.scj.ro);
-fiind un fa pt juridic stricto sensu. eel care pretinde ca a lost indus In eroare poate fa.
ce proba dolului prin orice mijioc de proba, inclusiv prin declaratii de martori :;i
prezurntif;
- spre deosebire de proba erorii, dovada dolului este mai u~or de facut datorita ele-
mentului sau material.

4.3. Violenta

4.3.1. Nofiune
v!ciul de care consta In amenintarea unei persoane cu un rau
natura sa ii produci\, fara drept, a temere ce 0 determina sa fncheie un act juridic, pe
care altfel nu 1-ar fi lncheiat;
8
vidul de consimtam8nt al violen!ei poate fl 1nt.3lnlt ~j In cazul persoanelor juri-
dice, avand in vedere ca 1egea nu face vreo dlstinc\ie 1n func~ie de victima ame-
nin~arii $i ca persoanele juridice 1~i exprima consim1amantu! tot prln intermediul

Clasificarea violentei

4.3.2.1, Violerqa fizica §i vinlenta morala


raului cu care se amenin\a, violen\a poate sa lie
ACTUL JURlDiC C!V1L CONTRACTUl 12'.Vi)R DE OBUC1ATll ·;~t

flzlc3 a oe,rsnan,e1ori bunuri!e .sa!e

onoarea, cinstea ori ::.cntlmentele unei persoane,

fritBrmi de-: - in functle de caracteru! arr.enintdril, ameniritarea estc fegitirnfi {justii) sau
clastficare ma
nu const!tuie viciu de cons1mtamant;
~ de exemplu, cazu! creditoruiul care YI arneninta cu darea ·i·n judecata pe- debitoru1
sau; In cazu! in care acesta din urm3 nu l~i execut8 de bunavo~e- obligatla;
- dadi 1nsa amenin\area cu un drept a fost un prilej pentru creditor de a ob\ine un
avantaj exagerat c?i injust, atunci violen~a va deveni neiegttirnii, constttu!nd vlciu de
consim\amiint (art 1217 Cciv.);
s fotos!rea unul mij!oc legal lntr-un scop ilicit, daca nu sunt lndeplin!te cerinte!e

va fi ca un abuz de
- urmilre~te sa induca o temere fara drept,, astfel lncat constituie vicfu de consimta-
mant, atragand nulitatea relativa a actului juridic incheiat sub imperiul ei;
"'de exempfu, pentru a determina o persoana sa 11 faca o donatie, cineva o ame·
cu vatamarea

4.3.3. Structura violenfei

Elementul ivu<mn": consta In amenintarea cu un rau;


obiectiv ~ amenintarea poate sa priveasca un rau de natur3 patrimori1ala {spre exempfu,
distrugerea unui bun), un riiu de natura fizica (spre exemplu, vatamarea corpora la) ori
un rau de natura morala (spre exemplu, compromiterea reputa\iei);
raul cu care se ameninta poate sa priveasca nu doar persoana v1ctlma a vlolentel, cl
5i o persoana aproptata acesteia, precum sctul, sotia, ascendentii sau descendentil
persoanei care 1ncheie actul juridic [art. 1216 alin. (3) C.dv.], deci o persoana de care
eel
I Eien1entu_i Noth,ine: consta 'In inducerea unei temeri persoanei amenintate;
subie-etiv - constltuie vlo!enta ch'1ar amenintarea cu un rau vHtor, In m@sura in care s-ar insufla
o temere considerabil.3 la Tncheierea contr.actuluL

.
4.3.4. Cerintele violentei .
! Temerea sa fie - temerea insuflata sa fie determinanta (justificata) pentru inchelerea actului juridic
determinanta civil [art. 1216 alin. (1) C.dv.];
_., temerea insuflata este determinanta atunci cand partea amenintata putea sa
72 P,CTUL JURilJIC C1VlL CfJNTRACTUL IZVOR DE 08UGATl!

cont ~i de starea
2V'·'"'"' sanatatf'.3 '."?i caratteful ce!ui (J5LJpra caruia 5-<J exercitat preCLJl(l :;;i de
orlce att3 ce a st.area acestuia !a rnornentul !ncheieril
contractului [art 1216 alin, (4} C.civ.], decl criteriu! de apreciere est-e unul sublectiv,
iar nu obiectiv, ----~~~----------··~~-~~-~ ----------- -- -------1
an1en1iritar;,a sa fie (nelegltin1a);
astfel violen~a viclu de consirntamant Jn cazul Jn care, de~i se
reaiizarea ~u1ul dreptl s-ar folosi mjjloace ilicite;
rn spre exempfu, pentru a obt!ne recunoa~tetea datorlei de c@tre debitor, creditorul

11 ameninta cu vatamarea integritatii corpora!e;


. - simpla temere reverentiara, izvorata din respect, nu constituie violen\a (art 1219
i C.civ~);

contractul 1ncheiat de o parte aflata in stare de necesitate va fi anulat numai daca


cealalta parte a profitat de aceasta imprejurare (art. 1218 Cciv.), actul juridic respec-
tiv fiind susceptibil de anulare potrivit regu!ilor de la violen\a, !ar nu de la lez!une;
!ill prin stare de n:ecesltate, Jn ace-st context, ar trebui sa se lnteleaga un pericol grav

~i iminent, care nu provine de la cocontractant sau de la beneflclaru! actului, cl se


datoreaza unui
-+----~.- ..--.

1n actele juridice biiateraie ji plurilaterale, amenin\area trebuie sa provina de la cea--


lalta parte contractanta sau. daca provine de la un tert, cocontractantul sa cunoasca
ia cealaH:a ori, dupa caz, sa fj trebuit sii cunoasca violenta savar,ita de catre ter\ [art. 1216
~ parte $3U 5;3 fie alin. (1) ,; art. 1220 alin. (1) C.civ.];
) C!lJTlOSCUt3 - daca violenta a lost savar,ita de un ter\, iar cocontractantul celui amenin\at nu a
acensta ori sBi fi cunoscut §i 1 dupa caz, nici nu ar fi trebuit sa cunoasca violenta, partea amenintata nu
tce!:iuit sa " mai poate soliclta anularea actului, insa are la lndemana impotriva tef\u!u! o a(\iune
w1no;,;ca, dadi in despiigubiri [art 1220 a!in. (2) Cciv.], nu !li impotr!va celeilalte par\i contractante,
nnm;irP de la care este straina de vioienta fn cauza;
- daca violen\a provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantui afacerilor celeilalte
parti, prevederile art. 1214 alin. (3) C.civ. se aplica fn mod corespunzator, ceea ce
lnseamna ca nu va fi incidenta condliia restr!ct!va stabilita de art. 1220 al!n. (1) partea
finala Cciv., deci violen\a savilr>ita de reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor
celeilalte par\i se asimileaza violen\ei care provine de la cocontractantul celui ame-
r.ecesar, pentru -existenta vio-
I
I ..

- sanctiunea ce intervine In cazul vlo!entei este nulitatea refa1:iv6 a actului


afectat de acest v!ciu 1216 al!n. (1) Cciv.];
m se admite in mod excep\ional, violen\a ar putea atrage jl nulitatea absoluta a
actu!ui juridic, anume atunci c5nd, din cauza ei 1 consimtamantul llpse~te cu desa~
var~ire, spre exempfu, o persoana este silita sa semneze lns:crisul constatator al
unui act juridic prin aceea ca alte persoane ii tin ~i 11 conduc rr1ana; In acest
ca este vorba mat mult decat de
acti1me in rils1~11r1de1re
;,,'{f:r.s;;;ja.nel in afara de anu!are 1 eel al ci:lrui c.cnsirnt8xrii3nt los,l vlciat prln vicile1•1\il are dnmtol :_{1
af-e-ctate la da:une-lnterese sau, daca prefer3 contractului, poate solicita nu:Yrai
reducerea prestatiel sale cu valoarea daunelor-interese !a care ar fj
(art 125'7 C.civ.);
- deci 1 victirna vlolentei are la 1ndemana doua ac}iuni, una 1n anulare ~i alta Jn rn'nu:n-
dere civila dellctuai3, pe care !e poate ;;I cumula; daca 1nsa violenta a provenit de la un
teJ"i:, iar cea!aita parte nu a cunoscut ori dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca
1

eel arnenintat nu poate cere anularea contractului 1 ci numoi daune-fnterese de la


autorul faptei ilicite [art 1220 alin. (2) C.civ.];
- victima vioien\ei poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea cores-
punzatoare a presta\iilor, \inandu-se cont de prejudiciul pe care I-a suferit ca urmare
a violentei (art. 1257 teza f!nala C.civ.);
- chiar daca alege sa confirme actul anu!abil (adlca sa renunte la a invoca nu!itatea
relativa), victima violen\ei poate Jn continuare sa pretinda daune-interese pentru
1265 alin.

Leziunea

Notiune
'
de consim\amilnt care consta ln prejudiciul material suferit de una dlntre
a !ncheierii unui contract
lezlunea consta in disproportia vadita de valoare lntre prestatii 1 ce
Jn chiar momentul !ncheierii contractului;
cazul minorului1 notiunea de paguba prime~te un lnteles mai !arg, putfind fi vorba
de de el la sau ori la alte

element obiectiv: vildita disproporiie de valoare 1ntre presta\ii;


subiectiv<i element subiectlv: una dintre parti sa profite; la lncheierea contractu!uJ, de starea
de de ori de a celeilalte
::..r..c_s::.__
obiectiv: prejudiciul material egai cu dispropor\ia de vaioare dintre presta~
\IL
,..
i Cc;0>:1crare1a noastra a -eonsacrat ambele concep~ii:
!n c2zui minorului are la baza rn11t:Fnlin obiectivil; in consec!nta, eel ce
sa
!eziunea trebule dovedeasctl doar paguba suferit3 de rnlnor;
b) leziunea in cazul majoruluf are la baz3 conceptia subiectivd; eel ce lnvoca leziunea
trebuie s~ dovedeasca at:'lt paguba suferita, cat~; faptul cil cealalta parte a profitat,
la lncheierea contractuiui, de starea de nevoie, de lipsa de experienia ori de !ipsa
a celeilal te
mv de?i in literatura de specialitate se folose$te terminologia llleziunea ln cazuj
ru!u( ;i u!eziunea-ln cazul minoru!ul", raportarea corect8 trebuie tacuta la capacitatea
de exercitiu a persoanei; astfe!, c2nd se face vorbire despre leziunea In cazul majo-
rulu! ar trebui sa lnielegem leziunea ln materie de acte juridice fncheiate de persoane
cu capacitate deplina de execd\iu (care, in mod excep\ional 1 pot fi ~i minori), iar dnd
este vorba despre leziunea In cazul minorului, in realitate este vorba despre per-
soanele cu capacitate de exerci\iu restransa (doar o categorie a minorilor); pentru
u>urinta in exprimare !nsa, vom utiliza in continuare terminologia intrata in limbajul

aplicare
l%~zJunea sii fle vorba de un act de a<iministrare;
I tn t.azul actul juridic de dispozi\ie incheiat de minor singur, Iara incuviin\are1 este an1J1arn1.
m!noruhJ; chiar fara a ti lezionar;
,_ 'in cazul actelor juridice de dispozitie care, potrivit art. 41 alin, (3) C.civ,, pot fr fn-
cheiate de minor singur daca au caracter curent, se execut8 la momentul lncheierii lor
~i sunt de mica va?oare, practic, nu se pune problema leziunii;
- actul juridic de conservare nu poate fi lezionar, !-ntrucat este, prin defin1tie, intot-
deauna util celui care ii incheie;
•In mod exceptiona! 1 se poate admite leziunea ~i 1n cazul unui act de dispozitie
1·nchelat de un minor cu capacitate de exercitlu restransa; astfel, In leg8tura cu
veniturile obtinute ca urmare a acte.!or juridice privind munca, inde!etnicirile artls-
tlce sau sportive ori referitoare !a profesia sa, rn1norul cu capacitate de exercitiu
restransa ar putea sa incheie singur acte de dispozitie 1n mod valabil; sub aspectul
!eziunli, acte!e juridice prir. care minoru! dlspune singur de veniturile dob3ndite In
condi\iiie art. 42 aiin. (2) Cciv, sunt supuse art.1221 alin. (3) Cciv., iar nu art.1221
aiin. (1) C.cfv. deoarece legea nu a lnteles sa confere minorului respectiv capa-
1

citate deplina de exerci\iu;


2. sil fie w1 act bilateral, cu titlu oneros 'li co111u<a1:1v;
- nu pot fl atacate pentru leziune contr<Jctele aleatorii, tranzac\ia, precum 'li alte con-
tracte anume prevazute de lege (art. 1224 Cciv.);
;!. sii fie fncheiat de minorul cu capacitate de restransii 14 >i 18 ani),
tad~ ocrotitorului legali
l - daca actul a fast 1ncheiat cu lncuviin\area ocrotitorului legal, de'li este lezionar, el nu
mai poate fi anulat, c! 1 eventuai 1 se va angaja r5spunderea ocrotitorului legal fat.3 de
asum2 o obllgatle excesiv5 prin raportare !a starea sa
la avantajele pe cere ie din contract la ansan·1biul circu:mstaiW''ior
[art 1221 alin. Cciv.];
rn caracterui £'.xces'1v 01 ob!lgatie! asurnate prin raportare la rriornentul
lnchelerll contra:ctuluL
-·ca regullt 1 pot fl atacate acte jurldice bliaterale, c:u titlu oneros .'.?i co1nutat!ve, indife-
rent dac.a sunt de administrare orf de rli,:nr>?itip·
- exlstenta lezfunli se apreciaza ~i !n functie de natura {?i scupul contractului fart. 1221
alin. (2) Cciv.];
rn In cazul acte!or juridice unllaterale nu poate exista o disproportie lntre prestatli,

deoarece numal o parte se obliga;


E daca sunt acte juridice cu titlu gratult1 nu poate exista leziune;

111
daca sunt acte jurldice aleatorii, nu se poate stabili, la data fncheierll actului juri-
dic, daca exista o disproportie lntre prestatii, deoarece nu se cunoaste lntinderea
prestatl11or;
mde altfel, potrivtt art. 1224 C,clv., nu pot fi atacate pentru lezlune contractele
contracte anume de

Sanctiunea le2:iu:nu

leziunea
j·n cazul
uneia dint?e
poate cere:
1. anularea contractului;
- actiunea 1n anulare este admisibila numai daca leziunea depa'iec;te jumatate din
valoarea pe care o avea, la momentul 1ncheierii contractului, presta\ia promisa sau
e><ecutata de partea lezata, iar dispropol\ia trebuie sa subziste pana la data cererii de
anuiare [art. 1222 alin. (2) C.civ.];
2. reducerea sau,
Yndeplinirea conditiei

rln,otul la ac\iunea Jn anulare sau 1n reducerea (majorarea) obliga\iilor pentru leziu-


ne se prescrie 1n termen de un an de la data lncheierii contractului [art. 1223 alin. (1)
C.civ.J;
- ;mulabilitatea contractului nu poate fi opusa pe cale de excep\ie dnd dreptul la
ac\lune este prescris [art. 1223 alln. {2) C.civ.], deci anuiarea pentru leziune este
supusa prescrip\iei extinctive indiferent case solicit@ pe cale de ac\iune sau pe cale de

- in toate cazurile, instan\a poate sa mentina contractLil daca cealal!a parte In


mod echitabil, o reducere corespunzatoare a propriei creante sau o majorare a pro-
1:; obliga\ii, actul juridic putand fi adaptat In condi\iiie art. 1213 C.civ. [art. 1222
ACTULJURIOIC CIVIL CONTRACTUL •· !ZVOR DE OBLIGAJll

' .

'
- textul dt-: lege prezint3 interes practic Jn Tn can:: partea al carel
m8nt a fost vic!at prin leziune solicitii anularea contractului;
contractu!ul este posibll3. ati1t In ipotcza leziunH !·n cazul mlnorcdui1 c3t ~i
cea a leziunii l'n cazul

froarett
Structurfi ·1'·--~ element subiecti~:--- -. r_:·element A - element ~--; ~ j~ ma}~rl: element
I I subiectiv :;i subiectiv ~i subiectlv ;i element

• ~~i;c~:t • element obiectiv. • ~~~e~;:,~ri: element •


1
.
1 i
,-··~··-··-----~-~--·--~-~-
I i obiectiv.
.. ~ ~
I
Dovada. i - eel care se pretinde victima viciului de consim\amilnt trebuie sa fadl dovada I
Sardna I existentei lui; •
poate folosi once m11!oc de proba.
Domeniu de plicabile oricaror -categorl1 de acte JUndice, 1r.clus1v celo;:i - nu s~-ap/1di acte-

.i'
torii ?I tranznctier, lor aleatoriC tranzac-
1

, ' \1e1, precum ~' altor

j• contracte expres
stab11lte de lege .
... ·--·--- j -=-3'~ni d;;-ia momentul T:~,~ - I -3 ani de cand a ·~~-;:;nan de la mo----!
act:iur1ii in I la care eel indreptilt1t, z1ua cand a I incetat vlolen\a mentul 1nche1eri1 ac-
am.ilare ' reprezentamul sau legal lost des- [art 2529 tului [art. 1223
ori eel chemat de lege , coperit / alin. (1) lit. a) i alin. (1) C.civ.j.
sil ii incuviin\eze sau sa i
[art. 2529 i C.civ.], I
ii autorizeze actul a cu- alin. (1) lit. b) · I
noscut cauza anularii, C.dv.].
termen care incepe sa
curga nu mai tarziu de
implinirea unui termen
de 18 luni de la mo-
I
'1·

mentul incheierii actului


[art. 2529 a!in. (1) lit. c) i I ~' ~·
c.c1v.1. __L_---1 . . .
, - invocarea pe cale de excep\ie a nu!ita\ii relative pentru . - invocarea pe cale ,
eroare, dol sau violenta este irnprescriptibila extinctiv i de excep\ie a leziunii I
[art 1249 alin. (2) C.civ.]. · este prescriptibila I
extinctiv In termenui
P,CTUl JUHID!C CiVIL CONTRACTUL -· IZVOR DE OtlUGAjil Tl

- nuiitate nui!tate ,_ nulftate n::lativ5


re!ativd re!ativa $(JU acli1lrlP
~i 'in
civHZ: prestati1lor.
rivila delictua!a.

Nopune
-Codul civil distinge intre:
1. obiectu! contractului: operatiunea juridica, precum v3nzarea? locatiunea 1 fmprumu-
tul 5! altele asemenea, corwenitii de piirti, astfei cum aceasta reiese din ansamblul
drepturilor si obliga\iilor contractuaie [art. 1225 alin. (1) C.civ.]; si
obiectu/ ob/igatiei: prestatla la care se angajeaza debitorul [art.1226 alin. (1) .

in anumite cazuri, s-ar mai putea distinge si obiectu/ prestajiei, adid\ bunu! ia care
refera presta\ia (obiectul derivat al actu/ui juridic);
obiectul este o condi\ie de fond, esen\iala, de validitate si genera Iii a actului

obiedul adulul. juridic civil obiectul obligafiei


Obiectul act1dui Obiectut oblig;3\if!i
- operat-iUnea jurldlc3, precum vanzarea, !o-. \ ~ prestatia la care se angajeaza debitorul
ca!iunea, imprumutul ,; altele ;:isemenea, I [art. 1226 alin. (1) C.6v.);
convenita de pi3rtl, astfel cum aceasta reiese :
din ansamblul drepturilor si obligatiilor con·
tractuale !art. 1225 alin. (1) C.civ.];
se refera, 1n realitate, la conduita par\ilor; - se refera la aqiunlle sau lnaylunile la
spre exen1p}u~ ob!ectul contractului de care sunt tinute par}ile;
vanzare ii reprezinta transmiterea unui spre exernplu, vanz8torul l}i asuma, prin-
2

drept patrimonial de catre 0 pa rte contrac- tre allele, obligatia de a preda lucrul cum-
tantii ln schimbui pliitii unui pr€\ de catre pJr3torului, \ar aceasta abllgatie are ca
cealalta coritractanta,
Conditil ·- detern1inat; - determinat sau determinabil;
.. ficit. -iiciL
Sanctlune - 'In cazul nerespect5rii condi~iilor es<en\ial12, In cazu! nerespectarH conditlilor eS<entiai•'·
intervine absolutil. nulitate
78 1~CTUL JURIDIC CIVIL CONTilACTUL- 1ZVOR DE OBUGATI!

,..---··· - -.----··---··--··~~.---~-··--·---· ~------~- -~------------ ,... --·· __..,


1. obiectu! sa fie determinat sau, pentru obiectul obliga\iei, eel pu\in determinabil
[art. 1225 aiin. (2) ,; art. 1226 a!in. (2) C.civ.J;
:t obiectul sii fie licit [art. J.225 alin. (2) ;;i art. 1226 alin. (2) C.civ.J;

valabilitatea obiectului anumitor acte juridice civile e"ista insa ;;i cerin\e spe·
dale:
1. sa fie un fapt personal al celui care se obliga;
sa
2. existe autoriza\ia administrativa sau judiciara prevazuta de lege;
actele de derivat
Obiectul sil fie ~ natura unor acte ju rid ice lmpune ca obiectul lor sa priveasca numai anumite bunuri;
c!n::umscJ·is '" spre exemp!u, imprumutul de folosinta prive51te numai bunuri neconsumpt!blle,
anumitor 1'mprumutul de consumatie nu poate prlvl decat bunuri fungibi!e ~i consumptfbife
bunuri naturii lor1 gajul se refera la un bun mobH etc.

5.3.2. Obiedul actului juridic st1 determinat §i obiecti.Jl obiigatiei


rninat sau eel putin determinabil
Obiectul 1-~n "~~t juridi~ care nu a~ avea ca oblect
0 op~ratiune juridi~a determinata fi lovit ar
actului I de nulitate absoluta [art. 1225 alin. (2) C.civ"], nefilnd suficienta nici macar o opera"
sii fie '! tiune juridica determinabil~;

, - prestatia (obiectul obliga\iei) trebuie sa fie determinata sau eel pu\in determinabila
I obiectul j la momentul incheierii actului juridic \art. 1226 al in. (2) C.civ.], ca, de altfel, ~i obiectul
I sa fie derivat (bunul);
determinat sau "cand obiectul prlve~te un bun individual determinat (res certa), prin ipoteza.
1
' cej aceasta cerinta d€ valabiHtate a obiectului este 1ndeplinita~
i determinabil • daca este vorba de bunuri determinate generic (res genera}, cerinta este lnde-
pl111ita fie prin stabilirea preclsa a cantit3tii, calita\ii {obiectul este determinat ~l
atunci c§nd partile stabilesc cantltatea, fara sa precizeze lt1sa ca!itatea, fntruc3t,
partile nederog§nd prin stipulatie expresa, l;;i va g3si apllcare crlteriul legal de sta~
bilire a calitatii, criteriu prev2zut de art. 1486 teza a ll·a C.civ., potrivit caruia debi-
toru! nu este !iberat deca-t prin predarea unor bunuri de calitate eel putin medle}, a
valorii (lntr-o asemenea sltuatie, se spune ca obiectul este determinat) 1 fie prin sta- 1
bilirea numai a unor criterif de determfnare, care se vor fofosi In momentui execu- '.
tarli actului juridic (in acest caz, se spune di obiectul este determinabil]; i

m atunci cand nu poate fi stabiHtd potriv!t contractu1u!, ca\ltatea prestatiei sau a !


obiectului acesteia trebule sa fie rez.onabi!3 sau, dupa lrnprejurari 1 eel putin de 1
nivel mediu (art. 1231 Cciv.); !
Ill obiectul poate fi determinai ~i de c8tre un tert, care trebu!e sa actioneze Yn mod J

i corect, d11igent ~i echidistant; daca terj;u! nu poate sau nu dore~te sa actioneze or1 j
. L aprecierea sa este In mod manifest nerezonabna, instanta, la cererea partli intej
~"---···-------.. . ···--·-----··----·-·~---
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGATU 79

resat€1 va staoi!il dup.5 caz;, ip)rr;;2-\t1uli1-,,;,;,J,~Ll;·;;J;;C;;;;;:;t;:1-,n:;;;e:;;dl;Jettre?1;r:;;m;;linnaatt.cdl~e:-zca~"it;r~e· pil\i-i


