Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colectivu! autori:
Gabriel Boroi, Carla Alexandra Ar1giiteJ~:scu,
Bogdan Nazat, Ioana Nicolae
I,tlcrarea a fost elaborata <iupa ctun nr1neazB:
Parh'!a - Gabriel Boroi, Carla l\lexanura Anghelescu
Nazat, Carla 1\lex,m;JJ
Gabriel Boroi,
C{mi:radE:le ·-Gabriel Boroi, loana Nicolae
Gabriel Boroi, ioana Nicolae
Boroi, 1oana Nicolae
Bogdan NAZAT
Studii: Doctor in Drept al Faculta\ii de Drept a Universitatii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure~ti, sub
indrumarea prof. univ. dr. Gabriel Boroi (2015); licentiat in Drept al Faculta\ii de Drept a Universita\ii
,,Nicolae Titulescu" din Bucure$ti (2007).
Activitate profesiona/ii: Tn paralel cu exercitarea profesiei de avocat, a debutat $i in cariera universitara,
fiind ln prezent asistent universitar la disciplina Drept civil in cadrul Faculta\ii de Drept a Universita\ii
,,Nicolae Titulescu" din Bucure~ti. Totodata. este partener fondator al Societatii Civi!e de Avocatura
Sinescu&Nazat, membru fondator in cadrul Asocia\iei Juri'itilor Practicieni In Domeniul Afaceriior
(A.J.P.DA) $i, din anul 2008, avocat definitiv al Baroului Bucure~ti.
Publicatli recente: Fi~e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 ;;i 2018; Curs de drept
civil. Drepturile reole principale (coautor), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2012 >i 2013.
Ioana NICOLAE
Studil: Doctor \n Drept al Facultiitii de Drept ,,Simian Barnu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu
{2007); licen\iata in Drept a Faculta\ii de Drept ,,Simian Bamu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu
(2000).
Activitate profesionalii: Cadru universitar al Facultiitii de Drept, Universitatea ,Transilvania" din Bra5ov,
din anul 2001; profesor universitar la aceeasi facultate din anul 201.5 ?i prodecan din anul 2016;
mernbru al Colegiului editorial al Journal of Politics and Law, Canada; rnernbru al Colegiului editorial al
revistei Bulletin of the Transilvania University of Bra:;ov. Series VII: Social Sciences. Low; membru al
Agentiei Romane de Asigurare a Calita\ii in lnva\amantul Superior; mernbru al Societa\ii Romane de
Drept European; avocatin Baroul Bra;;ov din anul 2000.
Publicatii recente: Fi;;e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 si 2018; Devolutiunea
legalii :;i testamentarii a mo:;tenirii, Ed. Harnangiu, 2016; Dreptul familiei in context national ;;i in
raporturi/e de drept international privat, Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. MoJtenirea /egalil,
Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. Mo}tenirea testamentara, Ed. Hamangiu, 2014.
NR. Al'UCAREA LEGll CIVILE
L PRINClPll CARE GUVERNEAZA APUCAREA l.EGll •.;cm:f\"''·--·-----·-··---------·---- 3
1, Principiu! neretroactiv!t2tti legli civile __ 3
2. Principiul aplicarii imediate a legii dviie •v•-------------------------···-- 4
IL APLICAREA IN Tll\/IP A CODULUI CIVIL DIN 2009 - - - - - - · 4
L Legea aplicabila actului juridic"'"---------·---------·------·---··---·- 4
2. Legea aplicabila prescrip\iei extinctive~; dedderii _ _ _ _ __
3. Legea aplicabila accesiunil, uzucapiunii $i posesiei .. -----·- 7
3.1. Acc:es1unE,a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 7
3.2. Uzucapiunea 7
3.3. Posesia 8
4. legea aplicabila dezmembramintelor dreptului de proprietate privata 8
4.1. Dreptul de 8
4.2. Dreptul de uzufruct, dreptul de uz $i dreptul de 8
4.3. Drep!ul de servitute -------------------------- 9
5. Legea aplicablla faptelor ju rid ice licite ca izvoare de oblig<1\ii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~ 9
6, Legea aplicabila Jn materia faptelor ilicite ca lzvoare de obliga\il 9
7. legea aplicabila in materie de mo~tenire legala 9
8. Legea apiicabilii in materie de mo$tenire testamentara 10
9. Legea apiicabila efec!elor viitoare ale altar situa\ii juridlce trecute
Ill. ASPECTE PARTICULARE - - - - - - - - 10
lllR. 2. RAl'ORTULJURIDIC
!. NOTIUNEA ;>I CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL _ __ 12
II. IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCl~H ____________________ 12
1. Clasificarea lzvoarelor raporturllor juridice civi!e concrete_ . -···---·------- 12
111. STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC
1. Elementele constitutive ale raportului juridic"'"---···-·--------------··- E
2. Continutul raportului juridic civil 13
2.L Considera\ii g e 1 1 e r a l e · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13
2.2. Dreptul subiectiv civil _ _ __ - - - - - - - - - 14
2.2.1. No\iune ei trasilturi juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 14
2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective 14
2.2-2.1. Drepturi subiective civile absolute §i drepturi subiective civife 14
2.22.2. Drepturi subiective civi/e patrimoniale §i drepturi subiective civile
nepatrimoniale -------· _ _ _ _ _ _ 15
Viii CUPR1NS
2.2.2.3. Dreptur! subiective cjvfle prjncipah~ ?i drepturi subiective ctvile acctsorfi --------··· 16
2.2.2.4, Drepturi subfectfi,.·r:: civile pure :;I sjrnp!e $i drepturf subiective civile
au,rnJrP de n1odahtGti ------'"·-----··~---·------··----- --~------··--- ",, _________ 17
2.2.3. Exercltarea drepturilor sublective civile, Abuzu! de 18
2.2.3.1. Exercitarea drepturilor subiective L'lf""----.... ---·---·--·--·---..-------------- 18
2.2.3.2. Abuzul de drept - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 18
2.3. Obliga;ia civila - - - - · - - · · - - - - - - - · ·..----·------- ..- -........._ _ 19
2.3.1. Notiune :;.i tri§sJturi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 19
2.3.2. Elementele raportului juridic obllgajional - - - - · - - - - - - - - - - · - - - - 19
2.3.3. !zvoarele obliga\iei 20
2.3A. Clasificarea obliga\iilor civile - - - · · 20
2.3.4.1. Categorii de obligatii civi/e, dupa obiectu/ !or 20
A. Ob/igatii de a da, abiigatii de a face ;;i obligajii de a nu 20
R Obligatii pozitive !ii obligatii ne!1ative __· · - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - - 21
C. Obligatii de rezultat ;;i obligatii de mij/oace 22
2.3.4.2. Categorii de ob/igatii civile, dupa sanctiune - - - - - - - - - - - - - - - 22
2.3.4.3. Categorii de obligatii civile, dupii gradul de opozabi!itate (In raport
de persoanele fata de wre pot produce 23
2.3.4.4. Categorii de obligatii civile, dupa co1YJp/exitate_______________ 24
3. Obiectul raportuiui juridic civil. Bunurile - - - - - - - - - - - - - - - - - 24
3.1. Deflnitia obiectului raportului juridic civil - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 24
3.2. Bunuriie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, _ _ _ _ _ _ __ 25
3.2.1. Not;iune. Corelatia dintre bunuri ,1 patrimoniu - - - · - - - - - - - - - - - - 25
3.2.2. Clasificarea bunurilor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · 25
3.2.2.1. Bunuri imobile 5i bunuri mobile------------- - - - - - - - 25
3.2.2.2. Bunuri af/ate i'n circuitul civil 5i bunuri scoase din circuitul civil _ __ 27
3.2.2.3- Bunuri fungibile 5i bunuri nefungibile - - - - - - - - - - - ·------ 28
3.2.2.4. Bunuri consumptibile ?i bunuri neconsumptibi/e _____________ 29
3,2.2,5, Bunuri divizibile fji bunuri indivizibi/e _ . _____________ _ 29
3.2.2.6. 8unuri principale 'ii bunuri occesorii -·· 30
3.2.2. 7. Bunuri frugifere ;;i bunuri nefrugifere _ __ 30
3.2.2.8. Bunuri corporate 'ii bunuri incorporale - - - · - - - - - - - - - - - - - 32
3.2.2.9. Bunuri sesiwbile 'ii bunvri insesizobi/e - - - - - - - - - - - - - - 32
3.2.2.10. Bunuri din domeniul public >i bunuri din domeniul 33
4. Subiectele {par\ile) raportului juridic civil _ _ _ __ 33
4.1. Categoriile subiectelor de drept civii ···--- 33
4.2. Determinarea, pluralitatea $i schimbarea subiecteior raportvlui juridic civil 34
4.2.1. Determinarea subiectelor raportului juridic civil ___,_ _ _ _ __ 34
4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - 34
4.2.2.1. Preciziiri pr<eail1b/,!e ________________________ _ 34
4.2.2.2. Pluraiitatea subiectelor in raporturile reale 34
------------··------------------
CUPRlf\lS
3.2, Core!atia dintre co1·1si101t3mant ']i vointa jurid!c8. PrincipiHe voinlei 1u:H.m;~ -·-------·-··---- 59
3.2.1. Precizari introductive ··------ 59
3.2.2. Pr!ncipiile vointei jurldice ··---~--"-~·----------··--~-------··-~·~·-·-~···~- S9
3.2.2.1. Principiu! libertatii de vointil ----------··· ____ ___ -----· ----·---··· 59
3.2.2.2. Principiul voinfei reale --·--·--------·· --------------- _ _ _ _ 60
3.3. Cerintele valabll!ttitii
3.3,1. En um era rea coi1ditiihJr ---·------·------···-------·--·-··--·-----·-----···-·--·---- 61
3.3.2. Conslrntarnfintul trebuie sa provin3 de !a o persoana cu discernamant _ _ _ 61
3.3.3. Consim\amantul sa fie exprimat cu inten\ia de a produce efecte juridice _ _ _ 62
3.3.4. Consim\amantul sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de
consim\amant 63
4. Viciile de consim~amant - - - - - 63
4.1. Eroarea 63
4.1.1. No\iune - - - - - - - - - - -·-··--- - - - - - - - - - - - 63
4.1.2. Clasifkare · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 63
4.1.2.1. Eroareo esentiaia :;I eroarea neesentialii 63
4.1.2.2. Eroarea de fapt !ji eroarea de - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 65
4.1.23. Eroarea scuzabilo !ji eroarea nescuzabilii ____ ,, 65
4.1.3. Structura erorli 66
4.1.4. Cerintele erorii pentru a fi viciu de consim\amant 66
4.1.5. Sanqiunea in cazul erorii esentiale ~i 66
4,2, 67
4.2.1. Notiune 67
4.2.2. Structura dolului 68
4.2.3. Cerinta 68
____________________________ 69
4.2.5. Proba - · - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70
4.3. Violenp - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70
4.3.1. Notiune 70
4.3.2. Clasilicarea - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70
43.2.1. Violenta fizicii :;i vio!enta 70
43.2.2. Amenintarea legitimii ~i amenintarea ne,1eg1t1rna _____________ 71
4.3.3. Structura violentei 71
4.3.4. Cerin\ele vic1ler1te!i _________________________ 71
4.3.S. Sanctiunea ~i proba violen\ei 72
4.4. 73
4.4.1. Nojiune 73
4.4.2. Structura 73
4.4.3. Domeniul de aplicare al leziunii 74
4.4.4. Sanctiunea leziunii 75
4.5. Viciile de consim\amant. Tabel comparativ 76
CUPR!N:::; Xl
2.2.1. No\iune ,i
2.2. lrevocabllitatea efectelor actului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - - 112
112
CUPRJNS ;rn:
de 12 irevocabl!itatea efecLeior actuiui 113
Co11sfrieratii generafe · · · - - ··-~----~~-~-~ ·-~------ -----~-----·-·--- 113
2.2.2.2. tx.cet1tiide la irevacabi/itr;tea ac1'ei<Jr iiiria!ice civile bilaterale suu olc!fiitneraie 113
2.2,2.3. ExcePl'iif:/e fa irevocabi!itatea acte!11r 1ur1d1c·e civife unilaterole ------·----~-~--- 114
2.2.2.4. Denun}·area unfiatera!i1 --··- 115
2.2.3, care nu constituie exceptli de 1a irevrn:at>ili1:ate .•. __···--------·--·-·------··- 116
2.3. Prlnclpiu! efectelor actu!ui civil··--·-·----·---···-·······---------·--·---·-·--- 116
2.3.1. No}iune ~l justificare -·-------
2.3.2. Principiul reiativita\ii ,; opozabilitatea de a acl:ului juridic-·-· . 116
23.2.1. Coreiatia dintre relativitate $i opozabilitate ---------·-----~ 116
2.3.2.2. Distinctia dintre relativitatea $i opowhilitatea fatii de terti a actului juridic·--- 117
2.3.3. No\iunile de parte, tert >i avand-cauza. Categorii de avanzi-cauza.____,_________ 117
23.4. Exceptii de la principiui re!ativita\ii efectelor actului juridic 120
2.3.4.1. Consideratii genera/e 120
2.3.4.2. Cotegorii de exceptii de la principiu/ relativitiltii efectelor actului juridic ____ 120
23.5. Excep\ii de la opozabilitatea actului juridic 122
V. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL 123
L No\luni generale 123
1.1. Definitia ;i trasaturile 123
1.2. Func\iile nulita\ii 124
1.3. Delimitarea nulita\ii de alte sanqiuni de drept civil (alte cauze de ineficacitate) _124
1.3.1. Nulitatea '' 124
1.3.2. Nulltatea ~i rezilierea 125
1.3.3. Nulitatea ,i caducitatea
1.3.4, Nulitatea 1i revocarea
126
127
1.3.5. Nulitatea 1i 127
1.3.6. Nulitatea 1i reductiunea 128
1.4. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil----~--- 128
1.4.1. Nuiitatea relativa :;i nulitatea 128
1.4.2. Nulitatea totala 'Ii nuiitatea 129
1.4.3. Nulitatea expresa 1i nulitatea virtuaiil _ __ 130
1.4.4. Nulitati de fond 'Ii nulita\i de forma - - · · - - - · ----·-~----~ 130
1.4.5. Nulitati judiciare, nulitati amiabile >i nulita~i de 131
2. Cauzele de nulitate - - - - - 133
2.1. Precizari 133
2.2. Cauzele de nulitate ou,u1ucd _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, 134
2.3. Cauzele de nulitate 137
3. Regimul juridic al nulltatii ___ 138
3.1. Precizari 138
3.2. Regimul juridic al nulita\ii 138
3.2.1. Enumerarea regulilor care guvemeazil regimul juridic al nulitatii relative ---~ 138
XIV CU PRINS
3.2.2. Nuiitatea relativ3 poate fJ invocat8, i'r1 principlu, nurnal de persoana ntcresa1:a ~-- 138
3,2.3, Nulitatea relativ3: este prescriptibilZ1 pe cale de actiune ?~, ca regula,
imprescriptibila pe cale de excep\ie _____ 139
3.2.4. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin conflrmare expresa ori 139
33. Regimul juridic al nulitatii 141
3,3.1, Enumerarea regulilor care guverneaza regirnul juridic al nuHtiitfi absolute 141
3.3.2. Nulitatea absoiuta poate fi fnvocat3 de oriclne are interes, de instant3,
de procuror sau de alte organe prevazute de lege ••. ···--·-··· 142
3.3.3. Nulitatea absoiuta este imprescriptibila · · · · - - · - - - - - - - - - - · - - · - 143
3.3.4. Nulitatea absoluta, in principiu, nu poate fi acoperita prin confirmare. 143
3.4. Tabel recapitulativ privind regimul juridic al 144
4. Efectele nulita~ii - - - - - - - - - - - - - 145
4.1. Consideratii generaie 145
------
4.1.1. Notiunea de efecte ale nulitatii - - - - - - - - - - - 145
4.1.2. Enumerarea principiilor efectelor nulit~1\ll _________________ 145
4.2. Principiul retroactivita\ii efectelor nulita\il - - - - - - - - - - - - - - - - 146
4.3. Principiul restabilirii situa\iei anterioare prin restituirea presta\iilor
(restitut/o in mteg1'uno} ______,________________________ 146
4.3.1. No\iune ~i excep\ii 146
4.3.2. Modalita\I de rnc'"""'°--------------------------- 149
4.3.2.1. Principiile care opereazii in materia restit1cin'i- - - - - - - - - - - - - - 149
4.3.2.2. Reguli privind restituirea prln echivalent in lpoteze/e vizate
de art. 1641-1646 C.civ. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 149
4.4. Prlncipiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului ini\ial
(resoluto lure dontis, resolvitur ius occipientis) _ _,______________ 151
4.5. Cazuri care inlatura principiul quad nullum est, nu/lum producit Prnecrum _ _ _ _ __ 152
4.5.1. Precizari prealabile - · - · - - - - - - - · · - - - - - - - - - - - - - - - 152
4.5.2. Conversiunea actului juridic 153
4.5.3. Error communis facit ius _____ ··--··----·----·--··------- 154
4.5.4. Principiul raspunderii civi!e delictuale - - - - - - - - - - - - - - - ----- 154
PARTEA A II-A. l'ART!CULARITAT! ALE CONTRACTUlUi CA IZVOR DE ui:i,Lll»"I 155
I. 1NCHEIEREA CONTRACTELOR - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
1. Considera\ii generale - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
2. Reguli privind incheierea contractului _____ - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
3. Negocierile rm•rn,ntri1rnJa1e - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
4. Oferta de a contracta 156
4.1. Consideratii generale 156
4.2. Cerin\ele propunerii pentru a constitui o oferta de a contracta - - - - - - - - - - - 156
4.2.1. Sa fie o manifestare de vointa reala, neviciata, fiicuta cu inten\ia de a
produce efecte 156
4.2.2. Sa fie precisa ~i completa - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 157
CUPRlNS XV
_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . _...._ .
XV!H CUPRIN5
3.1, Notiunea ~i caracterele jurid1ce a!e capac!tit~1! de exercit-iu a persoanei fizice ~.·----" 241
32. Situa~ii juridice privlnd capacitatea de el<erci\iu a persoanei fake __· · - - - · - - - · 242
11. PERSOANA JURIDICA - - · - · - - - ·..· - - · - - - - - · - - - - ---·--'""'"-
249
1. Consldera\ii generale ....._ _ .... ___________,,____...____.. _____,. _______ 249
1.1. Notiune, enumerare ~i clasificare _ .._~-----..· - - - - - · - - - - - - ___..... 249
1.2. Elemer.te constitutive _________________...__, ____________ 250
2. Tnfiin\area persoanei juridice _ _ _ 252
2.1. Moduri de 1nfiintare ____ 252
2.2. Durata persoanei ju rid ice 253
2.3. lnregistrarea persoanei juridice - - - - · - - - - - -..- - - - - - - - - - - 253
2.4. Nulitatea persoanei juridice 254
2.4.1. Cazuriie ~i regimul juridic a! nulitatii absolute 254
2.4.2. Cazurile $i regimul juridic al nulitatii relative 254
2.4.3. Particularitati privind nulitatea persoanelor juridice de drept public 255
2.4.4. Efectele nulitatii ___ 255
3. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice 256
3.1. No\iunea ;;i caracterele juridice ale capacitatii de fo!osin~a a persoanei juridice ____ 256
3.2. Tnceputul capacitatii de folosinta a persoanei 255
3.3. Con\inutui capacita\ii de folosinta a persoanei 257
3.4. Sfar~itul capacita\ii de folosin\a a persoanei 1ur1di1:e ____,_ _ _ _ _ _ _ _ __ 258
4. Capacitatea de exerci\iu a persoanei juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - · 258
4.1. No\iunea de capacitate de exerci\iu a persoanei juridice - - - - - - - · 258
4.2. lnceputul capacita\ii de exerci\iu a persoanei juridi,ce · - - - - - - - - - - - - - - - - 258
4.3. Continutul capacitatii de exerci\iu a persoanei •ur1n11'.e - - - - - - - - - - - - - - - 259
4.4. Star~itul capacitatii de exerci\iu a persoanei imirl;,-~ - - - - - - - - - - · - - - - 260
5. Functionarea persoanei 260
5.1. Consideratii generale - - - - - - - - - - - - - 260
5.2. Actiunea In anularea actelor emise de organele persoanei juridice _ _ __ - - - 261
5.3. Raspunderea pentru actejurid•,ce _______________________ 262
5.4. Raspunderea pentru fapte juridice · - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 262
5.4.1. Persoane juridice de drept 262
5.4.2. Persoane ju rid ice de drept 262
5.5. lndependen\a patrimoniala 263
5.6. Raspunderea rnembrilor organelor persoanei juridice - - - - - - - - - - - - 263
6. ldentificarea persoanei Juridice. Atribute de identificare _ _..... 264
7. Reorganizarea persoanei Jur1d1,ce ______________________________ 266
7.1. No\iune - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ _ __ 266
7.2. Moduri de reorganizare - - - - - - - 266
7.2.1. Fuziunea persoanei juridice .. 267
7.2.2. Divizarea persoanei juridice 267
CUPRlf\JS XlX
512
E Ar1ui1Jreo/•;ustJe.nd1Jre'O uutorizatiilor de construire sau de desfilntore _. _,_ ··-"~·-··---·-. - 313
5.2. nsrrw1wR ln cartea funciur.3 a dreptu!ui de asuprz1
5,3. Clrculatia juridic;} a !mobiieior proprietate pnvd''"-.........- -····-· . ···········--· -···-~·--·~"'····---~·~~.
5.3.1. Rc•guli P0110r8l0 ..- - - · · · · · - - - - - · · - - - - - · - · · · - - · - · · · - · - - · - - - - - - · - - · · · - · - 314
5.3.2. Reguli privind dob<3ndirea de anmriet.'ltP
situate tn Romiinia de cZJtre· str3lne ~i aoalrizi .....--·--··· J15
5.3.3. Forma ad validitatem a actelor juridice de JnstrBinare a irnobilelor
;;f lnscrierea acestora In cartea funci.)ra --··-·"-·-----"'-----·---·------- 316
5.3.4. Cerinte speclale privind instrainarea 316
53.S. Dreptul de preemptiune (drept prioritar la cumparare) --···--·-----····-··· 319
5.3.5.1. Notiune. Reguli generate-·-·------·· 319
5.3 5.2. Preemptiunea regiementata prin legi specia/e - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 319
Ill. DREPTUL DE PROPRIETATE 321
1. Notiune - - - - - - - - - - - - - - - 321
2. Titularii dreptului de proprietate public:!··------------ 321
2.1. Titularii dreptului de proprietate publica - - - - - - ·-----------..- 321
2.2. Subiectele de drept care exercita dreptul de proprietate publicil (drepturile reale
corespunzatoare proprietatii publice) 321
3. Obiectul dreptului de proprietate pub!ica 321
3.1. Criterii de apartenen\a la domeniul 321
3.2. Principalele reglementari privind bunurile proprietate publi<:a __· · · - - - - - - - - · - - 322
3.3. Regimul juridic al unor categorii de bunuri proprietate publica - - - · - - - - - - · - 323
3.4. Delimitarea domeniului public na\ional, jude\ean $i local. Criterii. Transferul
bunurilor - - - - - - - - - - · - · - - · - - · · - - · · - - · · · - - - - -~~-·"~-'-~
323 ····~·----~-··----
23.42.
1,3, No~iunea de titiu 1·n 1Y1aterio aq;1urrn 'ln revendicare ···-------··---------~------- 386
1.4. Situa\ii posibile - - - - · - - - · 387
1.4.:l. Precizari prealabile ·--·--·- _ -----·-~~------··----------------- 387
1.4.2. Enumerarea ipotezelor posibile -·------·-----~--· ______ 388
1.4.3. 'in care ambele par\i delin titlu - - · · - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 388
lJJ.3.1, Ambeie titluri provfn de la ace}a!ji autor -~---~~- 388
1.43.2. Cele doua tltiuri provin de la outori diferiti ----------- 390
1.4.4. 'in care numai una dintre pari;i are ------~·--·~------·-----------·-- 390
1.4.5. Situa\ia In care niciuna dintre par\i nu are titlu ________________ 390
2. lmprescrlptibilitatea aqiunli 1n revendicare imobiliara .._____, ___, __·················------·---- 391
2.1. Ac\iunea in revendicare imobiliara lntemeiata pe dreptul de proprietate privata _ _ __ 391
7...2. Ac\iunea 1n revendicare 1ntemeiata pe dreptul de proprietate publica - - · - - - 391
Iii. ACTiUNEATN REVENDICARE MOBILIARA - - - - - - - - - - - - - - 391
1. Situa\ii de 391
2. ipoteza regiementata de art. 937 alin. (1) C.civ. 392
2.1, Precizari prea!abile - - - - - - - - - 392
2.2. Conditii - - - - - - - - - - - - - - - - 392
3. Revendicarea de la tertul dobanditor de buna-credinta a bunului mobil pierdut
sau furat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 394
4. Revendicarea bunului mobil de ia ho\, de la gasitorul care nu s--a conformal
dispozi\iilor art.. 942 si urm . C.civ. sau de la ter\ul dobandltor de rea-credin\a _ _ _ _ __ 395
5. lpoteza in care gasitorul bunului mobi! s-a conformal dispozi\iilor art. 942 'ii urm. 396
IV . EFECTELE ADMITERll ACTIUNll fN REVENDICARE 397
l. Precizari introductive _ _ __ ---- 397
2. Efectele 1ntre par\i 397
2.1. Restituirea lucrului 397
2.2. Restituirea productelor §i a fructelor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 399
2.3. Suportarea cheltuielilor facute de catre posesor cu lucrul pe care ii restituie - - - - - 399
2.4. Dreptul de reten\ie _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - · 400
3. Opozabilitatea fa\a de ter\i - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 401
terenului
3.2.3. Prestatia datoratB de
constltuite cu t!tiu oneros ··-·---..----·-··--·------------···---···- ---·-~~~-~·~------ 407
- - - -·· -·-----··--····----- 407
408
4,1, Eriurnerarea cau:zelor de oti1Wt'r0 a dreptu!ui de c111i;0r·fic1 __ ·-----·-···------·---···----- 408
4.2. Cauze de stingere-a de su1CJc:i11c1c ~----··--··--"-..· - - ----·-----~~--------· 408
Ill. DREPTUL DE UZUFRUCT____________ . ··---·· - - - - - 410
l, Noi;iune ~i caractere Jur1mue ___________·--·--------·--------·-----------·-··--·---- 410
2. Constituirea dreptului de
2.1. Domeniul de aplicare (obiectul uzufructului). Titularul dreptului de uzufruct 411
2.2. Modalitliti de rrni<tili 412
2.3. Durata uzufructului 412
3. Efecteie 413
3.1. Drepturile uZ<nnm:1uaru1c1< _________________ ------------------- 413
3.2. Obliga\iile 416
3.3. Drepturile nudului proprietar 419
3.4. Obliga\iile nudului proprietar ___ 419
4. Stingerea 420
IV. DREPTUl DE UZ ~I DREPTUl DE 421
1. Noi;iune 421
2. Asemanari $1 deosebiri intre dreptui de uz ;;i dreptul de abitatie 421
V. DREPTUL DE SERViTUTE 422
1. No\iune >i caractere 422
2. Clasificarea servitu\ilor ···-----·~-- 423
3. Constituirea servltu\ii - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 424
4. Exercitarea dreptului de servltute 424
4.1. Drepturile $i obliga\iile proprietaruiui fondului --------·----------- 424
4.2. Drepturile $i obliga\iile proprietarului fondului aservit 425
43. Exercitarea servitu\ii 1n caz de impartire a fondurilor --~----- 426
5. Stingerea servitutilor _____ 426
5,1, Enumerarea cauzelor de stingere -------~· 426
5.2. Cauzele de stingere a servitutii - - - - - - - - - - - - - 426
l\IR.12. POSESIA - - - - - - - - - - · - - - - - - - - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - · - -
!. CONSIDERATli GENERALE 428
1. No\iune ____ - - - - - - - - - - - · 428
2. Elementele constitutive ale posesiei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 428
3. Delimitarea poseslei, ca stare de fapt, de alte situatii juridice _ 429
3.1. Posesia, ca stare de fapt, ~l posesia, ca stare de drept (ca atribut al unui drept
real principal) _ __ - - - - ------- ___ 429
XX\'I CUPRlNS
I. ·--------------------·-----·---·------522
L Consideratii generale 522
2. Subiectele 522
P'"'•"~--·~----------------------
2.1. Persoanele care pot face piata 522
2.2. Persoanele care pot primi plata 524
XXX CUPRlNS
s.