(ort. 1232 C.civ.);
0
lntre dac<J In contract nu es-te stab!!lt ;;i ntci nu lndlc8 a
moda!itate pentru a-I determina, se presupune ca
pZirtile au avut Jn ve-dere pretul
nrcrrtirat In mod obi1nuit !n donu:~niul r£spectiv pentru presta~ii retiliz>:te in
conditii cornparabi!e sau, In lipsa unul asemenea pre\, un pret rezonabil 1233
C,civ.);
111
c@nd, potrivit contractului, pretu! se determln.3 prin raportare !a un factor de
referin~a 1 iar acest factor nu exist-a, a 1ncetat sa mal existe ori nu ma! este
acceslblt
else lnlocuie~te, In absen1a unei conventii contra re, cu factorul de referinta ce1 mal
j apropiat (art.1234 C.civ.).
i Sanctiune
! - in cazul nerespectarii acestei conditii privind obiectul actului juridic sau, dupa caz,
i obiectul obllgatiei asumate ori oblectul presta~iei, intervine nulitatea absolutii a
I actulul!<Jridic civiL___ ···---------·----···---···- .-------------~
533, Obiectul
- cu referire la operatlunea juridica, art. 1225 alin. C.civ. dispune ,,obiectul este ca
i!icit atunci c:lnd este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor mo·
ravurin;
nu exista o cerin\a distincta a obiectului contractului de a fl moral, ci aceasta este o
componenta a cerintei ca obiectul sa fie licit;
-1n privinta obiectului obliga\iei, presta\iile par\ilor actului juridic civil trebuie sil fie in
concordanta atat cu legea, cat ~i cu bunele moravuri (regulile de convie\uire sociaia
sau moralil).
Sanctiune
- nerespectarea acestei cerin\e atrage nulitatecr absolutii a actului juridic civil
[art. 1225 alin. (2), art. 1226 alin, (2) Cdv.];
• este posibil ca obiectul actului juridic (opera\iunea juridic@), in ansamblul lui, sii
fie ilicit, desi obiectul fiecarei obligatii (fiecare prestatie privita izolat) nu aiba sa
acest caracter, ori invers; de exemplu, transferu! de sange .]l plata unel sume de
bani, !uate separat, sunt lldte, dar a!aturarea celor doua prestatii in acela~i act
i.
Obiectul sii existe
Oblectul fn care conduita par~ilor prive~te un bun, devin incidente urmatoarele
s3 existe regull:
1. daca bunul a existat, dar nu mai exista la data fncheieri! actulul juridic, cerinta nu
este 1ndeplinita >i, deci, actul juridic nu este valabil, caz in care va interveni nulitatea
absolutii a acestuia.:
'L Ill spre exernplu, rn materia vanzarii _I/daca 1n momentu1 vanzar1i unul bun 1ndividua~
1
____det~rminat acesta pJ~rise 'In fntreglme,~contractur nu pr'?.~~~ nfciun efect. £?.~~
80 ACIUL JURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR m: OBUGATll
bunu! plerlse numal In parte, care nu r::uno~tea acest !n rnomen~
tul vanzdrH poate cere fie anu!area v.1nzE!rii 1 fie reducerea corespunz3toare a
pretului" {art. 1659 C.civ.);
2. bunul prezent !n momentu! ·1ncheierli actului juridic lndep!ine~te cerinta in discutie,
chiar daca bunu1 ulterior;
3. un bun viitor poate forma, In obiect valabil al unui act juridic civil
(art. 1228 Cciv.);
~ spre exemplu: o recolta viitoare, o casa ce se va ediflca etc.;
™exist3: 1nsa ?i exceptii, de exemplu1 mo~tenirea viitoare nu poate forma obiect nici
pentru conventie, nici pentru actu\ juridic unilaterai care consta in acceptarea sau
renun\area la succesiune (art. 956 C.civ.);
cerin!a ca obiectu1 sa e:xiste este lndeplinit3 ~\In ipoteza in care se Tncheie un act
juridic privind un bun care apar\ine unui tert (art 1230 Cciv.);
win acest caz, debitorul este ob!lgat sa procure bunul ~! sa 11 transmrra cceditorulu1
sau, dup8 caz, s~ obtlna acordul ter~ulu!, iar fn cazul neexecutarii obHga~iel, de~
bitorul r8spunde pentru prejudicii!e cauzate;
""spre exemplu:
i) 1n cazul vanzarii bunului individual determinat proprietatea altuia [art. 1683
alin. (1)-(4) C.civ.), 1ntrucat transmiterea dreptuiui de proprietate este un efect al
contractului de vanzare (este vorba despre executarea obligatlei de a da asurnata
de catre v.3nzator), lipsa ca!itiitH de proprietar a vanztjtorutui la mamentu! ln-
chelerii contractului nu atrage nevalabilitatea vanzar~i, 7nstl 1 Tn ap!icarea prindpiu-
lui nerno pfus Juris ad alium transferre potest, quam ipse habet1 cumparatoru! va
deveni proprietar al bunulu! numai daca v<'.'!nzatorul dob5ndeste proprietatea asu-
pra .acestu!a orl daca v3nzarea este ratificata de c3tre tertul prcprletar; daca van-
zatorul nu asigura transmiterea propriet<1tii c8tre cumparator, fnseamna ca nu *·i-a
executat obllgatia asumata, astfel !neat cumparatorul poate cere rezolu~iunea con~
tractulul, restitulrea pretului, precurn ~i, daca este cazui, daune-lnterese;
ii) in cazul instrainarii bunurilor de gen (fungibile), lipsa calita\ii de proprietar in
momentul lncheieril actuiui juridic nu atrage neva!abilltatea acestuia, cu ati!lt ma!
rnult cu cat, !n asemenea cazuri, dreptul de proprletate nu se tr:ansmite din mo-
mentui incheierH actului juridic, ci in momentu! individualiz8:rii bunurilor, astfel
incat doar la acel moment se poate pune problerna raspunderii debltorului
(art 1678 C.c1v.);
iii) In materia copropriet3~li, atunci c3nd un copropdetar a v3ndut bunut pro-
prietate cornuna ?i ulterior nu asigura transmiterea proprietatii lntregului bun
catre cun1parator, acesta din urma poate cere, pe 1anga daune-interese1 la alege"
rea sa, fie reducerea pretului proportional cu cota-parte pe care nu a dob<3ndit-o,
pa
fie rezolutlunea contracrului fn cazu! Yn care nu ar fi cum rat dac3 ar fi :?tiut nu ca
va dobandi proprietatea intregului bun [art. 1683 alin. (5) C.civ.];
"' exista ~i norme speciale care derog3 de ia regula lnscrisa In art. 1230 C.civ., in
sensu! ca, pentru ipotezele la care se refera In mod expres (~i limitativ}, situeaza
problema lnstriilnarii bunului altuia nu pe taramul executilri! actulul juridic, ci pe
eel al !ncheierli valabi!e; de exemplu, potrivit art. 1064 alin. (2) C.civ., dadl, la data
' '.ntocrniri! testamentului, testatorul nu a ~tiut ca bunul nu este al sau, legatul
________
anulabil. ,._, ...._ . , ,.. _____ ____ __ ____ ___ -"·--·""'
,.,, , ,,, ,, ..
juridic este va!abi'. chlar dacd1 la rnomentul ·1nchelerii una dh1tre pi3rti se
aft? fo de iJ··§i executa ob!igatia afara de cazul h1 care prln
1 se
prevede altfel (art. 1227 Cdv.);
"" cerinta ar fi nelndeplinit3 nurnai In cazul ln care este vorba de o imposibilitate abso~
luta {oblectivi3), in sensul ca obiectul este imposlbil pentru oriclne;
- Jn cazul impostbi!ftatii relative {ob!ectul este imposibil pentru debitor, nu !ns8 ?,i
pentru o alta persoana), obiectul actulul juridic este posibii, deci actul juridic este
valabil, lar !n caz de neexecutare culpabila din partea debitorului, se va angaja ras·
punderea sa clvili1;
sa
.• imposlbilitatea poate fie:
a) de ordin material (daca obiectul actului juridic nu poate fi lnfaptuit din cauza unei
stari de fapt);
b} de ordinjuridic (dadl se datoreazil uneiimprejurari de drept).

daca obiectul obliga\iei asumate este imposibil absoiut va interven\ nulitatea


absolutil a actului juridic civil;
w daca, In momentul 1ncheieril unul contract, oblectul era poslbil, dar ulterior exe~
cutarea lul devine imposibilfi din cauza unui caz fortuit sau de forta majorii, atund
pune prob!ema rlsculu! contractului, jar daca executarea devine imposib!!.3
atunci se va sa clvila.

Obiectul sa fie in circui'tul civil


Obiectu! - numai bunuri!e care sunt !n circuitul civil pot face obiectul unei presta\li contrac-
sa fie in tuale (art. 1229 C.civ.);
cln:uitul civ!t m bunurile aflate 'In circuitu! civil sunt acele bunuri care pot fJ dobandHe sau

lnstrilinate prin acte juridice civile, indfferent ca ar fi vorba despre bunuri care pot
circula nelngradit sau despre bunuri care pot clrcula 1n condit1l restrictive.
Sanqiune
- lnchelerea actului juridic cu nesocotirea interdictiei de lnstr6iinare sau a cerintelor
restrictive de drcula\ie a anumitor bunuri atrage sanctiunea nulita[ii absolute a

Obiectul o .fapta pe1rsona1ia a care se abtixa


nu poate promite fntr-un act juridic fapta altuia, ci numai propria sa fapta,
cu exceptia ipotezei "In care promisiunea s-ar face In calitate de reprezentant al acelei
persoane;
-· este valabil actul juridic prin care o parte se obliga sa depuna toata diligenta pentru
a COllVinge Un tef\ Sa Jncheie Ori Sa
ratifice Lill act juridic (COnl/enile de DO.rte-tort!.
deoarece este vorba de propria fapta a celui care ~i-a asumat o asemenea obliga\ie,
el incheie un adera la un

I
l:···
82 ACTOLJURID!C CIVIL. CONTRACTiJL .. IZVOR DE OBLIGil}ll

sa [art. 1283 alin. (1) C.civ.J; in caz contrar, eel care se on~ctJeo·•a
ta a determina un tert s5 !ni::heie sau s3 ratiflce un act este tinut sa
repare prejudiciui
I ccuzat daca tertul refuz8 sa se oblige [art 1283 alin. (1) C.clv.];
: -Tn acteie juridke cu caracter strict personal (tntuitu personae), precurr1 contractul de

~
, mand.at, :o~traLiul de antrepr~za, con~ractul de a~g~jare a unui avocat etc. 1 ob!ec~ui
trebu1e sa fie o persona!a a ce!u1 care se obhga, deoarece cocontractantul a in-
cheiat §!Ctul i~Ei'.:iic ir~_con.~iderarea f0su~1'rilor ace.~!.~.'.~· ..............- .. --··-···--··-~

5.3.8. t:xistenta a
de
In cazul actlvita\ilor care trebuie autorizate de orgimele competente, dreptul de a
desfa~ura asemenea activitatl se na,te numai din momentul obtinerii autoriza\iei res·
administrative pectlve, daca prin lege nu se prevede altfel, sub sanqiunea nulitiitii absolute a actelor
s:au ~l operatiunilor lncheiate fara
autorizatiile necesare (art, 207 C.civ.);
ori a altei · 1n cazul unor acte juridice care au ca obiect (derivat) anumite bunuri, sub sanc\iu·
ce1rinlte jJ?e· nea nulita\ii absolute, actul juridic nu poate fi incheiat daca nu se ob\ine autoriza\ia
vazute de administrativa prevazuta de lege (spre exemp/u, Legea nr. 295/2004 privind roo1m•111
al

6. Cauza (scopul) actului juridic civil

6.1. Noth.me
- motivui care determina fiecare parte sa lncheie contractul (art. 1235 C.dv.);
· motivul determinant se poate referi fie la lnsu,iriie unei prestatii, fie la calita1ile
unei persoane;
• motivul determinant este concret ?i variabil de la o categorie la alta de acte juridice
civile ?i chiar In cadrul aceleia'?i categorii de acte juridice civile;
m de exempfu, 1·n cazu! contractu!ui de vanzare, scopul mediat consta in destinatia

concret3 ce urmeaza .a se da iucrului cump3rat, respectiv sumei ce reprezinta pre-


~ut, astfel !neat dlfera de la cumparator la curnp3riitor {o persoana cumpilra o lo-
cuinta pentru a o dona cuiva_, alta persoana cumpara o casa pentru a locui In ea, iar
o alta persoana curnpara o casa pentru a face o investitle etc,}, respectiv de la
vanz3:tor la v8rizator (o persoana vinde un lucru pentru ca din suma obt!nuta ca
sa 1·5i cumpere un alt lucru, o a1t3 persoana vinde un lucru pentru ca din suma
saw plateasca 0 datorie etc.);
este o con&tie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic

Precizari , - cauza actului juridic nu se confunda cu consim\amantul, cl, dimpotriva, !mpreuna


! acesta formeaza vointa juridica;

trebuie confundata nici cu oblectul actului juridic ?i nlci cu izvorul


civil concret.
ACTUL JURJDlC CJVJL CONTRACTUl -~ lZVCJR DE

pentru a fi va!abil8, trebuie sa in,Jerilirrea:sc3, cumu!ativ, urrriatoarele


1, cauza sa e;dste;
cauza sa fie iicita;
3. cauza sa fie morai2 1236 alin. {1) Cciv.];
,, da::a obiectul actului juridic civil c:ontravine normelor imperative, ordlnli i
sau bunelor moravuri, atund gl cauza actu!ul juridic respBttiv este iliciti3 sau :
imorcla; In schimb, pot exista situatii In care cauza actu1ui juridic sa fie lHcit3 sau J
L _____J.":r()'~~i.ci<iairr.coi_tb•"ie,;c:ttu':'.IUa''c'<'e,ltlu!ii_zal(;cttJLiricl_k::ssiai·. ffj.iee_liliccjitt,______ ___________ . . . ~ . ~~------

CoUtt:l - cauza exista cand partea are aptitudinea de reprezenta (prefigura) corect faptele
i ex:fste sale ori consecintele acestora; 1n alte c:uvinte, 11psa cauze-l se poate datora lipsef discer-
namantulul;
- lipsa cauzei indude ?i ipoteza In care cauza este jalsa, deci cand partea s-a aflat
lntr-o eroare esentiala ~i scuzabil.:J asupra existentei cauzei, adlc3 asupra motivului
care a determlnat-o sa 'incheie actu\ juridic;
w de exempfu, s-ar putea obtlne anularea unul legat pentru lipsa cauzei (cauza falsfi)
daca se face dovada ca testatoru! nu a ~tiut ca i se va na5te un copil (ceea ce implic3
necunoa;;terea 1 de c3tre testator, a sarcinii temeii) ;;i ca, daca ar fi cunoscut aceasta
!mprejurare, nu ar mai fi !asat legatul;
- existenta cauzei se apreciaza prin raportare la momentul lnchelerii actului juridic;
a dacii lmprejurarea care a determinat pe una din partl sa lncheie actu! juridic a
suferit modificari sau a disp5rut pilna la executarea <Jcestuia1 atunci nu se va pune
prob!ema anul3rii actu!uf juridic pentru llpsa cauzei, ci, dupa caz, probiema revizuirli
efectelor pe temeiul irnpreviziunii, a riscului sau chiar a lez!uniL

--- lipsa cauzei atrage anulabi!itatea contractulul, cu excep\ia cazulul Tn care contractul
a fost gre]it calificat 'ii poate produce alte efecte juridice (art. 1238 alin. (1)
'1l i'n situatla cauzel false, nulltatea re/ativ8 a a:ctului juridic va intervenl numai dacB

de eroare ca vicfu de

este ilicita atunci cand este contrara legii 'ii ordinii publice [art 1236 a!in. (2)
precum ;;l atuncf ci311d actul juridic este doar miHocul pentru a eiuda apiicarea
unei norme legale imperative-frauda la lege (art. 1237 C.civ.);
- In cazu! actelor juridice nenurnite 1 ar putea sa alba caracter lllcit nu numai motivul
determinant, ci chiar prestatia la care se obliga una din paf1i;
111
spre exemplu, contractul prln care Primus se obnga sa 1i plfiteasca lul Secundus o
de bani o
- cauza lliciti! nulitatea absolutii a actului Jurid.tc dac;:3 este comun@ ori, In caz
rn1'1trar,d.aca ceala!til .a cunoscut~o sau, ·1mprejur~ir1, tr-r;;buia s5 o cunoasca
!_art 1238 aiirt (2) C.dv.]; prestatk3 primit8 sau executata In terneiu! unei cauze iHcite
rbirn8ne lntctdeauna restltu!rii 1638 C.civ.);
v doca !a lncheierea unui contract doar una dlntre p3rtl a urm8rlt un scop ilicit, 1ar
ce.alalt3 parte nu a cunoscut ~l nic! nu trebuia sa cunoasca ace.as.ta lmprejurare,
apreciem ca respectivul contract este va!abll, cu exceotia cazului in car~ o norma
specia!a, inclusiv apartinEind alt-el ramur\ de drept, ar dlspune a!tfel;
o pot exista norme speclale care sa sanei;:ioneze cazuri particu!are de cauz-5 llicita <:u
nulitatea relativa, de exemplu, art. 1() alin. (1) din Legea nr, 78/2014 privind reg!~
mentarea activlti3tii de vo!untarlat ln Romania interzlce, sub sanctiunea anulabili··
t8:1ili incheierea contractuluf de voluntarlat in scopul de a evita incheierea unui con-
tract Individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prest8ri de serv1cii
~--·orl a ~;tu1 .~ontract civil cu )l~lu one.~os pentru ..efectuarea prestatiilor r~spective.

fie iniJrtHa
Cau:za cauza este imorala atunci cand este contrara bunelor moravuri [art, 1236 alin. (3)
i s:& fit:~ moralil C.civ,];
111 de exen1plu, s-a decis ca antecontractul de v§nzare lncheiat pentru a se men\ine

o reiatie de concubinaj este lovit de nulitate absotuta pentru cauza irnora13


{CA Ploiejti, dee, civ, nr, 211/1998, 1n BJ,, semestrul 1/1998, p, 198),
Sanctlune
- cauza imorala atrage nulitotea absolutii a actului juridic daca este comuna ori, in caz
contrar, daca cealalta parte a cunoscut·o sau, dupa imprejurari, trebuia sa o cunoasca
[art. 1238 alin. {2) Cciv.]; presta\ia primita sau executata In temeiul unei cauze
imorale ramiine Jntotdeauna supusa restituirii (art. 1638 Cciv,);
i1 cat prive)te corela\ia dintre art. 1238 a!in. (2) C.civ. ~l art. 11 (_civ., conform
caruia nu se poate deroga prin conventi1 sau acte juridice unil.aterale de la !egile
11

care intereseaza ordinea pub1ic3 sau de la bune!-e moravuri". se observa ca nu


exista o suprapunere !ntre dorr1eniile de aplicare ale ce1or doua texte de !ege, In
sensu1 ln baz.a art. 11 C.civ., pot fi dedarate nule numai actele juridice avan.d o
cauza ce contravine dispozit1ilor exprese care lntereseaza ordi11ea publica .;;l bunele
moravuri, a,a incat vor putea fl declarate nule, numai pe temeiul art, 1238 alin.
C.civ., acele acte jurldice a caror cauza, de~i imorala, nu contravine unel mspo;"tii

cauza este prezumata ca exista, chiar daca nu este expres prevazuta 1239
(1) Cciv.J ~i ca
este valabila, pana
la proba contrara [art, 1239 alin. (2) C.civ.];
eel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei; fiind vorba de un
este admisibil de

, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
/.1,CJULJU!t!DiC ClVIL CON!RACTUL-lZVOR Df.

In sens restrans: rr1odalitatea de exteriorizare a rnanifestilrii de vointa, f3cut3 cu


!ntentia de a crea, mod!fica sau stinge un raport juridic civn concret;
- ln sens iarg, desemneaza trei cerlnte de forrna:
1. forma ad validitatem sau ad salemnitatem (forma ceruta pentru insa~i vaiiditatea
actului juridic);
2. forma ad probationem (forma ceruta pentru probarea actului juridic);
3. forma actului de

7.1..2. Pri111ci11iul ca11rse11's1mtis11~ul1~i


---~·--··----··---··~·------···-···-··----·-··-····

- regula de drept potrivit careia sirnpla manlfestare de voln~a este nu nun1ai nece- ·
sara, ci ,; suflcienta pentru ca actul juridic civil sa ia na,tere in mod valabil sub aspec·
tul formei care 1mbraca manifestarea de voin\a facuta in scopui de a produce efecte
juridice 1178
-in 1nieles restrans, forma actului juridic civil este guvemata de principiul consensua-
lismulut, care, la randul luf, reprezlnta o aplicare, In aceasta materie, a princlpiului
liberta\ii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voin\a);
lorma actului - pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea de vointa nu trebuie sa
1mbra·
o formii
eKpresa cu caracter general al prindpiului
- contractul se 1ncheie prin simplul a cord de voin\e al partilor, dad! legea nu impune
o anumita forrnalltate pentru 1ncheierea sa valabila (art. 1178 Cciv.); excepliile
cons.en~ trebuie sa fie expres ,, iimitativ prevazute de lege,
suaHsrnultii
-
: Reglementarea expresa am.1mite de
in materla contractului de vanzare, cu excep!ia cazuriior prevazute de lege ori daca
I din vointa par\ilor nu rezulta contrariul, proprietatea se strilmuta de drept curnpara·
! torului din n1omentul lnchelerli contractului, chiar daca bunul nu a fost predat orl
i
pre\ul nu a fost platit Inca (art. 1674 C.civ.); j
. '
-In materia contractelor translative de drepturi reale, drepturile reale se constituie )i I
. se tr·ansmit prin acordul de voln\e al pa1'\ilor, chiar daca bunurile nu au fast predate, '
) daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate, ori prfn individualizarea bu- !

l_rltir~()i:,_daca a~ordul poa~t~ asupra~nor bunuri de gen [art.12~3 alin. {1) Cciv.J. . _j
7

?. protJ•atioi1e1m 9i ji!rma pentni opozabilitate fa/ii de


terfi
(6t;;fiul consecirr~e1e nerespectari! formei, aceasta se clasifk:a in forma ad voiiditatern,
I 'j":J>r•-fit""'""'f0.
;. IVl•H'-~'2!, ad probotionem si forma pentru opozabilitate fa\a de terti (ad opposobi/ito-

forn1a l\!otiune: conditie de validitate, esent1ala §i speciala 1 care consta in necesitatea lnde-
validitatem lormalitatilor prestabilite de lege, in lipsa dirora actul juridic civi! nu
na!?te In mod vaiabil.
l
1
~:orma
nulitatea absolutG a actului '!ncheiat cu
Noth.me: cerin\a care consta in intocmirea unui lnscris cu scopul de a
: ad juridic civil.
! zm?tl£111£me·m Sa11q;im1e: imposibilitatea dovedirii cu un alt mij/oc de probii a actului juridic incheiat
acestei forme.
fcrma pentru lllotiun•;: fmmo>lit,,ti10 care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic
opozabil ~i persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drep-
turilor sau intereselor lor.
Sanciilme: inopozabilitatea fata de terti a actului juridic 1ncheiat cu nerespectarea
acestei forme; ter\ii sun! in drept sa faca abstractie de actul juridic civil ce trebuia sa
le adus la sa
deci \i

7.1.3.2. Forma iegala ~i Jonna voluntara (convenfionala)


i Criteriul de - dupa sursa (izvorui) ei, forma actului juridic civii se clasifica in forma /egalti ?iforma
c:iasifh:are voluntarii (conventionala}.
-forma este impusa printr-o dispozi\ie a legii;
- dad actul juridic nu respect§ forma ceruta de lege, sanctiunea este cea stabilitil
prin norma legala ce a impus ob!igativitatea respective! forme {nulitatea actulul juri-
dic, imposibilitatea de a proba actul juridic, inopozabilitatea fa\a de a actului

- daca partile s-au lnvolt ca un contract sa fie lncheiat Jntr-o anumlt3 forma; pe care
!egea nu o cere, contractul se socote~te valabil, chiar daca forma nu a fast respectata
1242

7.2. Forma

- condi\ie de validitate, esen\iala >i speciala, care consta in necesitatea 1ndeplinirii


torma,11t<1t!ll)r prestabilite de lege, in iipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea na,te
ACTUl JURlDtC Ci\/l L. ClJNTf<ACTU L-·~ iZVOR DE u~u,,Pd 11 87

~ in ce\e n1al (fH.!lte furrna ar! vaJidltorern pre::upunc actului


prin lnscris E!Utentic nr;:!:irl:ii Pu existJ ins@ identitate lntre forrr,a od va!iditatern ~;
forrna c;uter1tir.:i:
m 5pre cxempiu~- te:.>tamentul o!cgraf este un act solemn, deoarer:e
respe::Wreii curnulativ5 a trei condfpi fie scris, sernnat :Ji datat de r118na teste:-
f5r3 a f1 un act autentlc.
~----------~~-~"--"

""'ntinn""'~ p.3Jtl!or asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juri-


H1stltuirli dice pentru patrimonlul celui care le face sau pentru patrirnoniile ce!or care le fac
forme: exemplu, In cazul donatiei, a~ renuntaril exprese la succesiune
ad validltatern - asigurarea llberttltli ;;i certitudin!i consimtEimantului (cum este cazul testamentului);
- exercitarea unui control a! societatn, prin organele statului, cu !a acte!e juri-
dice civlle care prezinta o importan\a ce depil>e>te cadrul strict a! intereselor par;ilor
(de exempiu, In cazul contractulul prin care se lnfiinteaza o sacietate cu personalitate
juridlc3, al conventiilor care stramuta sau const!tvie drepturi reale ce urmeaza a fi
<noe,i<oojncartea;_!<Jrj(~<Jl'iic:!C:l~---""-~~---------"----~-www-www--~"-----"wwwwww~~------_J
- reprezinta un element constitutiv (esen\ial) al actului juridic civil, 1n lipsa caruia
acesta va fl Jovit de nulltate absolut3;
este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, deci presupune manifestarea
expresa de voin\a;
~ este excluslv.3, Jn sensul ca, pentru un anun1it act juridic civil solemn, trebuie Jnde-
plinita o anumita forma, de regula, forma autentica;
i •de la aces! caracter exista 1nsa si excepjii, de exemplu: testamentul (art. 1041 I
j_Cciv.), fideiusiunea (art- 2282 C.civ.) _:tc:_____ __ __ -~
I= toate clauzele actului juridic civil trebuie sa 1mbrace forma ceruta pentru valabilitawww :
j tea sa; In principiu, nu este admisibil a,a-num\tul act per relationem, adica actul 1n I
respectat2 , care, pentru determinarea continutului sau, se face trlmltere la o sursa externa; ·
pentru ilii de exemp!u, In lnscrisui autentic ce constata contractul de vanzare a unui imobil,

nu s-ar putea face trimitere la clauzele convenite de p8rti 1n antecontractul de


fon·nei varrzare tncheiat anterior;
voUditatem 1n ca-zul In care contractul, pentru care legea pretinde fonrla ad validitatem, este
incheiat prin corespondenta, atat oferta de a contracta, cat $i acceptarea ofertei
trebuie emise in acea forma (art. 1187 C.civ.);
- fn cazul pactului de op~lune, dac.3 pentru contractul pe care p5rtiie unnaresc s2 'ii
incheie legea pretinde forma ad validitatem, atuncf atat pactul de op\iune, cat >i
declaratia de acceptare trebuie sa 1mbrace aceea:,i formil [art 1278 alin. (5) C.civ.];
actul juridic aflat in interdependenta cu un act juridic solemn trebuie sa imbrace ~i
el forma so!emna;
e spre exemplu: mandatul dat pentru inche:lerea unui act juricilc solemn trebuie
constatat printr-o procura autentica; cesiunea contractuh;i ?f acceptarea acesteia
de catre contractantul cedat trebuie Inch-elate In forma ceruta de lege pentru
validitatea contractului cedat (art. 1316 C.civ.) etc.;
- actul juridic prin care se modifica un act juridic solemn trebuie sii 1mbrace ~i el
forma solemnii (art.1243 Cciv.);
- actul juridic care determina ineficien\a unui act juridic solemn trebuie sa lmbrace }i
88 ACTUL JURIDIC CIVIL CONT~i\CTUL IZVOR Ot OBUGATll

• excepjii:
a) legatul poate fi revocat si In mod tacit (art 1052 Cciv.);
b) desernnarea tutorelui de c3tre pi3rirn:e poate fi f3cuta nurnai !n forrna autcnUc3 1
"1ns3 revocarea poote fl f<3cut;; chlar ~i printr-un lnscris sub se1nn'3tura prlvata
114 ::.:..c.:!::.___________________ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
--\------=°'-=.:=-:.::::
1ser1ctiun11a -· nulitaten obsolut6 a actulul juridic civil tart. 1242 ali"- {1)
! nerespect'lrii
; formei ad
t--1!~.!Y!~"!pte~
: ate - conventia matrimoniala, care, sub sanctiunea absolute, trebuie 1ncheiata
formei ad prin inscris autentificat de notarul public !art. 330 alin. (1) C.civ.];
validitatem -partajul conven\ional in timpul comunita\ii de bunurl iart. 358 a!in. (1) C.civ.];
- iichidarea regimului legal al comunita\ii de bunuri pe caie conven\ionala [art. 355
alin. (1) C.civ.);
- renuntarea la dreptu! de proprietate asupra bunului imobii 1 inscris In cartea funciara
[art. 562 alin. (2) C.civ.];
- contractul de dona\ie [art. 1011 alin. (1) C.civ.];
- promisiunea de dona\ie [art. 1014 alin. (1) C.civ.];
- testamentul (art. 1040 C.civ.);
- revocarea expresa a unui legat [art. 1051 alin. (1) C.civ.];
- renun\area expresa la succesiune [art. 1120 alin. (2) C.civ.];
-Tnlaturarea efectelor nedemnita\ii de drept sau judiciare [art. 961 alin. (1) C.civ.];
- partajul succesoral in cazul existen\ei bunurilor imobile succesora!e [art. 1144
alin. (1) teza a II-a C.civ.];
- conven\iile care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza a ft inscrise ln
cartea funciarii, care, sub sanctiunea nulita\ii absolute, trebuie sii fie incheiate prin
lnscris autentic (art. 1244 C.civ.);
- lnscrierea In cartea funciara In cazul lnstrain3rii ~i const\tuirii de drepturi reale
imobiliare [art. 885 alin. (1) C.civ.j, cu precizarea cil prevederea lega!a referitoare !a
caracterul constitutiv al 1nscrierii in cartea lunciara se va aplica numai dupa linalizarea
lucrarilor de cadastru pentru fiecare unltate administrativ·teritorialii, pana la acea
data inscrierea lacandu-se numai in scop de opozabilitate iata de terti;
-vanzarea unei mo~teniri [art 1747 alin. (2) C.civ.];
- contractul de intretinere (art. 2255 C.civ,);
- contractul de arendare, care trebuie 1ncheiat in scris, sub sanc\iunea nulitatii abso-
lute [art, 1838 alin. (1) C.civ.];
fidefusiunea, care trebuie asumata In rnod expres printr-un lnscr!s 1 autentic sau sub
semnatura privata, sub sanqiunea nulitatii absolute {art. 2282 C.civ.);
i -conventia de constitulre a unui drept de ipoteca imobiliara, care se lncheie ln forrna
; autentica de ditre notarul public, sub sanc\iunea nulitil\ii absolute [art. 2378 alin. (1)
C.civ.] sau mobiliara, care se 1ncheie 1n forma autentica sau sub semnatura privata,
I! sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 2388 C.civ.);

' '"jarisprudenfO: lnserarea In conven1ia piirtilor {un contract de credit) a unei clauze
prin care debitorul constituie un drept de ipoteca imobiliara In favoarea credito-
L ·-·-ruiul nu este s~fkienEa, ~.~ta vreme conventia nu a.Jost !nchelcta T.~ forma auten-
89

care trebuia urrnata de


lncheierea contractuiui de ipotecil 1·n form<J autenth::d {C,SJ., s. cofn., dee.

alin. (2)
-M contractul de cr:!slune a drepturilor asupra care, .sub nulit3~H,
trebule fncheiat ·1n serfs [art, 41 aiin. din nr. 84/1998 prlvind marcile ?i
indica~;iile gBografice, republicat5];
- exprimarea In scris a conslmtamantuiui de a dona organe tesuturi 5i celu!e de
1

umanil, In scop terapeutic [art. 144 alin (1) lit. a) din nr. 95/2006 pri·
vind reforrna In domeniul saniita\11, republicatiil;
contractul de voluntariat, care trebuie lncheiat In forrna scris.J, in limba romZina,
forma scrisa fiind obiigatorie pentru incheierea valabila a contractului [art. 11 alin. (1)
din legea nr, 78/2014 privind reglementarea activitatli de voluntarlat in Romania]:
I - actul de mecenat, care se inchele 'in forma autentica !art. 1 alln. (4) din
I J m. 32/1994 privind sponsoriz~!"a, c.u modifidlrile >i ccimp~i:ijrile ulterloare] etc.

f H·a~mnea
consta 1n lntocmlrea unui de a dovedi actul
anumitor acte jurid1ce civile;
h1stituJrii - avantajul practic pe care ea 11 prezinta, in sensul ca aslgura redarea certa ~i fidela a
forrnei contlnutului actului juridic civH Ji, prin aceasta, fie preven!rea unor eventuale litigii 1 fie
U$Urarea sarcinil organului de jurisdic\ie ln ceea ce priVe$le stabilirea situatiel de fapt
determinata.
-forma ad probationem este obligatorie, iar nu facultatlva;
- nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil,
ci, in prlnciplu, sanc\iunea care intervine consta in imposlbilitatea dovedirii actului ju·
civil cu un alt de
1. institulrea formei od probationem pentru o anumita categorle de acte jurldice
civi!e anume cele care au un obiect de o valoare mai mare decat cea prevazuta de
1

lege (250 lei) [art. 309 alin. (2) C.proc.civ.J;


torn1£:;i , Z. instftuirea formei ad probaUonem, cu caracter particular, pentru anumite aci:e juri·
I .
! drce, precum:
contractu! de societate, care se lncheie in forrna l1€cesara numai pentru
dovada rnntractului, daca pr'111 lege nu se prevede altfel [art. 1884 alin. (1) C.civ.];
- contractul de comision, care se 1ncheie 7n form3 scrtsa, autenticd sau sub sernnatura
private, necesara numai pentru dovada contractului, daca prin lege nu se prevede
altfel (art. 2044 C.clv.);
Lo11tractul de cons~gnatie, care se inchele ln forma necesara nurnai pentru
dovada contractulul, daca prin lege nu se prevede altfe! (art. 2055 CsJv.);
- contractul de agentie, care trebuie inchelat fn forma scris3, autentlca sau sub
semn5tur5 privata, necesara numal pt;ntru dovada contractului, daca prin lege nu se
a!tfel 2078 alin.
90 ACTULJURiOIC CIVIL CONTRllCTUL "IZVOR DE OBUGATll

- contractul de · depozit, care trebuie !ncheiat In scrls pentru a putea fi dovedit


[art. 2104 C.civ.; !nsa, potrivit art 2124 alin. (2) C.civ., depozitul necesa1 fi
dovedit cu orice mijloc de proba, indiferent de v3loarea lul 1 iar, Jn cazul depozitu!ui
hotelier, conform art. 2133 C.civ., dovada introducerii bunurilor in hotel, indiferent de
valoarea ior, poate fl f;3cut5 prin de rnarl:ori];
~ contractu! de asigurare, care trebuie lnchelat tn scris pentru a putea fi dovedit
[art. 2200 alin. {l) teza I C.clv.]; contractcll nu ;:JOate fi probat cu martori, chiar atunci
cand exists un lnceput de dovada scrisa [art. 2200 alin. (1) teza a ll·a C.civ.];
- contractu! de tranzactie, care trebuie lncheiat in scris pentru a putea fi dovedit
(art. 2272 C.civ.);
contractul de sponsorizare, care se incheie fn forma scrisa [art. 1 alin. (2) din Legea
nr. 32/1994 privlnd sponsorlzarea, cu modificiirile $1 completarile ulterioare];
; - contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, de reprezentare teatrala
! sau de execuiie muzicala, de cesiune a dreptului la adaptarea audiovizuala [art, 43, i
I art. 60 alin. (1) $i art. 69 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor ;;;Ji
J drepturile conexe, republicatilJ._"IL -·- . .....~_.. __....

7.4. Forma pen!ru opozabilitate faµi de terti (ad opposabilitatem)


necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil ~i
au participat la incheierea lui, Jn scopul ocrotirii drepturilor

Rati1mea insti· de eventualele efecte ale unor acte juridic:e


tuirii lormei civile, expres prevazute de lege.
pentru opoza·
bilitate de

pentru opozabilitate are caracter obligatoriu, iar nu facultativ.

nerespectarea cerute pentru opozabilitate nu atrage nevalabilitatea


juridic civil, ci sanctiunea consta in inopozabilitatea acestuia (posibilitatea tef\ului in·
teresat de a ignora actul juridic invocat de partile acestuia sau de una dintre ele lmpo·
. triva sa);
·1-actul juridic civil produce efecte intre parti, dar este ineficace Fata de terti (partlle nu i
,,_'lllJJ()Sibilitat,ea sa se prev.a,leze .de drepturiie izvorate din acel act juridi°"fata de terti). J
i - inregistrarea operatiunilor privind ipotecile mobiliare, a opera\iunilor asimilate aces· !
formei ;:ie11trn ! tora, precum ~i a altar drepturi prevazute de lege 1n Registrul National de Publicitate ~
I
Mobiliara (Legea nc. 297/2018) [art. 2413 alin. (1) C.civ.J;
I -·
publicitatea constituirii gajului bunurilor mobile corporale prin 1nscrierea Jn Registrul
' National de Publicitate Mobiliara (Legea nr. 297/2018) [art 2482 alin. {1) C.civ.];
- comunicarea scris3 a cesiunii, acceptarea ceslunii de c3tre debitor prlntr-un Jnscris
cu data certa [art. 1578 alin. (1) C.civ.];
- opozabilitatea fa\ii de tertl a cesiunii unei universalitati de crean\e, actuale sau
1
viitoare, prin inscrierea ei in Registrul National de Publicitate Mobiliara (Legea
1579 teza I
ACfUL JURIDIC CIV!L CONTRACTUL IZVOR DE OBLIGAfil 91

----~------ -----------------------~--------"··--~------

op10221biiitatea fat-8 de debltor cesiunli unei de creante1 actl~3ie sau


cornunicarea acesteia 1579 teza a n~a C.civ.];
- forma scrisa pentru subrogatia !n dritpturile creditul\Jlui coi1si111titii de c~tre debitor
sau c~·editor; pentru 8 fl tertllor
publJcltatea conventillor matrirr1onia!e prln inscrierea !'n Registrul national notarial al
i regimurilor matrimoniale 334 alirL (l)
- pub!fcitatea inventarulul de bunurl mobile In cazul regfrnufui separatiel de bunuri
prln anexarea la convt~n~ia matrimonial3 ;;l Tnscrierea Tn Registrul national notarial a:!
regimurilor matrimoniale [art. 361 alin. (3)
~ notarea in cartea funciarii pentru bunurile mobile prin anticipatie [art. 540 alin. {2)
Cciv.];
- lnscrierea la cartea funclara a declara\iei de rewluJiune sau de reziliere [art. 1552
alin. (3) Cciv.];
- inregistrarea contractului de arendare lntr-un registru special tinut de se.cretarul
consiliului local Jn a carui raza se afla bunurile agricole arendate [art. 1838 alin, (3)
Cciv.];
data certa a 1nscrisului sub semnatura privatil, dobandita prin una dintre cele 5ase
modalita\i prevazute de art. 278 alin. {1) C.proc.clv.;
--1nregistrarea in registrele de publicitate imobiliara sau 1n cartea funciara a contrac··
telor de concesiune a terenurilor de orice natura (art 71 din O.U.G. nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune proprietate publica, astfel cum a fast
aprobata prin legea nr. 22/2007j;
- inregistrarea In Cartea petroliera a actelor juridice de orice natura prlvitoare la
perimetrele de exploatare 'ii/sau explorare [art 54 lit. k) din Legea petroluiui
nr. 238/2004];
-1nregistrarile sau, dupa caz, lnscrierile prevazute de Legea nr, 64/1991 privind breve-
tele de invenlii, republicata, de Legea nr. 129/1992 privind proteqia desenelor ;;i
modelelor, republicata, de legea nr. 84/1998 privind marcile 'ii indica\iile geografice,
repubilcata, cu modificarile ulterioare, de legea nr. 255/1998 privind proteqia noilor
soiuri de plante, republicatii;
- men\iunile cu caracter de proteqie, precum 'ii \nregistrarile 1n materia dreptului de
autor de etc.

8, Modalitiiple actului civil

8.1.. 1. Notiune
ev<ernmf>nt viitor ~i sigur ca realizare, la care este am.anat3 lnceperea sau,
dupa caz, stingerea exerci\iului drepturilor subiective civile !ii a executarii obliga\iilcr
civlle corelatlve.
92 ACTUL JURIDIC CiV!L CONTRACTUl - IZVOR DE OBUGAfil

Crite1·iu! de dupa efectele produse~ tennenul se ctasific@ ln t.ermen suspensiv ~! termen extinctfv_
ch;,;sifii'.'.are
-· amana, p5nB la lrnplinlrea lui, inceputu1 exerc!tiului dreptului subiectiv civil ~l al exe-
cutarii obliga\iei civile corelatlve, fiind astfei arnanata scaden\a obilga\iei [art 1412
alln, (1) C.clv.J;
"ln cazul ln care, tntr~un contract sinalagmatlc, s-a prev8zut un termen suspensiv
doar pentru obllga\la unela dintre piirj:I, obliga\ia celeilalte par\i este pura ~i slmpl8
scadenta din chiar mornentul
Termen - amana, pana la lmp!!nirea luil stingerea exercltlului dreptu!ui sub1ectiv civil si a e)(e-
extim:tiv cutarll obliga\iei corelative, cu precizarea ca, odata cu stingerea exerci\iu!ui dreptului,
se corelativa 1412 alin.

8.1.2.2. Termen in favoarea debitorului, tem1en in favoarea creditorulr1i §i termen in favoarea


ambelor pi7rfi
[ Criterlul de ~ dupa persoana care beneficiaza de termen, se clasifica 1n termen
: dasilicare voarea debitorului, termen fn favoarea creditorului ?i termen in favoarea arr1b€o/or

Termenln reguia [art. 1413 alin. (1) C.clv,];


favoarea e spre exempJu: termenu1 de restituire a sumei lmprumutate Jntr-un co11tr<3Ct
Imon1m1.it de cu titlu (art 2161 teza a II-a
Termen In prevazut expres in favoarea creditorului prin conventia partilor, prin
favoarea sau sa reiasa astfel din !mprejurari [art. 1413 alin. (1) C.civ.];
creditorului de
!'ii termenul In favoarea
T-ermen in prevazut expres In favoarea ambelor parti prin conventia paf1ilor, prin
favoarea sau sa reiasa astfel din imprejurari [art. 1413 alin, (1) Cciv.j;
amhelor a s,ore exempfu: termenul de restituire a sumei lmprumutate intr-un contract de
de cu titlu oneros 2161 I
eel in folosul caruia este stabilit exclusiv termenul poate sa renunte oricand
' rlasificiiril la beneficiul lui, fara consirn\amantul ce/eilalte par\i [art. 1413 alin. (2) Cciv.J;
-in cazul In care terrnenul a lost fixat atatin favoarea creditorului, cat $i a debitorului,
poate renunja la beneficiul termenului respectiv decat prin acordul ambelor

8.1.2.3, Termen zmluntar (termen conventional), termen legal ~i termen jurisdic/ional


Criterfut de dupa iz.vorui sau, termenul se c!asifica In termen vo!untar (termen conv,2n1'io11al),

Termen termenul ce s-a stabilit printr-un act juridic unilateral, sau plurilateral; ,
vo!untar ,- rnajor.~tiJtea termenelor este formata din aceasta categorie;·-~~-·-~---_J
93

termenul vo!untar poate sa fie expres cdnd este Di'f'Vfizut ln rnod expres de
catre pfirti) sau tacit este aedus din natura juridic c0ncret sau din a!te

stablHt act normativ


Termen termenul acordat debitorului, ln cazurl!e
jurisdic\ie;
· ciind organul de jurisdiqie este o lmt~c;tl\ jw]<;;:atonea
de termen judiciar.
Exemple:
1. instan\a va putea, ia cererea uneia dintre par\i, sa fixeze termenul atunci cand
par~ile au convenit sa amane stabilirea termenului sau au prevazut aceasta obliga\ie
In sarclr1a uneia dintre ele ~~ cand 1 dupa o durata rezonabiii3 de timp, termenul nu a
fost Inca stabilit; fixarea termenului se va realiza tin§ndu-se seama de natura obli-
ga\iei, de situa\ia partilor ~;de orice alte Tmprejurari [art. 1415 alin. (J.) C.civ.];
2. instan\a va putea sa
fixeze termenul atunci cand obliga';ia presupune, prln natura
sa, un termen ;;I nu exista nicfo conventle prin care acesta sa poata fi determlnat
!art. 1415 alin. (2) c.civ.J;
El In ambe!e fpoteze; cererea privind stabilirea unui terrnen de ci3tre instant;]} este
supusa regulilor aplicabile procedurii ordonan\ei pre,edin\iale, fiind prescriptibila
in termenul general de 3 ani, care lncepe sa curga de la data lncheierli contractu!ui
[art. 1415 alin. (3) C.civ.];
m dlspozltl'lle art 1415 C,civ. sunt aplicabile ori de cate ori, potrivit 1egi! sau contrac-

tului, debltorul sau_. du pa caz, tltularul unu1 drept ori facultc3~i trebuie sa execute o
obligatie sau o presta~ie, sa accepte orl sa exercite un drept sau o facultate ori,
dupa caz, sa adere {a un contract, de~! nlcl legea ;;i nici contractul nu prevad un
termen In acest scop (art. 110 2 din Legea nr. 71/2011);

l
, 3. 1n materia 1mprumutului de consumatie (mutuum), termenu! de restituire stabilit
de instanta. atunci cand par\ile nu au stipulat in contract termenul restitulrii [art. 2162
I al in, (1) C.c1v.];
' 4. termenul de gra\ie [art. 397 alin. (3) C.proc.civ.J:
m se acord.3 de instanta care sofut;ioneaza cauza In fond; prln urmare1 terrnenul de

gratie poate fi acordat de prima lnstanta sau chiar de lnstanta de ape! ofi de
instanta care pricina ln fond dupa anu!area/casarea cu retinere;
mr se acordi;i prin chiar dispozltivuf hot3r<lrii finale, acest benefic1u neputi'.1nd fi

stabilit dupa pronunt;area hot@r:lrH asupra fondulul (de exemplu, pe calea ordo-
nari1el pre~edlntiale sau a contestatlei la executare};
"'se acorda numa·1 In favoarea debitoru1ui, Jn considerarea situatiei sale patrimo-
niate, fara a se cere consimtamantul creditorulul ?i chiar fara a se tine cont de
eventua!e!e stipula1ii din actul juridic;
mr poate fi acordat,. in princlplu, pentru orlce obligatle, indlferent de izvorul sau de

obiectul el;
• nu poate fi acordat 1n cazurile previizute de a1t. 397 alin. (3) teza final<l C.proc.civ.,
anume daca i-a fost anterior acordat un termen rezonabil de plata de dJtre creditor
ori a avut posibilitatea sa execute obliga\ia 1ntr-un termen rezonabil, calculat de la
de in conform art. 1522 C.civ.
ia pronuntarif subzista vreunu! dintre rnotivele prevazL'i:e !a art. 675 aiin. {1)
C.proc.dv.,
u ami3n2, !a 'frnp!lnlre-a lui la dec2derea debitorulul din beneficiul
termenului de gratie), executarea si!lt8 a obHgatiei, lns.3 nu Yrnpied!c8, daca este
1619

8.l,2,4. Termen cu scadentii certa §i tennen cu scadenfi'i incerta


,,,,._,,,,,, -----·----------··~~---·~.v~-'•••• •-·~---~--------,,--,---

t:rit;eriui - dupa criterlul cunoa~terH datei lmplinirii termenu1ui termenul se clasifici'i in t:ermen
1

1 cjasifitare cu scadentii cert6 ~i termen cu scadentO fncertii,


...................... r-~··--~---·~~·---- .. ·--------.~------ ..c-------------~---c-·--c.. ----·~c-i
Termen c-t::- tP'-m''"' Ii a carui data (calendaristica} de implinire se cunoa!}te din chiar mr>mPnt111
lncheierii actului juridic.
- desemneaza termenul (deci tot un eveniment viitor <;i sigur ca realizare) a carui
de implinire nu este cunoscuta Jn momentul lncheierii actului juridic, de;;i Jmplinirea
lvi este sigura;
1ntr-un contract

8.1.3. Efectele tennenului

8.1.3.1. Precizari introrluctive


-termenul, ca modalitate a actului juridic, afecteaza numai executarea actului
nu <;i existenta acestuia;
termenului se cum acesta este sau ext!nctlv,

8.1.3.2. Efectele termenului suspensiv


j .Termenuf Pendente termine (inalnte de scaden1iil
' Sl.lii!le1nsiv - daca debitorul executa obligatia sa inainte de scadenta, adica !nainte de Tmnlir1i«'"
stabilit ln termenului suspensiv, atunci el face o plata valabila, iar nu una nedatorata, a~a !neat
i '"
! ravoarea nu poate cere restituirea ei (art. 1414 C.civ. >i art. 1343 teza I C.civ.); cu toate acestea,
1
debitorului debitorul va putea cere restituirea atunci cand plata s-a fikut prin dol sau violen\a
i (art. 1343 tern I C.civ.);
l!i In cazuf In care, din eroare, debitorui pl:.ite;;te Jnainte de termen o suma care,

p-otrlvit actului juridic, nu era produc3toare de dob<3nzi, el nu va putea sapretind3


nici suma reprezentiind dobanda aferenta sumei platite (pentru perloada cuprinsa
intre momentui pl8~li .?i momentu! la care urma sa se imp!ineasca termenul sus-
pensiv stipu!at In favoarea debitoru!uil;
• renuntarea la beneficiui termenului suspensiv produce aceleai,)i efecte ca Jmp!i-
nirea lui, obliga\ia devenind de indata exigibila (art. 1418 C.civ.), dupil cum <Jcela<;i
este !;>i efectul decaderii din beneliciul termenului suspensiv (art. 1418 C.dv.);
a sanq:iunea decaderii dtr. beneficiul terme-nutui intervine In urrn5toarele cazuri
[art. 1417 alin. (1) >i (3) C.civ.]:
i) deb!torul se afla In stare de insolvabllltate sau, dupa caz, de insolvent8 dectarata
Tn
ACl UL JURlDlC ClV!L. COi\JTRACTUl ··· !lVOR DE OBUGAill 9')

ii) c§rid, cu intentie sau <:Hr:tr·o grava, debitorul c!Jminu06£a prin 1~ai:;t0 :;a
""'"mtritie constitulte in favoarea creditoruiul sau nu constituie gdrantiile on2tnisf:;
iii) cEind, din sa 1 riebltoru! 21jur.gr:: /ti situatia de~ a nu rnai satlsface v ce:n1dnit:t
cons.iderata esentialfi de creditor ta data 1ncheierli contractulul, daca au 'fost
zt';te expres in contract caracterul esen}ial al conditiei ~i posibilltatea dec.2deri! 0-'
e1dst2t un ·1nteres legit!rn pentru creditor sa considere acea co!1ditie drept P'f'ntiriiii:
~In sensu! art, 1417 alin. (1) C.civ,, starea de inso!vabi!ltate rezult3 din lnferiori-
tatea activu!ui patrin1onial ce poate fi supus, potrivit legii, execut3ril silite, de
valoarea totala a datoriiior e>dgiblle; daca prin nu se al,tfei 1 aceastii
stare se constata de instantii, care, in acest scop, poate seama de anurnite
7mprejurilrl, precum disparl~la intempestlv3 a debitorului, nep!ata unor datorii
devenite scadente, decian5a-rea Tinpotriva sa a unei proceduri de executare silita '.)i
alteie asemenea [art 1417 alin. (2) C.civ.l;
~ !nainte de Ymplinfrea termenului suspensiv, titularul dreptuiui poate iua mllsuri
conservatorii asupra patrimoniului debitorului s!lu;
- 1n actele juridice translative de drepturi reale cu priv:re la bunuri individual deter·
minate, termenul suspensiv nu amana transferul acestor drepturi, afara de cazu1 ln
cares-a prevazut In mod expres contrariu!;
- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual
determinat lnainte de impHnlrea termenufui suspensiv va fi suportat de catre instraJ.,
nator, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului (art. 1274 C.civ.);
astfel, in cazul pieirii fortuite a bunului, debiton;I obligatiei de predare pierde dreptul
la contrapresta\ie, iar daca a primit-o, este obligat sa o restituie (fiind astfel aplicabili:i
regula res perit debitori); cu toate acestea, credltorul pus In intarziere preia riscul
pieirii fortuite a bunului, el neputandu-se libera chiar dadi ar dovedi ca bunul ar fi
pierit 'ii daca obliga\ia de predare ar fi fast executatii la timp;
a
, - pan la impllnlrea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere plata de la debitor
I (art. 1414 C.civ.);
I -1nainte de 1mplinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului
' compensa\ia [art. 1617 alin. (1) C.civ.]; totu:;i, termenul de graiie, de'ii este un termen
suspensiv In favoarea debitorului, nu 1mpiedica compensa\ia (art. 1619 C.dv.), ci
numai executarea sllitEt;
M chiar daca obllgatia nu este scadenta, creditorui poate sf! introduca:

i} actiunea revocatorie, art. 1563 C.civ. prevazand cerinta potrivlt c8rela creanta
trebule sa fie certa la _data introducerii aqiunfi, !ar nu s;l exigibH3;
ii} actiunea oblica, /ns:.3 numal daca, pentru a~~l justifica interesul procesua!, dove-·
de$te insolvabliltatea debitoru!ui, caz 1n care creanta va devenl exlg!bf!a anticipat,
ca elect al deci\deril debitorului din beneficiul termenului (art. 1417-1418 C.civ.).
Eveniente termine (dupa scaden!iil
- prescrip\ia extinctlva 1ncepe sa curgB de la data lmplinirii terrnenului suspensiv sau,
dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exciusiv in favoarea
creditorului [art. 2524 alin. (2) C.civ.];
obligatia devine scadent6 1 iar debitorul este obligat sa o aduca !a lndeplinire ~l cre-
ditorul poate sa apeleze la forta de constrangere a statului pentru a ob\ine execu-
a
96 ACTULJURlDiC C!VlL CONTEACTUL ~ 1ZVOR DE OBl.lGAJ11

-- daca terrnenul eSte numai In favoarea creditoruluL acesta poate oric.lnd s.a rf'<Hi>1re
ia: heneficlul !u!, deci creditorul poate sa so1k:ite oric~1r:d executarea obHgatiei atuncl
c§nd termenul a fost stipulat exduslv Jn favoarea Ju!;
f3voare2 - prescrip;ia exttnctiv3 lncepe sa curga de la data !mpliniril termenutul suspensiv sau;
' srecUtcrulul caz, de lo data renunt8rli la beneficlul terrnenului stabl!it exclusiv '(n favoarea
2524alin.