631
_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
XL CUPRlNS
3, Prlnclpiu! proxim!t3tii gradu!u\ de ruden!e Tntre rno;;tenitoril din ae<,ea•;;i ._,.,,., __________ 829
4. Prlnc!piul egalitat!i !ntre rudele din aceea?i clas2 ;.i de chemate la 829
IL CONDITllLE PFNTRU CA 0 SA POAT.AVENI l/1 MO~TFNiRE - - - - - - - · - - - - 829
llL NEDEMNITATEASUCCESORALA --------------------·-·---· --.-----···- 830
1. Consider<:tii generale - - - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - - - - - - · - - - - · · 830
1.1. No\iunea de nedemnitate SU\:cesorala _____________________________ 830
1.2. Caracterele ju rid ice ale nedemnita\ii succesorale --------------- 830
2. Nedemnitatea de drept - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 830
2.1. Persoane nedemne de drept de a mo$teni _830
2.2. Constatarea nedemnitatii de drept 831
3. Nedemnitatea judkiara ___ 832
3. 1. Persoane care pot fi declarate nedemne 832
3.2. Declararea nedemnita\ii 832
4. Deosebiri intre nedemnitatea de drept c;i nedemnitatea judiciara _,, 833
5. Efectele nedemnitatii succesorale _____ 834
5.1. Consideratii generale __ 834
5,2. Efectele nedemnitatii la\a de nedemn 834
5.3. Efectele nedemnita\ii lata de descenden\ii nedemnului 835
5.4. Efecte/e nedemnita\ii la\a de ter\i 835
6. Tnlaturarea efectelor 836
IV. REPREZENTAREA 837
1. Considera\ii generale 837
2. Domeniul de aplicare al reprezentarii succesoraie 838
3. Conditiile reprezentarii 838
3.1. Cadrulgeneral 838
3.2. Cel reprezental sa fie deced;'lt (lipsit de capacitatea de a moeteni) sau nedemn
(la\a de defunct) la data deschiderii mo5tenirii ,,. 838
3.3. Reprezentantul sa !ndeplineasca condi\iile genera le pentru a-I mo5teni pe de cuius _ _ 839
4. Modul in care opereazii reprezentarea succesorala 840
5. Hectele repre~entarii succesorale 841
5.1. Electul general al reprezentarii su<:ce.sorale ______ ,, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 841
S.2. Efectul particular al reprezentarii succesorale _,, 842
5.2.1. Obliga\ia la 842
5.2.2. Distinc\ie lntre reprezentarea succesorala si retransmiterea dreptului
de optiune succesorala -~-..·-~-----·---------------- 843
FAMILIA -------------------------------M
fl~A NR. 32. DESFACEREA cAsATORIEI ---·------------····------~-
!. CONSIDERATll GENERALE _ _ _ _ · - - - - - - - - - - - · .._ _ _ _ _ _ _ 919
II. CAZURILE DE DIVORT ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 919
1. Cazurile ,1 motlvele de divor\. Enumerare _ _ _ _ _ _.___ 919
2. Divor\ul prin acordul so\iior pe cale judiciara _ ____ 920
2.1. 9W
2.2. Cererea de 920
3. Divor\ul prin acordul so\ilor pe cale 922
4. Divor\ul prin acordul so\ilor prin procedura 923
5. Divortul din culpa ····---···---···- ····--·------ ··-···--···--····--·····--·--··· 925
5.1. Enumerarea cazurilor de dlvor\ din --------····-------·······-925
5.2. Divor1;ul pentru motive temeinice, intemeiat pe art. 373 lit. b) C.civ. _ _ __ 926
5.3. Divor\ul pentru separarea in fapt indelungata _ _ _ _ _ _ _ __ 927
6. Divortul din cauta starii de sanatate a unui so\ _ _ _ _ _ _ _ _ -------~ 927
Ill. EFECTELE 928
1. Data deslacerii casatoriei 928
2. Electeie divor\uiui cu privire !a raporturile nepatrimoniale dintre 928
3. Efectele divor\ului cu privire la raporturile patrimoniale dintre 929
3.1. Categorii de efecte __ 929
3.2. Efecte cu privire la reglmul 929
3.3. Dreptul la despiigubiri 931
XUV CUPRH\JS
j tiv ce ar dispune c.3 acea lege sau ace[ act normativ s-ar aptlca retroactfv; ar putea i
avea caracter retroactiv numai un act normativ de o for\il juridlca egala Constitutiei, I
I teia se aplica retroactlv.
, deci numai printr-o lege constitutionala, legiuitorul ar putea stabili di dispozitiile aces-
! _]
j
j__
! Criteriui ~.. lege ;, fi retroa~tiva -daC::i ~;,reglementa fie f~pte care, i~ainte d~, intrare~ ei in !
vigoare, au dat na5tere sau, dupii caz, au modificat ori au stins o situa\ie juridicii, fie I
efecte pe care acea situatie juridica le-a produs 1nainte de aceea5i data.
-----
' - distinctia tine cont atilt de principiul neretroactivita\ii, cat ;;i de posibilitatea fegiui, .
l torului de a opta 1ntre aplicarea imediata a legii noi ~; ultraactivitatea legii vechi:
, l. facto praeterita: faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situa\ii juridi,
ce, realizate in 1·ntregime inainte de intrarea in vigoare a legii noi, cat,; efectele pro-
duse de acea situatie juridica inainte de acest moment; acestor situatii Ii se va aplica
exclusiv /egea veche {legea in vigoare la data producerii faptei ori a efecteior ei);
2. facto pendentia: situa\iile juridice In curs de formare, modificare sau stingere la
data intrc3ril In vigo:are a legii noi; in privin~a acestora, se va aplica legea noud a
putea Ii considerata retroactivii), 1nsa legiuitorul poate opta pentru supravieW1rea
legii vechi; daca insa elementele ce alcatuiesc constituirea sau, dupa caz,. n1odificarea
ori stingerea au individualitate proprte, atunci pentru flecare element se aplic8 Jegea
l !n vigoare la momentui la care acesta s-a produs;
- 1:1 de exemplu, prescriptllle lncepute ~i neTmplinite ia data intri3rii In vigoare a legii
I" noi reprezint:3 facta pendentia, ca situatii juridice in curs de formare, modlficare
sau stingere la data aparltiei acestela; la fel §i posesiile 1ncepute ~i ne!'mplinite la
data intrBrii i'n vigoare a !egli noi; ,
I it facto futura: situatiile juridice care se vor na~te, modifica sau du pa intrarea 1·
j_ln vigoare a legii noi, precum ~i efectele vii~"..ar<?._;:if,e situatiilor juridice trecute; !n _
111 Tn cuprlnsul acestei file, aviind !'n vedere 'tema abordata, a fost folosit5 abrevierea C.civ. 2009 pentru a se
evita orice posibil2: coofuzie.1n restul fi;;elor, Codul civil din 2009 1 adoptat prin Legea nr. 287/2009, a fost abreviat
C.civ.
APLICAKEA LEGll GVILE ll\i l IMP
- la aplicarea in timp a Coduiui civil din 2009 (intrat in vigoare la data de 1 octombrie 2011), in raport de
reglementarile anterioare, trebuie avute Jn vedere 71 dispozitiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea in
aplicare a Legii nr. 287 /2009 privind Codul civil (LPA).
noi actele juridice 1ncheiate dup5 intrarea 111 vigoare a Codului civil din 2009 (art. 65 LPA); ~-
J - modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condiiiilor prevarnte de
I
-
legea fn vigoare la data modificarii, iar elementele ce nu_fac obiectul modificarli sunt
----~--··----- -- ·-----
1'\PUC/\RE1}, L!:Gl! C!V!LE TN T1fVlP 5
LPA);
- dispozitH!e art. 2515 C.civ, 2009 {care permit p~ri;Hor s.3 modiflce, In anurnlte ~ondi-
til, durati:'l terrnenelor sau cursul im:sc1'ip\iei) nu vaiideazB co:nvE'ntille avand ca obiect
n1odificarea reglmului legal al nn,<cch,tie>i 1·ncheiate anterior intriirli !or in vigoare
(art 202 LPA).
care nu a mai fost reg\ementat de Codul civil din 2009) nu se apnca 1n ipoteza In care
copilui s-a nascut du pa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009 (art. 96 LPA);
_,, daca formalitatiie de opozabilitate nu au fost 1ndeplinite cu privire la un contract de
loca\iune 1n curs de executare la data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009
bu nu I dat 1n ioca\iune este lnstrainat dupa aceasta data, contractul de loca\iune este
,i
opozabil dobanditorului numai daca sunt indeplini!e formalitaiile prevazute ia
C.civ. 2009 130
- legea in vigoare la data incheierii unui act juridic va reglementa atilt efecte!e
data fncheiedi cute, adica efectele care s,au produs sub imperiul ei (principiul neretroactivitatii),
unui ::.tct ~f efecte!e viitoare1 adic3 efectele care se vor produce dupa intrarea in vfgoare a
tuturor noi (ultraactivitatea legii vechi} [art. 6 alin. (2) C.civ. 2009 '?i art. 3 LPAJ.
efectelor sale Aplicatii legale
trecutoe ?i - efectele juridice ale clauzei de ina!ienabilitate instituite prin conven\ie sunt gu-
viitoare vernate de legea 1n vigoare la momentul 'lncheierii conventiei [art. 60 alin. (1) LPAJ;
- efectul constitutiv al conven\iei de partaj, precum ~i alte efecte ale acesteia se aplica
doar conven~iilor de partaj incheiate ulterior intrarii in vigoare a Codului civil din 2009,
, deci conven\Hle de partaj anterioare produc efectele reglementate de legea in vigoare ,
i la data 1ncheierii lor, ceea ce lnseamna, 1ntre altele, cii au efect dedarativ [art. 66 !
alin. (1) LPA];
- dispoziiiile art. 1271 C.civ. 2009 privitoare la impreviziune se aplica numai contrac-
telor lncheiate du pa intrarea in vigoare a acestui cod (art. 107 LP/\,);
- dfspoz!tiile art, 1274 C.clv. 2009 privitoare la transferul riscudlor ln contracteie
translative de proprietate se aplica numai contractelor inrheiate dupa intrarea lui in
vigoare 108 LPA);
- contractele de mandat inchelate lnainte de lntrarea Jn vigoare a Codu!ui civil din
2009, pentru care pBrtfle nu au prevazut un termen,. raman supuse legfi In vigoare la
data incheierii ior (art, 142 LPA).
- anumite dispozi\ii ale Codului civil din 2009 referitoare la obiiga\ia de garan\ie
contra viciilor iucrului vandut (deci la un efect ai contractului de vanzare), anume
art, 1710, art. 1711, art. 1712 alin. (2) :;i art. 1713, se apiica :;i ln cazurile 1n care vicii!e
ascunse au lost descoperite dupa data intrilril in vigoare a Codului civil din 2009
121
6 APUCAREA lEGll CIViLE IN TlfVlP
-- - ''HH~ • • ~-·----~~---~-----------
Norme - dispozitil!e art 5·75 C.civ. 2009 {referitoare la acceslunea n2tura!a a anirnale!or) se
aplicii situa\iilor ni:iscute dupa intrarea 'n vigoare a Codului civil din 2009 (art 57 LPA);
- In toate cazuriie fn care acces!unea imobiiiara artific!a!;J presupune exercitarea unui
drept de op\iune de catre proprietarul imobilului, efecteie accesiunii sunt guvernate
de legea 1n vigoare la data 1nceperii lucrarii; pana
la 1ndeplinirea conditiilor prevazute
in art. 56 alin. (1) LPA privind aplicarea dispozitiilor Codului civil din 2009 referitoare la
dob3ndirea drepturllor reale imobi!iare prin efectul lnscrierii acestora Jn cartea fun-
ciara, ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de op\iune, el dobande,te ,
dreptul de proprietate asupra lucrarii 1ncepute dupa intrarea 1n vigoare a Codului civilj
. de la data cererii de chemare in judecatli prin care a solicitat recunoa,terea dreptuiui
'! sau de PF()jllietate asupra lucrarii, daca ac\iunea a fost. admisa (arto.58 LPA)_._ · - - · ·
3.2.
aCE!as:ca solutie decurg3nd din art. 6 al in. (4) C.civ., lpoteza nefiind 2coperita de art. 82
!n forma modificat::i;
pentru poseslile lncepute du pa 2.0 2012, daca nu era deschlsi1 carte funciara
oentru lmobilul respect!v, uzucapiunea va fl reglementata de arL 930 C.c!v.;
- uzucapiunea mobi!iara (art, 939 Cciv 2009) va pulea fi invocata numai daci\ po-
bunului mobil a ulterior datei de 1 octombrie
- obliga\iiie nascute din faptele juridice l!cite (fapte extracontractuaie) sunt supuse dis-
Ja data lor 103
· Gestiunea ~ se va ap!lca acea lege In vigoare I.a momentul la care a inceput gestiunea 1 fie
de afaceri i efectuarea unui act material, fie a unui act juridic, facut cu inten\ia de a gera
resele altu1a 110
- este guvernata de legea in vigoare la momentul la care solvensul a executat
de care nu era
- este guvemata de legea ln vigoare la data la care s-a produs lmprejurarea ce a
dus la imboga\irea neimputabi!a, dar fara ternei jur'dic, a unei persoane, !n
6. Legea aplicabila
nascute din faptele juridice ilicite (fapte extracontractuale) ce atrag
punderea civilii delictuala sunt supuse dispozi\iilor legii in vigoare la data 1JHJm1ce1
lor
extracontractuale n5scute din rillspunderea civil8 delictuaJa 1nainte
vlgoare a Codu!ui civi! actua 1sunt sup use modurilor de stingere prevBzute
llE
in privinta valiciit3tii testarnentu!ui,. acesta f!!nd uri .act juridic, se va avea ln vedere
legea Tn vigoare la mornentul intocrnlrii lui, pe cand In privinta efectelor acestula, se
va .avea In vedere de la rnomentu! deschider!i succesiunli. ··~~·--··-~·~····-~~
£xc:e1:rfil de la - dispozl;iile art. 602-625 C.civ. 2009 (referitoare la llmltele legale ale
: art. 6 aHn. proprletate) nu se aplicii sltuatiilor jurldice nascute anterior lntraril in vigoare a
! C.dv. 2009 Codului civil actual (art. 59 LPA);
- dispozitllle art. 630 C.clv. 2009 (referitoare ia depac;irea inconvenlentelor normale
ale vecinatatil) se apHca numai inconvenientelor cauzate dupa data intrarii In vigoare
a Codului civil din 2009 (art. 61 LPA);
- dispozi\iile art. 641 C.civ. 2009 (referltoare la regula majorita\ii sau a unanimita\ii
materia coproprieta;ll) se aplica numai actelor juridice lncheiate dupa intrarea
a Codulul civil din 2009 52
• Recurs 111 interesul /egii. in interpretarea 'ji aplicarea dispozi!iiior art. 5, art. 201, art. 223 din Legea
nr. 71/2011 pentru punerea In apllcare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil 'ji ale art. 6 a!in. {4),
art. 2512, art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescrlp\iile extinctive incepute anterior
datel de 1 octombrie 2011, lmp!inite Ori nelmplinite la aceea,i data, raman supuse dispozl\iilor art. 18 din
Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republlcat, astfel incat atat lnstantele de judecata,
din oficiu, cat ,,1 par\lle interesate pot invoca excep\ia prescrip\iei extinctive, indlferent de stadiul proce·
sual, chlar in iitigii incepute dupa 1 octombrie 2011 (1.C.C.J., Completul competent sa judece recursu! !n
interesul legii, Decizia nr.1/2014, M, Ot nr. 283 din 17 aprilie 2014).
APUCAHEA LE(d! ClVitI THVlP JJ
omuiui
Acte HJYll<ilf.·=,,-
dvile
--r-
marcheaza momentu! d-eschlderii succeslunH etc.
actiuni -~le omui~i savar'.;ite cu intentia de a produce efecte juridice,
: adica de a na~te, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. :
. · 1 -· aqluni ~le omului savar5ite faro intentia de a produce efecte j~ril
Obiectul - conduita par\ilor, adica ac\iunile sau inac\iunile care sunt 1ndrituite par\lie sau
care sunt
Consideratii gene·raile
laturi!e - latura activa, alcatuita din drepturile subiective civile;
nutuh.;i rapor -~ latura pasiv8, alcatuit<3 din obfiga~iiie civile core!ative.
1
2, ii corespunde fie o ob!iga\ie de a cla (ac\iune), fie o obliga\ie de a face (actiune), fie ·1·
m.3inile oricui s-ar g8s1 ~idea pretinde restituirea lui; spre exemplu: proprietarul !~!
poate revendica imobHuJ de la orice persoana care It de1ine; tituiarul unei servituti
Jqi poate exercita dreptul, chiar dac.3 fondul aservit a fost lnstr2iinat de proprietarul
origfnar; Jn cazul dreptulu! real de ipoteca, daca debitorul care a garantat resti-
tuirea unei sume de bani tmprumutate prlntr-o lpoteca arlnstraina bunul ipotecat
-?l nu ;;l-ar executa de bunavoie obiiga!la de restituire a sun1ei lmprumutate, atunci
creditoru! ipotecar poate urrnari bunul afectat garantiei ?i 1n rnainile nou!ui pro-
1
1
prletar etc.;
l
m prE'rogativa preferintei: prerogativa tltularului dreptufui real de rea\iza drep- !
.. __l!JI cu prioritate fa\a de titul.arii altor drepturi; de exemplu: din pretul~ burculul lpo-J
16 RAP0RTULJUR1DiC CIVIL
----·----------- --------- ...
·-------~-·-~ ~-~ -----· ,,_ - --··-----
--~
tecat, scos !8 vanzare sHlta Hcitatie, rnai intai l:;;i va satlsface crean~a creditorul
lpotecar, ca titular a! dreptului real de iar nun1ai eventualu! rest va
distribu1t al urm5rit.
-- dreptLlrlle subiectlve patrimor.iale In temeiul c&rora subiectui activ, nurnit crE,di1.or,
poate pretinde subiectului nurnit debitor l sa sa
faca ori sa nu faca
sub sanctlunea constr3ngerli de catre stat;
- sunt cunoscut! atat subiectul activ (creditorul}, cat gi subiectul paslv (debltorul);
- sunt nelirnitate ca nurriar ~l nu sunt prev;;izute expres de lege;
·- drepturile de creanta izvorasc din acte juridice (contracte sau acte juridice unila-
terale), precum ?i din fapte juridice 1n sens restrans (fapta ilicita cauzatoare de preju-
dicii, gestiunea de afaceri, plata nedatorata ~i lmboga\irea Iara justa cauzaj;
- dreptuiui de crean\a 'ii corespunde fie o obliga\ie de a da, fie o obliga\ie de a face,
fie o obliga\ie de a nu face, care inseamna insa obliga\ia debitoruiui de a se ab\ine de
la ceva ce arfi putut face dad nu s~ar fl obligat la absten\iune;
_-dreptu! de cr~anta nu e~te lnsotit de prero~~tl~~ urrr>~rirl.!_ ~1 _cea a pre~~rlntei·----~
r ?recizare - obl!ga\ia generala de a nu face, corelativil unui drept absolut 5i care incumba :
subiectului pasiv, nedeterminat, nu trebuie confundata cu obliga\ia de a nu face, !
corelativa unui drept de crean\a, care 1i revine unui subiect pasiv determinat (debitor)
5i care presupune ab\inerea de la o ac\iune la care ar fi fost indrituit daca nu 5i-ar fi
asumat obliga\ia fata de creditor
t' ----- - ,, ___ ., . -------- -- --· .
I l\lo\iune: drepturile al caror continut nu poate fi exprimat in bani;
1-
I
intra in aceasta categorie:
a) drepturi care privesc existen\a ,; integritatea fizica sau morala a persoanei (dreptul ia via\a, dreptul
! la sanatate, dreptul la onoare sau la reputa\ie, dreptul la demnitate etc.);
b) drepturi care privesc identificarea persoanei (dreptul la nume, dreptul la domiciliu, dreptul la stare
civila, dreptul la na\ionalitate etc.);
din intelectuala masura in care nu sun!
2-2.2.4, Drepturi subiective civile pure ~i simple §i drepturi subiectivc civile afectate de moda-
liillti
c~·it£riut dupil criteriul gradului de certitudine conferit tituiarilor, drepturile sul)ie<:fo•e
l -~ias.ificare fi sau de
Notm,ne: drepturile care confera maxima certitudine titularilor !or, deoarece nici
: :::-ubiective tenta ~i nici exercitarea lor nu depind de o imprejurare viitoare; ele pot fi exercitate
! ch1f!?:: ?i lmediat ce s-au nascut; necondi~ionat;
sunt
Notiune: drepturi!e a caror existenta ori exercitare depinde de un eveniment viitcr,
slgur ori nesigur ca rea!izare;
mr,da:litiltilede care poate fi afectat un drept sont: termenul (art 1411-1420 C.civ.i,
1399,1410 sarcina.
18 RAPOHTUL JURIDIC CIVIL
- exercitarea unui drept subiectiv civil nu este obiigatorie 1 fiincl i.3sata la !atitudinea
acestuia,
1. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea 1egli $i a rnora!e1 [art.
. rumulative alin. (1) Cciv.j;
care 2. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale externe, atilt de ord;n
material (de exernp/u, propr1etarul unui teren nu poate sa construiasca dincolo de
exercttarea linia vecinata\ii), cat 'i de ordin juridic (spre exemplu, creclitorul nu poate pretinde
debitorului sau mai mult deciit acesta ii datoreaza);
subiective 3. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale interne, adica numai potrivit
cMle scopului economic ~l social In vederea
cu caracter
_
const:1 !11
sav moral cauzat pnn
_
2.3.1. Nofiune
incbtrwirP" sublectulu! paslv al raportului juridic civil de a avea o anumlta
cores;pu1nzatclare dreptului subiectiv civil corelativ, care poate consta in a da, a face
sau a nu face ceva ~i care, !n caz de nevoie, poate fi irripusa prin for~a coercltiv'5 a
statului;
- art. 1164 Cciv_ define$te obliga\ia ca flind o legatura de drept In virtutea careia
debitorul este tinut sa procure 0 prestaiie creditorului, iar acesta are dreptul sa
ob\ina presta\ia datorata;
- in sens larg, prin obliga\ie civila se desemneaza raportui juridic obliga\ional (numit si
raport de obliga\ii), adica un raport juridic civil in care subiectul activ (numit creditor)
poate pretinde subiectului pasiv (numit debitor) sa dea, sa faca ori sa nu fodi ceva;
- in sens restrans, reprezinta indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de
a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv coreiativ, care poate
consta ln a da, a face sau a nu face ceva ;;i care, In caz de nevoie, poate fi impusa prin
fort;a coercitivil a statului;
- In anumlte cazur\, prln obHgatie se mal desemneaz.a ~i lnscrisul constatator al unel
2.3.3. Izvoarele
ce dau unor
Enumerare
- actul juridic unilateral;
- faptui juridic licit (gestionea de afaceri, lmbogatirea Iara justa cauza, plata neda-
torata);
-fapta ilicita;
I -orice alt act sau fapl de care legea leaga na?terea unei obiigatii {art.1165 Cciv_);
) • poate fi re\inuta ;;i legea ca izvor distinct de obligatii civile, In masura In care
· aceasta ar genera direct :.?i nemijlocit obligatii civile, fara a mai fl nevoie sa intervina
,____u~ fapt !~ric!!~ sa rnedieze na;;teEea acesto: obHgatil. ---· "-~-----1
A. obligatii izvorate : 1. obllga\ii nascute din acte juridice unilaterale; 1
din acte juridice civi/e I 2. obliga\ii nascute din contracte. l
: izvoarele !or r- B. obiigatii izvorate dinL~bligatiile civil~ nasc~te din fapte ilicite,- '
i fapte Jtiridice in sens
I restrons
2. obligatiile civile nascute dinfapte liclte:
a) obliga\ii nascute din gestiunea de afaceri;
b) obliga\ii nascute din plata nedatorata;
j' !