Efectele tern1enului extt'1tcfiv


-· raportul juridic civil concret i~i produce efectele sale, ca ji cum nu ar ti afectat
modaHtate.
Eveniente - efectele raportului juridic civil concret (drepturile si obiiga\iile corelative)
termine dupa acest moment;
e de exempfu: moartea credirentierului marcheaza momentul la care iau sffir~it j

atilt dreptul de a pretinde renta viagera, cat ;;i obliga\ia de a o plati; expirarea ter- I
rnenu!ui pentru care a fost lncheiat contractul de !ocatiune are ca efect stingerea ;
atat a dreptulul de fo!osinta al locataru!ul, cat ~l a dreptului la chirie al locatoruiui
core!ative

8.2. Condipa

82.1. Notiune

8.2.2. Cla.sificare

8.2.2.1. Condifie sus17ensiv11 ~i condifie rezolutorie


Cr!tedul d~~ ·- dupa efectele produse, condi\ia se clasifka In conditie suspensivil ji co1od1tie
ri;1siftcare /utorie.
condi\ia de a carei indeplinire depinde na?terea drepturilor subiective
civile ?i a obliga\ii!or corelative {art. 1400 C.civ.);
m spre exempfu: !ti vand garsonlera mea, daca voi fi transferat Jn alta localitate;

vanzarea pe lncercate; care se lncheie sub condltia suspensiv3 ca, ln urma


lncercc3rii, bunul sa corespunda criteriilor stabilite la lnchelerea contractului ori, In
lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale [art. 1681 alin. {li Cciv,];
vanzarea bunu!ui cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau
conventional, care se poate face catre un terl; numai sub conditia suspensiva a
neexercitarii dreptului de preemp\iune de catre preemptor (art. 1731 C.civ.);
bunu!ui a1tuia etc.
I - condi\ia a direi !ndeplinire depinde desfiin\area drepturilor subiective civile ~i a
I corelative
ACTUL JURiDiC CJV!L. CONTR/'.\CTUl JZVOR fJE OBUGAj!! 9'7

ill de lti vand autoturismul rneu, dar, daca rna v;noii nrr1,~u;tt;;a'1~n:;-~;:,:;;;1,:;;,;; ~;;;5-:
1-J anu!u!,. v3nzarea se vanzarea cu de r<lo:cum11arate
c21re este o vanz;::11·0 af2ctat8 de condit·a rezo1utork~ care vilnzatorul
dreptul de a r.3sc1-u11p8r.a burn1I sau transmis cump3r8toruful [art. 1758
a1in. (1) C.civ,];
- cond}tla se prezun1ii a fi rezolutorie orl de cate ori <n..4P'""

8.2.22. Condi"tie cazuala, conditie


~
mixtti 't'ci conditie
.;
potestativti
Criteriu!
de c~asifitare
realizarea evenimentului depinde de hazard (de 1ntamplilre) sau exclusiv de
unui tert, deci vointa partii sau a p5rtilor actului juridic nu are vreun ro! 1n lmplinirea
condltiei;
in de exemp/U.' ltl vand schiurile mele, daca pi3n3 la Cliciun nu va ninge; In materla

donatiel, ,,contractul poate sa prevada lntoarcerea bunurilor d.3ruite, fie pentru


cazu1 c8nd donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul c2ind at8t dona-
tarui, cat >i descendenJii sai ar predeceda donalorului" [art 1016 alin. (1) Cciv.J;
11'1 except.§nd cazurile '!n care lncheierea actului juridic cu lnc.ilcarea dreptvlui de

preemptiune se sanctioneaza expres cu nulltatea absolut~ sau relatlva, vflnzarea


bunu!ui cu prlvire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional
catre o altEJ persoana dec3t preemptorul este, potrivit art. 1731 C.civ., o vBnzare
sub conditia suspensiv"ii a neexercitarll dreptului de preemptlune de catre pre-
emptor, iar o asemenea conditie poate fi asimi1ata condftiei cazuale, avand -;n
vedere ca realizarea condltiei nu depfnde de vointa vreuneia dlntre partile actulul

- realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;i, cat ~i de voin\a


mbrtB unei persoane determinate;
P. spre exemplu: ma oblig sa 1ti vand garsoniera mea, daca p3ni3 la sf3rlitul anuiui

voi cu X,
realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;L
Conditia puril
- condi\ia a carei realizare depinde exclusiv de voin\a uneia dintre pari;i;
"exernple: iti viind autoturismu! 1neu. daca vreau; lti donez autoturismu! n1eu;
daca vei dorl sa 11 prirne~tL
Conditia po1:esl:ativa
- conditia a carei rea!izare depinde at3t de vofnta uneia dintre p'3rti, cat ;;i de un ele~
ment exterior aceste!a {fapt exterior sau voin~a unei persoane nedeterminate);
11 de exempfu.' !ti v@.nd aceasta casa, daca te vei ca-satori.

lmnon:<111ta ciasificarii
- obliga\ia asumata sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea ce!ui care se
->
98 ACllJL ~UR1D!C (J\ll!, C()!\!TBJl.CTUL- !ZVOR DE OBLIG,Ji,,T!I

·· · ·- -r= ;;bii;~~;j;;···asurnuta sub conditle {suspensiv8 sau rezolutorie) pur potestDtiva din
part:ea cred1toruiui este valabil3;
ob!igatia asumata sub condltle rezolutorfe pur din partea dei:frl:orulu1
este valabila, deoarece exista inten\ia de a se obliga, dar debitorul >i-a rezervat drep--
tuisa puna obligatlei atunci cand va dorli
obliga1;ia asumata sub condi\ie (suspensiva sau rewlutorie) potestativa simplil este
chiar daca de debitorului.

8.2.2.3, Condifie pozitiva §i condifie negativi'i


. cum const<l fn reaHzarea sau ne:realizareo evenimentu!ui, conditla se clasifica
In condi\ie pozitiva ,; condi\ie negativa.
I
,-~~ ..-------- - ----.. -~--.. ~-------------

afecteaza existen\a drepturilor subiective civile ~i a obligatii!or corelative ,


I printr.. w1 eveniment ce urmeaza sa
se \ndeplineasca, mai exact, daca este formulata ·
I in sens afirmativ;
a de exempfu, !ti vand autoturismui n1eu, daca voi fi transferat In provlncle.

I lmoortanta
I- ctaca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa
aiba loc intr-un anumit termen ~; acest
termen a expirat fara ca evenimentul sa Ii avut loc, condi\ia pozitiva se socote~te
neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, condi\ia pozitiva se socote~te
neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce
1404 alin,
No~iune: consta lntr-un eveniment care urmeaza s3 nu se produca, mai exact,
cand este fonnulata in sens negativ;
00 spre exemplu, Tti v;§nd apartamentul meu, daca in termen de doi ani nu n1! se va

na>te un copiL
lmportan~a
: -dac.3 s-a prevazut ca eveni1nentul nu trebuie sa aib3 loc fntr-un anumit termen, con-
di\ia negativa se socote~te 1ndeplinita daca termenul a expirat filra ca evenimer.tul sa
se fi produs sau chiar rnal lnainte de implinirea termenului daca este sigur ca eveni~
mentul nu se va produce [art. 1404 alin. (3) teza I C.civ.];
--- daca nu s-a preva-zut vreun termen, condi!ia negativc3 este indeplinlt21 numai atunci
dnd este sigur ca evenimentul nu se va mai produce [art 1404 alin, (3) teza a II-a

condi\iei se apreciaza dupa criteriile stabilite de par\i sau pe


este probabil sale Ii avut in vedere dupa imprejurari [art 1404 alin. (1)
- partea interesata poate cere oricand instan\ei sa constate 1ndeplinirea sau ne1nde-
plinirea conditiei [art 1404 alin, (4) Cciv.];
~ con<litia opereaz;) de drept, interventia instantel !irnitandu-se doar la a constata
tndeplin!rea ori nelndeplinirea conditiei;
2
actiunea prln care se solicit@ instantel constatarea lndepllniri! sau nelndeplinirii
condltiel [art 1404 alin. (4) C.civ.] este, precum orice actlune In constatare 1 im-
ACTUlJURlD!C CIVIL CONTRf,CTUL--IZVOR DE OBUGATil 99

r-·- condit!a SI? Tndepllnit§ daca ob!Jgat sub a


reaiizarea el 1405 al in-
"''de exen1pJu, m.J oblig sa fti un d'2 '.:.> z!le !o Predeal ;Jaci.l vel 1Ll8 nota
10 la examenu! de drept civil, iu-r apoi te in1pledic sa te la exam12rvJl
respectiv; conditla se va t_.0nsidera lndepilnit3, dee\ va trebui
- condltla se considera nelndeplinfta daca partea int(:~resatii de irnJe1Jlir>irc!a
determ\nit, cu rea-credlnta, realizarea even!mentulul 1405 alin. {2}
de exernpiu, te obligi sa 1·m1 plate.;;ti un se.jur d€' 5 zi!e ia Carcassonne daca nu 11el
!;a

promova examenul de drept civil, lar, la insistentele mele, profesorul lti dtl nota 4,
de:;;;! lucrarea era de trecere; conditia se va considera netndep!inittl, deci nu v,;.i
trebui sa Im! plate$ti costul sejurului;
partea In al carei interes exc!usiv a fost stipulatii conditia este iiberil sa renunte
unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s·a indeplinit; in acest caz obiiga\ia se
translormii din obliga\ie alectatii de rnodalitiiti in obliga\ie simplil (art. 1406 C.civ.);
% indiferent daca este pozitiva sau negativ3t realizare,:; sau nerea!izarea conditiei
trebuie fie

8.2.2.4. Condifie posibila ~i condi[ie imposibi/il


evenirnent care poate avea loc, fie sub aspect material, fie sub aspect

juridic;
- este considerata nescrisa;
- va atrage nulitatea obsolutii a actului juridic atund cand constituie 1nsa'?i cauza
acestuia (art. 1402 C.civ.);
111 conditia imposibHa desfilnteaza actuf juridic clvil numai atunci c3nd este vorba de

o condi~ie .suspensivi);
ij) 'in schimb, daca este o cond'1tie rezofutorie, ea nu rlesflfnteaza actu! juridic, cl,
flind conslderat8 nescrisa, actu! juridic se va socoti ca neflind afectat de aceasta
modalitate;
conditia imposibila nu reprezinta totu~i o veritabil2 conditie ca modalitate a
lil

actu!ui juridic, deoarece ace<'lsta din urma este un eveniment viitor ~i nesigur ca
nereaHzarea este

8.2.2.5. Condi{ie licitii ;;i moralii. ?i conditie ilicitii sau imorala


······ 1Nofiune;·~veniment a carui indeplinire respecta atat moravuri 1 cat ;;l dispo-

ace.a condl~ie ce contravine legi'i sau bunelor rnora-vuri;


- este considerata nescris.3;
- va atrage nulitatea absolutii a actului juridic atunci cand constituie insil~i cauza
acestuia (art. 1402 C.civ.);
m conditia i!icita sau lmoral.3 desfiinteaza actul juridic civil numai atuncl cand este
0
100 /3,CTUL JURIDIC Cl\/lL CONTRl\CTUL ~ 1ZVOR DE OBL!GAJl!

"'In schirnb, d:ac3 este o condi~ie rezo!utorie, -ea nu desfilnteaza actu! ci.
fiind cons1derat3 ne:scrisa, ac.tu! juridic se va socoti ca nefiind afectat de aceasta
rnodalitate.

82.3.I. Aspecte generale


- efectele condi~iei sunt guvernate de doua reguli:
1. condi\ia afecteaza 1nsil5i existen\a drepturilor subiective civile :;i a obliga\iilor civile
corelative (eficacitatea sau desfiin\area - art 1399 Cciv.);
2. efectele condi\iei se produc, 1·n principiu, retroactiv {ex tune), in sensul dl momentul
de la care sau pana la care se produc nu este acela al indeplinirii sau neindeplinirii
condi\iei, ci rnomentul incheierii actului juridic civil sub condi\ie, ,,daca din voin\a par-
tilor, natura contractului ori dispozi\iile Jegale nu rezulta contrariul" (art. 1407 C.civ.);
i:.i rezulta ca aceasta dispozitle nu are- caracter Jmperativ, a~a lncat p3rtile ar putea

deroga, prin vointa lor, de la aceasta regul8, prevazand In mod expres ca efectele
conditiei se vor produce din momentul fndepllnlrii sou al nelndeplinlrii eveni~
mentulul.

8.2.3.2. Efectele condifiei suspensive


Pendente lllOliune: actul juridic Inca nu >i-a produs efectele, existenta (eficacitatea)
conditione a obliga\iiior corelative fiind sub semnul incertitudinii.
Efecte
- creditorul nu poate cere executarea obliga\iei (plata);
- debitorul nu datoreaza nimic, iar dacil totu';i plate<;te, el poate cere restituirea pla\ii
ca fiind nedatorata (art 1343 teza a II-a Cciv.);
- obliga\ia nu se poate stinge prin compensa\ie, deoarece nu se stinge nici prin plata;
-prescrip\ia extinctiva nu incepe sa curga [art. 2524 alin. (3) C.civ.j;
-in actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul translativ;
- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirli fortuite a bunului individual
determinat, care face obiectui obliga\iei de a cla, va Ii suportat de debitorul obliga\iei
de predare [art. i274 aiin. (1) Cciv.j, adica de instrainiitor;
a de exemplu, In cazu! unui contract de vanzare lnchelat sub conditle suspensiva,
daca lucrul piere fortuit, iar ulterior se lndepline~te conditia suspensiva, riscu! va fi
suportat <le catre vilnzator, care este debitorul ob!iga\iei de a preda iucrul la inde-
plin!rea conditiei1 deci cumparatorul nu rnai este tinut de obliga~ia de a pl<hti
pretu!};
- creditorul poate, totu~i, sa facii acte de conservare a dreptului sau (art. 1409 Cdv.);
- dobanditorul sub condi!ie suspensiva al unui drept real irnobiliar ii poate 1nscrie
provizoriu in cartea funciara (art. 898 Cciv.); dad\ lnsa nu se dovede~te indeplinirea
condi\iei suspensive in termen de 5 ani de la inscriere, atunci dreptul afectat de
se va radia din oficiu 912 alin.
ACTULJUHIDIC CIVIL. CONTfVICTUL ILVOf1 DE OBUGATll 101

- rreditorul poJte sa soiicite $l s.3 obtina 1poteca, fide·


iuslune);
creditorui poate sa prin acte inter vivos sau prin :acte rnortis causa dreptu!
1

sau co~ditional, acesta trans:mit:andu-se catre dobanditor a;;a cum se g!J:se1te


1408 alin. (1)
nu ca drept pur ~I in ca1ul prelu5rii unei ob!igatii afectate de vor fi
aplicabile reguii!e dln rnateria preluarli datoriei µrev.3zute df~ arL 1599-1608 C.civ.
1408 alin. (2) C.civ.];
@ excepfie: potrlvlt art. 1071 lit. e) orice legat d2vine caduc atunci c3nd lega-
tarul decedeaza inalntea !mplin!rii condi~iei suspensive ce afecteaza iegatul, daca
aceasta avea un caracter
Eveniente Noiiune: condit1a s-a este considerat, retroactiv, ca a fost pur :;i
simplu, neafectat de modalitatea conditiei.
, Efecte
' - plata efectuata pendente conditione, de.:Ji era nedatorata §i se putea cere restitui-
rea? este vafidata prin !ndeplinirea conditiei ~i nu mal poate fi restltuita;
- transmisiunile de drepturi consimtite pendente conditione de ditre tituiarul drep.
, tului conditional sunt consolidate [art. 1407 alin. (3) teza a II-a Cciv.].
Exceptii de la caracterul retroactiv al efectelor condi~iei suspensive
1. prescrip\ia extinctiva incepe sa curga numai de la data 1ndeplinirii condi\iei
[art. 2524 alin. (3i C.civ.];
2. 1n lipsii de stipulatie sau prevedere legaia contrara, fructele culese ori incasate de
eel care a 1nstrainat bu nu I raman ale sale, de;;i dreptul sau dispare cu efect retroactiv,
a;;a 1ncat dobanditorul va culege fructele numai din momentul indeplinirii condi\iei
(art. 1410 C.civ.);
3. actele de administrare facute de eel care a 1nstrainat ina!nte de indeplinirea con· .
' dTei ramiln valablle. de;;i, ca efect al indeplinirii condl\iei suspensive, se considera ca I
u_ a mai fost proprie_tarul bunului din momentul 1nc~eierli actuluijuridic___.._~
\lune: condi\ia nus-a realizat ;;I, deci, dreptul ;;i obliga\la corelativa se considera ca '
z:onditione ! nu au exlstat nic!odata. ,
Efecte
-toate prestatiile efectuate trebuie restituite;
-garantlile constltuite se desfiinteaz.3;
- toate drepturile constituite de ditre debitor se consolideaza;
a spre exernplu, daca pendente conditione vanz8torul a constltult In favoarea unul

tert o ipoteca asupra imobilului vandut sub conditie suspens!va, aceasta lpoteca se
consolideaz.3.

8.2.3.3. Efectele condifiei rezolutorii


Pendente l\lo~ll.me: pilna la realizarea conditiei, actui juridic se comportil ca un act pur ,; sm»utu.
r-0nditione Efecte
trebuie sa l)i execute obligatia asurnata, iar creditorul poate sa solicite
102 ACTULJURID!C CIVIL CONTR/,CTUL IZVOR DE OBUGATli

~ dreptutdobilhdit sub condltie rezoiutorie poate fl transrnis acte inter vivos sau i
acte mortis causa va fi dobandit tot sub rezo!utorle. '
Evenfenie Norn"""' conditia rezo!utorie s-a lndeplinit actul se desfiinteaz.3 cu efect
1

a:mditiom: caz In care se considera cil actu! nu a existat rdciodat5,


Efecte
oarti!e tfebuie sa i;;l restituie prestatiile efectuate 1407 a!ln. {4) C,civ,J, adic5
dobanditorul trebuie sa restituie bunul, iar eel care I-a instrainat trebuie sa restituie
pretul;
- daca pendente conditione dobanditorul a constituit anumite drepturi cu privire la
bun, acestea se desflin1eaza retroactiv ~i, lnvers, drepturile constltulte de eel care a
lnstr3inat se consolideazi'l,
Exceptli de la caracterul retroactiv al efectelor ci:mditiel rezolutorii
1. actele de administrare facute de dobanditorul sub conditie rezolutorie raman
valabile;
2. in lipsa de stipula\ie sau prevedere lega!a contrara, fructele cuiese sau fncasate de
dobanditorul sub condi\ie rezolutorie ramiin 1n proprietatea sa (art. 1410 Cciv.); .
3.1n actele ju rid ice cu executare continua sau succesiva, in lipsa unei stipula\ii contra· j

"' """''. '"" °'" """ '°"'''" '""''°" "


, aim. (2) C.c1v.]. ocod"' "om•' '""co """ I•rt. "'"' I
j No\iune: condit-ia-re_z_o_li_1t(;~;e nu. s-a 1ndepl1nit, iar actul juri.dic ;e consolideaza d~ff-
conditione 1 nitiv.
I

II~~
- actul este socotit Inca de la na5terea sa ca pur ~i simplu; I
. - in cazul dreptului afectat de o condi\ie rezolutorie inscris in cartea funciara, condi\ia I
rezoiutorie va fi radiata din oficiu daca timp de 10 ani de la inscriere nu s-a cerut i
-~ierea
\ d_i:~ptulu_i inscris sut;i__c> asemenc;a condi\ie [art. 912 alin. (2) Cciv.]. I
8.2.4. Comparafie fotre tennen !fi condifie

Oeosebiri
- termenul este 1ntotdeauna un eveniment sigur - conditia presupune, Jntotdeauna, un eveniment
ca realizare, chiar daca este incert; nesigur ca realizare;
- termenul afecteaza executarea obliga\iilor ?i - conditia prive~te eficacitatea actului juridic con-
i exercitarea drepturilor; di~ional;
- termenul nu produce niciodata efecte retro- - conditia produce, 1n principiu, efecte retroactive.
active,
Asemanar;
- atilt termenul, cat !Ii condi\ia sunt modalitati ale actului juridic civil;
un eveniment viitor.
l\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRAC:TUL IZVOR DE OBUGAJI! 103

modalitate specifica liberalitii;tlor, care consta tntr-o obligatie de a a face sau a


de ci3tre

8.3.2. Clasifit:are

san.::ina 1n favour-ea - de exemplu, !ntr~un contract de Gonatie, do-


natoru! ii impune donatarului obligatia de a-i plilti o datorie a sa fata de un tert;
bene-fic:iaruh-<i 2. sarcina in favoarea - de exemplt!, intr-un contract de donatie, dona··
sartinii toru! impune donatarului sa fo!oseasca suma de bani donata In scopul efectuar\1 unei
lucrari de speclalitate;
3. sarc:lna in favoarea unuj - de exemplu, se las.a prin testament o casa unei per-
soane1 cu t·ndatorirea !egataru!ui de a plat o renta viagera sotiei supravie~ultoare a

- clasificarea prezintil interes datorita regimului juridic diferit al trei feluri de


clasificarn sarclna, astfel:
1. numai printr-o donatie se poate lnstitui o sarcina In favoarea dispunatorului {dona-
torulul) ce urmeaza a Ii prestati\ 1n timpul vie\ii acestuia, gratificatui neputand fi obli-
gat prin testament sa execute o indatorire a testatorului in timpul vie\il acestuia,
deoarece, pe de o parte, efectele testamentului se produc numai dupa moartea
testatorulul, iar, pe de alta parte, In caz contrar, ar fi vorba, practic, de un pact asupra
unei succesiuni viitoare, expres prohibit de art. 956 C.civ. (este 1nsa valabila dauza
testarnentara prin care se instituie o sarcina 1n interesul testatorului, daca sarcina
urmeaza a fi executata de catre legatar dupa deschiderea succesiunii, spre exemp/u,
sarcina consta Jn suportarea1 de c3tre legatar, a cheltuielilor ocazionate de in1nor-
m3ntarea testatorului};
2. sarclna poate influenta natura actu!ui juridic, in sensul ca, atunci c@nd consta intr-o
obligatie care- egaleaza sau intrece valoarea emolumentu!ul "donatiei'1 1 actul juridic
nu ma! este cu titlu gratuit1 ci devine un act juridic cu titlu oneros, cu toate conse-
cintele ce decurg dintr-o astfel de calificare juridlca;
3. donatorul va rlispunde pentru viciile ascunse asemenea vanziitorului, In llmita
valorii sarcinllor [art. 1019 alin. (3) C.civ.];
4. sarcina In favoarea unui tert este o forma de manifestare a stipula\iei pentru altul,
iar nu a simulatfei p-rin interpunere de persoane, ceea ce !nseamna, printre altele, ca
tertul beneficiar va avea dreptu! de a cere executarea obligat!ei, lar nu $i posib!litatea
de a so!lcita revocarea actului pentru neindep!inirea sarcinii, deoarece nu este parte
!n contractul lnchelat 1ntre stipulant $i promltent [art. 1027 alin. (2) $1 art. 1284

-;/J

::::iJ

l:
104 ACTUUURiDIC CIVIL CONTRACTUL IZVOR DE OBUGATll

i - donatarul este \inut sa sarcina nur11ai In limita valoril bunuhJi


' actualizata la data la care sarcina trebuia 1ndeplinita \art. 1028 C.civ.);
- 1n cazu! 1-n care, dupa !richeierea donatlei, din cauza unor situa\H imprevlziblle
neimputabiie beneficiarului, executare~ sardni!or (sau lndeplinlrea conditiilor} care
afecteazti contractul a deven!t extrern de difici!Zt ori exceslv de oneroas;'S, donatarul
poate cere revlzuirea sarclnilor (sau a conditiilor) (art 1006 C.civ.);
- In caz de neexecutare, sarc:ina nu afecteaza valabilitatea actu!ui, ci doar eficacitatea
acestula;
san<:;iunea, In caz de neexecutare a sarcinli, const.3 1 In principiu, In revocarea libera-
litiltii prin care a lost instituita;
- daca donatarul nu indepline!;te sarcina la care s-a obllgat, donatorul sau succesorii
sai in drepturi (atat mo,tenitorii donatorului, cat ~i creditorii acestuia, pe calea
aciiunil oblice) pat salicita fie executarea sarcinii, fie revocarea dona\iei [art 1027
alin. (1) Cciv.]; in cazul in care sarcina a fast stipulata 'in favoarea unui tert, acesta
poate cere numai eJ<ecutarea sarcinii [art. 1027 al in, (2) Cciv.];
111
dreptu! la aei;iunea prin care se solicita executarea sarcinli sau revocarea donatiei
se prescrie 'in terrr1en de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata
[art. 1027 alin. (3) Cciv.j;
cand dona\ia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, bunul reintra in
patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, sub
rezerva dispozi\iilor art. 1648 Cdv. (art. 1029 C.civ.);
- !n cazul legatului, revocarea judeciltoreasdi poate Ii ceruta 1n cazul ne!ndeplinirii,
Iara justificare, a sarcinii instituite de testator; nelndeplinirea fortuita a sarcinii poate
atrage revocarea numai dadi, potrivit voin\ei testatorului, eficacitatea legatulul este
condi\ionata de executarea sarcinii [art.1069 alin, (1) Cciv.];
w dreptul la ae1;iunea fn revocarea judecatoreasca a legatulul se prescrie In termen ,i

de un an de la data la care sarcina trebuia executata (art. 1070 Cciv.);


- revocarea pentru neexecutarea sarcinii trebuie dispusa de instan\a, ea neoperand
de plin drept (art 1027 !?i art. 1069 C.civ.); se admite insii ca piirlile pot stipula !n
contractul de dona!ie, In mod valabil, un pact comisoriu expres, prevazand revocarea
neexecutarii sarcinii,

8.3.4. Comparatie conditie ;;i sarcinii

Deos.ebh·i
- condi\ia poate afecta, in principiu, orice act ju-
ridic civil 1 fie cu titlu oneros 1 fie cu tit!u gratuit;
- conditia afecteaza existen;a efectelor actului sarcina alecteaza eficacitatea actului juridic;
ACTUL J'..JRIDK CIVIL CONTRACTUL ··· ll.VOR DE OBLIGATI! 105

pentru neexecutarea sarcfnli


tei limit.3ndu-se doar !a a constata ·1nrienlinlr0c dispusa de instant3, ea neoper.3nd
ori nelY1depiinirea conditiei 1404 1027 ,; art. 1069 C.dv.);
C.civ.);
- prin ex!stenta unei concHtii 1 chiar daca ar fi po- - san::lna stabile~te obligatii pentru µutin- i
testativ-5 din partea gratificatului, nu se cret:'."l;JZ3 du·-sc exercita actiunea In executarea sarcini1; '
nicio obligatie in sarcina neput8nd fl
angajat3 raspunderea sa;
- aqlunea prln care se soiicita instantei consta- ,~ actiunea prin ccHe se solicita executarea sarcinH
tarea lndeplinirii sau neindeplinirii condi\iei este sau revocarea donatiei pentru neexecutarea ei este
o actiune l'n constatare }i" prin urmare, este im- o actiune in realizare, prescriptibil<3 In termen de 3
prescriptibila extinctiv ( precum orice aej:iune 1n I ani de la data la care_ sarcina trebuia executata
constatare) [art. 1404 alin. (4) C.civ.]. ., [art. 1027 alin. (3) C.civ.j; ac\iunea in revocarea le-
gatuluf pentru neexecutarea sarcinii se prescrie ln
I . termer. de un an de la data la care sarcina trebuia
I
-·- executat.a Jart. 1070 C.civ.). ---· _
Asemanari
- atilt revocarea pentru neexecutarea sarcinii, cat ji desfiintarea actului juridic pentru 1ndeplinirea sau,
dupa caz, nelndeplinirea condi\iei produc, ir. principiu, efecte retroactiv;
- excep\iile de la retroactivitate sunt, de regula, acelea~i;
- este posibil~ revizuirea atat a sarcinilor, cat,; ~~.iiiilor care afecteaza lib.erallta\ile (a_r!J:(J06 C:'.'iv.)_j

IV. EFECTELE ACTULUI JURIDIC

1. Consideratii generale privind efectele actului juridic

1.1. Nofiunea de efecte ale actului juridic


subiective civile ~i obligatiile dvile carora actul juridic le da na,tere,
le le
- continutul raportului juridic clvii constltuie, 1-n ace/:a~l timp, efectele actu!ul jurldic
civil care a ace!

1.2. De•terminarea efectefor actului juridic

't•hili,rP~ sau fixarea drepturilor subiective clvile gi a obliga!iilor corelative generate,


sau stinse de actul dvil.
Necesitatea rrn1tirrnt11I actului juridic poate include clauze neclare, a nP<:orisemr>arii
detennin<lrH de vointa intr·un inscris, gre>ita exprimare a partilor la incheierea actului juri-
efectelor cuvinte conciziunea termenilor etc.
Proba actulul juridic civil
determinarea reprezinta faza prealabila, dar obligatorie, pentru stabilirea efecteior actului juridic

"'-'\

i
•!!!LL__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .... --·-
106 .i\CTULJURIDIC CIVIL CONTRACTUL-IZVOR DE OBUGATll

~ daca nu se dovcidt:§te existenta rnanifest3ril de volnta a partii ori a p8rtilor, nu se


I ;;u:tuh;i ! mai pune problema stabil!rii efecte!or actului;
, - aceastf.i faza presupune apHcarea regufilor privind de prob3 reglementate
de lege;
·- odata dovedita existen\a actu!ui juridic, se poate trece la a doua daca este
aceea a intf.Jrpretarii clauze!or actu!uL

- interpretarea poate avea ca finalitate fie caifficarea actufut fie 13rnurirea intelesului
unor clauze, fie atilt calificarea actului, cat ~i stabilirea intelesului ciauzelor;
- art.1266-1269 C.civ. ~i art. 1272 C.civ. stabilesc anumite reguli referitoare la inter·
pretarea contractelor; in baza art. 1325 C.civ., aceste reguli se aplica ~i in cazul inter-
pret3rii actelor juriclice civile unilaterale, cu exceptia celor care, prin ipotezi:i, presu~
pun un act juridic bilateral sau plurilateral;
- reguli de interpretare stabilite, cu caracter supletiv, de Codu! civil:
a) actul juridic se interpreteaza dupa voin\a concordanta a par\ilor. iar nu dupa sen-
sul literal al termenilor, la stabilirea voin\ei concordante a pafiilor \inandu-se sea-
ma, 1ntre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de pafi;i, de practici!e
statornicite intre acestea ?i de comportamentul ulterior 1ncheierii contractului
(art. 1266 C.civ.);
b) clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interpretliri sistematice, deci se inter-
preteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia 1n\elesul ce rezulta din ansamblul
actului (art.1267 C.civ.);
c) dauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriVe$te eel mai bine naturii
<;i obiectului actului juridic [art. 1268 alin. (1) C.civ.];
d) clauzele indoielnice se interpreteaza \inand seama, intre alteie, de natura actului
juridic, de imprejurarile in care a fast 1ncheiat, de interpretarea data anterior de
par\i, de sensul atribuit in general clauzelor ,1 expresiilor in domeniu ,; de uzante
[art. 1268 alin. (2) C.civ.];
e) daca o clauza este susceptibila de a primi doua in\elesuri, ea se interpreteaza In
sensu! !n care poate produce efecte iar nu In sensul In care nu ar produce vreun
1

elect [art. 1268 alin. {3) C.civ.];


f) oric:lt de generali ar fi termenii 1ntrebuin\a\i, actul juridic nu cuprinde decat lucrul
asupra caruia par\iie ?i-au propus a contracta 1268 alin. (4) C.civ.];
g) dauzele destinate sa exemplifice sau sa in!ature orice \ndoiala asupra aplicarii
actuiui juridic la un caz particular nu ii restrang aplicarea in alte cazuri care nu au
fast expres prevazute [art. 1268 alin. (5) C.civ.];
h) data, dupa aplicarea regulilor de interpretare, actul JUridic ramane neclar, acesta i
I
se interpreteaza in favoarea celui care se oblig<ll, cu excep1ia stipulatHlor lnscrise In \
contractele de adeziune, care se interpreteaza impotriva celui care le-a propus !
(art. 1269 C.civ.); [
i) actul juridic valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar ~i 1
I la toate urmarile pe care practicile statornicite intre par\i, uzan\ele, legea sau I
J
I echitatea le dal) actului, dupa n_atura lui [art. 1272 alin. (1) C.civ.];
107

j) dauzele obi?r-:uite !ntr-un nu sunt stiptJ\atc ;,,


expres [art 1272 alln. {2] C,civ,};
"' pentru anurnite acte exist3 -Ji unele specJale de spre
exemplu, In cazul testarnentulul, elementele extrinseci lnscrisului testarnent3r pot
ff folosite numai in f'n3stira -,-n care se pe eel<: !ntrinseci 1039 alh1. {2}
C.cfv,l, lar 7n sltuatia llJ care legatu! este rn favoarea creditorufui, nu se a fi
1039 alin.
- - ~-------_]

- acele reguli de drept civil care arata modul 'In care se produc efectele actului
civil, respectlv curr1 1 In ce condltll Ji fata de cine s.e produc
- prindpille efectelor actulul juridic civil sunt consacrate iegislativ ~i sun! aplica!Jile

Enurnerare
- actul juridic valabil 1ncheiat are putere de 1ntre partile contractante ['In cazul
contractelor - art.1270 alin. (1) C.civ.] sau fatii de partea care I-a facut (1n cazul
actelor juridice unilaterale);
2. irevocabllitatea;
- pentru contracte - contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul parliior
ori din cauze autorizate de lege [art. 1270 alin. (2) C.civ.);
- pentru actele juridice unilateraie - rezulta implicit din aceea ca
legea mentioneaza
expres situa\iile in care actul juridic unilateral este revocabil, ceea ce lnseamna ca, Jn
celelalte cazuri, actul juridic unilateral este irevocabil (pentru unele acte juridice uni- I
laterale, irevocabi\itatea este consacrata in mod expres; de exemplu, art. 1191 1
, C.civ. pentru oferta cu termen);
13. princlpiul relativitatif; 1
,
- contractul produce efecte numai intre piirti, daca prin lege nu se prevede altfe/ I
[art.1_2,!lO ali11. {1) C.civ.]. ,...~~--~-,~-·--·-'-,~-.. ,,_...~

2.

2.1.

2.1.1. Nof:iune
- regula de drept potrivit.carei~ actul juridic civil legal inche1at se i':'pune plir\ilor (1n ,
cazul contractelor) sau par\H (in cazul actelor .1und1ce un1lacerale) mtocma1 legea c;,
'. [art. 1270 alin. (1) C.civ,). ,
1

Predzi'iri r: parJile sunt \i~ute sa i>i execute obfigatiil~.


chiar daca executarea lo;-a deve~lt
m;,-41
j oneroasii, fie datoritii cre~terii
costurllor executiirii propriei obligatii, fie datorita
; sci.iderii valorii contrapresta\iei [art 1271 alin. (1) C.civ.]; 1

\ - actul juridic civil legal 1ncheiat are forJii obligatorie nu numai pentru pilt1ile aces- :
I tuia,_ci ,; pentru organuJde,jurisdic\ie 1nvesti! cu solutionar_ea unui litigiudecurgand I
'(03 ACTUL JURIDIC CIVIL COf\ffRACrLJL- IZVOR DE OBLIGAJll

dintr-un astfel de act, deci instanta este obHgata s8: as!gure L::xecutarea actului
iegal fncheiat, ~in8nd seama, in clauzelor lul, de vointa piirtilor;
w spre ex<::rnpfu, dac2 parti!e au }.)revazut o clauza penata (adlcZ au deterrninat
encticinet echlvalentul prejudiciulul suferit de creditor ca urmare a neexecut8ril ori
executarH cu fntiirziere sa.u necorespunz3toare a ob1igatiei asumate de c8tre debi-
tor}.. lnstanta nu poate nicl sa suprime; nici sa reduca, nic\ sa majoreze cuantumu1
dauzei penale (art 1541 C.dv. perrnite lnstan~ei sa
mic)oreze cuantumul acesteia
numaf atunci c2nd obligatia principala a fost executata In parte ;)i aceasta
executare a profitat creditorulul sau c3nd penalitatea este v&idit excesiva fata de
prejudiciui ce putea fi prevazut de parti la lncheierea contractu!ui, pena!itatea
astfel redusa trebu!e fnsa rarnana
- pe de o parte, necesitatea asigurarii stabilita\ii ~i sigurantei raporturilor juridice ge-
nerate de actele juridlce civile, lar, pe de alta parte, imperativul moral al respectarii
cuvantului dat; de osemenea 1 actele juridice sunt utile ~i chiar necesare dezvottarii
de aceea trebuie executate.

2.1.2.1. Consid.erafii generale


ln care efectele actelor juridice nu se mal produc a~a cum au prevazut
tile la [ncheierea lor, ci independent de vointa partii sau a partilor, dupa caz, aceste i
f1ind mai intinse sau mai restranse decat cele '
fnumerare cazuri de restrangere a for\ei obligatorii;
2. cazuri de extindere a for;ei obligatorii;
3. prevederea de catre lege a posibilita\ii modificarii unilaterale a contractului;
4. revizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului
(impreviziunea - art. 1271 C,clv.};
5~ revizuirea sarcinHorl·n rnateria 1006-1008

2.1.2.2. Cazuri de restrangere a forfei obligatorii


- situa\iile prevazute in mod expres de lege, ·in care contractul l~i 1nceteaza et,,ct•21e
inainte de din cauza unui element al sau.
- incetarea de drept a contractuiui de loca\lune din cauza pieirii totale sau
derabile a lucrului !art. 1818 alin. (1) C.civ.];
- incetarea de drept a contractului de loca\iune ca urmare a desfiin\ilril dreptului
permltea locatorului sa asigure folosin\a bunului inchlriat [art. 1819 aiin. (1) C.civ.], cu
excep\ia cazului fn cire locatarul a fost de buna-credin\a la data fncheierii loc31iunii,
contractul urmand a produce efecte pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de
un an de la data desfiin\arii titluiul locatorului [art. 1819 alin. (2) C.civ.J;
1ncetarea contractului de lnchiriere a locuin\ei fn termen de 30 de zile de la data
1834 alin.
109

1ncetaref:l contractuiu1 de socletate din cauzc, onurnitor cauze Pf''11azu1:ede art. 1937
art 1938
-- Jncetarea contractului rnandat dln cauza
mandantului ori a mandatarulul [art 2030 !lt. c) C.civ.];
ob•liganoa c.omm1;it<:ru.iuL de cdtre la restituirl:lti lucrului inainte de
rarea termenului de pfirti sau fnainte de a se fi foiosit de bun conven~
tiei, 1nsa nurnai atunci ctind cornoda:ntu! are o nevoie urgenta ~i neprevazuta de bun"
atunci cilnd comodat.arul decedeaza sau atunci cam! acesta incalca obliga\iile
(art. 2156 C.civ.);
- i'ncetarea contractului de arendare prin decesul 1 lncapacitatea sau falimentu1 aren~
da§ului (art. 1850 C.civ.);
- Yncetarea contractlJlui de antrepriza prin decesul beneficiarului, daca aceasta face
imposibila sau inutila executarea sa (art. 1870 C.civ.);
- incetarea contractului de antrepriza din cauza decesului sau incapacita\ii antrepre-
norului, neimputabiia acestuia, dad\ a fost inchelat 1n considerarea aptitudinllor per- ,
sonale ale antreprenorului [art. 1871 alin. (1) C.civ.], precum ~i 1·ncetarea altor acte
I
I
juridice intuitu personae ca urmare a mortfi p5rtii in conslderarea c5reia s-a lncheiat
actul; !
-1ncetarea contractului de !ntre~inere incheiat pe durata determinata, din cauza mor-
tii credirentierului, dadi aceasta a survenit inainte de expirarea duratel contractului
[art. 2263 alin, (1) C.civ.];
- incetarea lldeiusiunii prin decesul fideiusorului, chiar dacii exista stipu!aiie contrarii
(art. 2319 C.civ.);
- desfiintarea de drept a contractului de asigurare 1n cazul 1n care, lnainte ca obligatla
asiguratorului sa 1nceapa a produce efecte, riscul asigurat s-a produs sau producerea
sa a devenit imposibila, precum '.Ii daca, dupa ce obligatia mentionata a i'nceput sa
produca efecte, intervenirea riscului asigurat a devenit imposibilii [art. 2205 alln. (1)
C.civ.];
- stabilirea, prin lege, fie a duratei contractului inferloara ceiel prevazute de parti Y-n
1

contractul aflat in curs de executare fie a altor efecte; mal restranse decat ceie prev.5-
1

zute de parti, 'in masura in care o asemenea lege ar prevedea 1n mod expres ca se
contractelor in de

2.1.2.3. Cazuri de extindere a forfei obligatorii


...-.. . . ···- . .... . - . . . .,_ . !
~
···~~- ~ -----··-------~ ~ ~.-~

I Clzuride prorogarea (prelungirea) efectelor anumitor acte juridice, prin efectul legii, peste
[ exti?Eder~ a rmenul convenit de par\i (spre exemp/u, prorogarea, d·1n 5 In 5 ani sau la alte I
: intervale de timp, a unor contracte de lnchiriere, cum a fost cazu! art. 1 din Legea 1
! nr.17/1994, al art. 7 alin. (1) din Legea nr. 112/1995, al art. 1 din 0.U,G . nr. 40/1999,
l O.U.G. nr. 8/2004 etc.]; 1•
-prelungirea efectelor actului juridic cu executare succeslv3 din cauza suspendiirii '
''jj I temporare a executaril acestu·1a, pe tot timpul cat dureaz.3 cauza de suspendare;
:t:;¥ j - moratoriul legal, adica acordarea, prin legej a unui termen care are ca efect amaID l
~::,~ L.f1area ~.enerala a execut~rii u11~o_bliga\ii contractual~c:tt?_.catre o anumita categor\J
::;t~

L
110 ACTlJL JURiDIC CiVIL Cf)[\'TRACTUL- IZVOH OE OBLIGAjll

de debitorf, l'n ccnslderarea unor J'mprejurarl exceptlona!e, precurn crlze eet)r.£lmice,


L conflicte miiltare etc.

2, Prevederea ciitn.: lege a fJOSibilW'i(ii modificiirii uni/aterale a contractului


Pr<±vederea dr.~ --- constituie exceptil de la principiul fof1el obllgatorii ;;;i acele situatH In care \egea af
<::Btr~::: recunoa~te unefa dintre pi:irtile actului juridic posibilitatea de a aduce modific3rf
unilaterale actului respectiv, deci de a 1nodifica qctul juridlc f§r8 a avea nevofe de
acordul cele!lalte partJ si fara ca aceasto din urm.3 sa se poata opune;
; unllatera!e a ™de exempfu, pos!bilitatBa concedentuiui de a modifica In mod unilateral contrac-
[ 1,.;.ontr0ctuh.ti tul de concesiune fncheiat In baza 0.U.G. nr. 54/2006,
~~------------~--~~---~~

2,J.25 Reziizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului contractual


(impreviziunea)
- presupune survenirea unor imprejuri3ri exceptionale care fac excesiv de oneroasa
executarea contractului, in raport cu care ob!iga\ia debitorului devine vadit injusta
[art. 1271 alin. (2) C.civ,];
- consecin\a a schimbarii excep\ionale a imprejurarilor avute 1n vedere de par\i la
1ncheierea contractului, se ajunge ca efectele actului juridic sa fie alte!e decal cele pe
care par\iie, in momentul incheierii actului, au in\eles sa le stabileasca ~i care sil fie
ele.
- clauza prin care paf\ile au prevazut posibilitatea revizuirii efectelor contractului in
cazul schimbiirii 1mprejurarilor avute 1n vedere 1n momentul 1ncheierii nu constltuie o
exceptie de ia principiul pacta sunt servando, ci o aplicare a principiului libertiliii con-

se aplica in materia contractelor sinalagmatrce, cu titlu oneros,


tive, cu executare succesiva;
- poate fi dispusa ~i lntr-un contract cu executare uno ictu, In masura in care !mpre-
jurarea care rupe echilibrul contractuai surJine dupa incheierea acestuia, dar inainte
de momentul la care obligatiile pariiior trebuiau executate;
- poate fi dispusa >i in cazul unor contracte unilaterale, atunci cand s-ar lmpune distri-
buirea echitabila a pierderilor care ar rezulta din cauza imprejurarii exterioare ce a
facut ca e><ecutarea obliga\iei sa
devinii e"cesiv de oneroasa pentru debitorul ei;
In materia
Conctitii Ccmdilli de fond [art 1271 alin, iit. a)-c) C.civ.]
1. schimbarea imprejurarilor avute in vedere de piirti la incheierea contractului a
intervenit du pa acest moment;
2, schimbarea frnprejur8rilor 1 precum li Tntfnderea acesteia nu au fost 1f nicf nu
puteau fi avute !n vedere de catre debitor, in mod rezonabli, In momentul incheleril
contractului;
3. debitorul nu asumat riscul schimbarii imprejurarilor ~i nici nu putea fi In mod
considerat dl fi asumat aces\
1~CTULJUHIDIC CIVIL CONTRACTUL ,, iZVOR DE OBUGATll 111

r··4. dezechi!ibrul -~~tt:: ..datorat une\ sch·i·1nb~~1·-,~';;';;:~.~'·pj;,;;';~',:;;1;,":;;a ;;,~pr ·~·--,I


CG!1tructu2\
r8rllor avute In vedere de p3rt,:f In rnornentu! lncheJeril contractu~ui;
5; dezechHibrul a fa cut excesiv de oneroas8 executatea contractului pentru eel care o
lnvoca.

debitorul trebuie sa lntr-un termen rezonabil §1 cu nego-


cierea adapti'.irii rezonabile ;;i echitabile a contractului;
. !!I in cazul nerespectdrii acestei proceduri prealabiler cererea poate fl respinsZ ca

iriadmisibila, Jnsa neparcurgerea procedurn poate fi invocata nurnai de ci:'itre .


I prin 1ntampinare, sub sanc\iunea decaderii, conform art 193 alin. (1) 71 (2) j

uu I
I
a} ad~~~~~:f~;::~~~~ caz in care instan~a va~t:blli
modul de ::tribulre In
echltabll 'lntre parti a pierderilor ,; beneficiilor ce rezulta din schimbarea 1mprejura,
m:~'i
rilor, efectele contractului urmand a se produce in conditiile stabilite prin hotararea
judecatoreasca;
bj \ncetarea contractului, la momentul ,1 1n conditil!e pe care le stabile,te instan\a

~.,,~""· Revizuirea condifiilor 11i a sarcinilor In materia liberalitii!ilot


intervlne daca, din cauza unor s'1tuatli impreviziblle ~i neimputabile be11etici<iruiui,
su1'\lenlte ulterior acceptaril liberalitatli, indepllnirea condiliilor sau executarea sar-
care afecteazil liberalitatea a devenit extrem de difici!a ori excesiv de oneroas~
1006
nlir1ir<'a conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberaHtatea a deve~
de fond nit extrem de diflcila ori exceslv de oneroasa pentru beneficiar;
2. schimbarea imprejurarllor a intervenit dupa acceptarea libera!itaf1i;
3, aparitla situatiei, precum §i lntinderea acesteia nu au fost ~i nici nu puteau f1 avute
In vedere de catre debitor (beneficiar}, 1n mod rezonabi!, in momentul acceptarli libe-
ralita\ii (situa\ie lmprevizibila);
4. schimbarea 7mprejur3rilor nu s~.a datorat culpei beneflciarului \situatie nein1pu-
tabili'i
Soluj;loi1a1·ea cererii de relliwire
fi in ~ stabilirea unor modificari cantitative sau calitative ale condi\iilor sau ale sarcinilor
<:aiuf admiteri! care afecteaza llberalttatea;
sererii de - gruparea condftiifor s<1u a sarclnilor cu acelea similare provenind din a!te llberalitatti
f.eiiizuire a - autorlzarea 'instrainaril par\iale sau totale a obiectulul liberalitalii, in aces! caz in,
efectelor sa
stan\a s!abi!ind ca pre\ul fie folosit in scopuri Conforme cu vointa dlspunatorului;
orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destina\ia urmarlta de dispunator
(acestea vor fi dispuse insa cu respectarea principiului disponibilita\ii, fiind necesara
lor de catre 1007

ii
112 ACTUL JURiDiC CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGA"fll

lnliihiranm e-fectelo; revizuirii


instanta va putea dispune, la cererea persoanef 1nten2sc112. '1'nl.aturarea
pentru viitor a efecte!or revizulril (de la rnomentu! r2irn3nerii definitive hot2r3r1i ju-
decatoresti sau de la un alt moment considerat oportun), d<Kil motivele care au de-
revizuirea sau a sarcinllor nu mai subzlst.3 1008

- anumite situa\ii in care se produc mai multe efecte cele stabllite la incheierea
contractu1u1 nu constituie exceptii de la principiul forjei obligatorii a contractului,
deoarer:e acestea se produc in temeiul acordului de vointa tacit sau, dupa caz, expres

Nu <:onstitufe - tacita reloca\iune {daca, dupa expirarea termenului stipulat ln contractul de loca-
ex1ce~>tiideia l \iune, locatarul continua sa foloseasca lucrul ,; sa i§i lndeplineasca obiiga\iile fiira vreo
[ 1mpotrivire din partea locatorului), caz in care este vorba despre un nou contract de
: loca\iune, ce se considera a Ii lncheiat in conditiile primului contract, dar fiira termen
! (art. 1810 C.civ.);

- relnnoirea de drept a contractului de arendare, pentru aceea,i durata, daca niciuna


dintre piirti nu a comunicat cocontractantului, in scris, refuzul sau cu eel pu\in 6 luni
inainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destina\ie agricola, cu eel
pu\in un an, termenele de refuz al re1nnoirii reducandu-se la jumatate daca durata
contractului de arendare este de un an sau mai scurta (art. 1848 C.civ.);
- prelungirea tacita a contractului de societate, care intervine in cazul in care socie-
tatea continua sa execute opera\iunile sale, iar asocia\li continua sa ini\ieze opera\iuni
ce intra 1n obiectul sau 'ii sa se comporte ca asocia\i, prorogare ce opereaza pe o dura-
ta de un an, continuand din an ln an, de la data expirarii duratei, daca sunt indeplinite
acelea>i condi\ii (art. 1931 C.civ.);

I - cazul in care par\ile contractante au prevazut, la incheierea contractului, posi-


bilitatea preiungirii efectelor acestuia sau a reinnoirii contractului;
m de exemplu, intr-un contract de depozit bancar la termen se insereaz3 clauza po-

trivit careia, in cazul in care, !a expirarea termenului, deponentul nu solicita resti-


tuirea sumei, se va considera incheiat un nou depozlt pe acela:,;i termen $i in

Notiune ?i justificare

- actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune ca pat prin voin\a numai a
uneia dintre parti [art. 1270 alin. (2) C.civ.J;
- actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de voin\a, in
din

0 a acestui care serJesc ca justi-


ACfUlJURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR DE OBllGATll 113

ficare principiu!ui obfigatorii sunt, Jn


!~~:>l''rr1'<:iil~-~ir~e~V£0£Ca~b~i~H~ta~t~e~a.~a~ct~u~llLJiui -~~------ .... -·-·---·- ---· .... ____.. -- ____...._, ....~
·- lrevocabi!itateZ! (art 1015 C,civ.) nu rerwe:?mt~ o simpl3 ap1:1ca:tie a irevo-
cabi!it3til actului civil fn sensui irevocabi!i--
tatea nu numai efecteJe actului contractului de
donatie, fiind o conditle de vallditate pentru fonnarea acestuia; tocmai de aceea,
uneor!, se face pe de o parte, de gr;;:;du! f', care
viz-ea;,;; actul juridic in general, pc de alta piirte, ,,irevocabilitatea de gradul 11", care
la contractu! de

- cazuri In care actului juridic bilateral i se poate pune cap3t prin vointa uneia
parti, actu!ui juridic plurilateral i se poate pune capat prin vointa uneia sau mai
parti, dar nu a tuturor, iar actulul juridic unilateral i se poate pune capat prin voin-
lui.
Enumerare ex.cer>till'e de la irevocabilltatea actelor JUridice civile bilaterale sau n1Jir11,,tpr;1iP:
2. exceptiile de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale;

2.2.2.2 . .Excepfii de la irevocabilitatea actclor juridice civile bilaterale sau plurilaterale


Ex<eo:>!tli de la revocarea donatiei intre so\i, care poate avea loc numai timpul
lrevocabllitatea 1031 C.civ.);
actelor "''""''" - revocarea de ciltre stipulant a stipula\iei pentru altul cat
timp acceptarea beneficia-
civiie biiaterate rului nu a ajuns la stlpu!ant sau fa pro.mitent; cu exceptia cazului In care promitentui
ar avea interesul de a o executa [art 1286 alin. (2} teza I ji art. 1287 alin, (1) C.civ.];
- denuntarea unll&t-eral8 a contractului 1ncheiat pe durata nedeterminata de oricare
dintre p.3:fti, cu respectarea unui termen rezonabll de preaviz, orice clauza contrara
sau stipu!area unei prestdtil in schimbul denun!3rii contractuiui considerBndu-se ne-
scrisa (art. 1277 C.civ.);
- denun\area contractu!ui de loca\iune inchelat pe dura-Ui nedetermlnata [art.181&
alin. (1) C.civ.];
- denun\area de catre chiria, a contractului de inchiriere a locuin\ei lnainte de fmp!i-
nirea termenuiui stabilit, cu conditia notificarH prea!abfJe lntr-un termen de ce! putin
60 de zile (art 1825 C.civ.);
- denuntarea de c3tre chlria? a contractu!ui de lnchiriere a iocuin~el pe durata nede- I
terminata, cu condftia notificaril preaiabile Tntr-un tern1en care nu poate fl mai mic i
decat sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabi\it plata chiriei fart. 18241'
alin. (1) C.civ.];
- denun\area de catre locator a contractului de inchiriere a locuin\ei pe durata nede.. :
Lter~i~ata~u c~n.cti·tia ~.~.!~~carii-pr~_ali3bile lntr-un termer.'.. care ~__ po~te fi mai !'.!~~de J

~···
114 ACTUL lllR!DiC CiVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGAT!I

r- 60 de zile, daca lntervaJul de ti mp pentru care s~a stabillt ch!rlei este de 0 lun3
sau mai mare, respectiv de minim 15 zi!e, daca acest interval e-ste ma! rnic de o luna
I.art. 1824 a!in. \2) C.civ.];
- revocarea contractului de mandat de ditre mandant [art 2030 alin. (1) lit. a) Cciv.]
~i renuntarea mandataru!ui la m;.mdat [art. 2030 alin. \1) lit b)
·• 1ncetarea contractului de depozit la cererea deponentului [art. 2115 a!in, (1) C.civ.]
sau prJn restituirea bunului de ci:itre depozltar oric§nd, !n cazui depozltului f5r8 ter-
men [art. 2115 alirL (4) C.civ.];
·· denunjarea de catre oricare dintre parti a contractuiui de cont curent incheiat pe
durata nedeterminata, la incheierea contului, in~tiin\ancl·o pe ceaia!ta parte cu 15
zHe 1nainte [art 2183 alin. (2) C.civ.];
- denun~area de catre oricare dintre /!-curenti;;ti'', de catre reprezentantul incapabi-
lului sau de catre mo~tenitori a contractului de cont curent in caz de incapacitate,
inso!ven\a sau moarte a uneia dintre parti, 1n~tiin\and cealalta parte cu 15 zile Tnainte
[art. 2183 alin. (3) C.civ.J;
- denun\area de catre oricare dintre par~i a contractului de cont curent bancar
1ncheiat pe durata nedeterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile
[art. 2188 C.CIV,];
- denuntarea de catre oricare dintre parti a facilita\ii de credit 1ncheiate pe durata
necleterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, daca din contract
sau din uzanie nu rezulta altfel fart. 2195 alin. {3) C.civ.];
- denuniarea contractului de asigurare, cu condiiia notificiirii prealabile a celeilalte
parti intr-un termen de eel pu\in 20 de zile (art. 2209 C.civ.);
- renuntarea asiguratului la contractul de asigurare de via\a individual, incheiat pe o
durata mai mare de 6 luni, fiira preaviz, 1n termen de eel mult 20 de zile de la data
de catre 2229