I
·--------------·· i c) _obli!la\ii nascute din imbag_iiJirea far ii justa cauzii_ .
...
obliga\ii care presupun o abstentiune (obliga\ii de a nu face) .
.
22 RAPORTU.L JURIDIC CIVIL
Criterii de 'Fpentru a stabili dad\ o obliga\ie este de mijloace sau de ;ezultat se va tine seama I
det€rminare a f fndeosebi de [art. 1481 alin. (3) C.civ.]: i
folului a) modul in care obliga\ia este stipulata in contract; '
b) existenta ~i natura contraprestaiiei §i celelalte elemente ale contractului;
c) gradul de rise pe care ii presupune atingerea rezultatului;
d) influen\a pe care cealalta parte o are asupra executiirii obligatiei.
+-------·· ----- .. . ~---·----~
23.43, Categorii de obligafii civile, dupii gradul de opozabilitate (fn raporl de persoaneie ji1tii
de care pot produce efecte)
obliga\iile care incumba debitorului fa\a de care s-au nascut; urmeazii
"''""'"ate ,_,intre p8rti"1 ca dreptul de cr-eantlli;
civile formata din asemenea
Notiune: obligatH care se nasc in legatura cu un lucru !ii care i;;i produc efecte!e !ii
se1-i{1i'ae in rem asupra unei terte persoane care dobande;;te ulterior un drept real asupra lucrului
{e;~m:ab,ilesl respectiv, chiar daca aceasta per:soana nu a participat in vreun fel la na;;terea ra-
portului juridic ce are In con\inut acele obliga\ii;
5 exemptu: daca bunu! dat In locatiune este lnstriT!inat, iar Jn contractul de locatiu-
ne nu s-a stipulat fncetarea acestuia ·in cazul lnstri3ini3rii bunutui [art 1812 alin. (1}
!ii (2) Cciv.J, dreptul locatarului este opozabil dobanditorului, dupa cum urrneaza
(art. 1811 C.civ,):
i) in cazul imobilelor lnscris.e i'n cartea funciara 1 dad! locatiunea a fost notata !n
cartea funciara;
ii) In cazul imobi!elor nelnscrlse Tn cartea fundara, daca data cert3 a locatiunii este
anterioara datei certe a instr.31n.3rii;
iii) In cazul mobilelor supuse unor formalit.:r~i de publlcitate, daca locatarul a inde-
plinit aceste formalita\i;
iv) In cazui celorlalte bunuri mobile 1 daca la data 1nstr.3in3rii bunui se at1a In fo!o-
juridic
- conduita par\ilor, adica ac\lunea sau lnac\iunea la care este Jndrituit subiectul activ
de care este subiectul
- nu trebuie confundat cu con\inutul raportu!ui juridic civil, eel din urma constand !n
drepturile ,; obliga\iile paf\ilor, adica 1n posibilita\ile juridice ale unor aci;iunl :;i In
·;nriat,ori1·:1e jurldice corespunzatoare;
- ln raporturile juridice patrimoniale, conduita par1;ilor se refera adesea la lucruri, dar
acestea nu pot fl ir.ciuse 1·n structura raportulul jur~dic civil, t!n§nd cont de caracterul
social al acestuia; de regula lucrul este luat in considerare ca ob!ect der1vat al
i raportului juridic civil; ,
; - juridic, lucrul poarta denumirea de bun daca prezintii utihtate, are valoare eco- J
/ nomica 1i poate fi aprop.rlat .sub forma drepturilor patrimoni.ale._____.___ ..~_J
RAPOKfUL JlJR'D\C CIVIL 25
; ne situate pe platoul continental, precum ~i tot -ceea ce, in rnod natural sau artificial,
-este fncorporatln ace-stea cu caracter permanent {art 531 C.clv.);
2. bur.uri imobile prin destinatle: sunt prin natura lor lucruri mobile, lns3, data fiind
1
I destina\ia lor, stabilita de proprietar, legea le considera imobile:
J o} rliman bunurl imobile materialele separate ln mod provizoriu de un imobil, pen-
. tru a fi din nou intrebuin\ate, atilt ti mp cat sunt pastrate in aceea>i forma, precum
~i partile integrante ale unui imobil care sunt temporar deta~ate de acesta, dacil
sunt destinate spre a fi reintegrate [art. 538 alin. (1) C.civ.];
b) materialele aduse pentru a fi intrebuin\ate ln locul celor vechi devin bunuri imo··
bile din momentul 1·n care au dobandit aceasta destina\ie [art. 538 alin. (2) C.civ.];
3. bunuri imobile prln determinarea legii:
reale daca nu se altfel
''-"
}'.-';
~~
Ir;
25 HAPOl\TlJL JURIDIC CIVIL
b) actlunile fn juStitle care au ca scop valorificarea unul rea~ asupra unui bun
lrnobil;
0
dreptu! de wsupra unui lucru imobil nu este un bun imobll prin
deterrninarea h~g1i, d un bun irnobi! prin natura lui, deoarece dreptul de pro~
prietate este !ncorporat :ti rnaterializat In ob)ectul sau, ded se confu11d3 cu !ucrul
ce Yi obiectuL
No!iune: bunurile care se pot deplasa dinlr·un Joe in altul, fie prin putere proprie, fie
cu ajutorul unel forte striline.
Subclasificare
1. bunurl mobile prin natura !or;
a} bunurile pe care legea mi le considera !mobile [art. 539 alin. (1) Cciv.J;
b} undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum ~i energia de orlce fel
produse, captate ~i tran$mlse, in condi~iJle legil 1 de orlce persoana ~i puse fn servi-
ciul sau, indiferent de natura mobiiiara sau imobiliara a sursei acestora [art. 539
alin, (2) C.civ.];
Z, bunuri mobile prin anticipa\le: bogatlile de orice natura ale solului 'ii subsolului,
fructele neculese in ca, plantatiile ,_;I construc\iile Incorporate in sol devin mobile prin
anticipatie, atunci cand, prin voin\a par\i!or, sunt privite in natura lor indivlduala in
vederea deta;;arii !or; pentru opozabllitate fata de ter1;i este necesara notarea in
cartea funciara [art. 540 alin. (1) ;;i (2) Cciv.];
3. bunuri mobile prin determinarea legii:
aj drepturile patrimoniale, cu excep\ia celor reale asupra imobllelor, sunt supuse
regulilor referitoare la bunurile mobile [art. 542 alin. (2) Cclv.];
b} ac1iunile 1n justi\ie referitoare la un drept mobiliar; I
111
dreptul de proprietate asupra unui lucru niobil nu este un bun mobH prin I
deterrninarea !egl!, ci un bun mobil prin natura lu1, deoarece dreptul de proprietate
este 1ncorporat ?i materializat In obiectul sau, deci se confund3 cu lucrul ce Ii
!rnpor~dn}a - efectel€ posesiei: pentru bunuriie imobile, posesia poate condl1ce ia uzucapiune, ln
i c!as1flcc.5ril condi\iiie art. 930 sl urm. Cciv., iar pentru bunurile mobile, posesorul este prezumat \
ca are un titlu de dobandire a dreptu!ui de proprietate {art. 935 C.civ.), putand Ii I
vorba chiar de un mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului mobil
ln masura In care sunt lndepiinite ceriniele care rezu!t::i din art. 937 C.civ. sau posesia
poate conduce la dobandirea proprieta\ii prin uzucapiune fn condi\iile art 939 Cciv.;
- publicitatea Jnstrainarilor se aplica, in principal, 1n materia bunurilor !mobile;
- lnstr.2iinarea bunurilor imobl!e este supusa, ca reguli\ 1 unor cerinte mai riguroase;
- bunurile comune ale so\ilor: 1nstrainarea sau grevarea unui bun imobil nu poate fi i
facuta de catre unul dintre so1i decat cu consim\amantul expres al celuilalt so\: de I
asemenea, este necesar acordul ambilor soti pentru a se dlspune, cu titlu oneros, de
bunurile rnobiie comune a caror !nstri.!in~re
este supusa 1 potrivlt legii, anumitor ,1
i formalita\i de publicitate, precum ~i pentru schimbarea destina\iei bunului comun; I
i pentru situa\ia In care instrainarea bunului mobil comun nu este supusa unor astlel l
I de formalita\i, pentru darurile obl~nuite, precum >i pentru actele de dobandire a I
l.Eunurilor cornune, nu este necesar consimtam~ntul celuilalt s.o\ (art,_345·346 C.civJ;_J
3.2.2.2. Bunuri ~flate in circuitul civil §i bimuri scoase din circuitul civil
I Crlteriul de - dupa criteriul regimului circulatiei lor juridice, bunuriie pot sa se afle in circuitul
: ctastfltare din circuituf civil.
BunurHe a?lqte NotiUne: bunurile care pot fl dobandite sau 1nstrainate prin acte juridice;
In circuitut civH - regula: bunurile sunt in drcuitul civil, afarii de excepiille prevazute expres de lege;
ele pot fi instralnate, pot face obiectul unei unnariri silite ?i pot fi dobandite prin orice
mod prevazut de lege [art. 553 alin. (4) C.civ.];
-- distingem:
a) bunurile care pot circuia liber, ne1ngradit;
b) bunurile care pot fi dobandite, detinute sau lnstrainate numal cu respectarea
anumitor condi\ii restrictive (spre exemplu, armele de foe 'ii muni\iile, materialele
explozi11e, produsele 'ii substan1ele toxlce,_oblecte de c_ult). -~---i
Bu nu rile Notlune: bunurile care nu pot face obiectul unui act juridic civil translativ sau consti-
scoa:se d~n tutiv de drepturi reale (art. 1229 C.civ.);
cJrcuitul z:ivU - sunt scoase dln circuitul civil numai lucrurile care, prin natura !or1 nu sunt suscep~
tibile de a forma obiectul dreptului de proprietate 'Ii, pe cale de consecinta, obiect
(derivat) al actelor juridice, adica a,,a-numltele lucruri comune (aerul, razele soarelui,
apa m.3rii etc.), care, fiind inepuizabile, nu aparJ;in nimfinui ;;i al caror uz este comun
limitele de
ior.
'--~'.
-'i'~;_
28 RAPORTUL JURIDIC CIVIL
f:@r8 a f:.n1e0 dreprul s& cear5 de doua ori ciln parte~1 ere~
ditoruluL
B{.-f!iuri co11.srtrnplibile ~i
' - ---------------- ------------------------------ ----~----- ------ -----------,
Crltedu~ criteriul consumi3rH substantei or! Tnstrainfiri.I prin trebu'int;i<eci bunurllor
·: cl10s,;fk:~1re bunurHe sunt
fh.trti.Jfl~;:;; mobile a ctlror intrebuintare obi0nuit3 irnplic2l 1nstr3inarea sau cu1riscm1-ct-
i rea substantei [art 544 alin. (2) C.civ_];
m combustibilil etc.
~ bunurHe care pot f1 folosite In mod repetat fiira sa fie necesara) pentru aceasta,
consumarea substantei sau lnstrZiinarea lor;
nu
·- In materia contractuiui de lmprumut daca -r·mprumutul are ca obiect bunuri con ..
sumptiblle, ne vom afla 1n prezenta unui imprumut de consumatie (mutuum)
, (art. 2158-2170 C.civ.); daca 1mprumutul are ca obiect bunuri neconsumptibile, ne
i vom afla in prezen\a unui imprumut de foloslnta (comodat) (art 2146-2157 C.clv.);
: - in materia dreptului de uzufruct: ca regu/a, uzufructui are ca oblect bunuri necon-
sumptibile, care trebuie restituite, la momentul 1ncetarii dreptului, catre nudul
proprietar (art. 703 ~i art. 713 Cciv.); prin exceptie, uzufructul poate purta si asupra
unor bunuri consumpt!bile, caz tn care ne vom afla in fata unui cvasiuzufruct, lar uzu~
fructuarul trebuie sa restituie bunuri de aceea5i caiitate, cantitate si valoare (art. 712
divh:ib11£
Bwnuri!~
care poate fi folosit in mod independent, Iara sa fie destinat a servi la intre-
economica a altui bun,
BunurHe care a lost destinat, 1n mod stabil 'Ii exclusiv, intrebuin\arii economice a altui
accesorU accesoriu atat cat satisface aceasta utilizare 546 alin.
Precizi3ri car·aciter,ul de bun principal sau accesoriu deriva nu atat din insu'iiriie fizice
bunului, cat mai ales din voin\a omului, numai proprietaru! ambelor bunuri
stabili destinatia comuna a acestora [art. 546 alin. (2) C.civ.];
- prin transformarea unui bun principal \ntr·un bun accesoriu nu se aduce atingere
drepturilor unui ter1; cu privire la acesta [art. 546 alin. {6) C.civ.);
- separarea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu ii inlatura aceasta
546 alin.
accesoriu urmeaza soarta bunului principal (accesorium sequitur principale),
clasifici'Jrii aeo»;;cir, 1n lipsa de stipula\ie expresa in sens contrar, inclusiv in caz de instrainare sau
de grevare a bunului principal [art. 546 alin. (3) C.civ.J;
- lncetarea calita\ii de bun accesoriu nu poate fi insa opusa unui ten; care a dobandit
anterior drepturi privitoare la bunul principal [art. 546 alin. (4) C.civ.];
e nu exista suprapunere lntre claslfitarea dreptur!!or reale !n principal€ ~i accesor11
~i clasificarea bunurllor in princtpale ~i accesorH, deoarece aceasta din urm3 pri-
ve~te bunurlle ln materialitatea !or; asupra unul bun principal pnate s5 existe un ;
drept real accesoriu (spre exemp!u, un autoturism este dat in gaj), dupJ cum l
asupra unul bun accesoriu exlsta ~i un drept real principal (spre exempfu, ch-ela
unui ~acat este unei
l - 'Jzufructuarul are dreptul nurnai la fructe, nu 'Ii la producte, care se cuvin midului
'<",
b
32 RAPORTULJURiDiC CIVIL
, Bunw.:He bunurile care nu au lnsu;;lrea de a da nagtere altor produse, 'in rnod periodic ~i
consumarea Jor,
dotneniui
crlteriu! forrnei nrr"m'"
din domeniul privat;
clasif!carea nrives;te, cu prc,dder'e, bunurlle ce apartin statului
t'j ~i unita!i;lor ad mi-
.BunurHe dfri - bunurile care Jntra ln proprietatea publica a statului ~i a unitatHor adrninistratfv,,te~
domerittui ritoriale.
···t-::to:.rte-bu~~;;;;;;:~a~~t;;;ct,;;:~~~h,i;~bi~;~i~
! ~
·--·------·~---·-·-·
bunurlle care nu apartln dorneniului public ~i care ln~ra Jn proprietatea privata
' a stalului sau a unitatilor administrativ-teritoria!e {precum si a persoanelor juridice de
l drepl public sau de drept privat). I
1··~ bunu;il; din dome~iul p~biic sunt"iri"aiienabil,;:-~pr~scfipti.bile ~i insesizabile I
-
, [art. 861 aim. {l) C.crv.],
proprietatea asupra bunurilor din domeniul pub!ic nu se stinge prin neuz >i nu '
I poate fi dobandita de terti prin uzucaplune sau, dupa caz, prin posesia de buna-cre-
1 din\ii asupra bunurilor mobile [art 861 alin. (2) C.civ.]; cu alte cuvinte, aceste bunuri
\ sunt imprescriptibile;
- bunurile din domeniul public nu pot fl instrainate (sunt inalienabile), lnsii pot fi date
in administrare sau ln fo\osin\a 1i pot fi concesionate ori 1nchiriate [art. 861 alin. (3)
. C.civ.];
!- bunurile din domeniul privat au acela?i regim juridic de circula\ie, indiferent de
l titular (statul, unita(ile administrativ-teritoriale sau persoanele juridice de drept
public sau de drept privat);
- dacii prin lege nu se prevede altfel, dispozitii!e aplicabiie dreptu!ui de proprietate
prlvata se aplfci!i ~i dreptului de proprletate pub!ic3, Tnsa numai In tn8sura in care sunt
cu acesta din urma 554 alin.
masura in care, printr-o fapta ilicita, se aduce atingere unui drept absolut (real
sau personal nepatrimonial), se va na5te un raport juridic obliga\ional, in con(inutul
intra dreptui la repararea prejudiciului cauzat ji obliga\ia corelativa a acestui
fiind determinaji atat subiectul activ (creditorul), cat si subiectul pasiv (debi· ,
iiicita !
? 1 1. [!-
4···-· • ·- ' . preal ab1'l e
· 1ec1zarz
raportul juridic cu pluralitate de subiecte exista In situa(ia !n care acesta se stabi-
intre mai multe persoarie, fie ca sublecte active, fie ca subiecte pasive;
poate exista:
a) o pluralitate activa (mai multe subiecte active);
bi o pluralitate pasiva (mai multe subiecte pasive);
'
i
c) pluralitate mixta (mai multe subiecte active ~i mai multe subiecte pasive);
I -1n cazui raporturilor juridice nepatrimoniale, pluralltatea pasiva nu prezinta interes
1 (subiectui pasiv este nedeterminat, constituit din toate celelalte subiecte de drept
civil, cu exceptia subiectului activ), iar pluralitatea activa este rara, decurgand doar
din creatia intelectuaia (coautoratul);
- In cazul raporturilor juridice reale, piuralitatea pasiva nu prezinta interes (subiectul
este plural, nedeterminat), fnsa poate exista pluralitate activa;
cazul raporturilor obliga\ionale (de crean\a), poate exista atilt pluralitate activa,
··- soildaritatea activ3 poate sa se nasc3 nurnal din s;;;u din testa·
r(lent, deci dintr-un act 1435
1. solidaritatea fiecare debltor este tinut de creditor pe<1tru ?n>cc ,•vv
0
datorie, Jar plata facuta de unu! dintre codebitorii so!ldari ·1·1 !ibereaza ~i pe ceilalti
de creditor {art. 1443 C.c!v.); codebitorul care a p!Eitit are sa se 'i11tlre1JtE·
7mpot(1v-a ceiorlol·~l codeb"iton ~J sa pret1nd2 tot ce a peste partea sa, 7nsJ
datoria acestora fati'i de el nu rnai este so!idara 1 ci divizibH8 rart 1455 alin. {1}
- soHdaritatea pasivi3 se poate na~te fie din lege exen1piv, sa11ar>ir<?a
llicite de catre mai multe persoane); fie dintr-un act juridic (conventia parti!or sau tes-
tament) (ar1. 1445 Cciv.);
- daca obl'lgatia solidara este contractata 1n lnteresu! excluslv al unuia dintre code~
bitori sau rezultii din fapta unuia dintre ei, acesta este tinut singur de lntreaga datorie
fata de cef!alti codebitori, care, In acest caz, sunt rnnsideratl, 1n raport cu acesta,
fideiusori (art. 1459 Cciv.);
a spre deosebJre de reglementarea anterioara, i11 care insolvabHitatea unuia dintre
codebitorii tlnutl in sol!dar era suportata de codebltoru! care a p!i'ltit 1·ntreaga dato·~
rie, art. 1457 alin. (1) C.civ. prevede ca pierderea ocaziona!a de insolvabilitatea
unuia dlntre codebltorii solidari se suport3 de cJtre to~i cellaltl codebitori In
proportJe cu partea din datorle ce revlne fiec8ruia d!ntre ei;
B exemplu de solidaritate posivO: Primus, Secundus '.ji Tertius savaf?eSC irnpreuna 0
fapta ilicit3 1 care produce un prejudiciu in cuantum de 30.000 de fei lul Quartius,
angajandu-se astfel raspunderea lor civila delictuala. Potrivit art. 1370 ~i art. 1382
C.civ., eel trei vor r8spunde solidar fat3 de v!ctim3, deci Quartius poate pretlnde de
la oricare dintre eel trei autori ai faptei ilicite plata 1ntregii sume de 30.000 de lei
(7n mod 11orma!1 prin cererea de chemare In judecata se solicit3 obllgarea, in
solidar, a tuturor autorilor faptei ilicite la plata despagubirilor pentru prejudiciul
cauzat1 i<ir hotararea va .putea fi executata Tmpotrlva oric8rula dlntre pariltii ob!l-
ga\i In solidar, desigur, pentru 1ntreaga suma), iar eel care Ji plateite (sa zicem,
Primus} are dreptul sa se lndrepte impotrlva ceiorlalti doi, cer8nd lnsa de la fiecare
c§te 10.000 de lei, deoarece obligatia !ui Secundus !Ji rertius fat& de Primus nu este
solidara, ci divizibila;
2
1n acela1i exempfu, insolvabilltatea lui Tertfus va fi suportata de catre Primus ~i
Secundus proportional cu partea din datorie ce revine fiecaruia (In spe\Ei, !r. rnod
egal), sa
dup3 ce a plJtit lntreaga datorie, Primus va fi ;ndrept3tit ii sohcite !ul
Secundus 15.000 d;;; lei, Cu toate acestea, potrivft art 1457 aliri, (2j C.civ., credito-
rul care renunta la solldaritate sau care cons'irnte o remitere de datorle In fa:voarea
dintre codebitori din datorie ce ar fi
No,iiune: obliga\ia care, datoritii vointei exprese a paf\ilor ori naturii obiectului obli-
ga!iel nesusceptibil, prin natura sa, de divizare materialii sau intelectuala (art. 1424
teza a II-a C.civ.), nu poate fi impar\ita 1ntre creditori (lndlvizibilitate activa) ori \ntre
debitori (indivizibi!itate pasiva);
- obliga\ia este divizibila de plin drept, cu excep\ia cazului in care indivizibilitatea a
fost stipulata in mod expres (indivizibilltate conventionala) ori oblectul obligaliei nu
este, prin natura sa, susceptibil de divlzare materiala sau intelectuala (indivizibilitate
1424
::if-
~··
38 RAPORTULJURlDlC ClVlL
I Oeosebiri
1 prive?te legatur~ dintre subiectele obiig~tie;, ' .. ;,;, refera, Jn principiu, la obi~ctul obliga\iei;
ea nefiind de natura oblig_a1~ei;
- are ca i:vor voin\a parinor .(solidaritat~a activa
J- ··--··-·----····-------·---·
! - are ca izvor !egea, voin\a par\ilor ori natura obiec·
t _s.".ll..Pas1va) sau legea. (solidantatea pas1.va); .
· - func\ioneaza numai fati'l de cei intre care s-a
1 tulw ..- - - · · - - ·
se transmite ~i la mo~tenitori [art. 1425 alin. (1)
nascut (fata de succesori obligatia se transmite C.civ.];
dlvizata ... art. 1460
- in materie de solidaritate pasiva, debitorul - Jn cazul indivizibiliti3tii pasive, debitorul chemat 'Jn
chemat !n judecata poate sa ceara introducerea Judecata poate sa Ii introduca in cauza pe ceilaltl de-
in proces ~i a celorla!ti debitori numai pentru a bitori cu scopul de a fi obliga\i Ympreuna !a executa-
se intoarce lmpotriva lor pentru partea datorat.3 ! rea presta\iei datorate [art. 1432 alin. (3) C.civ.j.
de fiecare dintre ei [art. 1447 alin. (2) teza a 11-a
raportat la art. 1443 C.civ.].
Asemf]n;J;ri
- presupun dreptui creditorului de a pretinde de la oricare dintre debitori plata intregii datorii (plura·
litate paslva), respectiv obliga'~ia debitorului de a plati intreaga datorie oricaruia dintre credltori (plura·
"ll!a_te ac~va), _ _· - - - · -·--~·----··..--..- - - -..····---..·------·--·-----··---··-~
HAPClFflUl JUHiDIC CIV!l 39
Prenzari· introductive
~··~--~~ ..---.. .. - -..
·~- ..
--~~------
l Schimbarea
pers-oanei
j dreptul de proprietate se dobande,te prin inscriere In cartea funciara, cu respectarea
! ia art. 888 C.civ. 557 alin.
- mijloace juridice, directe sau indirecte, de schimbare a subiectului activ (creditoru- :
lui): cesiunea de creanta (art. 1566-1592 C.civ.); subroga\ia personala (art. 1593-1598
subiectuiu: C.civ . ); nova\ia prin schimbare de creditor [art. 1609 aiin. (3) C.civ.]; cesiunea con ..
'in ! tractului {art.1315-1320 C.civ.); poprirea (art 781 ,; urm. C.procdv.); stipula\ia
pentru altul (art. 1284-1288 C.civ.); mo>tenirea (in cazul persoaneior fizice) (art. 953
~i urm. C.civ.}i fuziunea 1 dlvfzarea sl transformarea (1n cazul persoanelor jurid!ce}
(art. 232-243 C.civ.).
Cesiunea de creanta = conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o
creanta lmpotriva unui tert [art. 1566 aiin. (1) C.civ.J. Pan;ile unei cesiuni de crean\a
sunt cedentul (eel care transrnite crean\a) si cesionarul (eel care ia locul creditorului
ini\ial prin preluarea crean\ei). Creanja care a format obiectul cesiunii ramane insa
neschimbata, pt3strandu~se natura precum ~f eventualeie garantil ce o insoteau;
I cesionarui devlne creditor al debitorului cedat pentru valoarea nominala a creantei,
indiferent de pretul cesiunii §i chiar ~i atunci dind cesiunea s.. a facut cu titlu gratuit. .
Sulbrc•ga\ia pe:rsona!ii- modalitcitea de transmitere, legala sau conventionala, a drep . . I
tului de crean\a catre un ter'\ care J.. a platit pe creditorul initial 1n iocul debitorului. I
,
! Persoana care plate~te datoria debitorului se nurne,te solvens, iar creditorul care
- -~- -- --~·----- - -~
I
l:··.
40 R.l\POHTUL JURlDiC ClVlL
Stipulatia pentru altul poate duce, indirect, la o schimbare de debitor, anume atunci i
\ cand stipula\ia este facuta 1n scopul achltarii unei datorii de catre debitorul inl\ial, i
Lflrin intermediul unei a.lte persoane, pe care o fa_(;e debltor al credltorului_ sau.___ ~_J
I
l:
PARTEAl JURIDIC CIVIL,
I. CONSIDERATII GENERALE
manifestarea de voin\a sau, dupa caz, acordul de voin\e facut cu inten\ia de a pro-
efecte juridice, adica de a na~te, de a modifica sau de a stinge un raport juridic
1. juridke ade
plurilaterale
' Crit~rl~I de numarul par\ilor, actele juridice civile se clasiflca in acte unilaterole,
, c!asificare
actele juridice care reprezinta rezultatul voin\ei unei singure par\i (art.
C.clv.};
00 spre exemplu: testamentul, acceptarea mo;;teniril, renuntarea ta mo?tenln:,
denuntarea unui contract de catre una dintre pZ!f!i 1 oferta de a contracta 1 promisiu-
de confirmarea etc
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRt>.CTIJL- IZVOR DE OBUGATii 43
Sobd<>sificare
- dupa cum formare21 sau efectelor impune sau nu cvmunlcarea c3.tre
destlnataru! dire£t al actulul, actele unilaterale se subdasific31n:
1. acte unilateraie supuse c:omunic3lr~i ciind modific@ sau
stlnge un drept 0] destinatarulu1 ~i ori de c8te orl inforrnarea destinatarului este-
necesar2 potrlvit n'lturii actului -·art. 1326 alln. {1)
$ spre exe1T1plu: oferta de a contracta, promlsiunea publ!c3 de recorr1pensa,
denuntarea uni!ateralfl a contractului de mandat etc,;
2" acte unilateraJe nesupuse e<Imv1nh:iirii;
a de testamentuL
No~iune: actele juridice care reprezinta acordul de vointe lvn.;ntPIP concordante) a
bilaterz;ie doua pilf\i;
= spre exemp!u: contractul de vanzare1 contractul de schirnb 1 contractu! de dona-
tie, contractu! de locatiune, contracted de mandat etc.
Subdasificare
- dupa contlnut contractele se subclasifica In:
1
L contracte unilateraie - dau na;;tere la obligatii numai pentru una dintre paf\i, cea-
lalta parte avand nu ma! caiitatea de creditor;
w de exemplu; contractu! de dona\ie, contractul de 'lmprumut de folosln~a {corno~
tor, cealalta fiind debitor, vom ft Jn fa\a unui contract unilateral, chiar daca pe par-
curs se nasc obligatil In sarcina p3f!;li care avea calitatea de creditor, obligatH ne-
urm3rite de p8:rf1 la rnomentuf incheierii contractului, obliga1iile nascute in sardna
ambelor par;i nefiind reciproce >i interdependente (art 1171 teza finala C.dv.);
2. contracte bllaterale (sinalagmatice) ~ se caracterizeaza prin reciprocitatea obligati-
ilor ce revin par\iior ~i prin interdependen\a obliga\iilor reciproce (art. 1171 teza !
C.civ.), deci fiecare parte are atilt ca!itatea de creditor,cat
5i calitatea de debitor;
!fl spre exemp/u: contractul de vanzare,. contractul de antrepriz3, contractu! de
Notiune: acte!e prln can::' una dlntre un·n§re:;t2 s.3 procure ceieHa!te
un beneficiu 1 f2ir8 a ob'tine 1n schlmb vreun ~1rmtc.i 1172 alin. (2i C.civ.];
2
de exemplu: ·1rnprurnutul de folosint3 {comodatul) 1 !mprumuiu! de con.
sumatie f3ra dob3nd;1, mandatu! gratuit, nerernune\·at, etc
Subclasificare
2. at.te dezfnteresate - aceie acte juridice cu tlt!u gratuit prin care dispunBtorul pro-
cura un beneficiu cuiva f;}ri:l sa J~i mic:,;ore:ze patrlmonlul;
spre exempfu: m.andatul gratuit, cornodatul, depozitul neren1unerat.
ijJ
lm1omta11ta subdas1fki!rii
- condiiiile de forma sunt mai restrictive In cazul liberalita;ilor (in general, liberali· Ii
; ta\i!e sunt acte juridice solemne, ceea ce nu este cazul actelor dezinteresate);
regulile preva:zute In materle succesorala in legatura cu reductiunea se aplica numal f
I in cazu! liberalita;ilor, iar cele privitoare la raport se aplidl numai donatiilor, iar nu si i
I
\~ ~~:~~t~~~~i~~~ferit
1
·· · -din punctul de v~dere al~~pacita\ll:legea est~~1~-gener,;\ Imai
rlastficarii exigenta atunci cand este vorba de acte juridice cu titlu gratLrit (sunt instituite anu-
'I·
mite incapacita\i speciale; actele cu titlu gratuit nu pot fi 1ncheiate de catre persoa- ;
! nele lipslte de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransii nici prin I
r reprezentantul legal sau, du pa caz, nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului legal); I
' - in unele cazuri, regimul juridic al viciilor de consimtiimant diferii dupa cum este
vorba de un act cu titlu oneros sau de un act cu titlu gratuit (de exemplu, problema le· I
ziunii nu se pune in actele juridice cu titlu gratuit; pentru a fi vorba de o eroare !
esentiala, in cazul acte!or cu titlu oneros este necesara o cerin\a suplimentara fatii de !
actele cu titlu gratuit);
- in cazul actelor cu titlu oneros, obligatiile partilor sunt reglementate w mai multa
severitate (de exemplu, garan\ia impotriva evic\iunii apare, de regula, in actele cu
titlu oneros ?i numai In mod excep\ional in actele cu titlu gratuit), iar raspunderea se
apreciaza cu mai multa severitate [spre exemplu, "in materia mandatului, art. 2018 I
aiin. {1} C.clv. prevede c2 "daca mandatul este cu titlu oneros, mandataru! este tinut I
sa execute mandatul cu diligen\a unui bun proprietar", iar ,,daca mandatul este cu ,
titlu gratuit, mandatarul este obligat sa ii indeplineasdi cu diligenta pe care o
manifesta in propriile afaceri"];
- aqiunea revocatorie (pauiiana) va reu?i in conditii mai !esnicioase dadl se pune pro- ,
blerna inlaturarii opozabilita\ii unor acte cu titlu gratuit, fiind suficient sa se dove- '
deasca frauda savarjita de catre debitor, 'ar nu ji participarea la frauda a ter\ului
dobanditor al bunului [art 1562 alin. (2) Cciv.];
m;;terie succE>sorala, exista o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu
46 ACTUL JURIDIC CIVIL, CONTRACTUL- !ZVOR DE OBUGATll
Criteriul de - dupa efec.tele produse, actele juridice dvile se clasifica ln acte constitutive, acte
ciasifk:ar€ translative acte declarative.
ikte juridi1:e Ni:J!iu:oe: acele acte juridice care dau na;;tere unui drept subiectiv civil ce nu a existat
tonstltutive
spre exempfu: instltuirea unui uzufruct.. contractul prin care se constftule un
contractul de de
Acte iurifli1:e N<>tilm1?: aceie acte juridice care stramuta un drept subiectiv din patrimoniul unei
transiative persoane 1n patrimoniul altei persoane;
0
de contractul de cesiunea de etc
Acte juridi<:e No;iune: acele acte juridice care consolideaza sau definitlveaza un drept subiectiv
declarative civil preexistent;
~ spre exemplu: actul juridic confirmativ; tranzactla care, Tn prlncipiu, produce efec-
te declarative, fnsa 1 fn anumite cazur!; ea poate produce g.i efecte constitutive sau .
translative [de exemplu, atunci cand, In schfmbul renuntarnor facute de o parte, !
cealalta parte efectueaza sau promite anumite presta\ii - art 2267 alin, (1)
teza
- actele juridice constitutive 'ii cele translative 1,; produc efectele numai pentru
ciasific3rii (ex nunc), lnsa actele juridice declarative l'i produc efectele ?i pentru trecut (ex
- calitatea de avand-cauza o are numai dobanditorul unui drept printr-un act juridic
translativ sau constitutiv, iar nu,; partea dintr-un act juridic declarativ;
-1n principiu, numai actele juridice constitutive 'ii ceie translative sunt supuse publici-
tiiiii imobiliare;
- numai actele juridice translative ?i constitutive sunt supuse rezolutiunil sauj dupa
de act de punere In va!oare a unui bun, f8ra sa se i;;i 1nstr3inarea eel de-al
doilea include Tnsa ;;i acte care, raportate la un anumit bun, act12 de Ynstr.3!·
nare, raportate l-a un n;c;tri1T1c1ni!J. n°mf•zmta 111asuri de norrnal2 !oloslre.
tare{ valorificare a patrirnontu!ui respectiv;
0
spre lnstrdinarea unot bunurl d!r1 patrirnoniu un
act de dispoziti-e raportat la respective!e bunuri 1 Tnsa act de adrninlstrare ropor·
tat la Jn
Nouu1me: actele jundice care 0u ca scop din pal:rirno11iu a untJi sau
grevarea cu sarcini reale a unui bun;
n de exernplu: vanzarea, donatia, renun~area I.a un drept, constltuirea dreptu!ui de
uzufruct, de superficie const!tuirea unei lpotecl, a unui gaj;
1
- uneori, prin norrne speclale, anurnlte ,acte juridice sunt asimi!ate acte!or de tllSjpm·•··
tie doar sub anumite aspecte1 de exe1nplu, din perspectiva capacitatii civile de exerci-
tiu, locatiunile incheiate pe o durata rnai mare de 5 ani sunt aslm!late actelor um1('lff'P
de 1784 alin.
- capacitatea de a lncheia acte juridice civile:
a) actele de conservare pot fi lnchei<Jte singur ?i de eel lipsit de capacitate de exer·
citiu [art. 43 alin. (3) C.civ.];
b) actele de administrare, in masura 1n care nu sunt lezionare, pot fi 1ncheiate de mi·
norul cu capacitate de exercitiu restransil filra a fi nevoie de 1ncuviintarea prealabila
a ocrotitorului legal [art. 41 alin. (3) C.civ.]; pentru eel \ips'1t de capacitate de exer· '.
ci\iu, actele de administrare se incheie de reprezentantul legal [art. 43 alin. (2)
C.civ.];
c) actele de dispozi\ie pot fi incheiate de eel cu capacitate de exercitiu deplina, de
minorul cu capacitate de exerci\iu restransa, dar numai cu incuviintarea prealabila a
ocrotitorului legal, precum ~; cu autorizarea instan\ei de tutela, iar pentru eel inca-
pabil de catre reprezentantul legal, cu autorizarea instan\ei de tutelii; prin excep\ie,
actele de dispozitie pot fl incheiate, filra nicio incuviintare sau autorizare, atilt de
persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, cat ~i de persoanele cu capacitate de
exercitiu restr<!lnsa daca acestea sunt de mica vaioare-1 au caracter cure-nt ~l se
executa la data lncheierii lor [art. 41 alin. (3) ~;art 43 alin. C.civ.];
- In cazul in care s-a dat un mandat general, pentru actele de dispozi\ie este totu~i
nevoie de un mandat special [art. 2016 alin. (2) C.civ.];
- a-cceptarea rno;;tenirii: nu pot fi considerate acte de acceptare tacit3 a n1o~teniril
nfci actele de conservare $i nicf actele de adm!nistrare provizorie caracter urgent},
in schimb, actele de administrare definitiva (ce nu au caracter urgent ~i angajeaza
viitorul), precum ~i actele de dispozitie presupun intentia neechivoca de a accepta
tacit mo>tenirea (art. 1110 C.civ.);
- doar actele de conservare sau de administrare pot constltui obiectul gestiunii de
afaceri (art. 1330 C.civ.);
-1n materia coproprieta\ii obi'.inuite, actele de administrare pot fl facute, ca regula, cu
acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti, pe cand actele de dispo·
zl\ie cu privire la bunul comun nu se pot 1ncheia cecat cu acordul tuturor coproprieta·
rllor 641 de ·incetarea de
48 ACTUL JUR!D!C Cl\/IL CONTRA{1"UL ~- !ZVOR DE OBUGAT1!
ocrotirii
Criterlui de dupa modul de executare, actele jurid\ce dvile se dasifica in acte cu executare
cu contlnu{; sau
actele juridlce a c;3ror executare presupune una sau mo:l mu!te prestati'1 din
cu exectitare partea debitorului1 care se execut.:i instantaneu, dee! dintr-o data, iar nu continuu sau
dintr-o dala succesiv.
I
Ir
SO ACTUUURIDIC CIVIL CONTRACTUl - IZVOk Dt OBUCiAJll
timp;
0 de exernpJu: presupun prestatil succesive contractul de !ocatit1ne, contractu! de
arendare, contractui d<: societate;
"' actul juridic care are In continut o ob!igatie de a nu face :se executa contlnuu, In
sensul ca debitorui unel asen1enea obHgatil este tinut permanent sa se abtin~, de !a o
anurnlta activitate;
contractul de furnizare de servidi poate fl cu executare continua sau succesiv-3, Jn
de prestatlile concrete {aiimentarea permanenta cu api§ sau aprovizionarea
cu
pentru neexecutarea imputabila sau pentru executarea necorespunzatoa-
re s,au cu 1ntl3rz!ere este rezolutiunea, In cazu! contractelor cu executare dlntr.. o data,
; contractul desfiintandu-se cu efect retroactiv, iar In cazul contractelor cu executare
j succesiva va intervenl rezilierea, care are ca efect desfacerea contractu!ui numai pentru
! viitor, lnsii efectele nulita\ii opereaza atat pentru trecut, cat ?i pentru viitor, indiferent
I de felul actului (cu executare succesiva/dintr-o data)- art. 1254 alin. (3) Cciv.;
a potrivit art 2263 alin, (2} C.civ,, 1n materia contractului de \ntre\inere, neexecu-
tarea culpab11;5 a obllgatlei de lntretinere atrage ca sanctiune rezoltitiunea, iar nu
rezl!lerea, deoarece aceasta din urma presupune ca, In contractele slnalagmatlce,
obligatii1e ambelor p@rti contractante sa alb§ caracter succesiv, ceea ce nu se
lnt§mpla In cazul contractului de intretinere cu titlu oneros, deoarece transferui
dreptului de la crecHtorul lntretinern la debitorul acesteia se produce uno ictu; In caz
de neexecutare imputabi15, contractul de lntretinere se desf1inteaza ~i bunu! sau alta
prestatie se redob3nde~te cu efect retroactiv, iar imprejurarea ca 1 In ipoteza in care
culpa apar\:lne debltorului intretinerii, nu se restituie va!oarea lntretinerii prestate {~i
contravaloarea folosintei bunufu1) este justificata de ideea de sanc}iune specifica :;;l
de caracterul aleatorlu al contractului (respectiv de compensarea cu prestatiile
efectuate};
0 sanctiunea lnddenta este rezolutiunea (iar nu rezilierea} ~i In cazul contractului de
renta viagera, conform art. 2251 C.civ. {desigur, numai fn acele ipoteze In care legea
admite desfiintarea contractului de renta viager3 pentru neexecutare), precum ~i in
cazul aitor contracte Jn care obligatia unela dintre p3f1i presupune o slngura presta~ie
(de exemplu, v§nzarea cu plata pre·~ului In rate; de altfel, referltor la acest exemp!u,
se poate considera ca p~ata ln rate reprezinta doar o modalitate de executare a unei
prestatii unice, anume plata pre\tllui);
- in cazul contractelor cu executare dintr-o data, creditorul nu are dreptul la rezolu\iune
atunci c3nd neexecutarea este de mica insemnatate, pe cand In cazul contractelor cu
executare succesiva, creditorul are dreptul la reziliere, chiar daca neexecutarea este de
1 mica 'lnsemnatate, 1nsa are un caracter repetat [art. 1551 alin. (1) C.civ,];
suspendarea executarii, din motive de for\a majora, pe toata durata imposibilita\ii de
executare [art 1557 alin. (2) teza i C.civ,J, poate interveni numai 1·n cazu,1 actelor juridice
cu executare succesivi*;
- dad\ una dintre par\ile contractante are dreptul de a denun\a unilateral contractul,
condi\iile exercitarii acestuia difera dupa cum contractul este cu executare dintr-o data
cu executare succesiv.3 1276
ACTUI. JURIDlC CiVIL CONTRACrnL IZVUH DE OFJUUAJil 51
8, Acte accesorii
: de raportul dintre ele, actele juridice civile se clasifica In acte principaie ~; acte
,.,"~--Fi""""f"'
I Acte jm'idiice
1
t.·:<$':»'"
,'4<'tr '\;; -
validitatea actului juridic principal '' men\inerea lui se examineazii numai in func\ie
propriile elemente, independent de alte acte juridice, pe cand validitatea ;;i efica-
actulul juridic accesoriu se apreciaza nu numai 1n raport de propriile elemente,
i ci j:l 1n funqie de validitatea $i eficacitatea actului juridic principal;
~ - soarta jurididl a actului juridic accesoriu urmeaza soarta actului juridic principal, !n
ca desfiintarea sau 1ncetarea actului jur'1dic principal atrage 'ii desfiintarea sau
actu!ul accesoriu.
condi\ie
voin\ei par\ilor in stabilirea con\inutului lor, actele juridice civile se clasi-
lor;
civlle intra in aceasta
No;iune: actele la a caror incheiere paf\iie is: exprima voin\a numai in privin\a na,te-
rii, con\inutul acestora fiind predeterminat de norme de la care paf\ile nu pot deroga;
Iii de exempfu, casatoria;
- categorie intermediara: contractul de adeziune, ale carui dauze esen\iale sunt im-
puse ori sunt redactate de una dintre paf\i, pentru aceasta sau ca urmare a instruc-
cealalta dedh sa !e ca atare 1175
53
tor flind :stabiHt de norrne imperative: pZi?1ile nu pot prin vointa lor,
aceste ~i nicl r.u pot ueroga de la decl reg;rnul :atestor acte este !
an;rec:iat cu rnult3 Jn cazul actf'!or juridice pot de i
la normele juridice dlspozitlve, astfel lncdt unor asemenea acte I
se face Jn iirnite ma! I
·· actele juridice nu pot fl decat cele stabilite de lege sunt acte juridice
numfte), pe cand acte!e juridice subiective nu se llrniteaza la cele 0xpres. reglementate :
de iege;
-- rn cazuf contractelor de mai frecvent clauzelor abuziv.e.
Criteriui de J - dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina), actele juridice civile
cfasifit:ar+: in acte acte de
No,;iune: actele juridice care nu cuprind o modalitate (termen, condi\ie, sarcina).
Notiime: actele juridice care cuprind o modalitate, adica un termen, o conditie sau o
sarcina.
acte
leg.3tura 1or cu cauza (scopul), actele juridice clvile se clasifica In acte cauza!e ~i
abstracte.
No,til.1ne: actele juridice a caror valabiiitate impiica analiza cauzei lor (scopului !or);
In cazul ln care cauza Jipse?te, este illciti3 sau irnora!a, lnsu~i actul juridic este lovit de
' reglementeaza actul juridic incheiat (sau nu puteau sa deroge), acestea se vor aplica
I rn mod automat ?i cornplet; simpla calificare a actului juridic (Tncadrarea lui intr-un
I anumit tip de act juridic nurnlt} este suficienta pentru cunoaiterea regirnului sau
juridic;
I
l
-'in cazul acteior juridice nenumite, se vor aplica regulile stabilite de par\i, lar pentru
: aspecte!e la care p3rtile nu s-au referit In mod expres 1!?i vor gasi aplicare reguiHe
[ genera le care dlrrnuiesc materia obliga\iilor, iar dadl acestea nu sunt indestu!atoare,
i regulile speciale prlvitoare la actul juridic cu care se asearnana eel rnai rnult (art. 1168
i ~.c1v.);
! ('> " •
' • spre exemp/u, potrivlt art. 1651 C.civ., dlspozitiile privind obliga\iile vanzatorului
se apiic8, In mod corespunz3tor, obl!gatiilor lnstraini3torului In cazu! oricarui alt
contract av;§nd ca efect transmiterea unui drept, daca din reglementBrile aplicabile
acelui contract sau din cele referitoare !a ob!igatii fn general nu rezu!t3 aJtfel; de
asemene.a, promisiunea de a !nchela tn viitor un contract real nu va fi guvernata de
reguille ap!icabile contractului real proiectat, ci de cele generale Jn materie de
obligatii, iar numai pentru situatiile neprevaz.ute de regu!ile generaie se vor aplica
la contractul real etc.
ACTUi..IURIDIC CIVIL coN·:·11ACTUL-- IZVOR DE OBUGAT!I SS
m1mion,en1'PIP care trebuie sau pot sa intre In structura actului juridic civii 1 de:ci ele-
dir, care este alc2itu1t acesta.
Sensul - desemneaza ~i o modalitate a actului juridic civil, adica un eveniment viitor 1i
l tent al cuviin- nesigur ca realizare, de care depinde eficacitatea sau desfiintarea actului juridic civil;
! tid -~ l ,,cim1lif<?" L::_1~1_\f(irl:l.i~~c.u_rE':.nt;l,_i:f@i__".s~e_'fc•O)ll•oo:s;i_ittji_cc.~u ."£0".S<J.!_cdl(Je:_ec:l;Ia~1u1:z~a1a'.."':t:LJ!~i':'f.icli_<:_.<=fvil '--· .....J
Clasifi care
1. conditii de fond (numite si condi\ii intrinseci): privesc con\inutul actului Juridic civil;
2. condi\ii de forma (nu mite si conditii extrinseci): se refera la exteriorizarea voin\ei
a
1. conditii esen\iale: acelea care trebuie in mod ob!igatoriu, lipsa
dintre e!e atragand nevalabilitatea actului juridic;
2. condi\ii neesen\iale: acelea care pot fi prezente sau pot lipsl din actul juridic, faril a
valabilitatea acestula,
de nerespectarea condi\ii!or de 'Jaliditate se sanc\ioneazil cu
nea ce intervi- umaIE•ri actu!ui juridic civil;
ne in -cazul ne- cor1diltii de eficacitate: nerespectarea condi\iilor de eficadtate nu atrage nulitatea
respe•:til1·ii lor civil, ci, eventual, alte sanc\iuni (spre exemplu, inopozabilitatea fa\a
Crsµ:ac!tatea de - regula: capacitatea de a contracta art 29 alin. (1)j art 11801 art, 987 alin.
cz:nrtr:actn art. 1652 C.civ"
~ pentru persoarele juridice 1 regula o constituie capacitatea de a dob3ndi orice drep-
turi ;;;i ob!lgatii civi!e 1 afar3 de acelea care, pr!n natura 1or sau potrivit !egii, nu pot
apariine decat persoanei fizice [art. 206 al in. (1) Cciv.]; :
in cawl persoanelor juridice fara scop lucrativ, regula capacitatii de a incheia acte I
lncap;,dl:at<!a
de a contracta
r-
_ ..•• : juridice civile_;;,ste subordonata principiuluispedalita\ii_[art: 206 alin. i~<o.civL~---~
1
exceptia de la regula de mai sus: incapacitatea de a contracta; :
- incapacitatea de a 1·ncheia acte juridice civiie trebuie sa fie expres prev:!iwta de lege ..
~
- orice dispozi\ie iegala care instituie astfel de incapacita\i este de stricta interpretare :1
$i aplicare (art. 10 C.civ.).
-------- ------------- . ----~----------· . ~
i
afla In anumite localita\i, aceste din urma pedepse afectand dreptul la libera circulatie !
Consimtamiintul
mantului
I'
uzantelor, nu lasa nicio urma de indoiala asupra lntentiei de a produce efecte juridice
.
J (art. 1240 C.CIV. );
I
I
I
I • spre exemplu: In cazul unei lidtatil, ridicarea m5inf[ poate avea valoare de accep-
tare a ofertel; acoperlrea nuHt3~ii relative prin executarea voluntara a obligatiei la
data la care ea putea fl valabH confirmat5 de c3tre partea interesat3 [art. 1263
alin, (5) C.clv,]; stationarea unui 11 taxi" av3nd afi:?at indicatorul ,,liber" reprez.inta o
oferta tacitii de a contracta, iar urcarea !n autoturism constituie o acceptare tacita
a ofertei etc.
Valoarea juridir:ii a tiicerli
- regula: tacerea nu valoreaza consim\amant;
© exceptie: tacerea vaioreaza consimtamant In urmatoarele cazurl:
a)_ cand leg.ea prevede expres aceasta [spre exemplu, tacita reloca;iune - art. 1810 I
aim. (1) C.c1v.]; I
b) daca par';lie au atribuit expres tacerii o anumita semnifica;ie juridica (de exemplu,
In cazul stabilirii modalita\ii de reJnnoire a unei conven\ii sau de denun\are a aces- 1
tela); l
, c) cand tacerea are valoare de consim;amant potrivit obiceiului sau uzurilor profe· I
L sionale [de exemplu., art. 1196_alln. (2) C.civ., in materia acceptarii ofertel]. ____ J
S9
p2lf\:ile sunt libere sa !ncheie orice acte juridice ~i sa determine continutul acestora,
In limitele impuse de lege, de ordinea publica ~; de bunele moravuri (art 1169 C.dv.,
care, sub denumirea marginala de ,,libertatea de a contracta", se refera la contracte,
temeiul art. 1325
s;nt:eza
eiementf!ior C.civ., potrivit carora ,,nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaiterale
: de m:1tnmt de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri", nrinrioi111
: zil pri1,ci1ii1.dui libertatii de voin\a poate fi sintetizat 1n urmatoarele idei:
- subiectele de drept civil sunt libere sii incheie ori nu un act juridic civil;
- subiectul de drept civil este liber sa aleaga cu cine va 1nche·1a contractul sau, dad
este cazul, cine va fi beneficiarul actului juridic unilateral;
daca se incheie un act juridic civil, piirti!e sunt libere sa stabileasca du pa cum doresc
continutui acestuia;
- partile sunt libere ca 1 prin acordul lor 1 sa modifice actul juridic pe care l~au lncheiat
anterior;
- partile sunt !ibere ca, prin acordul lor, sa puna capat actului Juridic pe care /,au
incheiat anterior.
subiectele de drept civil sunt libere sil incheie nu numai acte jwidice nu1n1tH.
acte juridice nenumite (art. 1168 C.civ.);
- cand legea nu prevede i'n mod expres altfel, par\ile sunt libere sa aleaga forma pe
care o vor da actului 1178
1. !imite!e trasate de normefe juridlce imperative {indusiv cele care reglementeaza
ordinea pubiica), precum side bunele moravurl;
- sanqiunea care intervlne pentru nerespectarea acestor limite este nulitatea abso,
luta relatlva a actului astfei
fE·•.