2.2.23. Excepjii de ta irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale


Excep1;ii de la (art, 1034 C.civ.);
irevotab~Utatea - dispozi\ia prin care se revoca un testament poate fi retractata in mod expres prin
acte~or 1u"'""·" , act autentic notarial sau prin testament (art. 1053 C.civ.);
civiJe legatul (art. 1068 C.civ.);
un!laterale - revocarea renunt.3rii la mo:;:tenire, care poate avea foe daca nu a exp!rat termenu/
pentru exercitarea dreptului de op\iune succesorala [un an de la data deschiderii
. mo~tenirii - art. 1103 alin, (1) C.civ.] ~i daca, intre ti mp, mo~tenirea nu a fost accep-
' tata de al\i succesibili care au voca\ie la partea care i-ar reveni [art. 1123 alin. (1)
C.civ.];
consimtarnantu! parintelui firesc sau, dupa caz, al tutorelui la 1ncuviin\area adop\iei
poate Ii revocat In termen de 30 de zile de la exprimarea lui in condi\iile legii [art. 466
alin. (2) C.civ.];
- consim\amantu! de a recurge la reproducerea asistata medical cuter\ donator poa-
l te fi revocat oric2ind, In scrls inclusiv In fata medicului chemat
1 sa asigure asisten~a
.I pentru reproducerea cu ten; clonator [art. 442 alin. (_2) teza a U-a C.civ.]; ..._ _ __
f,CTUl JURiDIC CIVIL. CONTRACTUL - !ZVOR DE OBUGATll lEi
-·---~--,----"~···- -···-···-----·--- ··---,
oferta farB terrneri ori, dup.3 caz, acceptCJrea ofertei poate fi retrasa daca ,,,;-,,gp:·P•
la destinatar anterior orl concomltent cu oferto sau, taz, cu acc~pt2rea
(art. 1199 coroborat cu art. 1191 C.civ.); oferta este lrevocabil3 de 1ndata ce autorui
ei se obHga sJ. o mentin3 un anumlt termen, precun1 ;;i atunci c3nd poate fl conSJ-
derata astfel in temeiul acordulu1 p5H;iior, al practic!!or statornicite !ntre acestea a! 1

negocierHor, al continutuiul ofertel ori al uzantelor, o eventual.a de revo-


care a unel oferte irevocablle neproducand niciun j
- promisiunea publicii de recompensa este susceptibHa de revocare 1·n form<l
fn care a fast fiicuta publidi sau 1ntr-o form3 echivalenta 1329 alin. (1) C.civ.J;
- marturisirea judiclara poate fl revocata pentru eroare de fapt scuzabW\ [art 349

1-;;anifestare ·unnater~ra de voi~'tiGn';roasa sau g~atuit·~, izv-;;~~ta cltn c~nve-;=;ti~~~-a-;.l


... ! \iior saudin lege, car<:_are drept efect incetarea contr_a_ctullJi: ----~_____j
Actew I Conditii [art. 1276 alin. (l) si alin. (3) C.civ.
norme supietive] :
executare 1
1. sa fie prevawt expres dreptul uneia dintre par(i de denuntare unilaterala; I
dintr-o data I 2. executarea sil nu fi inceput;
j 3. daca par\i!e au previlzut o presta\ie in schimbul denun\iirii (deci dezicerea 2ste cu I;
________ Kit!u or:~!osL aceasta produce efecte num_~i cSnd prestatia ~ste ~~~~ut~ta.
1
Acte cu Conditii [art. 1276 alin. (2) si alin. (3) C.civ. - norme supletlve] :
executare : 1. sa fie prevazut expres dreptul unela dintre par;i de denun\are uniiaterala; I
succeslvli sau '12. nu prezinta importan\a daca a inceput sau nu executarea contractului, insa demin- I
continua , \area nu produce efecte fn privinla presta\iilor executate sau care se afla 1n curs de !I
!ncheJate pe i executare;
durata I 3. daca partile au prevazut o presta\ie fn schlmbul denun\arii ldeci dezlcerea este cu .:
! titlu oneros). aceasta produce efecte numai dlnd presta\ia este executata; 1
I 4. dreptu! sa fie exercltat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. !
I [ar1:1217 C.civ. - norma imperativa, ori~~ c!auza contrara fiind considerate I
e>:ec:utan? nescrisa]
i succesiv;i 1," dreptul de denuntare unilateralil este legal, nu trebuie sa fie prevawt expres de J
: sau continua 1 part•;
! lncheiate I 2. nu prezinta importanta daca a fnceput sau nu executarea contractului; \
pe durata f 3. stipularea unel prestati! In sch!mbul denuntilril este considerata nescrisa (dezicerea ·
nedeterminata ' este doar cu titiu gratult);
4. fie cu unui termen rezonabil de
' - arvuna penalizatoare: daca in contract este stipulat expres dreptui uneia dintre
de dezJcere cu sau dreptui ambelor parti de a se dezice de contract, eel care denunta crn>tro4rt1
tith.1 oneros pierde arvuna data sau, dupa caz, trebuie sa restltuie dublul celei prlmite (art.
116 ACTULJURiDIC CIVIL. CONTHACTUL-IZVOR DE OBL!GAJll

1. situatia Jn care revocarea opereaza cu iar nu In baza simplel


"'"''P\fi de \ea partii;
irevo{.;bi1Hate m de exemplu, revocarea donatlei pentru ingratitudine (art. 1023 ?i urrn.
revocarea donai;iel pentru neexecutarea sarcinil (art. 1027 ;;f urrrL C.civ.); invocarea
rezolutiunii uni!aterale a contractu!ui1 conform art. 1552 C.civ. etc.;
2. cazurile ln care revocarea opereaza de drept;
0 spre exen1piu, revocarea promisiunii de donatie atunci c3nd, anterior execut8ri!

sale, situatia materia13 a promltentulul s-a deteriorat !ntr-o asemenea masura !neat
executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroas8 pentru acesta ori prom!-
tentul a devenit insolvabii [art. 1022 alin. (2) C.civ.];
3. ipoteza in care revocarea se realizeaza in temeiul acordului ulterior de voin\e al
par1;ilor, ca expresie a principiului libertii\ii contractuale (a~a cum contractul se incheie
mutuus consensus, tot astfel I se poate pune capiit prin mutuus dissensus);
~ revocarea prin acordul p3rtilor este pos1bil3 cit timp contractu! nu ;;i-a produs
principalele efecte; daca 1nsa contractul 51-a produs efectele, par1;ile nu ar avea
deschis8 decat calea unui nou contract, 1n sens invers1 spre exen1plu, printr-un
contract ulterior, cumparatorul din primul contract sa Ii vanda bunu! vanz3torulul
din

2.3.1. Nofiune !jii justificare


de drept potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fa\a de auto-
sau, dupa caz, autorii iui, Iara a putea sa profite ori sa dauneze teti;eior persoane

Justifirare - pe de o parte, insa,i natura voli\ionala a actului civil impune un asemenea


principiu, 1n sensui daca este firesc ca o persoana sa devina debitor sau creditor
ca ~i-a manifestat vointa Tn acest sens, !a tel de firesc este ca o alta persoana sa
debitor sau creditor fl!ra voia sa, iar, pe de alta pa rte, solutia contrara ar fi

juridic

2.3.2.1. Corelafia dintre relativitate ~i opozabilitate


act juridic, ca regula, nu poate sa dea na~tere la drepturi subiective o;i
dintre Yn beneficiul, respectiv In sarcina p5rt;ilor actului juridic {prlncipiul relativl-
relath1itate ~j ta\ii), aceasta nu 1nseamna ca ter\ii ar putea sa TI ignore sau sa 11 nesocoteasca;
dimpotriva, actul juridic, ca realitate sociala (ca situa\ie juridica), este opozabil ~i
per·srnine,lor straine de el, iar drepturile $i obliga\iile partilor actului juridic trebuie
ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACTIJL- IZ\IOR DE Ot>UGAfli :Ill
- ----------~-------~- ··-··----···---·············-
de potriv!t care!a contractul (mai actuJ este opozab!I ter-
~Hor, care nu pot aduce atingere drepturllor ~i ob!igatillor ni3scttte din contract;
se pot prevaia de efecteie contractului, !nsa fi3ra a avea dreptul de a cere executarea
!ui, cu cazurilof de lege (art. 1281 C.civ.);
~- l'n concret1 opozabilitatea actului juridic fat3 de tertl lnseamna dreptui
lnvoca acel act juridic lrnpotriva care ar rldica preten'tii tn feg3turfl cu un
subiectiv dob.Jndit de parte prin actu! juridic iar prin inopozob!iitatea actu-
!ui juridic fata de terti se lntelege lipsa unui asemenea clrept; de regula, opozabHltatt:a
fata de terti a unul act juridic este conditionat3 de respectare2 anumitor forrnalitati;
exista cazuri In care persoane ar ave.a interesu! sa lnvoce, tn favoan~a !or.
acestuia.

L3.2.2. Distincfia din Ire relativilatea Ji opozabilitatea Jati'i de terfi a actull1i juridic

i 1280 "
'j contractul prod,Jce efecte numa; 1ntre paftl, I - ter\Ji nu pot aduce at1ngere dreptunlor ,, obliga- I
daca pnn lege nu se prevede altfel; \11ior nascute dm contract i
r - un contract:~gula:-;:;u poate sii dea na'ltere la -:::_-contractui, ca s1tua;le 1und1ca, e~te opozabil 'i' 1
I. dreptun sublect1ve ,, obl1ga\1i decat in benef1ciul, ! persoanelor straine de el, in priv. m\a dreptunlor 'i'
f.'espectlv in sarcina par\llor lui; [ obliga\iilor ce revin paftllor acelui contract;
j - pentru a produ-;;;;fect~l;;tr;part;:-cont-;~~tul I - pentru a putea fi opo;;bil tertilor, c;;-~tr;ctul tre-
1
·1·

I trebule sa fie valabil incheiat, deci trebule respec- i buie sa respecte forma prevazuta de lege pentru
I tata eventuaJa formii ceruta ad va/iditaterri; J..t>Ecizabllitate fa\a de .tef\i; · - _ _J

'~tre par\i, dovedirea contractului este supusa


regulilor privind administrarea probei cu1nscrisuri; II -
intrucat fa\a de terti contractui este un fapt juri· '
die stricto sensu, ace'itia pot dovedi existenta lui cu I
I
r-;;rtil; pot cere executarea contractului;
orice ml1toc de proba;
·--!·_ tertii nu pot. cere ex;cutar;a contractuiul, da1 se
i
1
L---·-··-----··-· ! pot prev~J_a de efectel"._sale; __.~··-··--- _j
! - nerespectarea contractului de catre una dintre · - nerespectarea de catre un tert a unui drept ce I
I p3:rti atrage raspur.derea contractuala a acesteia. decurge dintr-un contract atrage rBspunderea civl- '
L--· ··--~· la delictuaia a acestula.

2.3.3. Nofiunile pa rte, f?i av~ind--cai1za. Cate5lo1ii

persoana core lncheie actul juridic civil, personal sau prin reprezentare; -?f In
patrirnoniul careia ori fata de care se produc efectele actulul respectiv;
cuvantul ,,parte" desemneaza atat pe una dintre partile actului juridic civil bilateral
sau plurilateral,cat >i pe autorul actului juridic civil unilateral;
-1n sens juridic, prin parte se intelege nu numai persoana care incheie direct >i per·
sonal un anumit act jurldic civil, ci ~i persoana care incheie actul prin intermediul unui
sau
1.18 ACTUL JURIDIC Ci\llL. CONTRACTIJL- IZVOR Df. OBUGAJll

~dln punct de juridic, o parte a actuiui


mu!te persoane fizlce sau juridice car;; promove21za ori au un interes sau o
i comuna;
· - piJf"!ile reprezinta acea categorie de persoane fata de care actul juridic dvH !5i pro-
efectele in al
No,iiune: persoanele straine de un anumit act juridic, care nu au particlpat nlcl direct
la !nchelereq acestuia.
No•tiuma: persoana care, de)I nu a partic!pat !a !ncheierea actului juridic civil, este
totu§i indrituita sa profite de efectele actulul respectiv sau, dupa caz, este \inuta sa
suporte aceste efecte, din cauza legaturii sale juridice cu una dintre partile acelui act
juridic;
- sunt avanzi-cauza: succesorE universal! ~i eel cu titlu universal; succesorU cu titlu

------- --------de
-
--~c;~~[;i;c~rfe~d~1tp,o~r1~1~~;:;~;;~;;;-~;ctob§-;;:d;;:;t~-~~;a~ri'~,;;;:;;;;,~a;ji;;~-;;-;;;:;;:;;e;:•sa:-i
universal: persoana care dobande~te un patrimoniu, adidi o unlversa-
av3fl:zJ~caula
m spre exernplu: mo~tenltoru! legal unlc, legataru! t:Qre a cu1es 'lntreaga mo]-ten1re;

persoana juridica dob3nditoare a unui patrimoniu ca efect al fuziunii (absorb1iei


sau contopliif} ori al transformZirii;
2. succesorul cu titlu universal: acea persoana care dobandejte o fraqiune dintr-un
patrimoniu;
• de exemplu: moitenitorii legali, legatarul sau legatarii care a(u) dobiindit o ,
cota-parte din mo?ten!re, persoana juridica dobtlnditoare a unei par~i din patrlmo~ 1
niul persoanel juridice divizate (indiferent daca ar fl vorba de o dlvlzare totala sau
de o divlzare parJiala); 1,

l1l din perspectiva stabii!rii callti3tii de avandMcauza, intereseaza transmisiunea


(dobandirea) efectlva, iar nu voca\ia;
111 Jntre succesorii universal! Si succesorii cu titlu universal ai pc1f11lor actului juridic
nu exlsta vreo deosebire de ordin ca!itativ, d numai de ordin cantitativ;
1ii succesorii universali sau cu titlu universal a! piJrtilor actului juridic sunt consi-

derati continuatori ai personalit5\ii autorului Jor;


• ace;;ti succesori preiau toate sau o parte dit1 drepturile subiectlve ~i obligatiHe
patrlmoniale ale autorului, cu excepjio drepturilor ii obllga\iilor strans legate de
persoana autorului, precum $1 cele declarate de pE!rti ca intransmisibUe fart. 1282
alin. (1) C.civ.l;
l!I Jn cazurlie prevazute de lege, este posibili3: incetarea ca!tta\li de avand-cauza a

succesorilor universali sau cu titlu universal fata de anumite acte juridice lncheiate
de autorul lor; de exemplu, mo~tenitorii legali rezervatari In prlvinta 11beralit3tilor
facute de autorul !or ~l care le lncak:a rezerva succesorala;
3. succesorul cu titlu acea persoana care dobande;;te un anumlt drept
subiectlv, privit individual;
00 de exernpiu.· cvmpar8toru! unul bun, donalarul, cesionarul, legatarut cu titlu par- I

ticular; !
- ·in cazul succesorului cu titlu particular, calitatea sa de avand-cauza se apreciaza nu I'
I 1n raport de actul juridic prin care a dobandit un anumll drept sub1ectlv \in acest act j
: i)J_i:~d_lc_ avand pozi\ia juridica de parte) 5i nici 1n raport de alte acte juridice 1nchei_<i_~
ACTUL JiJRIDIC CIVIL CONTRACTUL ~~ IZVOR OE OBUGt,.j!I 119

de autorul sf:lu (eel de la care a dob@ndit acei subiectlv) cu :a!te persoane :;;i
acte nu au nk:lo \eg2Jtur8 cu subiectiv respectlv de aceste actt:c
av;§nd poz1tLa de tert}, ci nur-nai fr1 raport cu acte!e anterioare
referitoare la ace!a$i sau bun, lncheiate cu alte persoane de acest~ cHn
urrn.3 atte succesorul cu tit!u sB fie avand--cauza sau
- dob5nditorul unui anumft are calitatea de av2lnd~cauz~ daca sunt mclcrilinitr'
cumulativ urmatoarele trei condltii:
a) sa fie vorba de cirepturi ~i obligatii str:lns legate de drr'plul sublectiv dobandit;
b) sa fie vorba de acte juridice incheiate de autorul lui cu alte persoane
1i referitoare ia aceia1l drept sau bun;
c) actul juridic fatii de care urmeaza a se stabili calitatea de avand-cauza sau de teri
a succesorulul cu titiu particular sa lndepHrieasca cerinte!e privitoare la forrria
pentru opozabilitate fata de terti;
~ de exemptu:
J) daca se lncheie un contract de locatiune cu privlre /a un irnobil lnscris fn cartea
funciara, far, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde imobilul respectiv unel terte
persoane, dar 1n contractul de locatiune nu s-a stipulat fncetarea ace.stula 111 cazul
1nstri3ln3rii bunulul, sunt posibile urmatoarele situatll: dac<l locatlunea a fost nota-
ta In cartea funciara, contractu/ de locat1une va produce efectele {astfe! cum au
fost convenite de locator ~i locatar} ;;i fata de cumparator [art 1811 Ht a) C.civ.J;
daca !ocatiunea nu era notat,3 -in cartea funciara la data fncheierii contractulul de
vanzare, atunci cumparatorul nu mal este obligat sa respecte !ocatiune.a consimtit3
de c<'itre vanzator;
if} daca se incheie un contract de focatiune cu prlvire la un imobil ne1nscris ln
cartea funciarti, iar, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde lmobilul respectlv unei
terte persoane, dar ln contractu! de locatiune nu s-a stipufat incetarea acestuia in
cazul Jnstr3in3:rii bunului, dreptul !ocatarului este opozabl! dobJnditorufui daca
data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instriliniirii [art 1811 lit a}
C.civ.];
iii) d5c3 in contractul de Jocatiune s-a prevazut expres lncetarea acestuia tn cazul
v§nzl3rli, locatiunea r5m2ine opozabHa dobZlnditoruluf (va produce efecte fatil de
acesta) chtar -?i dupa ce locatarutui i s-a notificat !nstrainarea, pentru un anum!t
termen stahilit potrlvit art. 1812 alin. (2) C.civ.;
iv) tn acelea;?i conditii, contractul de loca;iune l$l va produce efectele ~i fat8 de
dobi3ndltorl cu titlu particular al bunu!ui ce i1 forrneaza obiectul (sp.re exemplu, in
cazul instr3in;3rll bunului printr~un contract de don<.r~ie, de intre~inere, de schirnb
etc.), precum ;;l fata de eel carula !ocatorul Ji constitule un dezme1nbramant al
dreptului de proprietate asupra bunului respectiv (de exemplu, conventia de
constituire a unui drept de uzufruct sau a unui drept de superflcie);
~ prob!ema stabilirii caHt3tii de avand-cauza orl de tert a dobandltorului cu titfu
particular se poate fvi ~i l"n cazul 1ncetarH prin acordul partilor (mutuus dfssensus)
sau al modific8rll actului juridic lncheiat anterior de catre eel ce i~a transmis drep-
tul; daca la data !.a care a dobandit calitatea de succesor cu titlu particular, actuf
prin care au fost aduse modifici3ri sau prln care p3rt;He au convenit lncetarea
actutui anterior nu indep!inea formalitatea cerut8 pe:ntru opozab!litate, atund
dob§nditorul cu titlu particular devine teri desavar,it fa\a de actul de m<JdifiGire
no ACTULJUR!DiC CIVIL. CONTRl'.CTUL·-IZVOR DE OBUGATll

4. creditorli :;unt creditor!i care nu au o reala care sa le asirn1·e


realfzarea .::reantei pe care o detin hnpotr!va debitoruiui (ipoteca, p;1vilegiu), ci
numai un drept de general 11 asupta bunuriior mobile ?; Jrnobile, ~i
viitoare ale debitoru1ui !or, aceste bunuri .servind drept garantie cornuna a credltorilor
2324 ali11. C.civ.J;
pozitla creditori!or chirografari lr: raport de acte!e juridlce lncheiate de debltorul
!or cu terte persoane nu vizeaza atat princlplul relativit3tii efectelor actului Juridic
{din perspectiva acestui prindpiu, creditorii .chirografari urmeaza a fi inclu~i Jn cate~
goria tertilor), c;§t opozabilitatea fa\3 de terti a clrepturilor subiective clvile ~i,
implicit, a ob!iga;iilor partilor actului juridic;
1.1 analiza pozitief \or juridice fn raport cu actele lncheiate de debitorul lor cu terte

este tratata In a ll~a a acestei ll!.2.2.

2.3.4.1. Considemtii generale


- situa\iile In care efectele actului juridic se produc ,1 fata de alte persoane care
la 1ncheierea actului
Prer:iz:are pentru a fi vorba de o veritabila excep\ie de la principiul relativita\ii, actul juridic ar
trebui sa dea na,tere, exc/usiv in baza vaintelor partilor actu!ui, la drepturi sulJie,cti\1e
in favoarea altei persoane, respectiv la obliga\ir 1n sarcina altei persoane decat

fnumerarf: l. stipula\ia pentru altul;


2. promisiunea faptei altuia;
3. situatia avanzilor-cauza;
4. reprezentarea;
5. actiunile directe;
6, cesiunea de creanta;
7. cesiunea de contract.

2.3.4.2. Calegorii de excepfii de la principiul relativitiitii efectelor actului juridic

- constituie o exceptie veritabila de la principiul relativita\ii, 1mrucat, ca efect al


contractului prin care promitentul s-a obligat fatii de stipulant sa execute o prestatie
in favoarea unei ter\e persoane (tert beneficiar), aceasta din urma dobilnde~te
dreptui (sub condi\ia rezolutorie a neacceptarii) direct din contractul incheiat intre
cele doua par\i, fara a fi participat la 1ncheierea conventiei;
- analiza stipulatiei pentru altul se regase5te in partea a !!-a a acestei fi>e. sec\iu-
1 nea 11!.:1:2_._____··--·· __J
Promisiunc.a l - nu constituie o excep\ie veritabila de la principiul relativitatii efectelor contractului,J!
aituia i 1~trucat teri;ul la a carui presta\ie s-a obiigat promite11tul in contractul lncheiat cu cre-
l_Clltorul P.romisi~nii va deve_~i pa rte al acestui contract doar daca !~i va ~a consi.mta:
ACTUl JUfl!DiC CIVIL CONTRACTUL-- ilVOR DE OBLKiATll

rnfintu! 7n acest sens, Jar ~......_._. ____ ~~~~dit~~~~·1·-l~;· ·,;,,;,;,;;;; ;s.~a f~


ob tine consirnl<1m3ntul tertuluf la Ynchelerea unui contract);
·- analiza """";.,i,.inE
nea flLlJ.,
- nu constituie o extcep•\l<' verltabi!5 de la principful relatlvitdtii efectelor actului .iuridk;
civil, deoarece:
a) succesorii universali ~i cei cu titlu universal sunt persoane asl1nl!ate 'fn
sensul ca lau !ocu! p<3r~ilor initiale In privinta efectelor actulul juridic, tifnd deci "con~
tinuatorl ai autoru!ul lor", iar, de cele mai multe ori {de exernpfu, Jn cazul fuziunii},

:
aceasta imprejurare nici nu este str£lina de vointa acestor succesori;
b) succesorul cu titlu particular, i'n masura indeplinirii celor trei conditii ia
locul partii actului juridic, dobandirea calitii\li de avilnd-cauza facandu-se cu voia iuL
;
I
-- +----------- -----~----------------·· ---~---,
Repr<!Ze11t;.rea I- reprezentarea, reglementata cu caracter general de art. 1295-1314 C.civ., repre- i
I zinta procedeul tehnico-juridic prin care o persoana (reprezentantul) lncheie un act I
II juridic in numele ,; pe seama altei persoane (reprezentatul), efectele actului juridic I
I .
astfel incheiat producandu-se direct in persoana celui reprezentat, deci direct intre j
reprezentat ,1 cealalta parte; 'I
1
! - nu constituie o excep\ie verltabila de la principiul relativitii\ii, ci doar aparenta, in ,
J sensul ca efectele actului juridic se produc fata de reprezentat, desi actul juridic !

j respectiv a fost lncheiat (fizic) de catre reprezentant, insii, in cazul reprezentarii


! conventionale, reprezentatul (mandantul) manifestat, prin chiar 1mputernicirea
\ data, vointa de a deveni titularul drepturilor si obliga\iilor ce var izvor1 din actul juridic
pe care 11va1ncheia reprezentantui (mandatarul), iar 1n cazul reprezentarii legale sau •
II judiciare, reprezentatul devine titular de drepturl si obliga\ii in temeiul legii, iar nu
exclusiv in temeiul vointelor altor persoane. ~
I
, - desemneaza situa\iile in care, potrivit legii, o persoana (reclamantul) cheama 1n ju- i
directe J decata o alta persoana (paratul) cu care nu se afla In raporturi contractuale, recla-
mantul filnd !n raporturi contractuale cu o alta persoana cu care $i paratul se afla In
1,
raporturi contractua!e; I
aplicatii ale actiunilor directe: In materia contractului de ioca\iune [art 1807 '
alin. (1) C.clv.J, in materia contractului de antreprlza (art. 1856 C.civ.), a rontractului
de mandat [art 2023 alin. (6) Cciv.] etc.;
-- nu suntem !n prezen\a unei excep\ii veritabile de la pri:1cipiul rei~tlvitii\li efectelor
j actului juridic civil, deoarece, In cazul actlunilor dlrecte; posibilitatea reciamantuluJ de
'. a pretinde un drept sublectiv, lnvocf'Jnd un act juridic la care nu este parte, nu se
I na;;te din acel act juridic, ci izvora;;te din lege, iar paratului nu ii incumbii de
'I reclamant o datorie mal oneroasa decat cea din actul juridic in care era parte, de
• exemp/u, beneficlarul antreprizei poate fi obligat direct fa{a de lucrator numai la
·! suma pe care o datoreaz5 antreprenorului la momentui introducerlf actiuniL
-: - ~;tile conventiel car~~-C~biect c~Slt~ne~·-·unei creant~ sun! ..cedentu! «;i ceslo-
1 narul, debitorul cedat fiind un ter\ de aceasta conven\ie, totu$i, dupii ce i-a de~
l venit opozabila, debitorui va trebui sa efectueze plata catre cesionar;
' - nu constituie o exceptie veritabila de la principiul relativitati'I efectelor actului juridic
civil, deoarece efectele cesiunii se produc ln temeiul legii, iar debltorul cedat are
datorie eventualelor accesoril sau
122 ACTUL lURJDIC CIVIL_ CONTRACTUL-IZVOH DE OBUGl\Tll

I- nu constituie o exceptle veritabi13 de !a princlpiu! re!ativ1t3tii efectelor contractului,


deoarece 1 pentru a opera transmiterea c5tre tert {contractant cesionar) a drepturiior
:;;:i obligat1ilor neexecutate Inca ale contractantului cedent, trebuie sa exlste rnnSl,mta-
milntul, anticipat sau ulterior cesiunli, al ce!eilalte p3rp, respectiv ai contractantului
cedat;
· · anallza cesiun\1 de contract se regase~te 1n a Ii-a a acestel fiJe,
nea Ui..1.3.
-·· exceptii aparente de la princlpiul relativlt3·~ii efectelor ar putea rezulta ~i din:
aj gestiunea de afaceri, in sensul di actul juridic incheiat de gerant, in masura
care este necesar sau util, va produce efecte fat5 de gerat, pe temeiul art
alin_ (2) Cciv.;
b) actele juridice colective (hotararile asocia\iior, hotarariie unora dintre coproprie-
tari), care produc efecte >i fa\a de asocia\ii (coproprietarii) care nu au partlcipat la
adoptarea lor, precum ;;i fa\a de cei care au votat 1mpotriva, In temeiul legii, precum
!ii, uneori, al unui consim\amilnt tacit $i prea!abil dedus din actul juridic la care ace>-
tia au consim\it initial (actu! constitutlv, actul juridic de coachizi\ie), de exempfu, in
materia coproprieta\ii obi?nuite, actele de administrare pot fi facute, ca regula, cu
acordul coproprietarilor ce de\in rnajoritatea cote!or-parl;i [art 641 alin.(1) Cciv.];
c) raspunderea civila de/ictuala a terfului care, prin fapta sa ilicita ?i culpabi!a, a Im- .
piedicat executarea unei obligatil asumate printr-un contract; creditorul acelei i
obliga\ii nu are irnpotriva ter\ului o ac\iune contractualil, ci o actiune in raspundere ,
civila delictuala, in cadrul careia ter1;ul este \inut sa repare integral prejudiciul cauzat
prin fapta sa, iar, in funqie de imprejurarile concrete, despagubirea la care va fi obli- 1 ,
gat ter\ul ar putea echivala cu valo_are_apresta\ieinee~ecut<i_t_edin cauzafaptei sale. _J

situa\iile in care ter(.u! poate refuza sa cunoasca ,; sa accepte situa\iile 1ur1mr:e


: create prin anumite contracte fncheiate !ntre alte
- constituie o veritabila excep\ie de la principiul opozabilitatii actelor juridice
terti, deoarece dintre cele doua acte lncheiate intre par\i (unul public, aparent, insa
simulat, ~i eel ascuns, secret, lnsa adevi:irat 1 prln care se creeaza o alta situatie juridic.3
decat cea stabilita prin actul aparent) nu le va fi opozabil actul juridic secret (dar real)
lncheiat intre part!, ci doar actul juridic aparent (simulat);
~ tertii care sunt de bun3-credinta vor putea invoca ?l impotriva pi:lrtilor actul juridic
secre~ prin intermediul aqiunii i'n simulatie;
anallza se ln a 11 .. a a acestel UL2.1.
- pozi\ia creditorilor chirografari in raport de actele juridice incheiate de debitorul lor
cu ter\e persoane nu vizeaza atilt prindpiul relativita\ii efectelor actului juridic (din
perspectiva acestui principiu, creditorii chirografari urmeaza a fi inclu~i In categoria '
teri;ilorj, cat opozabilitatea fa\a de terti a drepturilor subiective civile >i, implicit, a i
obliga\iilor pan;ilor actului juridic; i
- analiza pozi\iei lor juridice in raport cu actele 1ncheiate de debitorul lor cu terl;e I
_JJer_s_oane_se regase,te In partea a II-a a acestei ri,e, sec\iunea llL2-2. __J
ACTUL JUf\IDiC CIVIL CONTRl\CTUL ~. iZ\iOR DE 12.3

sanctlunea care !lpse)te actul furid!c contraril norrneior


sa valabila
·~:.::.:..=

- este o sanctiune de drept civil;


- prive~te numai actele juridice, nu si faptele juridice stricto sensu;
ill exista ~i dfspozitii iega!e din care re.zulta ca nuiitatea este o sanctiune care nu se

aplica exdusiv actelor juridlce; de exemplu 1 art 196-199 C.civ. reglementeaz;J nuli-
tatea persoanelor juridice; art, 100 alin. (1) ?l {4) C.civ. se refera !a anularea acteior
de stare dvil.3- ~i a mentiunllor !nscrise pe acestea (cu preclzarea ca actele de stare
civila nu sunt acte juridice In sens de negotium, ci acte in sens de fr1strumentum,
adlca 1nscrlsuri);
intervine cand nu sunt respectate condi\iile de validltate de fond orl de forma ale
actului juridic civil;
- consta 1n llpsirea actului juridic de efectele care contravin normelor juridice edictate
pentru 1·ncheierea sa valabilil, deci nu prive,te, lntotdeauna, actul jurldlc1n 1ntregul lul;
- pentru stabilirea concordan\ei sau neconcordan\ei cu legea a efectelor actului
juridic, se recurge la finalitatea legii, 1n sensul ca
actul juridic este lipslt numai de acele
efecte care contravln scopului urmarit de dlspozi\ia legala 1ncalcata;
- momentul 1n raport cu care se apreciazii conformitatea actului juridic cu legea este
acela al !ncheierii actuiui juridic;
'1n cazul la care se refera art 1662 a/in. (3) C.civ. (determinarea pretului vanzarii
de catre un tert), cauza de nu!itate exlsta !a momentul lncheierH contractultil, lnsa
aplicarea sanctiunil este tondltlonata de nedeterminarea pretului variz'3rii 1n ter~
men de un an de la 1nchelerea contractulul; :
01 In ipoteza constltulrii rentei viagere cu tltlu oneros pe durata vietii unei persoane j

afo•ct11te. la_ data !ncheierii contractului, de o boaJa 1-etala, din cauza clireia a murit I
in interval de eel mult 30 de zi!e de \a aceasta data [art. 224 7 C.civ., care, conform ;
'i
art. 2256 alin. (1} C.civ., se aplicll 1n cazul contractului de intretinere], cauza de )
nulitate exista fa data lncheieril contractului .?i consta 1'n iipsa elementului aleatorlu; i
11 din 1rnprejurarea ca
motivul de nulitate trebuie exlste la momentul lncheierii j
sa
actului juridic nu trebuie lnsa tras;li conciuzia ca acesta nu ar putea fi dovedit 5! prin 1
fapte anterloare sau ulterioare lnchelerii contractulu!, coroborate cu prezumtH sau ;
alte mijloace de proba; de exempiu, existenta unei cauze ilfc·1te la lncheierea unul ·1

contract de achizitii publice 1 cu consecinta nulltatll absolute, ar putea fi doved!ta ?I


cu ajutorul unor fapte precum: favorizarea unui anumlt participant la procedura de 11
selec\ie (spre pilda, prin comunicarea pre\ului oferit de un alt participant, prin sta-
blllrea unor specificatii tehnice irelevante etc.); of€rirea 1 de catre eel caruia 1 S·-a _
atrlbuit contractuf sau de catre un interpus, de avantaje unui anumit functionar al !
autoritatfi contractante sau unui terj: care se afla 1ntr-o anumlta legatura cu func-1
L_..~E?nar~~spectiv; modificarea contractului, __de ~hizitii pu~!i£::J.~ SCUf'! timp ~-~I~
124 ACfUL JURIDIC CIVIL CONTR/\CTUL - IZVOR DE OBLIGt,Tll

incheierea lul 1 In avantzjul celui c3ruia i··a tost atrlbu1t contractul, fara o ius1:ifirare
reala etc,;
~ nulltatea nu intervine dac3 1 la Tncheierea actului juridic a fost lncBicat.fi o con-
di\ie de va!iditate, printr~o norma speciaia se dispune altfel;
de exempJu, art. 1.213 C.civ,, core permite
iii) contractului lovit de nu!itate
relativ8 pentru eroare, art. 1222 a!ln. (1) C.clv. 1 tare prevede sanctiunea alternativ3
·---'aa_rr<f'C(Oi,c'u1~cee;rC11ii•..~>liflalK".1l~n caz de leziune.

- consta i'n efectul inhibitor pe care nexercita asupra subiectelor de drept civil, ,
tate sa !ncheie actul juridic civil cu nerespectarea condi\iilor sale de vaiabilitate, 1·n I
sensul ca, $liind ca un asemenea act va fi lipsit de efecte, persoanele sunt descurajate
lndemnate sa clvi12. (
- intra in aqiune atunci cand func\ia preventiva nu gi-a dovedit eficien\a, cor1st,lnd
inlaturarea efectelor contrare normelor juridice edictate pentru \ncheierea valabila a
civl!.

1.3. Delimitarea nulita\ii de aUe sanctluni inefkacitate)

1.3.1. Nulitatea rezolutiunea


i t..JuHtatea - sanctiune ce intervine Jn cazul nerespectarii, la momentul lncheierH
actului juridic unilateral, a conditiilor de validitate impuse de lege pentru \ncheierea

- cauza de ineficacitate a contractelor (de reguia, sinalagmatice) cu executare dintr-o


data, care intervlne In cazul neexecutarii, de regula imputabiie uneia dintre parti 1 a
obliga\iilor nascute dintr-un contract (valabi! incheiat) $1 care are ca efect desfiin\area
contractului 1549 art 1516 alin. 2
Asemanari - ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil;
- ambele sunt, in principiu, sanctiuni de drept civil;
- atat rezolutiunea, cat ~i, ca regula, nulftatea produc efecte retroactiv (art. 1254 >i
art. 1554 C.civ.);
- ambele pot fi constatate atat pe cale judiciara, cat §i amiabil [art. 1246 alin. (3) :;i
art. 1550 alin. (1) C.civ.]; ,
- in cazul ambelor sanqiuni, la cerere, se va putea dispune repunerea par\ilor in situa- !
restituirea executate.
Deoseb!ri nulitatea presupune un act Incheiat fara respectarea conditiilor de validitate
de lege, In timp ce rezolutiunea presupune un act valabil lncheiat;
. - cauza nulitatii trebuie sa existe la momentul incheierii actului juridic, pe cand cauza
i rezolutiunii consta lntr-o actiune sau inactiune ulterioara datei la care contractul a
fost, !n mod valabil 1 lncheiat; In mod exceptlona!, In cazul actfunii redhibitorii1 cauza
rezolutiunii (viciui ascuns al lucrului) ar putea sa existe la momentul 1ncheierii con-
ACTUl JURIOIC CIVIL CONTRACTUL .... !ZVOfl DE OBUGAJll 12S

- nu!itatea se tuturor ar:telor juridice: pe c?nd rezo!i1tiunea este


nurflai Jn cazul cont.r.actelor juridic-e c.lE: regu!a, s1n;;1e~rr1~t1ce. cu e1<e 0

cutare dintr-o
- in anumlte nulitatea nu mcmcicc efecte re1:roac1:iv:
in rezolu~lune Ji at1iunea 'fn declararea nu!itEltii relative sunt supuse unor
diferite in privinta inceputului prescriptlei iar nulltatea pre·"
cum :;;1 nulitated relativa invocata pe cale de exceptie {cu t.:xceptia nu!it3tii relative
pentru leziune) nu sunt supuse prescrfptlei extinctive (art. 2529 ;;i art. 2523 C.civ~);
"' dac2 'In legatura cu acela]! contract s-ar pune atiit prob!ema rezolutiunii, c2t ~i
prob!ema nulit<3tii, atunci va fi analizata cu prioritate .aceas-ta din urn15; de exemplu,
In cazul 1·n care reclamantul (una dintre p5!1ile contractante} solic!t.J rezolutiunea
pentru neexecutate culpabi!3 (eventual cu daune-lnterese):
i) daca paratul (cealoita parte contractanta) formuleaza o cerere reconventiona!.3
prin care .solicita desfiintarea contractu!ui pentru o cauza de nulitate re!auva sau
absoluta, instanta va analiza cu prioritate cererea reconventionala, iar daca o va
admfte (pronunt3nd In dfspozitivul hot3r3rii desfiintarea contractului pentru nulita-
te), va trebui sa respinga ca neintemefata (nefondat.3) cererea In rezolutiune, fara a
mai administra probe pentru verificarea conditlilor rezolutiunli;
ii) dac:ii paratul nu formuleaza cerere reconventionala, dar invoc-3 In mod Jnteme!at
nu!ltatea contractului (ca mijloc de aparare), indiferent ca ar f! vorba de o cauza de
nu!itate absoluta sau re!ativa, instanta va trebui sa resp1nga ca ne1ntemeiata {ne-
fondata) actiun-ea In rezo!utiune, fara 1nsa a mai dispune desfilntarea contractului;
iii) dacii ar Ii vorba de o cauza de nulitate absoluta de care pilratul nu s.-ar preva!a,
instanta trebule sa invoce din oflclu nuhtatea absoluta a contractului ?i sa resping.3
ca nel'ntemeiata (nefondata) ac\iunea Jn rezolutiune, fara Jnsa a dispune desfiin-
I !area contractului;
iv) daca lnsa ar fi vorba de o cauza de nulitate relativa de care p.3r8tul nu s~ar pre~
I vala, instanta nu poate sa invoce din oficiu nulltatea relativa $i deci va trebui sa
pronunte pe rezolu~iunef administr.311d probe pentru verificarea conditHlor
I.

- sanctiune {cauza de ineficacitate) care consta in desfacerea unui contract {de


regu!8 1 sinatagmatic) cu executare succesivfi 1 din cauza neexecut3r!i, de regula impu-
tabila uneia dintre parti, a obligatiilor asumate prin acesta [art, 1549 raportat la
art 1516 2

1246 a!in. (3) si

presupune un act inchei;it fara respectarea condi\iilor de validitate cerute


de lege, Jn ti mp ce rezilierea presupune un act valabil 1ncheiat;
- cauza nulitt:itii exista la mon1entu! lncheierii actului jurldfc1 pe c§nd cauza rezilierii
consta lntr-o aqlune sau lnaqlune u'terloara datef la care contractul a fost, In mod
126 AGUt. JURIDIC CiVIL CONTRACTUL -- IZVOR DE OBLIGATll

- nul!t:atea se apl1c3 tuturor actelor juridice, pe c3nd reziHert:a este apl1cabil8 nurnai In
cazul contractelor (acte juridice bilaterale), de regula, cu exetutare
succesiva;
1

J nLllitatea produce efecte? ca regul@, retroact!v, pe c;ilnd rezilierea produce efecte


-

! numai pentru viitor [art 1254 '§i art. 1554 alin, {3} C.civ,J;
] - tn cazu! ln care contractu! este desfiintat pentru nulitate fiecare parte trebuie sa
1

! restitule celeilalte In natur3 sau prfn echlvalent1 prestatiile primitef chiar dac.J acestea
1

fost executate su.ccesiv sau au avut un caracter contlnuu, pe c<Jnd In cazul rezilieril
se rnai poate dispune restituirea presta\iiior deja executate [art. 1254 ~i art 1554
J3) C.civ:J_.- - - · - - · · - .,--····---·-··- - - - · - · · - - - . , - - - · « · - - - - · - - - '

1.3.3. Nulitatea §i ca,rtmc:it1~te'a

-· cauza de ineficacitate, ulterioari'l lncheierii actulul juridic civil ~j 1ndependenta


voin}a par;ilor, care face imposibll!i producerea efectelor respectivului negotium;
111exernpie de caducitate:
i) art 333 alin. (4} C.dv.; conform carula ,,dauza de preciput devine caduca atund
cand comunltatea lnceteaza In timpui vietii so~ilor, cEtnd sotul beneficiar a decedat
lnaintea sotulul dispunator ori cand ace1tia au decedat '!n acela5i timp sau cand
bunurile care au f;Jcut obiectul ei au fost vandute la cererea credltorilor comuni";
ii) art 1013 alin. (1} C.civ., potrivit caruia incapacitatea sau decesul ofertantului
atrage caducitatea accept8rii ofertei de dona~le;
iii) art. 1030 C.civ., conform caruia ,,donatiile filcute viitorilor so\i sau unuia dintre
ei, sub condltla '1'ncheierii casatoriei, nu produc efecte ill cazul ln care casatoria nu
se incheie";
iv} art. 1048 C.civ., care prevede ca ,,testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile
de la data cand dispunatorul ar fl putut sa testeze in vreuna dintre forrne!e ordi~
nare", cu precizarea ca 1$i va produce efectele dlspozitia testamentara prin care se
recunoa~te un copil;
v) art. 1071 C.civ., potrivit caruia orice legat devine caduc atunci c:lnd: legatarul nu
mai este In via13 la data deschiderii mo~tenirH; legataru! este incapabil de a primi
iegatul la data deschiderii mo~tenirii; legataruf este nedemn; legatarul renuntfi la
legat; legatarul decedeaz8 inaintea impliniril conditiei suspensive ce afecteazB lega~
tul_, daca aceasta avea un caracter pur personal; bunul ce formeaza oblectui iega-
tulul cu titlu particular a pierlt Jn totalitate din motive care nu tin de vointa testa-
torului, In timpul vietii testatorului sau inaintea lmpliniril conditiei suspensive ce
afecteaza legatul;
vi) art. 1195 C.civ, 1 care prevede ca oferta devine caduca: daca acceptarea nu
ajunge !a ofertant ln termenul stabilit sau, In Hpsa, lntr-un termen rezonabil; dac.8
destinataru! o refuzi3; in cazul de;:esului sau irn.:apacit<'!i~ii ofertantutuf, Tnsa
daca natura afacerii sau cadudtatea etc.
Asemanari
Deosebiri - nulitatea este o .sanctiune civOa, pe c3nd caducitatea nu are acest caracte-r, intN11e-
nind de vreo

---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
ACTULJURIDIC CIVIL COf;JTR/,GiJL- IZVOR DE OBUGATll 127

nu!Jtatea presupune un act ce a fost 1nche!at cu ne;respc,ctarea condl~ii!or de validi -


tate de !ege, pe cand c:aducitatea presupune un act valabi! !ncheiat;
- cauza de nulitate exlst.3 la rnomentul !ncheieril actu.lul ce cadudtatea
intervine pentru motive ulterioare acestul rnoment 333 alin" (4}., art, 1013
alin. (1), art 1030, art 1048, art. 1052, art 1071, art. 1195
- nu!itatea, Jn princlpiu 1 efecte ~i pentru trecut, ln ce caduc:itatea nu are
efecte decat pentru viitor;
- regimui juridic al nulltiltil este unul legal, pe cand regullle care guverneaza materl<:i
au fost stabilite de

13.4. Nulitatea revocarea


1. sanctiunea specifica liberalita\ilor, ce intervine in caz de neexecutare culpabilil a
sarcinii (art. 1027 ~i urm. C.civ.) ori in caz de ingratitudine a donatarului \art. 1023 'ii
urm. C.civ.) sau a legatarului (art. 1069 C.civ.);
2. cauza de ineficacitate a actului juridic civil ce intervine prin denuntarea sa unilatera-

I
. Asemanari
j·-·· 'i·~~~~~~~a~c~o~rd;u~l;;!~1;;;~~~;:;~;;;~a~rt~.~~~a~rt~.~~·!lt).:_:t;2~"-"a~rt~.}1~3~2~9~:<:i\':2:.~\
sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil;
nulitate<i, cat :;i revocarea {atunci dind este privita ca sanc!iune) produc efecte

Deosebiri este 1ntotdeauna o sane\iune civila, pe cand revocarea are aceasta functie
numai in cazul liberalitatilor;
- cauzele de nulitate exista la mornentul incheierii actului juridic, pe cand cauzele de
revocare (!n toate fntelesurile notiunii) sunt ulterioare acestui moment;
- nulitatea presupune un act ce nu a fost 1ncheiat cu respectarea conditiilor de vali··
prevazute de lege, pe cand revocarea presupune un act vaiabil incheiat;
extinctiva este diferite.

Nulitatea inopozabi!itatea
nct1un:ece intervlne:
tea caz de neindeplinire a unor forrnaiitati de pubiicitate cerute de lege tocmai cu
scop;
2. Jn caz de inc:heiere de c8tre debitor a unor acte Yn fraucia intereselor creditorilor sai
(daca se admite ac\iunea revocatorie);
3. In cazul incheierii unui act tara szu cu dep3~irea 1mputern1cirii primite Fn materia
reprezentarii);
4. In caz.u! !ncheierii de acte Juridice cu privire la bunu! proprletate comuna tarJ
respectarea anumitor reguli privind acordul coproprietariior;
- in toate aceste cazuri, tertii fata de actul juridic vor putea ignora efecteie pe care
le In
PRESC:R!iPTIA EXTIMCTl\/A 199

;;1 actiuni!e pe C(lre debitoru! reclamantu!ul le are fata de p3rat;


daca exercitat prln interrnediu\ actiuni'1 oblice este prescrls, atunc~
va putea opune prescriptia :Ji credltoru!ui titularuiu! acestui
a ln 'in cazul In care es.te prescrisa creanta red;;im;:intu!ui din actiunea nb!ic3
fa~a de titu!arul dreptului exercltat prin intermed[u! ocestei actiun!,
actiunea obilcd nu va putea invoca prescriptia spre a ob~ine respingerea
oblice ca de interes.
-- nu este reglementata ca o actiune ln constatarea inopozabiHti3ti1 acte!or juridire
chelate de debitor In frauda drepturilor creditorului sau, d ca o ac\iune Yn declararea
lnopozabilita\ii [art 1562 alin. {1) ,1 (2) ,1 art. 1565 alin. (1) C.civ.], fiind deci o ac1;iur1e
prescriptlbila extlnctiv in termen de un an, conform art. 1564 C.dv.;
w In cazul In care creanta cred\torulul rec!amant este prescrisaf debiton.d {nu }i
instanta din ofictu) va putea lnvoca prescrip!ia pentru a obtlne resplngerea actiunii
revocatoril de

TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA

1. Nopune ~i dasificare
de tlmp, stabillt de lege sau de catre pilr\i, cu respectarea limitelor
carula trebule exercitat
Precfz3r! - termenul de prescriptie extinctlva are un inceput de momentul la care
pe sa curga prescrip\ia extinctlva), o durata, precum >i un sfar5it (marcat de momen-
tul implinirii prescriptlei extinctive);
- ca reguli!, durata legala a termenului de prescriptie poate fi modificata insii, sub
sanc\iunea nuiita\ii absolute a clauzei respective, numai prin acordul expres al paf\ilor
$i numai cu respectarea limitelor fixate de art. 2515 alin. (4) C.civ. (pentru termenele
legale mai mici de 10 ani, termenul convenit prin acord expres de catre parti poate
avea o durata lntre 1 an $i 10 ani, iar pentru termenele legale de eel pulin 10 ani,
termenul convenit nu poate depa5i 20 de ani);
$ exceptie: durata termenului de prescriptie nu poate fi modificata de parti Yn cazul

drepturi!or la actiune de care acestea nu pot sa dispuna ;;i nici al actfunilor derivate
din contractele de adeziune, contractele de asigurare si contractele supuse
tie! privind protectia consumatoruiui;
Q orice conventle sau clauza contrara acestor dispozitii este lovtta de nulitate
abso!utfi;
- exista totu$1 un caz de prorogare legal3 a termenului de prescr!ptie extinctiva: In
toate cazurile in care despiigubirea deriva dintr-un fapt supus de legea penala unei
prescrip\ii mai lungi decat cea civilii, termenul de prescrip\ie a raspunderii penale se
aplicii :;i dreptului la actiunea 1n raspundere civila (art.1394 C.civ.);
!:I In cazu! rn care termenul de prescriptle prevazut de legea penali:i este maf scurt,

fiecare termenului -ei de


200 PRESCRIPTIA EXT!Nt!l'VA

1. dupa lzvorul lor, termene!e de prescriptie extinctiv5 pot fi clasificate In terrnene


legaie ~i termene conventionale {termenc legaie modificate de pi:irtl In conditiile I
art 2515 C.civ");
2, dupa voca\ia sau sfera lor de aplicare, se dlstinc\ie intre termenul legal general i
de prescr!p~ie extinctiv;§ ~i termenele !egale specia/e de prescrip\ie extlnctivi:l;
3. dup3 izvoru\ normativ, se deosebe:J-te lntre terrnene d-e prescriptle extinct iv@
instituite de Codu! civil ;;i tennene legale de prescrip\ie extinctiva instituite de a/te
acte norrnative,

Termenul general de pn~scnpt1e extm1:tn«:i


termenul care se aplica ori de cate ori nu i;;i gaseo;te un termen
de prescrip\ie extinctiva !ntr-un anume caz dat sau pi:irtile nu au convenit, cu
limitelor de un
Durata terme- termenul general de prescriptie extinctiva are o durata de 3 ani (art, 2517
nului..~!l~!l'<J.1.... t--------<--~--------<------"····--------__J
Preti:rare - termenul general de prescrip\ie de 3 ani nu 1>i va giisi aplicare in care,
printr-o dispozi\ie legala expresa, se lnstituie un termen special de prescrip\ie tot de
3 ani;
• preclzarea ar prezenta uti!itate practlc3 "In situatia In care legiuitorul ar modifica
termenu! general de prescrip~ie extlnctiv5 1 fara i'nsa a modifica ?i normele specia!e,
\inand cont de corela\ia care existii intre normele generale §i normele speciale (o
norma specia!a nu podie fl modificata sau abrogata dee.at expres de o norma

Oomeniul de -se aplicii tuturor aqlunilor personale (prin care se valorifica un drept de crean\a), cu
aplicare excep\ia cazurilor in care exista termene legale speciale de prescrip\ie sau partile au
convenit un alt termeri, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obliga\ional j
(act juridic sau !apt juridic stricto sensu licit sau ilicit), indusiv \n cazul pretentiilor I
patrimoniale care insoiesc o ac\lune, prescriptibilii sau nu extinctiv (spre exemp/u, '
I preten\iile patrimonia!e ce l"nso\esc ac\iunea 1n nulitate, actiunea l"n reduc\iune, aqiu·
j nea In rezolutiune sau rezi!tere etc.) 1 in masura In c<1re actlunea prin care se valorifica
I asemenea preten\ii are caracteru! unei ac\iuni patrimoniale >i personale;
111 spre exemplu: cererea prin care se solidta contravaloarea, proportional cu

cota-parte, a fructelor naturale sau industriale 'lncasate doar de unul dlntre co~
proprietari; cererea prfn care se solicita rezolutiut1ea unul antecontract de vanzare;
ac~lunea in desp.3gubire exercitata de proprietaru! fondului aservit lmpotrlva pro-
prietarului fondului dominant (art" 620 alin" (1) Ccivj; ac\iunea In stabilirea unui
termen de restituire in cazu! 1·mprumutului de consuma\ie {art. 2163 C.civ.); cere-
rea prin care mandantul sollcit3 oblig.area mandatarului sa ii restituie bunurlie
primlte de acesta din urrn8 in temeiul contractu!ul de rnandat ete,;
m jurisprudenfO: intruc3t compensatiile so!icitate prin cererea de chemare Tn jude-

cata constituie o forma de ajutor de stat ~i nu au natura juridlca a une1 creante


bugetare fiscale, ln cauza nu sunt aplicabiie dispozi\iile Codului de procedura
fiscal.3, ci dispozitiile de drept comun, care stabilesc termenul de 3 ani ca termen al
prescrip\iei extinctive (LCCJ,, s" de conL adm" >i fisc,, dee nc 169 din 26 ianuarie
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA 20J.

ffi 1-n cazul unul contr;:;ct de knprurnut nu au


un terrnc:n pentru restitulreo J'mprumutului, lf'nprumut5torul c;re la !ndemfJna o
actiune prJn care puate s-3 solidte inst:21n;el s3 s.tabi!eascZ un terrnen de rest\tuire,
doar -ca aceasta .aqiune nu este imprescriptibil3, ci trebuie formulat3 In trei .;;ini de
la data 'incheierii contractuiui 1 care ar avea o -1n restituire,. nn°·-n-in-
tibila in tre\ 'clni de !a data la care se fixase terrnenu! de restituire {LC.CJ., s. a ll-a
civ., dee nr. 2004 din 24 noiembrie W\f\/v,1.scjxo).
- termenul general de prescriptie este apiicabil ;;i ae!iunilor nepatrimoniale nr<>sci:-m-
tibile extinctiv pentru care legea nu stabile~te un termen special de prescrip\le extinc-
tiv.3;
» spre exempiu, cazul actiunil ln nulitatea relativ2 a recunoa~terli copilulul [art 419
alin.

extim::tivii
Terrnenu! de - drepturile reaie care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile orl nu sunt supuse
altui termen de prescriptie extinctiva (art. 2518 pcL 1 Cciv.);
extincth1J3 de de exemplu, actiunea confesorie prln care se apara dreptul de servltute, uz,
IQ