-limJti3rlle ·----de-;C~·le d-i;p~~i!li --~~~potrivlt c3rora nu toate e!em-fu~t~te un~Tl
cur11."'ct sunt rezuJtatul direct ~i nemij!ocit al acordulu1 de vointe ai p3rtilor: _I
a) contractu! de adez:une ··- volnta uneia d!ntce parti mal mult 'incheiere0 -
actu!ui dectit stabilirea conth1utu!ui acestuia (art. 1175 C.civ.);
b) cazul fn care p3rtfie au convenit elernentele esentlale ale contractului, dar ulterior
nu ajung !a un acord asupra elementelor secundare orl persoana c3.rela i-a fost ln-
credintata deterrninarea ior nu 1a o decizle, asti·el lnc5t instanta va dispune, !a cere-
rea oriciJreia dintre pfirtl, completarea contractului, ttnand cont, dupa fmprejurarl,
de natura acestuia 'ii de intentia par!iior [art. 1182 alin. (3) C.civ.];
c) stabilirea de ditre instan\a a cuantumului remunera\iei depozitarului, atunci cand
acesta nu este stabilit prin contract [art. 2105 alin. (2) C.civ.];
d) stabillrea de catre instanta a termenului de restituire a imprurnutului de con-
surnatie, daca acesta nu a lost convenit de par,i (art. 2162 C.civ.);
e) cazurile in care instanta poate aduce rnodificari contractului ori poate dispune Jn-
cetarea acestuia;
• de exemplu, reducerea cuantumului clauzei penale, in conditiile art 1541 alin. (1)
C.civ., adaptarea .contractului, fn caz de impreviziune [art 1271 alin. (2) lit a) C.clv.} j
' ori incetarea lui din acela?i motiv [art. 1271 alln. (2) lit. b) C.civ.j; '
1 3. limitarile impuse de ,,contractele obligatorii", in sensul obligativita\ii impuse de lege
,
1 de a lnchela anumlte contracte;
! w spre exemplu, obligativitatea lncheierii de contracte de asigurare de raspundere
civlla de c3tre propr!etarH de autoturisme; ·
JI. limitarile impuse de respectarea principiului nediscriminarH in alegerea parte- I
Ii nerului contractual. precum :;i de respectarea dreptului de preemp\iune recunoscut
L_d_e_l'."_l,l8 unor a nu mite categoril df'. persoane, (art. 1730 $iurm. 5.civJ: _ _ _ _ _ _~
J,J, 1. Lmm1enmea
Cc·nd•itii rnmu· art. 1204 C.civ., rezultil urmatoarele condi~ii ce trebule indeplinite, cumulativ;
· lative p.Bntru pentru valabil!tatea consimtamantului:
valabilitatea 1. sa fie exprimat In cuno~tinta de cauzii, adica sa provinil de la o persoana cu discer..
namant;
I tului 2. sa fie serios, adica sa fie dat cu inten\ia de a produce efecte juridice;
3. sa adica sa nu fie viciat.
b
62 ACTULJUH!DIC CIV!L CONTHAC1UL-!ZVOR DE OBLIGATI!
Cazuri in tare consim\amantul dat 1n gluma (iocandi causa), din prietenie, din curtoazie sau pura
lm,;es'le intf.~n- complezenta;
- consimtamantul a fast dat cu o rezervi3 mentala, cunoscuta de destinatarul Ed;
ce ef~cte - consim\amantul a lost dat sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea celui
dice 1 care se obliga (art 1403 Cciv.);
! manifestarea de
53
l'fU
. . ,-·--··-··--·····-···-.
~ vk:i!le de
.
sunt acele
~-- -·-·~··· . -····--···~~~.;;:ac.;e;:;;:;;;:;;;;;;;;;;t~
care afecteazEi caracterut ~j
lib er al de a !nchela un act juridic;
-- speclfic viclilor de es1e ca existd manifestarea de
consimtamant}, 1ns3 aceasta este a!terata fie In continutul sau mte1r,ct1Ja1,
con~tient {in cazu! erorii ~l al dolului), fie In caracteru! sau liber (in cazui vfolen\el ?l al
leziunli);
~ denumirea ma! exacta ar fi aceea de vicii ale vofntei juridice, deoarece vlciile
altereaza nu ci
4.1. Eroarea
Notiune
- viciul de consim\amant care consta in falsa reprezentare a unor imprejurari
incheierea unui act juridic.
Precizare Prr'""'" nu este de partea cocontractanta, ci se datoreaza chiar
in eroare (eroarea este spontana).
Clasificare
No~iune: falsa reprezentare a realita\ii cade asupra unor frnprejurari considerate im·-
portante de ditre par\i la momentul incheierii actului [art. 1207 alin. (2) C.civ.];
- daca partea ar fi avut o reprezentare corecta a 1·mprejurBr!i respective, atuncJ e-a nu
ar mai fl 1ncheiat actui juridic sau 1-ar fi incheiat in cu totul alte conditii.
Cazuri
1. eroarea poarta asupra naturii sau obiectului actuiui juridic ce se incheie (error in
negotium), 1n sensui ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar
crede ca incheie un alt
64 ACTUL jLJRIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOE DE OBLIGATil
au fast determinante pentru p3J1i sau pa rte lntr-o asen1enea m.3sur3 fncat, daca ar
fl fost cunoscuta lipsa acestora 1 actu! juridic nu s-ar mai fl lnche!at {C.S.J, s. civ.,
dee. nr. 160/1993, in Dreptul nr. 7/1994. p. 84);
"' eroarea asupra substantel obiectulul nu trebuie confundat5 cu viclile ascunse sau
aparente ale lucru!ui; de exemplu, va ti vorba de eroare In cazuf In care o persoana
m
a cumparat 0 tableta deja folosit<l, creziind ca este noua, schimb, daca tableta,
de~i nouil 1 are un procesor cu o defectlune de fabricatie din cauza c8reia unele
aplicatii ruleaza greu, devin incidente regufile prlvind obllgatia de garantle pentru
viclile ascunse;
4. eroarea poarta asupra identitatli persoanei sau asupra unei calitati a acesteia Tn
absen\a careia contractul nu s-ar fi incheiat (error in personam); eroarea asupra iden-
titili;ii sau lnsu:jirilor esen\ia!e ale persoanei cocontractante sau beneficiare a actului
juridic unilateral sau a stipula;iei pentru altul vizeaza, de regula, acteie juridice ln-
cheiate In considerarea unei anumite persoane, deci acte!e juridice intuitu personae;
i:i eroorea lezionarO {ce intervine atunci c§nd falsa reprezentare cade asupra valorii
econornice a contraprestatfef) nu este supusa reguli!or de la eroare (error in
substantiam), cl reguhlor de la leziune ca vidu de consimt3m3nt; prln urmare,
rezutta ca majorul nu va putea obtine anularea actului juridic astfe! Tncheiat decat
in condi\iile art. 1221 alin. (1) >i art. 1222 alin. {2) C.clv.;
" dispozl~iile privitoare la eroare se ap!ica In mod corespunztJtor ~l !n cazu! eroril de
cornunlcare sau transmitere, deci atunci cand eroarea poarta asupra declara1iel de
vo\nti?i or1 -c3nd declaratia a fost transmisa inexact prin lntermed!ul unei alte per-
soane sau prln mijloace de comunicare la distan\8 (art.1211 C.civ.).
Sanej:im1e
eroarea esen\iala atrage nulitatea relativa a actului juridic [art. 1207 alin. {l) C.civ.
art. 1325
Eroarea t~otiune:falsa reprezentare a realiti:ltH cade asupra unor lmprejurari mai putin impor-
ca
• tante la incheierea actului juridic, ·in sensul partea ar fl incheiat actul juridic !ii daca
J ar Ii avut o corectii reprezentare a acelor 1mprejurari, astfel incat nu este afectatii
I Qizuri
' 1. ero:are8 care prive;;te rnotive ale contractului 1 cu cazuiut -:n care
prin p3r\ilor asemenea rnotlve au fost considercte hot3r3toare 1207
l alin. (4) C.civ.];
j
1- eroar.ea neesentia!a poate atrage eel 111u!t o dirninuare (sau majorare) valor!c3 a I:
LF.'.estatiei, l~sa poate.r3rnane chiar ~l f~:~.~c;,in~ejurid!_~.~··"' ---~----
pozitie lega!Ei imperativ.3 care s-ar apllca §i conttactului ce urmeaz.3 a se fncheia (sa
presupunem ca T.V.A. ar ft de 5% la data ofertei de cump3rare a unui bun, 1nsa s-e
majoreaza la 30% p3n8 la data acceptarif ofertei respective), dlspozitie care, dacG
sa
ar fl existat anterior, l·ar fi determinat pe ofertant nu maf doreasca !ncheierea
contractu!ui respectiv, atuncl ofertantul poate sa invoce eroarea !n privinta ofertei
de a contracta;
$ referlrea la dispozitii legal€ previzibi!e sugereaza ca ar putea fi vorba de o eroare
de drept ;;i 1n cazu! In care, dupa 1·ncheier-ea actu!ui juridic, se adopt3 o norma juri-
dicii ce ar urrna sii se ap!ice, prin derogare de la art 6 alin. (2) C.civ., ,; efectelor
vHtoare ale a(;telor jurldice Jn curs de executare. Totu;;l, apredern ca lntr-o astfel
I de situatle ar fi incldent art 1271 C.civ ... care reglementeaza impreviziunea, Jar
1
I
l
numai !n mod exceptional; In functie de lmprejur8rile partlculare ale spe\ei .$i i
numai daca nu sunt aplicablle preveder!le art. 1271 C.civ., s-·ar putea invoca eroa-· (
rea de drept, -;n sensu! existentel unor dispozltii lega!e !mprevlzlbi!e. !
.. - · · - - - - " · - - · · · - · - - - - - - - · - - - - -.. ·--···~~-~-~·~··· ---~~
-:0
~·
66 ACfUL JURIDIC CiVIL CONTHACTUL- IZVOR DE OBL!Gl"Ji!
sa
, trebuia fie asurnat de acest:a {art 1209 C.civ.);
I m ciind partea aflat@ In eroare a fost negHjenta. nu se rnai justific2 aplicarea unei !
sanctiuni ce ar urn1a sa produca efecte $cl asupra 11nel a!te persoane; rnen~lnerea l
actu!ui juridlc lntr-un asemenea caz poate fi privit8: ~i ca o prel~tampinare a [
1-- .
, (ntfi!'nt de
prejudiciului care s-ar fi pricinuit cocontractantului daca s-ar anula contractuL \
·1~--c-a-ra-~terul scuzabil se aP~~·Ciaza fn Practi-~·a, d~~ regul~·: dup5 un··-criteriu s!J.biectiv (in ·j
aorer:ie1·e a concreto), cle la caz la caz, in raport de experienta de viata, de pregatirea !ji de alte
caracterului r date care ii privesc pe eel aflat in eroare;
scuzab!I - se poate recurge ,i la un criteriu abstract {obiectiv), anurne cornportarnentul unei
persoane cu o diligen\a rnedie "intr-o situa\le slrnilara;
!il de exemplu, daca un vtinzator cere un pret foarte mic pentru o mobila pe care
Proba erorli nu poate facuta dlrect, ti numai indirect, prin probarea unor ele-
sa rezulte starea subiectiva a celui care pretinde ca a avut o falsa
re1JrE,zent<ire a reaiitil1;ii atunci cand a incheiat actul juridic;
j -fiind vorba de un fapt juridic stricto sensu, eroarea poate fi probata prin orice rnijloc
' de inclusiv prin declaratii de martori ,1 prezurn\ii, iar sarcina probei apafiine
care invoca eroarea in cares-a la lncheierea actului
in cazu1 actelor juridice bilatc:ra!e sau plur!laterait.: . nu este necesar r.a fiecarr::
sa se Jn eroarel pentru a fl In vlciulul de cons!mt5rn2nt d este sufi-
cient sa cad3 In eroare nunTcil una dintre- dac5 arnbe!e p2rtl rnat rnul-
te part;i, Jn c3zul contractelor p!urllaterale) au fost ln eroare, flecan:: se poate ""'vcb
de eroarea ln care s~;:.; aflat;
jurisprudenti!t: s-a deds i"n cazuJ ln care contractul de ln1prumvt s~a lrH.:heiat "in
form8 autenticB, nu s-ar putea invoca eroarea asupra naturii juridice a actului .]i
nici eroarea asupra persoanel cocontractante dec§t daca partea se 1nscrie in
deoarece este vorba de con1haterea unor constatBri personale ale notarului public
\prezenta p.3rtilor, continutul declaratfflor !or, faptul ca ji s-a citit contractu!
anterior semniirii) (CA Bucure;;ti, s. a IV-a civ., dee. nr. 425/1999, in C.PJ.C. 1999,
p. 44), De prlncipiu, iar nu la situatia concreta din spetii, solutia tre.buie nuantata,
deoarece s~ar putea invoca, spre exemplu, eroarea asupra- persoanei cocontrac-
tante, dar nu cu privire la ldentitatea acesteia, ci In sensuf ca parted a avut o
reprezentare falsa a existentel unor legaturi/ raporturi cu acea persoana;
a partea care este victirna unei erori nu se poate prevala de ace.asta contrar exi··
gentelor bunei-credinle (art. 1212 C.civ.); i
m eroarea nescuzabil3 ~i eroarea asumata nu pot conduce !a anulabilitatea actu!ui \
mij-
_iJ.oace vldene, pen!.'.." a o determina siiincheie unJi'1"'.'lil__<J<:l_jurldic (art. 1214 Cdv.). I
1
Precizari ! dolul este o eroare provocata, iar nu spontana, precum eroarea propriu-zisa;
i sfera de aplicare a doiului este mai mare decat cea in cazul erorii, 1ntrucat, potr!vit I
i art. 1214 alin. {2) C.dv., partea al carei consimtamant a fost viciat prln dol poate cere ,
l_anular.e.a cont_ractului, chiar dad§ eroarea 1n cares-a aflat nu a fost esentiala; ,___J
68 ACTUL JUlliD'C CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGATll
sugestie sau capta'}ie, adici In specu!area afectlunii sau pasiunli unei persoane
pentru a o determina sa faca o donatie sau un legat;
- dad\ elementul obiectiv consta intr-o fapta omisiva, se vorbe>te despre do! prin reti-
cent6, care se concretizeaza in ascunderea sau necomunicarea celeilalte par(i, in mod
fraudulos, a unei imprejurari (esen\iale sau neesentiale), pe care aceasta ar Ii trebuit
Cet'inta dolului
- manoperele videne sa provinii de la cealalta parte, de la reprezentantul, prepusul
dolului ori gerantul afacerilor celeilalte parti sau de la un ter(, 1nsa, in acest din urma caz,
numai atunci cand cocontractantul a cunoscut sau~ dup.3 caz, ar fi trebuit sa cunoasca
existenta dolului la incheierea contractului [art_ 1214 alin. (1) ,; (3) 'i art 1215 al in. (1)
Cdv_].
b9
din aceasta ar rezulta c3 dolul este aplk~abil doar acteior jurldlce bile-
deoarece numai Jn caz:..il accstora se poate vorbi de
ca do!ul (sub forrna captatiei s-au poate fi 1ntJ!nit ;;i 'in c:szul acteh)r 11mc"'"
unl!aterale; Tn acest c.3z 1 nu mai este necesar8 lndeplinfrea cpr·int<>i
, altfel, potrivit art 1038 alln. (2) C.civ., doiul poate anularea te,;ta1n<1n!ultJi.
! chiar daca manoperele dolosive nu ;:nJ fost savar~ite d€ beneflciaru{ dis.pozi\iiic:rtesta~
mentare ~i nicl nu au fost cunoscute de catre zcesta;
- In cazu/ ln care nu ar fl indeplinit3 aceasta cerinta a dolului, actul juridic bilateral
este totu~i anulabii daca sunt intrunite cerintete erorii esentiafe; daca nu sunt indep!J-
nite cer!ntele erorii esent!ale, victima doluiul comis de un tert are !a lndemana numai
o actiune in despagubire 1mpotriva tertului, autor a! dolului [art. 1215 alin. (2) Cciv.L
nu !nsa ~i lmpotr!va r.eleilalte p13rtl contractante, care este strain3 de dolul ln
- in actuala reglementare, nu mai este necesar ca dolul sa fie determinant pentru In·
Nulitatea sanctiunea ce intervine In cazul dolului este nw'itatea relativii a actului juridic afec-
reiativ.3 tat de acest viciu;
- nu este necesar ca dolul sa fie comun-, adlca sa existe pentru fiecare parte a actului
juridic bilateral (sau plurilateral); dacii exista reciprocitate de dol, fiecare parte are
dreptul sa ceara anularea actului pentru dolul a carui victima este;
- chiar si 1n situatia 1n care manoperele frauduloase intrebuintate de una dintre parti
nu au determinat 1nsa§i 1nchelerea actului juridic, d numai acceptarea de catre cea-
lalta parte a unor clauze mai ptJ\in favorabile, se va putea invoca nulitatea relativa a
lntruc§t dolui este o eroare provocata, s·a pus prob!erna daca ar fi po:>ill11a
rea, prin anaiogle.. a dispoz.ltlllor art. 1213 C.civ. referitoare !a adaptarea cantractufai,
fn masura i'n care ln1prejurarfle concrete ale permit aceasto_; solutia majnritara
este In sens negativ 1 avand in vede-re cB do!ul presupune 1ntent1a fraudulnas3 <'.! urieia :
dintre p3rtl 1 a5a !neat actul juridic nu ar trebui mentinut decat daca partea indus8 Jn I
eroare aceasta; in plus, daca legiultorul ar fl vrut sa facB aplicarea $i 1
Praba ao1nrn1u
Celceinvoca - dolul nu se prezurni\ [art. 1214 alin. (4) C.civ.], deci, persoana care solicita anularea
do!u! trebuie actului juridic pe motiv ca a avut consim\amantul viciat prin dol trebuie sa laca
sa I! dmte- dovada acestuia;
deasd m de exempfu, 1ntrMo speta, s-a .s.ollcltat anularea, pentru do!, a unui contract de v3n-
zare av8nd ca obiec..t un teren, pe motlv ca vanzatorul nu !-a !n~tilntat pe cumparator
de existenta unor magistrale de transport a gazului metan pe terenul respectiv, !nsa,
din probele administrate, nu a rezu!tat ca vanzatorul avea cuno~tint5 de existenta
acestora, i.ar dolul presupune un element subiectiv, anume lntentia de a induce In
eroare (LCC.J., s. civ., dee. m. 5149 din 3 decembrie 2003, www.scj.ro);
-fiind un fa pt juridic stricto sensu. eel care pretinde ca a lost indus In eroare poate fa.
ce proba dolului prin orice mijioc de proba, inclusiv prin declaratii de martori :;i
prezurntif;
- spre deosebire de proba erorii, dovada dolului este mai u~or de facut datorita ele-
mentului sau material.
4.3. Violenta
4.3.1. Nofiune
v!ciul de care consta In amenintarea unei persoane cu un rau
natura sa ii produci\, fara drept, a temere ce 0 determina sa fncheie un act juridic, pe
care altfel nu 1-ar fi lncheiat;
8
vidul de consimtam8nt al violen!ei poate fl 1nt.3lnlt ~j In cazul persoanelor juri-
dice, avand in vedere ca 1egea nu face vreo dlstinc\ie 1n func~ie de victima ame-
nin~arii $i ca persoanele juridice 1~i exprima consim1amantu! tot prln intermediul
Clasificarea violentei
fritBrmi de-: - in functle de caracteru! arr.enintdril, ameniritarea estc fegitirnfi {justii) sau
clastficare ma
nu const!tuie viciu de cons1mtamant;
~ de exemplu, cazu! creditoruiul care YI arneninta cu darea ·i·n judecata pe- debitoru1
sau; In cazu! in care acesta din urm3 nu l~i execut8 de bunavo~e- obligatla;
- dadi 1nsa amenin\area cu un drept a fost un prilej pentru creditor de a ob\ine un
avantaj exagerat c?i injust, atunci violen~a va deveni neiegttirnii, constttu!nd vlciu de
consim\amiint (art 1217 Cciv.);
s fotos!rea unul mij!oc legal lntr-un scop ilicit, daca nu sunt lndeplin!te cerinte!e
va fi ca un abuz de
- urmilre~te sa induca o temere fara drept,, astfel lncat constituie vicfu de consimta-
mant, atragand nulitatea relativa a actului juridic incheiat sub imperiul ei;
"'de exempfu, pentru a determina o persoana sa 11 faca o donatie, cineva o ame·
cu vatamarea
.
4.3.4. Cerintele violentei .
! Temerea sa fie - temerea insuflata sa fie determinanta (justificata) pentru inchelerea actului juridic
determinanta civil [art. 1216 alin. (1) C.dv.];
_., temerea insuflata este determinanta atunci cand partea amenintata putea sa
72 P,CTUL JURilJIC C1VlL CfJNTRACTUL IZVOR DE 08UGATl!
cont ~i de starea
2V'·'"'"' sanatatf'.3 '."?i caratteful ce!ui (J5LJpra caruia 5-<J exercitat preCLJl(l :;;i de
orlce att3 ce a st.area acestuia !a rnornentul !ncheieril
contractului [art 1216 alin, (4} C.civ.], decl criteriu! de apreciere est-e unul sublectiv,
iar nu obiectiv, ----~~~----------··~~-~~-~ ----------- -- -------1
an1en1iritar;,a sa fie (nelegltin1a);
astfel violen~a viclu de consirntamant Jn cazul Jn care, de~i se
reaiizarea ~u1ul dreptl s-ar folosi mjjloace ilicite;
rn spre exempfu, pentru a obt!ne recunoa~tetea datorlei de c@tre debitor, creditorul
Leziunea
Notiune
'
de consim\amilnt care consta ln prejudiciul material suferit de una dlntre
a !ncheierii unui contract
lezlunea consta in disproportia vadita de valoare lntre prestatii 1 ce
Jn chiar momentul !ncheierii contractului;
cazul minorului1 notiunea de paguba prime~te un lnteles mai !arg, putfind fi vorba
de de el la sau ori la alte
aplicare
l%~zJunea sii fle vorba de un act de a<iministrare;
I tn t.azul actul juridic de dispozi\ie incheiat de minor singur, Iara incuviin\are1 este an1J1arn1.
m!noruhJ; chiar fara a ti lezionar;
,_ 'in cazul actelor juridice de dispozitie care, potrivit art. 41 alin, (3) C.civ,, pot fr fn-
cheiate de minor singur daca au caracter curent, se execut8 la momentul lncheierii lor
~i sunt de mica va?oare, practic, nu se pune problema leziunii;
- actul juridic de conservare nu poate fi lezionar, !-ntrucat este, prin defin1tie, intot-
deauna util celui care ii incheie;
•In mod exceptiona! 1 se poate admite leziunea ~i 1n cazul unui act de dispozitie
1·nchelat de un minor cu capacitate de exercitlu restransa; astfel, In leg8tura cu
veniturile obtinute ca urmare a acte.!or juridice privind munca, inde!etnicirile artls-
tlce sau sportive ori referitoare !a profesia sa, rn1norul cu capacitate de exercitiu
restransa ar putea sa incheie singur acte de dispozitie 1n mod valabil; sub aspectul
!eziunli, acte!e juridice prir. care minoru! dlspune singur de veniturile dob3ndite In
condi\iiie art. 42 aiin. (2) Cciv, sunt supuse art.1221 alin. (3) Cciv., iar nu art.1221
aiin. (1) C.cfv. deoarece legea nu a lnteles sa confere minorului respectiv capa-
1
111
daca sunt acte jurldice aleatorii, nu se poate stabili, la data fncheierll actului juri-
dic, daca exista o disproportie lntre prestatii, deoarece nu se cunoaste lntinderea
prestatl11or;
mde altfel, potrivtt art. 1224 C,clv., nu pot fi atacate pentru lezlune contractele
contracte anume de
Sanctiunea le2:iu:nu
leziunea
j·n cazul
uneia dint?e
poate cere:
1. anularea contractului;
- actiunea 1n anulare este admisibila numai daca leziunea depa'iec;te jumatate din
valoarea pe care o avea, la momentul 1ncheierii contractului, presta\ia promisa sau
e><ecutata de partea lezata, iar dispropol\ia trebuie sa subziste pana la data cererii de
anuiare [art. 1222 alin. (2) C.civ.];
2. reducerea sau,
Yndeplinirea conditiei
' .
'
- textul dt-: lege prezint3 interes practic Jn Tn can:: partea al carel
m8nt a fost vic!at prin leziune solicitii anularea contractului;
contractu!ul este posibll3. ati1t In ipotcza leziunH !·n cazul mlnorcdui1 c3t ~i
cea a leziunii l'n cazul
froarett
Structurfi ·1'·--~ element subiecti~:--- -. r_:·element A - element ~--; ~ j~ ma}~rl: element
I I subiectiv :;i subiectiv ~i subiectlv ;i element
.i'
torii ?I tranznctier, lor aleatoriC tranzac-
1
j• contracte expres
stab11lte de lege .