10 ani abitatie 1 uzufruct [decl ae}iunile confesorii, cu exceptla actiunii confesorll prin care
se apara uzufructul une! creante, caz In care termenul de prescriptie este de 2 ani -
art. 746 alin. (1) lit. e) Cciv., precum si a ac\iunii confesorii prin care se apara
dreptul de superficie, care este imprescriptibila - art 696 alin. (2) Cciv.j; ,
- repararea prejudiciulul moral sau material cauzat unel persoane prin ton:ura ori \
acte de barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale coml- I
se contra unui minor sau asupra unei persoane aflate 1n imposibilitate de a se apa]a-
ori de a-,i exprima vointa (art. 2518 pct. 2 Cciv.);
f--------~---------t----~re~p_ararea prejudiciu_lui a~us me~iulu.~1nco~juriitor (art. 2518 p_ct. 3 Cciv,), _
; Termenul de - dreptul la aci;lune \ntemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare [art. 2519 !
alln. (1) C.dv.]; I
I eJ<tinctivil de - dreptul la actiune privind plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru servi-
I 2 ;:m; ciile prestate in baza contractului de intermediere [art. 2519 alin. (2) Cciv.j;
- termenul de prescriptie extinctiva de 2 ani aplicabil uzufructului unei crean\e
746 alin. lit_
j Terrnenu! de - dreptul la actiune privltor la restituirea sumelor incasate din vanzarea bHetelor pen··
tru un spectacol care nu a mai avut loc [art. 2521 alln. (1) C.civ.J;
! exHnt:tivA de - daca prin lege nu se dlspune altfel, se prescrie in termen de un an ~i dreptul la
unan ac\iunea lzvorata dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerlan sau pe
apa, Tndreptata impotriva transportatorulul [art. 2521 alin. (2) Cciv.J;
• termenul de prescrip\ie este de 3 anl (termen special), atunci cand contractul de
transport a fost 1ncheiat spre a ft executat succesiv sau, dupa .caz, comblnat, cu
acela~I mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite [art. 2521 alin_ (3)
Cciv.];
- cazurile urmatorilor profesioni~ti [art. 2520 alin. (1) C.civ.]:
pnolE!Sic>ni?tll din alimentatia publica sau hotelierii, pentru serviciile pe care le
202 PRESCRIPTIA EXTINCTIVA

I · - · - · ---------········-·····--····--·-······
2. profesorii, ihstitutorii, mae?trH ;;i pentru lectlile date cu ora,. cu ziua sau cu
Juna;
3. medic!i, asfstentele ~i farm?1cis,ti pentru vizite, operatii s:au medic:;"
rnente;
4. vanzatorii cu amanuntu1, pentru plata rnarfurilor vandute ~i a furniturilor !ivrate;
5, me~te?ugaril ~i artlzani1 1 pentru plata muncii !or;
6. avocatii, impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si cheltuielilor. Termenul de
prescrlptie se va calcu!a dln ziua ramanerii definitive a hotar.§rii sau dln aceea a '
impacarii par\ilor ori a revocarii mandatuluL 1n cazul afacerilor netermlnate, terme-
nul de prescrip\ie este de 3 ani de !a data ult1mei presta\ii efectuate;
7. notarii publici ~i executorii judecatore~ti, in ceea ce prive~te plata sumelor ce le
sunt datorate pentru actele func\iei !or. Termenul prescrip\iei se va socoti din ziua
in care aceste sume au devenit exigibile;
8. inginerii, arhiteqii, geodezii, contabilii si al\i liber·profesioni~ti, pentru plata su- I
melor ce Ii se cuvin. Termenu! prescrlp!lei se va socoti din ziua c.3nd s-a terminat I
lucrarea;
•in toate cazurile prevazute de art 2520 alin. (1) C.civ., continuarea lec\iilor,
serviciilor 1 furnlturilor, actelor sau lucrarilor nu lntrerupe prescrip~fa pentru sume!e ·
2520 alin.
' .....•,......• , ..,, ... , j . . .•••- • .:==.:~~:.;::~~.:::::::::.~::.::.i::I..:,=.::I.:~..- -..- ..- - . - -..-.--.-~---···-·-··~
! Termene -termenele enumerate mai sus sunt termene speciaie $i sunt stabilite de Codul civil;
sp1edale insti.. - termene specia!e de prescrlp\ie pot Ii lnsa instituite ~i prin alte acte normative;
tuite de Codul • spre exemplu, termenul de 6 luni previizut de art 11 alin. (1) din Legea conten-
civil ~i termene cio>ului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
sp•ecl;ale lnstl· pentru aqiunile prln care se solicita anu!area unui act adminlstrativ individual, a j
i tulte alte unui contract administratlv, recunoa~terea dreptului pretins $i repararea pagubei I'
i acte normative
cauzate; termenul de 3 ani 1 aplicabil aqiunit in revendlcarea imobilului adjudecat
1n cadrul procedurii de u.rmarlre silita imobiliara [art. 860 alin. (2) Cproc.civ,], ______,

IV. CURSUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

1. Inceputul prescriptiei exlin(:tiv'e

1.1. Regula generala inceputul prescriptiei extinctive


•· presCrip\ia lncepe curgii de la data cand tituiarul dreptUIUi !a ac\iUl18 a CUflOS,CUi
Sa
trebuia Sa cunoasca lui 2523
regula stabile5te doua momente alternative de la care prescrip\ia poate
curga:
I l. un moment subiectlv, principal, constand in data la care titularul a cunoscut na?·
terea dreptului la aqiune;
2, un moment obiectiv, subsid!ar, constand in data la care 1 dupa lmprejur@ri 1 titL!l~n;il
sau la
203

speciaia :;;\
nici p3ri;iie, in condi~Hie artc 2515 nu au fixat un alt rnoment de la care sa
e1<:tlnctiv&,

a sau
fy1tJ7YH?ntul de
ta care cu:rge
tern1enul de - prescrip\ia extinclivii 1ncepe sa curga de la data la care obligatia devine exigibila :;i
debitorul trebuia astfel sa o execute [art 2524 alin. (1) C.civ.];
'El spre exemplu; daca !ntr~un contract de van:zare nu s~a stipulat un terrnen de
plata a pre~ului, atunci obligatla cun1paratorului de a plati pretul este scadentii dln
chiar momentul lncheierii contrar.:tuiui, astfel ca prescrlptia extinctivti a dreptulul
vanz3-torului de a pretinde plata pretului lncepe sa curga de la data inchelerii
contractu!ui de v.3nzar€.
Drepturi afectate de un termen suspensiv
- prescrip\ia extinctiva incepe sa curga de la implinirea termenului sau, dupa caz, de
la data renuntiirli \a beneficiul termenului stabilit exc!usfv In favoarea credltorului
[art. 2524 alin, (2) C.civ.J;
a daca termenul este stabillt In favoarea atat a creditoru!ui, cat .?i a debitorului, re ..
nun\area la termen presupune acordul ambelor par\i, iar de la data acestui acord
obligatia devine exigibilii, astfel ca, Jn baza art. 2524 a!in. (1) C.civ., prestrip\ia
lncepe sa curga;
ro daca termenul este stabilit exdus!vln favoarea debitorului, iar acesta renunta la
beneficiul termenului, prescriptia incepe sa curgfl 1 pe ternelul art. 2523 C.civ., de !a
data !a care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca debitorui a
renun1at I.a tennen.
Drepturi afectate de o conditle suspensivil
- prescriptia extinctiva 'lncepe sa curgll de la data cand s-a l'ndep!lnit condi\ia
[art. 2524 alin. (3) C.civ.J;
!!}pentru ipoteza In care conditia suspensiv3 a fost stipulata exclusiv 'in interesiJl
ur,eia dlntre pi3rti, iar aceasta renunta la condftie, astfel lnc§t, potrivlt art 1406

i C.clv., obligatia devine simp!a, prescrip\ia !ncepe sa de la data renuntZirii cre-


ditorulul la condit!e sau, dupa caz, de la data la care creditoru! a cunoscut ori
l trebuia sa
c~!:ioasca 1mprejurarea ca debitor~! a renunta~Ja conditia suspef!.~ivD:, ~-'

Ipoteza art•vtitlui la acif:iu1~ea

Momentulde 1. In ipoteza dreptului la ac\iune pentru restituirea presta\ii!or facute in rP1CYJc•11"


ia care curge act anulat ori desfiintat pentru rezolu\iune sau alta cauza de ineficacitate,
termenul de lncepe sa curga (art. 2525 C.civ.):
de la data ramanerii a hotararn orl

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -----
204 PHESCHIPT1A EXTlNCTIVA
. ·······--··----- ... - - - · - - - - - · · - - - - - .. -----···--------··--·
h) de la data la care declaratia de rezolut!une sau rezliiere a devenit lrevocabi!3;
v desigur ca aceasta regu\;3 nu vizeaza cazuri:e 'in care actiunea 1n rcstituirea
presta~iei are ca:racterul unei actiuoi reale Jmprescriptlbi!e extlnctiv;
2. pentru situatia nulit3tilor amiablie 1 prescrip~ia !ncepe sa de la data acordului
Lf'il':!'l!'.''1":"1..'care acestea au constat:at sau dedarat

Mnmentul de - prescrip\ia dreptuiui la actiune lncepe sa curga de la data la care fiecare prestatie
'.;:; tare :i::urge devlne exiglbi13;
terrner~u~ d<: -daca prestatii!e alct!ltu!esc un tot unitar, prescrlptia lncepe sa curgii de la data la care
ultima devine 2526
Precizare - pr!ma ipoteza are ln vedere prestatiile succesive cu caracter individual) cum este
cazul dobilnzilor;
- cea de-a doua ipotezil se refera la prestaliile succesive care alcatuiesc, potrivit legii
un tot cum este cazul 1n rate.

1.2,4. lpoteza dreptului ac{:t~!.nea fn mirte,ria asiguriirilor contractuale


MomentuidE cazul asigurilrii contractuaie, prescrip\ia 1ncepe sa curga de la expirarea
la care curge nelor prevazute de lege ori stabilite de par\i pentru plata primei de asigurare,
termerml de pectiv pentru plata indemniza\iei sau, dupa caz, a despagubirilor datorate de
rat or 2527
- reguia vizeaza doar raporturile dintre contractante (asigurator •'
Precizare
'i
/ iar nu ~; raporturile dintre o parte contractanta tefie persoane ce ar raspunde de

1.2.5. Ipoteza dreptului repararea printr-o faptii


lltcctta ~i cazuri
! rvlorrientui -· prescrip\ia extinctiva a at\iunii in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o
tare -cu1gt" fapta ilicita 1ncepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cu-
terrnenul d-e- noasca atat paguba, c:lt ,1i pe eel care raspunde de ea [art 2528 alin. (1) C.civ.J;
m jurisprudentii: cunoa;;terea pagubei ~i cunoa?terea persoanei care se face vinova-
tazu! ac1iu•1ii ta de producerea acestela surrt doua eiemente distincte care trebuie sa fie inde-
repararea pa- plinite cumu!atlv pentru a determina curgerea termenului de prescriptle; ca atare,
In situatia ln care prin hotariire definltlva a instantel penale persoa-na tr1misa in
judecata pentru savar$irea infraq:iunHor de vatamare din culp.3, distrugere din
, culpa ?i omislunea de a raporta imediat orice accident major, daca a fost de natura ,
, sa puna In pericol viata sau sanatatea u1T1ana, animala sau vegetala, a fost achitata, I'
It neput8ndu~se stabi!i vinovi3tia sa in producerea exp!ozlei, invocata ca fapt cau2ator r
, de prejudicii, nu se poate considera c<\i data la care persoanele vatamate s-au con· i
1 stituit p3rti civile In dosarul penal reprezlnta momentul la care au cunoscut ~i pe j
L ___cel responsabil de producerea prej[Jdiciului; In acest caz, _termenul de prescrip\ie a
dreptu!ui material la act!unea lr: potrlvft dreptului comun nu a 1ncernff
s2 anterior date! la care, prin hotarare defin!tiva, au luat
cuno;;tint8 de lmprejurarea ca incu!patu! nu este autorul faptel ilidt0 s,
dee 847 din 19 mai

1. n1ornentu! sublectiv al cunoa~tern ~i a ce!ui care


ce poate fi stabilit prin orke mijloc de proba, propus fie de ciitre ''":la11121nt, fie de
c&tre p<3rtltul care pretinde ca a ope rat prescrip!ia extinct1v~j);
2. momentul obiectiv urrneaza a fi deterrninat de instanta) a! datei la care
bitul trebuia sa cunoasca aceste elemente;
regula In discu\le se aplidi pentru repararea prejudkiului cauzat printr-o fapta
ilicita, indiferent ca este vorba de raspundere civila delictuala sau de raspundere civila
a,
contractual lntruc.3t textu~ de lege nu face vreo d"1stlnctle In acest sens, evident, In
In care nu exlsta alte
Cazuri reguia se aplica in mod corespunzator 1n cazul aqiunii 1n restituire ·;ntemeiate pe
asimllate fara justa cauza, pe plata nedatorata sau pe gestiunea de alaceri
[art. 2528 alin. {2) C.clv.J;
111 de exemplu, Jn cazul actiunif 7ntemeiate pe imb.ogffitlrea f3r3 justa cauza, pres-

crip~ia incepe sa curg3 de la data la care eel care mic~orat patrimonlul a


cunoscut sau trebula sa cunoasca atat faptul m.8ririi artui patrimoniu.. cat §i pe eel
care a beneficiat de aceasta rni!!rire;
a jurisprudent6: pentru aqiunile izvor§nd din tmbog3tlfea f;3ra just temei1 terme-
nul de prescriptie incepe sa curg.3 de la un rnoment sublectlv, respectiv din mo-
mentul In care eel care ~l-a mic5orat patrimoniul a cunoscut s<Ju trebuia sa
cunoasca atat faptul m3rirll altui patrimoniu, cat ~I pe eel care a beneflciat de
aceasta marire ~i lmpotriva caruia se indreapta cu actiunea 1n restltuire; de aitfel,
in cazul acestor actiunl, termenul prescrip1iei nu poate lncepe sJ curg<1l de la un
n1oment oblectiv1 ca de exemp!u momentul savar?irli faptel, care, In spe!2, este
considerat ca fl ind eel a! finaH2<3rii lucr3rllor de construire, lgienizare ~i amenajare a
imobHulul, c.3ci, la aceasta data, rec!aman~ll avand posesia !ntregulul imobli, toate
lucrarile de imbunatil\iri efectuate le-au profitat din plin. Momentul la care recla-
mantii au cunoscut paguba incercatEl, $i anume fa ptul ca Ii ska mic~orat patrlmoniu!
prin efectuarea Jucrarilor de 1mbunatZ!tiri asupra unor spa\ii din imobil, este eel la
care au cunoscut ca ace!e spatii au fost restitulte In nature paratuh.iL respectiv 1.a
data ramanerli definitive a hotararii judecatore;;ti de retrocedare. f'.Aomentul na~··
terH dreptului la actiune al redarnantilor es:te momentul cunoa?terii proprietarului
ptlrtilor de imobil restituite care} in acela.?i timp, este ?i benefidarul respectiveior
lucrari s. I din 21

1.2.6. lpoteza dreptului la acj:iu11ea


MomentiAl de relativa invocata de partea interesatil
la tare .;::urg£ termenul de prescriptie lncepe sa curga:
termenu~ de in caz de violen\a, din ziua cand a incetat vloien\a (art. 2529 alin. (1) lit. a) Cciv.];
1n cazul din ziua cand a fest 2529 aiin.
206 PRESCB!VfJA

c) In caz de eroare orl in celelalte cazurl de anulare (lipsa discernam3ntulul,


capacittltii de exercitiu a persoanei fizk:e etc.}, din ziua cand eel 1ndrept3tlt, repre- i
zentantui sau legal ori eel chem.at de lege sa ·n sau sa ll autorizeze actele ;
a cunoscut cauza anu!arii, !nsa nu rnai tarziu de lmp!inirea a 18 Junl din ziua
incheierii actului juridic [art 2529 al in. (1) lit. c)
IB terrnenu! de 18 !:uni este un termen legal In care se prezuma ca trebuie sa fie
cunoscut<J cauza de anu!are ;;1, daca nu va fi cunoscuta 1 la momentul lrnplinirii
sa
acestui terrnen va lncepe curgti prescriptia extinctiv8;
c de exemplu, sa presupunem di, la data de 3 octombrie 2016, Primus, aflandu-se
'intr-o eroare esential.3, cumpara un bun de la Secundus. Daca Primus a descoperit
ca a avut o fals.8 reprezentare la !ncheierea acestul contract de v3nzare la data de 5
septembrie 2017 (deci 1nauntrul termenului de 18 luni de la data lncheierii con·
tractului}, atunci de la aceast<l data a lnceput si3 curga prescriptia dreptului la actiu-
nea 'In anularea contractului pentru eroare esentia!3.1ns3, daca pf:lna !a data de 3
aprihe 2018, Primus nu a descoperit di a fost in eroare esentiala, atuncl de la
sa
aceasta data a !nceput curga prescriptia dreptului la actiunea In anulare;
d) in cazul /eziunii, de la data ia care a lost lncheiat contractul [art. 1223 alin. (1)
C.civ.j;
e) de la alte momente decat cele prevazute de art 2529 C.civ., In cazurile In care
prin norme speciale se stabile>te astfel:
a spre exemp!u: 1n cazul actiunii In anularea cas.atoriei, p.rescrip~ia curge de la mo-
mente dilerite In functie de cauza de anulare [art. 301 alin. (2) ~i (3) C.civ.]; In cazul
casatorie'j lnche1ate lntre tutore ji persoana mlnorfi aflat3 sub tute!a Sa; de la data
incheierii casatoriei [art 301 alin. (4) C.civ.]; termenul de prescriptie de 6 !uni
pentru aqlunea 'Jn declararea nulitB:~ii relative a adoptiel incepe sa curg2 de la des~
coperirea erorii sau a dotului ori de la data !ncet§rii vio!entel, dar nu mai tflrziu de 2
ani de la 1ncheierea adoptiei [art. 479 aiin. (2) C.civ.]; termenul general de prescrip-
11e de 3 ani pentru actiunea In anularea dispozltiei testamentare prin care mo~te"
nltorH !egali au fost dezmo~teniti turge de la data la care eel dezn1o~teniti au luat
cuno~tinta de dispozitia testamentara prin care au fost 1nl&turati de la mo$tenlre,
dar nu mai devreme de data deschiderii mo9tenirii (art 1076 C.civ.); dreptul la
aci;iunea in anularea acceptarii sau renun13.rii la mo;;tenire se prescrie In termen de
6 Iuni, calcula.t Jn caz de violenta de la lncet:area acesteio, iar in celelalte cazuri din
momentul in care titularul dreptu!ui la ac1;iune a cunoscut cauza de nulitate
relativa (art 1124 C.civ.) etc.;
Pll corespunz3.tor reglementarii anterioare, se admitea ca regula prevazut8 de

fostu1 art. 9 din Decretu1 nr. 167/1958, care era asemEin.3tor, nu Jnsa identlc cu
actualul art. 2529 alin. (1) C.civ., nu se aplica 1n cazul aqiunii in anularea unui legat,
apreciindu-se ca prescriptia lncepe sa curga de la data deschideri! succesiuniL In
lipsa unui text de lege expres1 consideram preferabi!3 o a!t3 so!u!ie, In sensu! de a
se ap!ica regu!a speciala stabilita de lege pentru aqiunea in anularea actului juridic 1

lnsa cu o derogare, const§nd ln aceea ca termenul subiectiv de 18 luni sa se


calculeze nu de la data Jncheierii actului, ci de la data deschiderii succesiunii;
• In s1stemul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile on'1uare
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 • 22 decembrie 1989, indiferent de cauza
nulltate sau termenul de extlnctiv3: a
PRESCHlPJIA EXTiNCTIVft, 2D/

potrlvlt art, 45 alln, de !a data ln vigoan~ a acestei adic:J oe la


data de 14 februarie 2001,
Nuiitate© reia'dv8 invocata tie
~in cazurlle in care nulit;::1tea relativa poate fl invoc2t;3 de o tert3 nersc,anil. rnresicrin
\ia 1ncepe sa daca prin nu se altfel, de la data cand tertul a cunos-
cut cauzei de nu!itatc 2529 alin. {2)
~ spre exemptu: prin lncheierea unui contract de vanzatt~ po.ate fl lnc:tlkat
de preemptiune al unei terte persoane fart. 629 alln. (2) C,cl\1,}, iar1 u.neori, prln
norrne speciaie, 1nc'3!c.area dreptu!ui de preemptlune se sanctloneaz.3 cu nulitatea
re!ativa;
1:1 'fn a-ceasta ipotezB nu i'§i mai g3:se?te apllcare terrnenu! de 18 luni la care se

afin. !it. C.civ.

Mom;:intul dreptului la actJune izvorat dln transmlterea unor bunuri sau ex•eCL>Ld1rea
de ta care unor lucr8ri, cu vicii aparente, In cazurf!e in care legea sau contractul oblig<'i la garan-
curge \ie ,; pentru asemenea vicii, 1ncepe sa curga de la data:
te<mem.il de 1. predadi sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii (moment obiectiv principal); sau
2. 1mplinirii termenului prevazut de lege ori stabiiit prln procesul-verbal de constatare
a viciilor, pentru inlaturarea de catre debitor a viciilor constatate (mom<ont obiectiv
subsidiar) [art. 2530 alin. (1) C.civ.];
: dispoziiiile art. 2530 alin. (1) C.civ. se aplica ?i in cazul lipsei calita\ilor convenite ori I
al lipsuriior cantitative, insa numai daca oricare dintre aceste ilpsuri putea fi desco- :
peri:t_, fara cuno>tin\e speciale, printr-o verific_are normalaJart. 2530,,<J~.n. (2) C.civ.J:~!'
Precizad - o regula similara este inscrisa in art. 1880 alin. (1) C.civ. in materia contractului de
. antreprlza pentru lucrari de construC1;ii, potrivit caruia prescrip\la dreptului la actiune
i pentru vidi aparente incepe sa curga de la data recep\iei finale sau, dupa caz, a
' '
; implinirii termenului acordat antreprenorului prin prncesul-verbal de recep;ie finala, ;
pentru lnlaturarea v!ciilor constatate;
- in cazul In care, potrivlt unei dispozitli speciale sau vointei pflrtHor, vlciile aparente
trebuiau denuntate, sub sanctiunea dec.?.derii, lntr~un anumit termen, nerespectarea
"''"""'" atrage insa,i pierderea dreptului de garantie, nemaipunandu-se problema

- prescrip\ia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, lnsa eel mai tarziu de
aceste vlcii.
- daca prin lege nu se prevede prescrip\ia dreptului la actiune pentru viciile
ascunse1ncepe sa curga [art. 2531 ailn. (1) ~i (2) C.civ.j:
1. in cazul bunului transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o construqie, de
la la data ori finale a bunului sau a 'in
208 PRESCRIPJIA l'Xf!NCl IVA

afara cazuh1! 1n care viciul a fost descoperit rnal !nalnte; cZlnd prescriptia va :;a
curga de la data descoperiril;
2. In cazu! unei constructii, de la lmpltnirea a 3 an~ de !a data pred.2rii sau rec:eptiei
finale a constructiei 1 afar§ numai daca vlciul a fost descoperlt mai !nalnte, c8nd pres-
criptia va fncepesa curga de la data descoperirii;
3. pentru executarea unor lucrar1 curente la un bun transmis sau a lucrare exensrn:ca,
a!ta dec§t o construc\ie 1 terrnenuf este de o luna, iar Jn cazul unei construc~ii este de
3 luni;
~ dlspozitiile art 2531 Cciv. alin. (1) >i (2) se aplidi >i in cazul lipsei calitatHor
convenlte ori al lipsurilor cantitative 1 lns.3 numai daca orlcare d!ntre aceste !lpsuri nu
puteau fi descoperite, fi'ira cuno~linie speciale, printr-o verificare normala [art. 2531
alin. (3) C.civ.];
- dispozltiile art 2531 C.civ. se aplidi ~i In cazul produselor pentru care s-a prevazut
un termen de valabi!itate, ca ~i 1n cazuri!e bunurilor sau lucrarilor pentru care exista
termen de bun a 2531 alin.
Precb:iiri de mai sus stabile~te doua momente alternative de la care poate 1ncepe sa
curga prescl'iptia:
1. un moment subiectiv, constand in data descoperirii viciilor (acest moment urmeaza
a Ii dovedit prin once mijloc de proba);
2. un moment obiectiv, constand in data expirarii termenului de garan\ie (pentru ca-
zul in care partea nu a descoperit viciul ascuns 1·nauntrul termenului de garantie);
- termenele prevazute 1n art. 2531 C.civ. sunt termene de garantie lnauntrul carora
viciile trebuie, ln toate cazurile, sa
se iveasca [art. 2531 alin. (4) C.civ.j;
- daca insa viciile ascunse nu au aparut inauntrul termenului de garantie, atunci obli-
gatia de garantie se stinge in momentul expirarii termenului de garantie, astlel indit
nu se va mai pune problema inceputului prescrlp\iei ac\iunii in raspundere, chiar >i
atunci ci:l:nd 1 dupa acest moment, s-ar ivf vicii1e respective;
- termenele de garantie prevazute de art. 2531 C.civ. au caracter subsidiar >i general,
'In sensui ca expirarea lor marcheaza momentul la care eel mai tarziu poate 1ncepe sa
curga prescrip\ia extinctiva, numai daca, fr\ cazul concret, nu l>i gase,te aplicare un
termen special de garantie, indiferent ca acesta ar fi legal sau conventional (art. 2531
alin. (5) C.civ.];
re spre exemp!u, art 30 din Legea nr. 10/1995 privind ca!itatea In cons.truqii1 repu-
blicata, prevede doua termene spedale de garantie, ~i anume un termen deter-
mlnat (10 anl de la receptla lucri3rii) pentru viciile ascunse obi~nuite, precum ~! un
termen nedeterminat ldurata de existenta a construqiei} pentru viciile structurii de
rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare ~i de executie in
la data reaHz:irii ei.

cazui aqiunii prin care se solicita restituirea darurilor prirnite in conslderarea


logodnei sau, pe durata acesteia, Jn considerarea casatoriei (art. 268 C.civ.), cat
In exercitata
PRESC.R1P"flA EXT!NCTlVi\ 209

abuziv (art 269 termenui de prescrlptie extlnctlv2 de un an de


270
- tennenul de extinctiv8 de un an apHcabil revocatorH exerc\tat12
de cred!torii prejudk:iat1 prin schimbarez sau lichidarea regimu!ui inatrimonlal Yncepe
sii curg3 la data la care au fost '!ndepHnite forma!itatlle de publicltate sau1
caz, de cfind au !uat cuno~tint3 1nai lnainte de aceste lrnprejurari pe altd ca!e 369
alin. (3) C.civ.];
- ln cazu! actiuni\ In stabillrea rnaternit5tii, pentru ipoteza ln care copi!u! a decedat .
lnainte de a introduce actlunea, mo~tenitorii sai o introduce In terrnenul de i
prescriptie ext!nctiv.3 de un an care !ncepe sa curga de la data decesu!ui acestuia '
[art. 423 alin. (5) C.civ.);
rno,tenitoril copilu!ui pot introduce ac\iunea In stabilirea patemita\ii, pentru ipo-
teza in care copilul a decedat 1nainte de a introduce ac\iunea, 1n termenul de
prescrip\ie extinctiva de un an care 1ncepe sa curga de la data decesului acestuia
[art. 427 alin. (2) !ii art. 423 alin. (5) C.civ.];
- Jn cazul actiunli In despiilgubire exercitate de tTiama copilului !mpotriva pretinsului
tata pentru plata a jumatate din cheltuieiile nao;terii, ale lehuziei §I cele efectuate cu
1ntretir.erea ei In timpul sarclnH :}i in perioada de lehuzie1 termenuf de prescr!ptie
extinctiva de 3 ani 1ncepe sii curga de la na;;terea copilului [art 428 aiin. (3) C.civ.j;
- 1n privin\a aqiunii 1n tagada patemitat!i exercitate de cat re sotul mamei, termenul
de prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga fie de la data la care so\ul a cunoscut ca este
prezumat tata al copilului, fie de la 0 data ulterioara, cand a aflat ca prezum\ia nu
corespunde realita\ii [art. 430 alin. (1) C.civ.];
- in ipoteza ac\iunii in tagada paternita\ii pornlte de catre mama, terrnenul de pr