... ·--·--- j -=-3'~ni d;;-ia momentul T:~,~ - I -3 ani de cand a ·~~-;:;nan de la mo----!
act:iur1ii in I la care eel indreptilt1t, z1ua cand a I incetat vlolen\a mentul 1nche1eri1 ac-
am.ilare ' reprezentamul sau legal lost des- [art 2529 tului [art. 1223
ori eel chemat de lege , coperit / alin. (1) lit. a) i alin. (1) C.civ.j.
sil ii incuviin\eze sau sa i
[art. 2529 i C.civ.], I
ii autorizeze actul a cu- alin. (1) lit. b) · I
noscut cauza anularii, C.dv.].
termen care incepe sa
curga nu mai tarziu de
implinirea unui termen
de 18 luni de la mo-
I
'1·
Nopune
-Codul civil distinge intre:
1. obiectu! contractului: operatiunea juridica, precum v3nzarea? locatiunea 1 fmprumu-
tul 5! altele asemenea, corwenitii de piirti, astfei cum aceasta reiese din ansamblul
drepturilor si obliga\iilor contractuaie [art. 1225 alin. (1) C.civ.]; si
obiectu/ ob/igatiei: prestatla la care se angajeaza debitorul [art.1226 alin. (1) .
in anumite cazuri, s-ar mai putea distinge si obiectu/ prestajiei, adid\ bunu! ia care
refera presta\ia (obiectul derivat al actu/ui juridic);
obiectul este o condi\ie de fond, esen\iala, de validitate si genera Iii a actului
drept patrimonial de catre 0 pa rte contrac- tre allele, obligatia de a preda lucrul cum-
tantii ln schimbui pliitii unui pr€\ de catre pJr3torului, \ar aceasta abllgatie are ca
cealalta coritractanta,
Conditil ·- detern1inat; - determinat sau determinabil;
.. ficit. -iiciL
Sanctlune - 'In cazul nerespect5rii condi~iilor es<en\ial12, In cazu! nerespectarH conditlilor eS<entiai•'·
intervine absolutil. nulitate
78 1~CTUL JURIDIC CIVIL CONTilACTUL- 1ZVOR DE OBUGATI!
valabilitatea obiectului anumitor acte juridice civile e"ista insa ;;i cerin\e spe·
dale:
1. sa fie un fapt personal al celui care se obliga;
sa
2. existe autoriza\ia administrativa sau judiciara prevazuta de lege;
actele de derivat
Obiectul sil fie ~ natura unor acte ju rid ice lmpune ca obiectul lor sa priveasca numai anumite bunuri;
c!n::umscJ·is '" spre exemp!u, imprumutul de folosinta prive51te numai bunuri neconsumpt!blle,
anumitor 1'mprumutul de consumatie nu poate prlvl decat bunuri fungibi!e ~i consumptfbife
bunuri naturii lor1 gajul se refera la un bun mobH etc.
, - prestatia (obiectul obliga\iei) trebuie sa fie determinata sau eel pu\in determinabila
I obiectul j la momentul incheierii actului juridic \art. 1226 al in. (2) C.civ.], ca, de altfel, ~i obiectul
I sa fie derivat (bunul);
determinat sau "cand obiectul prlve~te un bun individual determinat (res certa), prin ipoteza.
1
' cej aceasta cerinta d€ valabiHtate a obiectului este 1ndeplinita~
i determinabil • daca este vorba de bunuri determinate generic (res genera}, cerinta este lnde-
pl111ita fie prin stabilirea preclsa a cantit3tii, calita\ii {obiectul este determinat ~l
atunci c§nd partile stabilesc cantltatea, fara sa precizeze lt1sa ca!itatea, fntruc3t,
partile nederog§nd prin stipulatie expresa, l;;i va g3si apllcare crlteriul legal de sta~
bilire a calitatii, criteriu prev2zut de art. 1486 teza a ll·a C.civ., potrivit caruia debi-
toru! nu este !iberat deca-t prin predarea unor bunuri de calitate eel putin medle}, a
valorii (lntr-o asemenea sltuatie, se spune ca obiectul este determinat) 1 fie prin sta- 1
bilirea numai a unor criterif de determfnare, care se vor fofosi In momentui execu- '.
tarli actului juridic (in acest caz, se spune di obiectul este determinabil]; i
i corect, d11igent ~i echidistant; daca terj;u! nu poate sau nu dore~te sa actioneze or1 j
. L aprecierea sa este In mod manifest nerezonabna, instanta, la cererea partli intej
~"---···-------.. . ···--·-----··----·-·~---
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGATU 79
lnstrilinate prin acte juridice civile, indfferent ca ar fi vorba despre bunuri care pot
circula nelngradit sau despre bunuri care pot clrcula 1n condit1l restrictive.
Sanqiune
- lnchelerea actului juridic cu nesocotirea interdictiei de lnstr6iinare sau a cerintelor
restrictive de drcula\ie a anumitor bunuri atrage sanctiunea nulita[ii absolute a
I
l:···
82 ACTOLJURID!C CIVIL. CONTRACTiJL .. IZVOR DE OBLIGil}ll
sa [art. 1283 alin. (1) C.civ.J; in caz contrar, eel care se on~ctJeo·•a
ta a determina un tert s5 !ni::heie sau s3 ratiflce un act este tinut sa
repare prejudiciui
I ccuzat daca tertul refuz8 sa se oblige [art 1283 alin. (1) C.clv.];
: -Tn acteie juridke cu caracter strict personal (tntuitu personae), precurr1 contractul de
~
, mand.at, :o~traLiul de antrepr~za, con~ractul de a~g~jare a unui avocat etc. 1 ob!ec~ui
trebu1e sa fie o persona!a a ce!u1 care se obhga, deoarece cocontractantul a in-
cheiat §!Ctul i~Ei'.:iic ir~_con.~iderarea f0su~1'rilor ace.~!.~.'.~· ..............- .. --··-···--··-~
5.3.8. t:xistenta a
de
In cazul actlvita\ilor care trebuie autorizate de orgimele competente, dreptul de a
desfa~ura asemenea activitatl se na,te numai din momentul obtinerii autoriza\iei res·
administrative pectlve, daca prin lege nu se prevede altfel, sub sanqiunea nulitiitii absolute a actelor
s:au ~l operatiunilor lncheiate fara
autorizatiile necesare (art, 207 C.civ.);
ori a altei · 1n cazul unor acte juridice care au ca obiect (derivat) anumite bunuri, sub sanc\iu·
ce1rinlte jJ?e· nea nulita\ii absolute, actul juridic nu poate fi incheiat daca nu se ob\ine autoriza\ia
vazute de administrativa prevazuta de lege (spre exemp/u, Legea nr. 295/2004 privind roo1m•111
al
6.1. Noth.me
- motivui care determina fiecare parte sa lncheie contractul (art. 1235 C.dv.);
· motivul determinant se poate referi fie la lnsu,iriie unei prestatii, fie la calita1ile
unei persoane;
• motivul determinant este concret ?i variabil de la o categorie la alta de acte juridice
civile ?i chiar In cadrul aceleia'?i categorii de acte juridice civile;
m de exempfu, 1·n cazu! contractu!ui de vanzare, scopul mediat consta in destinatia
CoUtt:l - cauza exista cand partea are aptitudinea de reprezenta (prefigura) corect faptele
i ex:fste sale ori consecintele acestora; 1n alte c:uvinte, 11psa cauze-l se poate datora lipsef discer-
namantulul;
- lipsa cauzei indude ?i ipoteza In care cauza este jalsa, deci cand partea s-a aflat
lntr-o eroare esentiala ~i scuzabil.:J asupra existentei cauzei, adlc3 asupra motivului
care a determlnat-o sa 'incheie actu\ juridic;
w de exempfu, s-ar putea obtlne anularea unul legat pentru lipsa cauzei (cauza falsfi)
daca se face dovada ca testatoru! nu a ~tiut ca i se va na5te un copil (ceea ce implic3
necunoa;;terea 1 de c3tre testator, a sarcinii temeii) ;;i ca, daca ar fi cunoscut aceasta
!mprejurare, nu ar mai fi !asat legatul;
- existenta cauzei se apreciaza prin raportare la momentul lnchelerii actului juridic;
a dacii lmprejurarea care a determinat pe una din partl sa lncheie actu! juridic a
suferit modificari sau a disp5rut pilna la executarea <Jcestuia1 atunci nu se va pune
prob!ema anul3rii actu!uf juridic pentru llpsa cauzei, ci, dupa caz, probiema revizuirli
efectelor pe temeiul irnpreviziunii, a riscului sau chiar a lez!uniL
--- lipsa cauzei atrage anulabi!itatea contractulul, cu excep\ia cazulul Tn care contractul
a fost gre]it calificat 'ii poate produce alte efecte juridice (art. 1238 alin. (1)
'1l i'n situatla cauzel false, nulltatea re/ativ8 a a:ctului juridic va intervenl numai dacB
de eroare ca vicfu de
este ilicita atunci cand este contrara legii 'ii ordinii publice [art 1236 a!in. (2)
precum ;;l atuncf ci311d actul juridic este doar miHocul pentru a eiuda apiicarea
unei norme legale imperative-frauda la lege (art. 1237 C.civ.);
- In cazu! actelor juridice nenurnite 1 ar putea sa alba caracter lllcit nu numai motivul
determinant, ci chiar prestatia la care se obliga una din paf1i;
111
spre exemplu, contractul prln care Primus se obnga sa 1i plfiteasca lul Secundus o
de bani o
- cauza lliciti! nulitatea absolutii a actului Jurid.tc dac;:3 este comun@ ori, In caz
rn1'1trar,d.aca ceala!til .a cunoscut~o sau, ·1mprejur~ir1, tr-r;;buia s5 o cunoasca
!_art 1238 aiirt (2) C.dv.]; prestatk3 primit8 sau executata In terneiu! unei cauze iHcite
rbirn8ne lntctdeauna restltu!rii 1638 C.civ.);
v doca !a lncheierea unui contract doar una dlntre p3rtl a urm8rlt un scop ilicit, 1ar
ce.alalt3 parte nu a cunoscut ~l nic! nu trebuia sa cunoasca ace.as.ta lmprejurare,
apreciem ca respectivul contract este va!abll, cu exceotia cazului in car~ o norma
specia!a, inclusiv apartinEind alt-el ramur\ de drept, ar dlspune a!tfel;
o pot exista norme speclale care sa sanei;:ioneze cazuri particu!are de cauz-5 llicita <:u
nulitatea relativa, de exemplu, art. 1() alin. (1) din Legea nr, 78/2014 privind reg!~
mentarea activlti3tii de vo!untarlat ln Romania interzlce, sub sanctiunea anulabili··
t8:1ili incheierea contractuluf de voluntarlat in scopul de a evita incheierea unui con-
tract Individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prest8ri de serv1cii
~--·orl a ~;tu1 .~ontract civil cu )l~lu one.~os pentru ..efectuarea prestatiilor r~spective.
fie iniJrtHa
Cau:za cauza este imorala atunci cand este contrara bunelor moravuri [art, 1236 alin. (3)
i s:& fit:~ moralil C.civ,];
111 de exen1plu, s-a decis ca antecontractul de v§nzare lncheiat pentru a se men\ine
cauza este prezumata ca exista, chiar daca nu este expres prevazuta 1239
(1) Cciv.J ~i ca
este valabila, pana
la proba contrara [art, 1239 alin. (2) C.civ.];
eel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei; fiind vorba de un
este admisibil de
, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
/.1,CJULJU!t!DiC ClVIL CON!RACTUL-lZVOR Df.
- regula de drept potrivit careia sirnpla manlfestare de voln~a este nu nun1ai nece- ·
sara, ci ,; suflcienta pentru ca actul juridic civil sa ia na,tere in mod valabil sub aspec·
tul formei care 1mbraca manifestarea de voin\a facuta in scopui de a produce efecte
juridice 1178
-in 1nieles restrans, forma actului juridic civil este guvemata de principiul consensua-
lismulut, care, la randul luf, reprezlnta o aplicare, In aceasta materie, a princlpiului
liberta\ii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voin\a);
lorma actului - pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea de vointa nu trebuie sa
1mbra·
o formii
eKpresa cu caracter general al prindpiului
- contractul se 1ncheie prin simplul a cord de voin\e al partilor, dad! legea nu impune
o anumita forrnalltate pentru 1ncheierea sa valabila (art. 1178 Cciv.); excepliile
cons.en~ trebuie sa fie expres ,, iimitativ prevazute de lege,
suaHsrnultii
-
: Reglementarea expresa am.1mite de
in materla contractului de vanzare, cu excep!ia cazuriior prevazute de lege ori daca
I din vointa par\ilor nu rezulta contrariul, proprietatea se strilmuta de drept curnpara·
! torului din n1omentul lnchelerli contractului, chiar daca bunul nu a fost predat orl
i
pre\ul nu a fost platit Inca (art. 1674 C.civ.); j
. '
-In materia contractelor translative de drepturi reale, drepturile reale se constituie )i I
. se tr·ansmit prin acordul de voln\e al pa1'\ilor, chiar daca bunurile nu au fast predate, '
) daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate, ori prfn individualizarea bu- !
l_rltir~()i:,_daca a~ordul poa~t~ asupra~nor bunuri de gen [art.12~3 alin. {1) Cciv.J. . _j
7
forn1a l\!otiune: conditie de validitate, esent1ala §i speciala 1 care consta in necesitatea lnde-
validitatem lormalitatilor prestabilite de lege, in lipsa dirora actul juridic civi! nu
na!?te In mod vaiabil.
l
1
~:orma
nulitatea absolutG a actului '!ncheiat cu
Noth.me: cerin\a care consta in intocmirea unui lnscris cu scopul de a
: ad juridic civil.
! zm?tl£111£me·m Sa11q;im1e: imposibilitatea dovedirii cu un alt mij/oc de probii a actului juridic incheiat
acestei forme.
fcrma pentru lllotiun•;: fmmo>lit,,ti10 care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic
opozabil ~i persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drep-
turilor sau intereselor lor.
Sanciilme: inopozabilitatea fata de terti a actului juridic 1ncheiat cu nerespectarea
acestei forme; ter\ii sun! in drept sa faca abstractie de actul juridic civil ce trebuia sa
le adus la sa
deci \i
- daca partile s-au lnvolt ca un contract sa fie lncheiat Jntr-o anumlt3 forma; pe care
!egea nu o cere, contractul se socote~te valabil, chiar daca forma nu a fast respectata
1242
7.2. Forma
• excepjii:
a) legatul poate fi revocat si In mod tacit (art 1052 Cciv.);
b) desernnarea tutorelui de c3tre pi3rirn:e poate fi f3cuta nurnai !n forrna autcnUc3 1
"1ns3 revocarea poote fl f<3cut;; chlar ~i printr-un lnscris sub se1nn'3tura prlvata
114 ::.:..c.:!::.___________________ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
--\------=°'-=.:=-:.::::
1ser1ctiun11a -· nulitaten obsolut6 a actulul juridic civil tart. 1242 ali"- {1)
! nerespect'lrii
; formei ad
t--1!~.!Y!~"!pte~
: ate - conventia matrimoniala, care, sub sanctiunea absolute, trebuie 1ncheiata
formei ad prin inscris autentificat de notarul public !art. 330 alin. (1) C.civ.];
validitatem -partajul conven\ional in timpul comunita\ii de bunurl iart. 358 a!in. (1) C.civ.];
- iichidarea regimului legal al comunita\ii de bunuri pe caie conven\ionala [art. 355
alin. (1) C.civ.);
- renuntarea la dreptu! de proprietate asupra bunului imobii 1 inscris In cartea funciara
[art. 562 alin. (2) C.civ.];
- contractul de dona\ie [art. 1011 alin. (1) C.civ.];
- promisiunea de dona\ie [art. 1014 alin. (1) C.civ.];
- testamentul (art. 1040 C.civ.);
- revocarea expresa a unui legat [art. 1051 alin. (1) C.civ.];
- renun\area expresa la succesiune [art. 1120 alin. (2) C.civ.];
-Tnlaturarea efectelor nedemnita\ii de drept sau judiciare [art. 961 alin. (1) C.civ.];
- partajul succesoral in cazul existen\ei bunurilor imobile succesora!e [art. 1144
alin. (1) teza a II-a C.civ.];
- conven\iile care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza a ft inscrise ln
cartea funciarii, care, sub sanctiunea nulita\ii absolute, trebuie sii fie incheiate prin
lnscris autentic (art. 1244 C.civ.);
- lnscrierea In cartea funciara In cazul lnstrain3rii ~i const\tuirii de drepturi reale
imobiliare [art. 885 alin. (1) C.civ.j, cu precizarea cil prevederea lega!a referitoare !a
caracterul constitutiv al 1nscrierii in cartea lunciara se va aplica numai dupa linalizarea
lucrarilor de cadastru pentru fiecare unltate administrativ·teritorialii, pana la acea
data inscrierea lacandu-se numai in scop de opozabilitate iata de terti;
-vanzarea unei mo~teniri [art 1747 alin. (2) C.civ.];
- contractul de intretinere (art. 2255 C.civ,);
- contractul de arendare, care trebuie 1ncheiat in scris, sub sanc\iunea nulitatii abso-
lute [art, 1838 alin. (1) C.civ.];
fidefusiunea, care trebuie asumata In rnod expres printr-un lnscr!s 1 autentic sau sub
semnatura privata, sub sanqiunea nulitatii absolute {art. 2282 C.civ.);
i -conventia de constitulre a unui drept de ipoteca imobiliara, care se lncheie ln forrna
; autentica de ditre notarul public, sub sanc\iunea nulitil\ii absolute [art. 2378 alin. (1)
C.civ.] sau mobiliara, care se 1ncheie 1n forma autentica sau sub semnatura privata,
I! sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 2388 C.civ.);
' '"jarisprudenfO: lnserarea In conven1ia piirtilor {un contract de credit) a unei clauze
prin care debitorul constituie un drept de ipoteca imobiliara In favoarea credito-
L ·-·-ruiul nu este s~fkienEa, ~.~ta vreme conventia nu a.Jost !nchelcta T.~ forma auten-
89
alin. (2)
-M contractul de cr:!slune a drepturilor asupra care, .sub nulit3~H,
trebule fncheiat ·1n serfs [art, 41 aiin. din nr. 84/1998 prlvind marcile ?i
indica~;iile gBografice, republicat5];
- exprimarea In scris a conslmtamantuiui de a dona organe tesuturi 5i celu!e de
1
umanil, In scop terapeutic [art. 144 alin (1) lit. a) din nr. 95/2006 pri·
vind reforrna In domeniul saniita\11, republicatiil;
contractul de voluntariat, care trebuie lncheiat In forrna scris.J, in limba romZina,
forma scrisa fiind obiigatorie pentru incheierea valabila a contractului [art. 11 alin. (1)
din legea nr, 78/2014 privind reglementarea activitatli de voluntarlat in Romania]:
I - actul de mecenat, care se inchele 'in forma autentica !art. 1 alln. (4) din
I J m. 32/1994 privind sponsoriz~!"a, c.u modifidlrile >i ccimp~i:ijrile ulterloare] etc.
f H·a~mnea
consta 1n lntocmlrea unui de a dovedi actul
anumitor acte jurid1ce civile;
h1stituJrii - avantajul practic pe care ea 11 prezinta, in sensul ca aslgura redarea certa ~i fidela a
forrnei contlnutului actului juridic civH Ji, prin aceasta, fie preven!rea unor eventuale litigii 1 fie
U$Urarea sarcinil organului de jurisdic\ie ln ceea ce priVe$le stabilirea situatiel de fapt
determinata.
-forma ad probationem este obligatorie, iar nu facultatlva;
- nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil,
ci, in prlnciplu, sanc\iunea care intervine consta in imposlbilitatea dovedirii actului ju·
civil cu un alt de
1. institulrea formei od probationem pentru o anumita categorle de acte jurldice
civi!e anume cele care au un obiect de o valoare mai mare decat cea prevazuta de
1
----~------ -----------------------~--------"··--~------
8.1.. 1. Notiune
ev<ernmf>nt viitor ~i sigur ca realizare, la care este am.anat3 lnceperea sau,
dupa caz, stingerea exerci\iului drepturilor subiective civile !ii a executarii obliga\iilcr
civlle corelatlve.
92 ACTUL JURIDIC CiV!L CONTRACTUl - IZVOR DE OBUGAfil
Crite1·iu! de dupa efectele produse~ tennenul se ctasific@ ln t.ermen suspensiv ~! termen extinctfv_
ch;,;sifii'.'.are
-· amana, p5nB la lrnplinlrea lui, inceputu1 exerc!tiului dreptului subiectiv civil ~l al exe-
cutarii obliga\iei civile corelatlve, fiind astfei arnanata scaden\a obilga\iei [art 1412
alln, (1) C.clv.J;
"ln cazul ln care, tntr~un contract sinalagmatlc, s-a prev8zut un termen suspensiv
doar pentru obllga\la unela dintre piirj:I, obliga\ia celeilalte par\i este pura ~i slmpl8
scadenta din chiar mornentul
Termen - amana, pana la lmp!!nirea luil stingerea exercltlului dreptu!ui sub1ectiv civil si a e)(e-
extim:tiv cutarll obliga\iei corelative, cu precizarea ca, odata cu stingerea exerci\iu!ui dreptului,
se corelativa 1412 alin.
Termen termenul ce s-a stabilit printr-un act juridic unilateral, sau plurilateral; ,
vo!untar ,- rnajor.~tiJtea termenelor este formata din aceasta categorie;·-~~-·-~---_J
93
termenul vo!untar poate sa fie expres cdnd este Di'f'Vfizut ln rnod expres de
catre pfirti) sau tacit este aedus din natura juridic c0ncret sau din a!te
tului, debltorul sau_. du pa caz, tltularul unu1 drept ori facultc3~i trebuie sa execute o
obligatie sau o presta~ie, sa accepte orl sa exercite un drept sau o facultate ori,
dupa caz, sa adere {a un contract, de~! nlcl legea ;;i nici contractul nu prevad un
termen In acest scop (art. 110 2 din Legea nr. 71/2011);
l
, 3. 1n materia 1mprumutului de consumatie (mutuum), termenu! de restituire stabilit
de instanta. atunci cand par\ile nu au stipulat in contract termenul restitulrii [art. 2162
I al in, (1) C.c1v.];
' 4. termenul de gra\ie [art. 397 alin. (3) C.proc.civ.J:
m se acord.3 de instanta care sofut;ioneaza cauza In fond; prln urmare1 terrnenul de
gratie poate fi acordat de prima lnstanta sau chiar de lnstanta de ape! ofi de
instanta care pricina ln fond dupa anu!area/casarea cu retinere;
mr se acordi;i prin chiar dispozltivuf hot3r<lrii finale, acest benefic1u neputi'.1nd fi
stabilit dupa pronunt;area hot@r:lrH asupra fondulul (de exemplu, pe calea ordo-
nari1el pre~edlntiale sau a contestatlei la executare};
"'se acorda numa·1 In favoarea debitoru1ui, Jn considerarea situatiei sale patrimo-
niate, fara a se cere consimtamantul creditorulul ?i chiar fara a se tine cont de
eventua!e!e stipula1ii din actul juridic;
mr poate fi acordat,. in princlplu, pentru orlce obligatle, indlferent de izvorul sau de
obiectul el;
• nu poate fi acordat 1n cazurile previizute de a1t. 397 alin. (3) teza final<l C.proc.civ.,
anume daca i-a fost anterior acordat un termen rezonabil de plata de dJtre creditor
ori a avut posibilitatea sa execute obliga\ia 1ntr-un termen rezonabil, calculat de la
de in conform art. 1522 C.civ.
ia pronuntarif subzista vreunu! dintre rnotivele prevazL'i:e !a art. 675 aiin. {1)
C.proc.dv.,
u ami3n2, !a 'frnp!lnlre-a lui la dec2derea debitorulul din beneficiul
termenului de gratie), executarea si!lt8 a obHgatiei, lns.3 nu Yrnpied!c8, daca este
1619
t:rit;eriui - dupa criterlul cunoa~terH datei lmplinirii termenu1ui termenul se clasifici'i in t:ermen
1
ii) c§rid, cu intentie sau <:Hr:tr·o grava, debitorul c!Jminu06£a prin 1~ai:;t0 :;a
""'"mtritie constitulte in favoarea creditoruiul sau nu constituie gdrantiile on2tnisf:;
iii) cEind, din sa 1 riebltoru! 21jur.gr:: /ti situatia de~ a nu rnai satlsface v ce:n1dnit:t
cons.iderata esentialfi de creditor ta data 1ncheierli contractulul, daca au 'fost
zt';te expres in contract caracterul esen}ial al conditiei ~i posibilltatea dec.2deri! 0-'
e1dst2t un ·1nteres legit!rn pentru creditor sa considere acea co!1ditie drept P'f'ntiriiii:
~In sensu! art, 1417 alin. (1) C.civ,, starea de inso!vabi!ltate rezult3 din lnferiori-
tatea activu!ui patrin1onial ce poate fi supus, potrivit legii, execut3ril silite, de
valoarea totala a datoriiior e>dgiblle; daca prin nu se al,tfei 1 aceastii
stare se constata de instantii, care, in acest scop, poate seama de anurnite
7mprejurilrl, precum disparl~la intempestlv3 a debitorului, nep!ata unor datorii
devenite scadente, decian5a-rea Tinpotriva sa a unei proceduri de executare silita '.)i
alteie asemenea [art 1417 alin. (2) C.civ.l;
~ !nainte de Ymplinfrea termenului suspensiv, titularul dreptuiui poate iua mllsuri
conservatorii asupra patrimoniului debitorului s!lu;
- 1n actele juridice translative de drepturi reale cu priv:re la bunuri individual deter·
minate, termenul suspensiv nu amana transferul acestor drepturi, afara de cazu1 ln
cares-a prevazut In mod expres contrariu!;
- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual
determinat lnainte de impHnlrea termenufui suspensiv va fi suportat de catre instraJ.,
nator, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului (art. 1274 C.civ.);
astfel, in cazul pieirii fortuite a bunului, debiton;I obligatiei de predare pierde dreptul
la contrapresta\ie, iar daca a primit-o, este obligat sa o restituie (fiind astfel aplicabili:i
regula res perit debitori); cu toate acestea, credltorul pus In intarziere preia riscul
pieirii fortuite a bunului, el neputandu-se libera chiar dadi ar dovedi ca bunul ar fi
pierit 'ii daca obliga\ia de predare ar fi fast executatii la timp;
a
, - pan la impllnlrea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere plata de la debitor
I (art. 1414 C.civ.);
I -1nainte de 1mplinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului
' compensa\ia [art. 1617 alin. (1) C.civ.]; totu:;i, termenul de graiie, de'ii este un termen
suspensiv In favoarea debitorului, nu 1mpiedica compensa\ia (art. 1619 C.dv.), ci
numai executarea sllitEt;
M chiar daca obllgatia nu este scadenta, creditorui poate sf! introduca:
i} actiunea revocatorie, art. 1563 C.civ. prevazand cerinta potrivlt c8rela creanta
trebule sa fie certa la _data introducerii aqiunfi, !ar nu s;l exigibH3;
ii} actiunea oblica, /ns:.3 numal daca, pentru a~~l justifica interesul procesua!, dove-·
de$te insolvabliltatea debitoru!ui, caz 1n care creanta va devenl exlg!bf!a anticipat,
ca elect al deci\deril debitorului din beneficiul termenului (art. 1417-1418 C.civ.).
Eveniente termine (dupa scaden!iil
- prescrip\ia extinctlva 1ncepe sa curgB de la data lmplinirii terrnenului suspensiv sau,
dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exciusiv in favoarea
creditorului [art. 2524 alin. (2) C.civ.];
obligatia devine scadent6 1 iar debitorul este obligat sa o aduca !a lndeplinire ~l cre-
ditorul poate sa apeleze la forta de constrangere a statului pentru a ob\ine execu-
a
96 ACTULJURlDiC C!VlL CONTEACTUL ~ 1ZVOR DE OBl.lGAJ11
-- daca terrnenul eSte numai In favoarea creditoruluL acesta poate oric.lnd s.a rf'<Hi>1re
ia: heneficlul !u!, deci creditorul poate sa so1k:ite oric~1r:d executarea obHgatiei atuncl
c§nd termenul a fost stipulat exduslv Jn favoarea Ju!;
f3voare2 - prescrip;ia exttnctiv3 lncepe sa curga de la data !mpliniril termenutul suspensiv sau;
' srecUtcrulul caz, de lo data renunt8rli la beneficlul terrnenului stabl!it exclusiv '(n favoarea
2524alin.
atilt dreptul de a pretinde renta viagera, cat ;;i obliga\ia de a o plati; expirarea ter- I
rnenu!ui pentru care a fost lncheiat contractul de !ocatiune are ca efect stingerea ;
atat a dreptulul de fo!osinta al locataru!ul, cat ~l a dreptului la chirie al locatoruiui
core!ative
8.2. Condipa
82.1. Notiune
8.2.2. Cla.sificare
ill de lti vand autoturismul rneu, dar, daca rna v;noii nrr1,~u;tt;;a'1~n:;-~;:,:;;;1,:;;,;; ~;;;5-:
1-J anu!u!,. v3nzarea se vanzarea cu de r<lo:cum11arate
c21re este o vanz;::11·0 af2ctat8 de condit·a rezo1utork~ care vilnzatorul
dreptul de a r.3sc1-u11p8r.a burn1I sau transmis cump3r8toruful [art. 1758
a1in. (1) C.civ,];
- cond}tla se prezun1ii a fi rezolutorie orl de cate ori <n..4P'""
voi cu X,
realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;L
Conditia puril
- condi\ia a carei realizare depinde exclusiv de voin\a uneia dintre pari;i;
"exernple: iti viind autoturismu! 1neu. daca vreau; lti donez autoturismu! n1eu;
daca vei dorl sa 11 prirne~tL
Conditia po1:esl:ativa
- conditia a carei rea!izare depinde at3t de vofnta uneia dintre p'3rti, cat ;;i de un ele~
ment exterior aceste!a {fapt exterior sau voin~a unei persoane nedeterminate);
11 de exempfu.' !ti v@.nd aceasta casa, daca te vei ca-satori.
lmnon:<111ta ciasificarii
- obliga\ia asumata sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea ce!ui care se
->
98 ACllJL ~UR1D!C (J\ll!, C()!\!TBJl.CTUL- !ZVOR DE OBLIG,Ji,,T!I
·· · ·- -r= ;;bii;~~;j;;···asurnuta sub conditle {suspensiv8 sau rezolutorie) pur potestDtiva din
part:ea cred1toruiui este valabil3;
ob!igatia asumata sub condltle rezolutorfe pur din partea dei:frl:orulu1
este valabila, deoarece exista inten\ia de a se obliga, dar debitorul >i-a rezervat drep--
tuisa puna obligatlei atunci cand va dorli
obliga1;ia asumata sub condi\ie (suspensiva sau rewlutorie) potestativa simplil este
chiar daca de debitorului.
I lmoortanta
I- ctaca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa
aiba loc intr-un anumit termen ~; acest
termen a expirat fara ca evenimentul sa Ii avut loc, condi\ia pozitiva se socote~te
neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, condi\ia pozitiva se socote~te
neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce
1404 alin,
No~iune: consta lntr-un eveniment care urmeaza s3 nu se produca, mai exact,
cand este fonnulata in sens negativ;
00 spre exemplu, Tti v;§nd apartamentul meu, daca in termen de doi ani nu n1! se va
na>te un copiL
lmportan~a
: -dac.3 s-a prevazut ca eveni1nentul nu trebuie sa aib3 loc fntr-un anumit termen, con-
di\ia negativa se socote~te 1ndeplinita daca termenul a expirat filra ca evenimer.tul sa
se fi produs sau chiar rnal lnainte de implinirea termenului daca este sigur ca eveni~
mentul nu se va produce [art. 1404 alin. (3) teza I C.civ.];
--- daca nu s-a preva-zut vreun termen, condi!ia negativc3 este indeplinlt21 numai atunci
dnd este sigur ca evenimentul nu se va mai produce [art 1404 alin, (3) teza a II-a
promova examenul de drept civil, lar, la insistentele mele, profesorul lti dtl nota 4,
de:;;;! lucrarea era de trecere; conditia se va considera netndep!inittl, deci nu v,;.i
trebui sa Im! plate$ti costul sejurului;
partea In al carei interes exc!usiv a fost stipulatii conditia este iiberil sa renunte
unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s·a indeplinit; in acest caz obiiga\ia se
translormii din obliga\ie alectatii de rnodalitiiti in obliga\ie simplil (art. 1406 C.civ.);
% indiferent daca este pozitiva sau negativ3t realizare,:; sau nerea!izarea conditiei
trebuie fie
juridic;
- este considerata nescrisa;
- va atrage nulitatea obsolutii a actului juridic atund cand constituie 1nsa'?i cauza
acestuia (art. 1402 C.civ.);
111 conditia imposibHa desfilnteaza actuf juridic clvil numai atunci c3nd este vorba de
o condi~ie .suspensivi);
ij) 'in schimb, daca este o cond'1tie rezofutorie, ea nu rlesflfnteaza actu! juridic, cl,
flind conslderat8 nescrisa, actu! juridic se va socoti ca neflind afectat de aceasta
modalitate;
conditia imposibila nu reprezinta totu~i o veritabil2 conditie ca modalitate a
lil
actu!ui juridic, deoarece ace<'lsta din urma este un eveniment viitor ~i nesigur ca
nereaHzarea este
"'In schirnb, d:ac3 este o condi~ie rezo!utorie, -ea nu desfilnteaza actu! ci.
fiind cons1derat3 ne:scrisa, ac.tu! juridic se va socoti ca nefiind afectat de aceasta
rnodalitate.
deroga, prin vointa lor, de la aceasta regul8, prevazand In mod expres ca efectele
conditiei se vor produce din momentul fndepllnlrii sou al nelndeplinlrii eveni~
mentulul.
tert o ipoteca asupra imobilului vandut sub conditie suspens!va, aceasta lpoteca se
consolideaz.3.
~ dreptutdobilhdit sub condltie rezoiutorie poate fl transrnis acte inter vivos sau i
acte mortis causa va fi dobandit tot sub rezo!utorle. '
Evenfenie Norn"""' conditia rezo!utorie s-a lndeplinit actul se desfiinteaz.3 cu efect
1
II~~
- actul este socotit Inca de la na5terea sa ca pur ~i simplu; I
. - in cazul dreptului afectat de o condi\ie rezolutorie inscris in cartea funciara, condi\ia I
rezoiutorie va fi radiata din oficiu daca timp de 10 ani de la inscriere nu s-a cerut i
-~ierea
\ d_i:~ptulu_i inscris sut;i__c> asemenc;a condi\ie [art. 912 alin. (2) Cciv.]. I
8.2.4. Comparafie fotre tennen !fi condifie
Oeosebiri
- termenul este 1ntotdeauna un eveniment sigur - conditia presupune, Jntotdeauna, un eveniment
ca realizare, chiar daca este incert; nesigur ca realizare;
- termenul afecteaza executarea obliga\iilor ?i - conditia prive~te eficacitatea actului juridic con-
i exercitarea drepturilor; di~ional;
- termenul nu produce niciodata efecte retro- - conditia produce, 1n principiu, efecte retroactive.
active,
Asemanar;
- atilt termenul, cat !Ii condi\ia sunt modalitati ale actului juridic civil;
un eveniment viitor.
l\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRAC:TUL IZVOR DE OBUGAJI! 103
8.3.2. Clasifit:are
-;/J
::::iJ
l:
104 ACTUUURiDIC CIVIL CONTRACTUL IZVOR DE OBUGATll
Deos.ebh·i
- condi\ia poate afecta, in principiu, orice act ju-
ridic civil 1 fie cu titlu oneros 1 fie cu tit!u gratuit;
- conditia afecteaza existen;a efectelor actului sarcina alecteaza eficacitatea actului juridic;
ACTUL J'..JRIDK CIVIL CONTRACTUL ··· ll.VOR DE OBLIGATI! 105
"'-'\
i
•!!!LL__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .... --·-
106 .i\CTULJURIDIC CIVIL CONTRACTUL-IZVOR DE OBUGATll
- interpretarea poate avea ca finalitate fie caifficarea actufut fie 13rnurirea intelesului
unor clauze, fie atilt calificarea actului, cat ~i stabilirea intelesului ciauzelor;
- art.1266-1269 C.civ. ~i art. 1272 C.civ. stabilesc anumite reguli referitoare la inter·
pretarea contractelor; in baza art. 1325 C.civ., aceste reguli se aplica ~i in cazul inter-
pret3rii actelor juriclice civile unilaterale, cu exceptia celor care, prin ipotezi:i, presu~
pun un act juridic bilateral sau plurilateral;
- reguli de interpretare stabilite, cu caracter supletiv, de Codu! civil:
a) actul juridic se interpreteaza dupa voin\a concordanta a par\ilor. iar nu dupa sen-
sul literal al termenilor, la stabilirea voin\ei concordante a pafiilor \inandu-se sea-
ma, 1ntre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de pafi;i, de practici!e
statornicite intre acestea ?i de comportamentul ulterior 1ncheierii contractului
(art. 1266 C.civ.);
b) clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interpretliri sistematice, deci se inter-
preteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia 1n\elesul ce rezulta din ansamblul
actului (art.1267 C.civ.);
c) dauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriVe$te eel mai bine naturii
<;i obiectului actului juridic [art. 1268 alin. (1) C.civ.];
d) clauzele indoielnice se interpreteaza \inand seama, intre alteie, de natura actului
juridic, de imprejurarile in care a fast 1ncheiat, de interpretarea data anterior de
par\i, de sensul atribuit in general clauzelor ,1 expresiilor in domeniu ,; de uzante
[art. 1268 alin. (2) C.civ.];
e) daca o clauza este susceptibila de a primi doua in\elesuri, ea se interpreteaza In
sensu! !n care poate produce efecte iar nu In sensul In care nu ar produce vreun
1
- acele reguli de drept civil care arata modul 'In care se produc efectele actului
civil, respectlv curr1 1 In ce condltll Ji fata de cine s.e produc
- prindpille efectelor actulul juridic civil sunt consacrate iegislativ ~i sun! aplica!Jile
Enurnerare
- actul juridic valabil 1ncheiat are putere de 1ntre partile contractante ['In cazul
contractelor - art.1270 alin. (1) C.civ.] sau fatii de partea care I-a facut (1n cazul
actelor juridice unilaterale);
2. irevocabllitatea;
- pentru contracte - contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul parliior
ori din cauze autorizate de lege [art. 1270 alin. (2) C.civ.);
- pentru actele juridice unilateraie - rezulta implicit din aceea ca
legea mentioneaza
expres situa\iile in care actul juridic unilateral este revocabil, ceea ce lnseamna ca, Jn
celelalte cazuri, actul juridic unilateral este irevocabil (pentru unele acte juridice uni- I
laterale, irevocabi\itatea este consacrata in mod expres; de exemplu, art. 1191 1
, C.civ. pentru oferta cu termen);
13. princlpiul relativitatif; 1
,
- contractul produce efecte numai intre piirti, daca prin lege nu se prevede altfe/ I
[art.1_2,!lO ali11. {1) C.civ.]. ,...~~--~-,~-·--·-'-,~-.. ,,_...~
2.
2.1.
2.1.1. Nof:iune
- regula de drept potrivit.carei~ actul juridic civil legal inche1at se i':'pune plir\ilor (1n ,
cazul contractelor) sau par\H (in cazul actelor .1und1ce un1lacerale) mtocma1 legea c;,
'. [art. 1270 alin. (1) C.civ,). ,
1
\ - actul juridic civil legal 1ncheiat are forJii obligatorie nu numai pentru pilt1ile aces- :
I tuia,_ci ,; pentru organuJde,jurisdic\ie 1nvesti! cu solutionar_ea unui litigiudecurgand I
'(03 ACTUL JURIDIC CIVIL COf\ffRACrLJL- IZVOR DE OBLIGAJll
dintr-un astfel de act, deci instanta este obHgata s8: as!gure L::xecutarea actului
iegal fncheiat, ~in8nd seama, in clauzelor lul, de vointa piirtilor;
w spre ex<::rnpfu, dac2 parti!e au }.)revazut o clauza penata (adlcZ au deterrninat
encticinet echlvalentul prejudiciulul suferit de creditor ca urmare a neexecut8ril ori
executarH cu fntiirziere sa.u necorespunz3toare a ob1igatiei asumate de c8tre debi-
tor}.. lnstanta nu poate nicl sa suprime; nici sa reduca, nic\ sa majoreze cuantumu1
dauzei penale (art 1541 C.dv. perrnite lnstan~ei sa
mic)oreze cuantumul acesteia
numaf atunci c2nd obligatia principala a fost executata In parte ;)i aceasta
executare a profitat creditorulul sau c3nd penalitatea este v&idit excesiva fata de
prejudiciui ce putea fi prevazut de parti la lncheierea contractu!ui, pena!itatea
astfel redusa trebu!e fnsa rarnana
- pe de o parte, necesitatea asigurarii stabilita\ii ~i sigurantei raporturilor juridice ge-
nerate de actele juridlce civile, lar, pe de alta parte, imperativul moral al respectarii
cuvantului dat; de osemenea 1 actele juridice sunt utile ~i chiar necesare dezvottarii
de aceea trebuie executate.
1ncetaref:l contractuiu1 de socletate din cauzc, onurnitor cauze Pf''11azu1:ede art. 1937
art 1938
-- Jncetarea contractului rnandat dln cauza
mandantului ori a mandatarulul [art 2030 !lt. c) C.civ.];
ob•liganoa c.omm1;it<:ru.iuL de cdtre la restituirl:lti lucrului inainte de
rarea termenului de pfirti sau fnainte de a se fi foiosit de bun conven~
tiei, 1nsa nurnai atunci ctind cornoda:ntu! are o nevoie urgenta ~i neprevazuta de bun"
atunci cilnd comodat.arul decedeaza sau atunci cam! acesta incalca obliga\iile
(art. 2156 C.civ.);
- i'ncetarea contractului de arendare prin decesul 1 lncapacitatea sau falimentu1 aren~
da§ului (art. 1850 C.civ.);
- Yncetarea contractlJlui de antrepriza prin decesul beneficiarului, daca aceasta face
imposibila sau inutila executarea sa (art. 1870 C.civ.);
- incetarea contractului de antrepriza din cauza decesului sau incapacita\ii antrepre-
norului, neimputabiia acestuia, dad\ a fost inchelat 1n considerarea aptitudinllor per- ,
sonale ale antreprenorului [art. 1871 alin. (1) C.civ.], precum ~i 1·ncetarea altor acte
I
I
juridice intuitu personae ca urmare a mortfi p5rtii in conslderarea c5reia s-a lncheiat
actul; !
-1ncetarea contractului de !ntre~inere incheiat pe durata determinata, din cauza mor-
tii credirentierului, dadi aceasta a survenit inainte de expirarea duratel contractului
[art. 2263 alin, (1) C.civ.];
- incetarea lldeiusiunii prin decesul fideiusorului, chiar dacii exista stipu!aiie contrarii
(art. 2319 C.civ.);
- desfiintarea de drept a contractului de asigurare 1n cazul 1n care, lnainte ca obligatla
asiguratorului sa 1nceapa a produce efecte, riscul asigurat s-a produs sau producerea
sa a devenit imposibila, precum '.Ii daca, dupa ce obligatia mentionata a i'nceput sa
produca efecte, intervenirea riscului asigurat a devenit imposibilii [art. 2205 alln. (1)
C.civ.];
- stabilirea, prin lege, fie a duratei contractului inferloara ceiel prevazute de parti Y-n
1
contractul aflat in curs de executare fie a altor efecte; mal restranse decat ceie prev.5-
1
zute de parti, 'in masura in care o asemenea lege ar prevedea 1n mod expres ca se
contractelor in de
I Clzuride prorogarea (prelungirea) efectelor anumitor acte juridice, prin efectul legii, peste
[ exti?Eder~ a rmenul convenit de par\i (spre exemp/u, prorogarea, d·1n 5 In 5 ani sau la alte I
: intervale de timp, a unor contracte de lnchiriere, cum a fost cazu! art. 1 din Legea 1
! nr.17/1994, al art. 7 alin. (1) din Legea nr. 112/1995, al art. 1 din 0.U,G . nr. 40/1999,
l O.U.G. nr. 8/2004 etc.]; 1•
-prelungirea efectelor actului juridic cu executare succeslv3 din cauza suspendiirii '
''jj I temporare a executaril acestu·1a, pe tot timpul cat dureaz.3 cauza de suspendare;
:t:;¥ j - moratoriul legal, adica acordarea, prin legej a unui termen care are ca efect amaID l
~::,~ L.f1area ~.enerala a execut~rii u11~o_bliga\ii contractual~c:tt?_.catre o anumita categor\J
::;t~
L
110 ACTlJL JURiDIC CiVIL Cf)[\'TRACTUL- IZVOH OE OBLIGAjll
uu I
I
a} ad~~~~~:f~;::~~~~ caz in care instan~a va~t:blli
modul de ::tribulre In
echltabll 'lntre parti a pierderilor ,; beneficiilor ce rezulta din schimbarea 1mprejura,
m:~'i
rilor, efectele contractului urmand a se produce in conditiile stabilite prin hotararea
judecatoreasca;
bj \ncetarea contractului, la momentul ,1 1n conditil!e pe care le stabile,te instan\a
ii
112 ACTUL JURiDiC CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGA"fll
- anumite situa\ii in care se produc mai multe efecte cele stabllite la incheierea
contractu1u1 nu constituie exceptii de la principiul forjei obligatorii a contractului,
deoarer:e acestea se produc in temeiul acordului de vointa tacit sau, dupa caz, expres
Nu <:onstitufe - tacita reloca\iune {daca, dupa expirarea termenului stipulat ln contractul de loca-
ex1ce~>tiideia l \iune, locatarul continua sa foloseasca lucrul ,; sa i§i lndeplineasca obiiga\iile fiira vreo
[ 1mpotrivire din partea locatorului), caz in care este vorba despre un nou contract de
: loca\iune, ce se considera a Ii lncheiat in conditiile primului contract, dar fiira termen
! (art. 1810 C.civ.);
Notiune ?i justificare
- actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune ca pat prin voin\a numai a
uneia dintre parti [art. 1270 alin. (2) C.civ.J;
- actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de voin\a, in
din
- cazuri In care actului juridic bilateral i se poate pune cap3t prin vointa uneia
parti, actu!ui juridic plurilateral i se poate pune capat prin vointa uneia sau mai
parti, dar nu a tuturor, iar actulul juridic unilateral i se poate pune capat prin voin-
lui.
Enumerare ex.cer>till'e de la irevocabilltatea actelor JUridice civile bilaterale sau n1Jir11,,tpr;1iP:
2. exceptiile de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale;
~···
114 ACTUL lllR!DiC CiVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGAT!I
r- 60 de zile, daca lntervaJul de ti mp pentru care s~a stabillt ch!rlei este de 0 lun3
sau mai mare, respectiv de minim 15 zi!e, daca acest interval e-ste ma! rnic de o luna
I.art. 1824 a!in. \2) C.civ.];
- revocarea contractului de mandat de ditre mandant [art 2030 alin. (1) lit. a) Cciv.]
~i renuntarea mandataru!ui la m;.mdat [art. 2030 alin. \1) lit b)
·• 1ncetarea contractului de depozit la cererea deponentului [art. 2115 a!in, (1) C.civ.]
sau prJn restituirea bunului de ci:itre depozltar oric§nd, !n cazui depozltului f5r8 ter-
men [art. 2115 alirL (4) C.civ.];
·· denunjarea de catre oricare dintre parti a contractuiui de cont curent incheiat pe
durata nedeterminata, la incheierea contului, in~tiin\ancl·o pe ceaia!ta parte cu 15
zHe 1nainte [art 2183 alin. (2) C.civ.];
- denun~area de catre oricare dintre /!-curenti;;ti'', de catre reprezentantul incapabi-
lului sau de catre mo~tenitori a contractului de cont curent in caz de incapacitate,
inso!ven\a sau moarte a uneia dintre parti, 1n~tiin\and cealalta parte cu 15 zile Tnainte
[art. 2183 alin. (3) C.civ.J;
- denun\area de catre oricare dintre par~i a contractului de cont curent bancar
1ncheiat pe durata nedeterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile
[art. 2188 C.CIV,];
- denuntarea de catre oricare dintre parti a facilita\ii de credit 1ncheiate pe durata
necleterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, daca din contract
sau din uzanie nu rezulta altfel fart. 2195 alin. {3) C.civ.];
- denuniarea contractului de asigurare, cu condiiia notificiirii prealabile a celeilalte
parti intr-un termen de eel pu\in 20 de zile (art. 2209 C.civ.);
- renuntarea asiguratului la contractul de asigurare de via\a individual, incheiat pe o
durata mai mare de 6 luni, fiira preaviz, 1n termen de eel mult 20 de zile de la data
de catre 2229
sale, situatia materia13 a promltentulul s-a deteriorat !ntr-o asemenea masura !neat
executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroas8 pentru acesta ori prom!-
tentul a devenit insolvabii [art. 1022 alin. (2) C.civ.];
3. ipoteza in care revocarea se realizeaza in temeiul acordului ulterior de voin\e al
par1;ilor, ca expresie a principiului libertii\ii contractuale (a~a cum contractul se incheie
mutuus consensus, tot astfel I se poate pune capiit prin mutuus dissensus);
~ revocarea prin acordul p3rtilor este pos1bil3 cit timp contractu! nu ;;i-a produs
principalele efecte; daca 1nsa contractul 51-a produs efectele, par1;ile nu ar avea
deschis8 decat calea unui nou contract, 1n sens invers1 spre exen1plu, printr-un
contract ulterior, cumparatorul din primul contract sa Ii vanda bunu! vanz3torulul
din
juridic
L3.2.2. Distincfia din Ire relativilatea Ji opozabilitatea Jati'i de terfi a actull1i juridic
i 1280 "
'j contractul prod,Jce efecte numa; 1ntre paftl, I - ter\Ji nu pot aduce at1ngere dreptunlor ,, obliga- I
daca pnn lege nu se prevede altfel; \11ior nascute dm contract i
r - un contract:~gula:-;:;u poate sii dea na'ltere la -:::_-contractui, ca s1tua;le 1und1ca, e~te opozabil 'i' 1
I. dreptun sublect1ve ,, obl1ga\1i decat in benef1ciul, ! persoanelor straine de el, in priv. m\a dreptunlor 'i'
f.'espectlv in sarcina par\llor lui; [ obliga\iilor ce revin paftllor acelui contract;
j - pentru a produ-;;;;fect~l;;tr;part;:-cont-;~~tul I - pentru a putea fi opo;;bil tertilor, c;;-~tr;ctul tre-
1
·1·
I trebule sa fie valabil incheiat, deci trebule respec- i buie sa respecte forma prevazuta de lege pentru
I tata eventuaJa formii ceruta ad va/iditaterri; J..t>Ecizabllitate fa\a de .tef\i; · - _ _J
persoana core lncheie actul juridic civil, personal sau prin reprezentare; -?f In
patrirnoniul careia ori fata de care se produc efectele actulul respectiv;
cuvantul ,,parte" desemneaza atat pe una dintre partile actului juridic civil bilateral
sau plurilateral,cat >i pe autorul actului juridic civil unilateral;
-1n sens juridic, prin parte se intelege nu numai persoana care incheie direct >i per·
sonal un anumit act jurldic civil, ci ~i persoana care incheie actul prin intermediul unui
sau
1.18 ACTUL JURIDIC Ci\llL. CONTRACTIJL- IZVOR Df. OBUGAJll
------- --------de
-
--~c;~~[;i;c~rfe~d~1tp,o~r1~1~~;:;~;;~;;;-~;ctob§-;;:d;;:;t~-~~;a~ri'~,;;;:;;;;,~a;ji;;~-;;-;;;:;;:;;e;:•sa:-i
universal: persoana care dobande~te un patrimoniu, adidi o unlversa-
av3fl:zJ~caula
m spre exernplu: mo~tenltoru! legal unlc, legataru! t:Qre a cu1es 'lntreaga mo]-ten1re;
succesorilor universali sau cu titlu universal fata de anumite acte juridice lncheiate
de autorul lor; de exemplu, mo~tenitorii legali rezervatari In prlvinta 11beralit3tilor
facute de autorul !or ~l care le lncak:a rezerva succesorala;
3. succesorul cu titlu acea persoana care dobande;;te un anumlt drept
subiectlv, privit individual;
00 de exernpiu.· cvmpar8toru! unul bun, donalarul, cesionarul, legatarut cu titlu par- I
ticular; !
- ·in cazul succesorului cu titlu particular, calitatea sa de avand-cauza se apreciaza nu I'
I 1n raport de actul juridic prin care a dobandit un anumll drept sub1ectlv \in acest act j
: i)J_i:~d_lc_ avand pozi\ia juridica de parte) 5i nici 1n raport de alte acte juridice 1nchei_<i_~
ACTUL JiJRIDIC CIVIL CONTRACTUL ~~ IZVOR OE OBUGt,.j!I 119
de autorul sf:lu (eel de la care a dob@ndit acei subiectlv) cu :a!te persoane :;;i
acte nu au nk:lo \eg2Jtur8 cu subiectiv respectlv de aceste actt:c
av;§nd poz1tLa de tert}, ci nur-nai fr1 raport cu acte!e anterioare
referitoare la ace!a$i sau bun, lncheiate cu alte persoane de acest~ cHn
urrn.3 atte succesorul cu tit!u sB fie avand--cauza sau
- dob5nditorul unui anumft are calitatea de av2lnd~cauz~ daca sunt mclcrilinitr'
cumulativ urmatoarele trei condltii:
a) sa fie vorba de cirepturi ~i obligatii str:lns legate de drr'plul sublectiv dobandit;
b) sa fie vorba de acte juridice incheiate de autorul lui cu alte persoane
1i referitoare ia aceia1l drept sau bun;
c) actul juridic fatii de care urmeaza a se stabili calitatea de avand-cauza sau de teri
a succesorulul cu titiu particular sa lndepHrieasca cerinte!e privitoare la forrria
pentru opozabilitate fata de terti;
~ de exemptu:
J) daca se lncheie un contract de locatiune cu privlre /a un irnobil lnscris fn cartea
funciara, far, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde imobilul respectiv unel terte
persoane, dar 1n contractul de locatiune nu s-a stipulat fncetarea ace.stula 111 cazul
1nstri3ln3rii bunulul, sunt posibile urmatoarele situatll: dac<l locatlunea a fost nota-
ta In cartea funciara, contractu/ de locat1une va produce efectele {astfe! cum au
fost convenite de locator ~i locatar} ;;i fata de cumparator [art 1811 Ht a) C.civ.J;
daca !ocatiunea nu era notat,3 -in cartea funciara la data fncheierii contractulul de
vanzare, atunci cumparatorul nu mal este obligat sa respecte !ocatiune.a consimtit3
de c<'itre vanzator;
if} daca se incheie un contract de focatiune cu prlvire la un imobil ne1nscris ln
cartea funciarti, iar, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde lmobilul respectlv unei
terte persoane, dar ln contractu! de locatiune nu s-a stipufat incetarea acestuia in
cazul Jnstr3in3:rii bunului, dreptul !ocatarului este opozabl! dobJnditorufui daca
data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instriliniirii [art 1811 lit a}
C.civ.];
iii) d5c3 in contractul de Jocatiune s-a prevazut expres lncetarea acestuia tn cazul
v§nzl3rli, locatiunea r5m2ine opozabHa dobZlnditoruluf (va produce efecte fatil de
acesta) chtar -?i dupa ce locatarutui i s-a notificat !nstrainarea, pentru un anum!t
termen stahilit potrlvit art. 1812 alin. (2) C.civ.;
iv) tn acelea;?i conditii, contractul de loca;iune l$l va produce efectele ~i fat8 de
dobi3ndltorl cu titlu particular al bunu!ui ce i1 forrneaza obiectul (sp.re exemplu, in
cazul instr3in;3rll bunului printr~un contract de don<.r~ie, de intre~inere, de schirnb
etc.), precum ;;l fata de eel carula !ocatorul Ji constitule un dezme1nbramant al
dreptului de proprietate asupra bunului respectiv (de exemplu, conventia de
constituire a unui drept de uzufruct sau a unui drept de superflcie);
~ prob!ema stabilirii caHt3tii de avand-cauza orl de tert a dobandltorului cu titfu
particular se poate fvi ~i l"n cazul 1ncetarH prin acordul partilor (mutuus dfssensus)
sau al modific8rll actului juridic lncheiat anterior de catre eel ce i~a transmis drep-
tul; daca la data !.a care a dobandit calitatea de succesor cu titlu particular, actuf
prin care au fost aduse modifici3ri sau prln care p3rt;He au convenit lncetarea
actutui anterior nu indep!inea formalitatea cerut8 pe:ntru opozab!litate, atund
dob§nditorul cu titlu particular devine teri desavar,it fa\a de actul de m<JdifiGire
no ACTULJUR!DiC CIVIL. CONTRl'.CTUL·-IZVOR DE OBUGATll
:
aceasta imprejurare nici nu este str£lina de vointa acestor succesori;
b) succesorul cu titlu particular, i'n masura indeplinirii celor trei conditii ia
locul partii actului juridic, dobandirea calitii\li de avilnd-cauza facandu-se cu voia iuL
;
I
-- +----------- -----~----------------·· ---~---,
Repr<!Ze11t;.rea I- reprezentarea, reglementata cu caracter general de art. 1295-1314 C.civ., repre- i
I zinta procedeul tehnico-juridic prin care o persoana (reprezentantul) lncheie un act I
II juridic in numele ,; pe seama altei persoane (reprezentatul), efectele actului juridic I
I .
astfel incheiat producandu-se direct in persoana celui reprezentat, deci direct intre j
reprezentat ,1 cealalta parte; 'I
1
! - nu constituie o excep\ie verltabila de la principiul relativitii\ii, ci doar aparenta, in ,
J sensul ca efectele actului juridic se produc fata de reprezentat, desi actul juridic !
aplica exdusiv actelor juridlce; de exemplu 1 art 196-199 C.civ. reglementeaz;J nuli-
tatea persoanelor juridice; art, 100 alin. (1) ?l {4) C.civ. se refera !a anularea acteior
de stare dvil.3- ~i a mentiunllor !nscrise pe acestea (cu preclzarea ca actele de stare
civila nu sunt acte juridice In sens de negotium, ci acte in sens de fr1strumentum,
adlca 1nscrlsuri);
intervine cand nu sunt respectate condi\iile de validltate de fond orl de forma ale
actului juridic civil;
- consta 1n llpsirea actului juridic de efectele care contravin normelor juridice edictate
pentru 1·ncheierea sa valabilil, deci nu prive,te, lntotdeauna, actul jurldlc1n 1ntregul lul;
- pentru stabilirea concordan\ei sau neconcordan\ei cu legea a efectelor actului
juridic, se recurge la finalitatea legii, 1n sensul ca
actul juridic este lipslt numai de acele
efecte care contravln scopului urmarit de dlspozi\ia legala 1ncalcata;
- momentul 1n raport cu care se apreciazii conformitatea actului juridic cu legea este
acela al !ncheierii actuiui juridic;
'1n cazul la care se refera art 1662 a/in. (3) C.civ. (determinarea pretului vanzarii
de catre un tert), cauza de nu!itate exlsta !a momentul lncheierH contractultil, lnsa
aplicarea sanctiunil este tondltlonata de nedeterminarea pretului variz'3rii 1n ter~
men de un an de la 1nchelerea contractulul; :
01 In ipoteza constltulrii rentei viagere cu tltlu oneros pe durata vietii unei persoane j
afo•ct11te. la_ data !ncheierii contractului, de o boaJa 1-etala, din cauza clireia a murit I
in interval de eel mult 30 de zi!e de \a aceasta data [art. 224 7 C.civ., care, conform ;
'i
art. 2256 alin. (1} C.civ., se aplicll 1n cazul contractului de intretinere], cauza de )
nulitate exista fa data lncheieril contractului .?i consta 1'n iipsa elementului aleatorlu; i
11 din 1rnprejurarea ca
motivul de nulitate trebuie exlste la momentul lncheierii j
sa
actului juridic nu trebuie lnsa tras;li conciuzia ca acesta nu ar putea fi dovedit 5! prin 1
fapte anterloare sau ulterioare lnchelerii contractulu!, coroborate cu prezumtH sau ;
alte mijloace de proba; de exempiu, existenta unei cauze ilfc·1te la lncheierea unul ·1
incheierea lul 1 In avantzjul celui c3ruia i··a tost atrlbu1t contractul, fara o ius1:ifirare
reala etc,;
~ nulltatea nu intervine dac3 1 la Tncheierea actului juridic a fost lncBicat.fi o con-
di\ie de va!iditate, printr~o norma speciaia se dispune altfel;
de exempJu, art. 1.213 C.civ,, core permite
iii) contractului lovit de nu!itate
relativ8 pentru eroare, art. 1222 a!ln. (1) C.clv. 1 tare prevede sanctiunea alternativ3
·---'aa_rr<f'C(Oi,c'u1~cee;rC11ii•..~>liflalK".1l~n caz de leziune.
- consta i'n efectul inhibitor pe care nexercita asupra subiectelor de drept civil, ,
tate sa !ncheie actul juridic civil cu nerespectarea condi\iilor sale de vaiabilitate, 1·n I
sensul ca, $liind ca un asemenea act va fi lipsit de efecte, persoanele sunt descurajate
lndemnate sa clvi12. (
- intra in aqiune atunci cand func\ia preventiva nu gi-a dovedit eficien\a, cor1st,lnd
inlaturarea efectelor contrare normelor juridice edictate pentru \ncheierea valabila a
civl!.
cutare dintr-o
- in anumlte nulitatea nu mcmcicc efecte re1:roac1:iv:
in rezolu~lune Ji at1iunea 'fn declararea nu!itEltii relative sunt supuse unor
diferite in privinta inceputului prescriptlei iar nulltatea pre·"
cum :;;1 nulitated relativa invocata pe cale de exceptie {cu t.:xceptia nu!it3tii relative
pentru leziune) nu sunt supuse prescrfptlei extinctive (art. 2529 ;;i art. 2523 C.civ~);
"' dac2 'In legatura cu acela]! contract s-ar pune atiit prob!ema rezolutiunii, c2t ~i
prob!ema nulit<3tii, atunci va fi analizata cu prioritate .aceas-ta din urn15; de exemplu,
In cazul 1·n care reclamantul (una dintre p5!1ile contractante} solic!t.J rezolutiunea
pentru neexecutate culpabi!3 (eventual cu daune-lnterese):
i) daca paratul (cealoita parte contractanta) formuleaza o cerere reconventiona!.3
prin care .solicita desfiintarea contractu!ui pentru o cauza de nulitate re!auva sau
absoluta, instanta va analiza cu prioritate cererea reconventionala, iar daca o va
admfte (pronunt3nd In dfspozitivul hot3r3rii desfiintarea contractului pentru nulita-
te), va trebui sa respinga ca neintemefata (nefondat.3) cererea In rezolutiune, fara a
mai administra probe pentru verificarea conditlilor rezolutiunli;
ii) dac:ii paratul nu formuleaza cerere reconventionala, dar invoc-3 In mod Jnteme!at
nu!ltatea contractului (ca mijloc de aparare), indiferent ca ar f! vorba de o cauza de
nu!itate absoluta sau re!ativa, instanta va trebui sa resp1nga ca ne1ntemeiata {ne-
fondata) actiun-ea In rezo!utiune, fara 1nsa a mai dispune desfilntarea contractului;
iii) dacii ar Ii vorba de o cauza de nulitate absoluta de care pilratul nu s.-ar preva!a,
instanta trebule sa invoce din oflclu nuhtatea absoluta a contractului ?i sa resping.3
ca nel'ntemeiata (nefondata) ac\iunea Jn rezolutiune, fara Jnsa a dispune desfiin-
I !area contractului;
iv) daca lnsa ar fi vorba de o cauza de nulitate relativa de care p.3r8tul nu s~ar pre~
I vala, instanta nu poate sa invoce din oficiu nulltatea relativa $i deci va trebui sa
pronunte pe rezolu~iunef administr.311d probe pentru verificarea conditHlor
I.
- nul!t:atea se apl1c3 tuturor actelor juridice, pe c3nd reziHert:a este apl1cabil8 nurnai In
cazul contractelor (acte juridice bilaterale), de regula, cu exetutare
succesiva;
1
! numai pentru viitor [art 1254 '§i art. 1554 alin, {3} C.civ,J;
] - tn cazu! ln care contractu! este desfiintat pentru nulitate fiecare parte trebuie sa
1
! restitule celeilalte In natur3 sau prfn echlvalent1 prestatiile primitef chiar dac.J acestea
1
fost executate su.ccesiv sau au avut un caracter contlnuu, pe c<Jnd In cazul rezilieril
se rnai poate dispune restituirea presta\iiior deja executate [art. 1254 ~i art 1554
J3) C.civ:J_.- - - · - - · · - .,--····---·-··- - - - · - · · - - - . , - - - · « · - - - - · - - - '
---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
ACTULJURIDIC CIVIL COf;JTR/,GiJL- IZVOR DE OBUGATll 127
I
. Asemanari
j·-·· 'i·~~~~~~~a~c~o~rd;u~l;;!~1;;;~~~;:;~;;;~a~rt~.~~~a~rt~.~~·!lt).:_:t;2~"-"a~rt~.}1~3~2~9~:<:i\':2:.~\
sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil;
nulitate<i, cat :;i revocarea {atunci dind este privita ca sanc!iune) produc efecte
Deosebiri este 1ntotdeauna o sane\iune civila, pe cand revocarea are aceasta functie
numai in cazul liberalitatilor;
- cauzele de nulitate exista la mornentul incheierii actului juridic, pe cand cauzele de
revocare (!n toate fntelesurile notiunii) sunt ulterioare acestui moment;
- nulitatea presupune un act ce nu a fost 1ncheiat cu respectarea conditiilor de vali··
prevazute de lege, pe cand revocarea presupune un act vaiabil incheiat;
extinctiva este diferite.
Nulitatea inopozabi!itatea
nct1un:ece intervlne:
tea caz de neindeplinire a unor forrnaiitati de pubiicitate cerute de lege tocmai cu
scop;
2. Jn caz de inc:heiere de c8tre debitor a unor acte Yn fraucia intereselor creditorilor sai
(daca se admite ac\iunea revocatorie);
3. In cazul incheierii unui act tara szu cu dep3~irea 1mputern1cirii primite Fn materia
reprezentarii);
4. In caz.u! !ncheierii de acte Juridice cu privire la bunu! proprletate comuna tarJ
respectarea anumitor reguli privind acordul coproprietariior;
- in toate aceste cazuri, tertii fata de actul juridic vor putea ignora efecteie pe care
le In
PRESC:R!iPTIA EXTIMCTl\/A 199
1. Nopune ~i dasificare
de tlmp, stabillt de lege sau de catre pilr\i, cu respectarea limitelor
carula trebule exercitat
Precfz3r! - termenul de prescriptie extinctlva are un inceput de momentul la care
pe sa curga prescrip\ia extinctlva), o durata, precum >i un sfar5it (marcat de momen-
tul implinirii prescriptlei extinctive);
- ca reguli!, durata legala a termenului de prescriptie poate fi modificata insii, sub
sanc\iunea nuiita\ii absolute a clauzei respective, numai prin acordul expres al paf\ilor
$i numai cu respectarea limitelor fixate de art. 2515 alin. (4) C.civ. (pentru termenele
legale mai mici de 10 ani, termenul convenit prin acord expres de catre parti poate
avea o durata lntre 1 an $i 10 ani, iar pentru termenele legale de eel pulin 10 ani,
termenul convenit nu poate depa5i 20 de ani);
$ exceptie: durata termenului de prescriptie nu poate fi modificata de parti Yn cazul
drepturi!or la actiune de care acestea nu pot sa dispuna ;;i nici al actfunilor derivate
din contractele de adeziune, contractele de asigurare si contractele supuse
tie! privind protectia consumatoruiui;
Q orice conventle sau clauza contrara acestor dispozitii este lovtta de nulitate
abso!utfi;
- exista totu$1 un caz de prorogare legal3 a termenului de prescr!ptie extinctiva: In
toate cazurile in care despiigubirea deriva dintr-un fapt supus de legea penala unei
prescrip\ii mai lungi decat cea civilii, termenul de prescrip\ie a raspunderii penale se
aplicii :;i dreptului la actiunea 1n raspundere civila (art.1394 C.civ.);
!:I In cazu! rn care termenul de prescriptle prevazut de legea penali:i este maf scurt,
Oomeniul de -se aplicii tuturor aqlunilor personale (prin care se valorifica un drept de crean\a), cu
aplicare excep\ia cazurilor in care exista termene legale speciale de prescrip\ie sau partile au
convenit un alt termeri, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obliga\ional j
(act juridic sau !apt juridic stricto sensu licit sau ilicit), indusiv \n cazul pretentiilor I
patrimoniale care insoiesc o ac\lune, prescriptibilii sau nu extinctiv (spre exemp/u, '
I preten\iile patrimonia!e ce l"nso\esc ac\iunea 1n nulitate, actiunea l"n reduc\iune, aqiu·
j nea In rezolutiune sau rezi!tere etc.) 1 in masura In c<1re actlunea prin care se valorifica
I asemenea preten\ii are caracteru! unei ac\iuni patrimoniale >i personale;
111 spre exemplu: cererea prin care se solidta contravaloarea, proportional cu
cota-parte, a fructelor naturale sau industriale 'lncasate doar de unul dlntre co~
proprietari; cererea prfn care se solicita rezolutiut1ea unul antecontract de vanzare;
ac~lunea in desp.3gubire exercitata de proprietaru! fondului aservit lmpotrlva pro-
prietarului fondului dominant (art" 620 alin" (1) Ccivj; ac\iunea In stabilirea unui
termen de restituire in cazu! 1·mprumutului de consuma\ie {art. 2163 C.civ.); cere-
rea prin care mandantul sollcit3 oblig.area mandatarului sa ii restituie bunurlie
primlte de acesta din urrn8 in temeiul contractu!ul de rnandat ete,;
m jurisprudenfO: intruc3t compensatiile so!icitate prin cererea de chemare Tn jude-
extim::tivii
Terrnenu! de - drepturile reaie care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile orl nu sunt supuse
altui termen de prescriptie extinctiva (art. 2518 pcL 1 Cciv.);
extincth1J3 de de exemplu, actiunea confesorie prln care se apara dreptul de servltute, uz,
IQ
10 ani abitatie 1 uzufruct [decl ae}iunile confesorii, cu exceptla actiunii confesorll prin care
se apara uzufructul une! creante, caz In care termenul de prescriptie este de 2 ani -
art. 746 alin. (1) lit. e) Cciv., precum si a ac\iunii confesorii prin care se apara
dreptul de superficie, care este imprescriptibila - art 696 alin. (2) Cciv.j; ,
- repararea prejudiciulul moral sau material cauzat unel persoane prin ton:ura ori \
acte de barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale coml- I
se contra unui minor sau asupra unei persoane aflate 1n imposibilitate de a se apa]a-
ori de a-,i exprima vointa (art. 2518 pct. 2 Cciv.);
f--------~---------t----~re~p_ararea prejudiciu_lui a~us me~iulu.~1nco~juriitor (art. 2518 p_ct. 3 Cciv,), _
; Termenul de - dreptul la aci;lune \ntemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare [art. 2519 !
alln. (1) C.dv.]; I
I eJ<tinctivil de - dreptul la actiune privind plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru servi-
I 2 ;:m; ciile prestate in baza contractului de intermediere [art. 2519 alin. (2) Cciv.j;
- termenul de prescriptie extinctiva de 2 ani aplicabil uzufructului unei crean\e
746 alin. lit_
j Terrnenu! de - dreptul la actiune privltor la restituirea sumelor incasate din vanzarea bHetelor pen··
tru un spectacol care nu a mai avut loc [art. 2521 alln. (1) C.civ.J;
! exHnt:tivA de - daca prin lege nu se dlspune altfel, se prescrie in termen de un an ~i dreptul la
unan ac\iunea lzvorata dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerlan sau pe
apa, Tndreptata impotriva transportatorulul [art. 2521 alin. (2) Cciv.J;
• termenul de prescrip\ie este de 3 anl (termen special), atunci cand contractul de
transport a fost 1ncheiat spre a ft executat succesiv sau, dupa .caz, comblnat, cu
acela~I mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite [art. 2521 alin_ (3)
Cciv.];
- cazurile urmatorilor profesioni~ti [art. 2520 alin. (1) C.civ.]:
pnolE!Sic>ni?tll din alimentatia publica sau hotelierii, pentru serviciile pe care le
202 PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
I · - · - · ---------········-·····--····--·-······
2. profesorii, ihstitutorii, mae?trH ;;i pentru lectlile date cu ora,. cu ziua sau cu
Juna;
3. medic!i, asfstentele ~i farm?1cis,ti pentru vizite, operatii s:au medic:;"
rnente;
4. vanzatorii cu amanuntu1, pentru plata rnarfurilor vandute ~i a furniturilor !ivrate;
5, me~te?ugaril ~i artlzani1 1 pentru plata muncii !or;
6. avocatii, impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si cheltuielilor. Termenul de
prescrlptie se va calcu!a dln ziua ramanerii definitive a hotar.§rii sau dln aceea a '
impacarii par\ilor ori a revocarii mandatuluL 1n cazul afacerilor netermlnate, terme-
nul de prescrip\ie este de 3 ani de !a data ult1mei presta\ii efectuate;
7. notarii publici ~i executorii judecatore~ti, in ceea ce prive~te plata sumelor ce le
sunt datorate pentru actele func\iei !or. Termenul prescrip\iei se va socoti din ziua
in care aceste sume au devenit exigibile;
8. inginerii, arhiteqii, geodezii, contabilii si al\i liber·profesioni~ti, pentru plata su- I
melor ce Ii se cuvin. Termenu! prescrlp!lei se va socoti din ziua c.3nd s-a terminat I
lucrarea;
•in toate cazurile prevazute de art 2520 alin. (1) C.civ., continuarea lec\iilor,
serviciilor 1 furnlturilor, actelor sau lucrarilor nu lntrerupe prescrip~fa pentru sume!e ·
2520 alin.
' .....•,......• , ..,, ... , j . . .•••- • .:==.:~~:.;::~~.:::::::::.~::.::.i::I..:,=.::I.:~..- -..- ..- - . - -..-.--.-~---···-·-··~
! Termene -termenele enumerate mai sus sunt termene speciaie $i sunt stabilite de Codul civil;
sp1edale insti.. - termene specia!e de prescrlp\ie pot Ii lnsa instituite ~i prin alte acte normative;
tuite de Codul • spre exemplu, termenul de 6 luni previizut de art 11 alin. (1) din Legea conten-
civil ~i termene cio>ului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
sp•ecl;ale lnstl· pentru aqiunile prln care se solicita anu!area unui act adminlstrativ individual, a j
i tulte alte unui contract administratlv, recunoa~terea dreptului pretins $i repararea pagubei I'
i acte normative
cauzate; termenul de 3 ani 1 aplicabil aqiunit in revendlcarea imobilului adjudecat
1n cadrul procedurii de u.rmarlre silita imobiliara [art. 860 alin. (2) Cproc.civ,], ______,
speciaia :;;\
nici p3ri;iie, in condi~Hie artc 2515 nu au fixat un alt rnoment de la care sa
e1<:tlnctiv&,
a sau
fy1tJ7YH?ntul de
ta care cu:rge
tern1enul de - prescrip\ia extinclivii 1ncepe sa curga de la data la care obligatia devine exigibila :;i
debitorul trebuia astfel sa o execute [art 2524 alin. (1) C.civ.];
'El spre exemplu; daca !ntr~un contract de van:zare nu s~a stipulat un terrnen de
plata a pre~ului, atunci obligatla cun1paratorului de a plati pretul este scadentii dln
chiar momentul lncheierii contrar.:tuiui, astfel ca prescrlptia extinctivti a dreptulul
vanz3-torului de a pretinde plata pretului lncepe sa curga de la data inchelerii
contractu!ui de v.3nzar€.
Drepturi afectate de un termen suspensiv
- prescrip\ia extinctiva incepe sa curga de la implinirea termenului sau, dupa caz, de
la data renuntiirli \a beneficiul termenului stabilit exc!usfv In favoarea credltorului
[art. 2524 alin, (2) C.civ.J;
a daca termenul este stabillt In favoarea atat a creditoru!ui, cat .?i a debitorului, re ..
nun\area la termen presupune acordul ambelor par\i, iar de la data acestui acord
obligatia devine exigibilii, astfel ca, Jn baza art. 2524 a!in. (1) C.civ., prestrip\ia
lncepe sa curga;
ro daca termenul este stabilit exdus!vln favoarea debitorului, iar acesta renunta la
beneficiul termenului, prescriptia incepe sa curgfl 1 pe ternelul art. 2523 C.civ., de !a
data !a care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca debitorui a
renun1at I.a tennen.
Drepturi afectate de o conditle suspensivil
- prescriptia extinctiva 'lncepe sa curgll de la data cand s-a l'ndep!lnit condi\ia
[art. 2524 alin. (3) C.civ.J;
!!}pentru ipoteza In care conditia suspensiv3 a fost stipulata exclusiv 'in interesiJl
ur,eia dlntre pi3rti, iar aceasta renunta la condftie, astfel lnc§t, potrivlt art 1406
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -----
204 PHESCHIPT1A EXTlNCTIVA
. ·······--··----- ... - - - · - - - - - · · - - - - - .. -----···--------··--·
h) de la data la care declaratia de rezolut!une sau rezliiere a devenit lrevocabi!3;
v desigur ca aceasta regu\;3 nu vizeaza cazuri:e 'in care actiunea 1n rcstituirea
presta~iei are ca:racterul unei actiuoi reale Jmprescriptlbi!e extlnctiv;
2. pentru situatia nulit3tilor amiablie 1 prescrip~ia !ncepe sa de la data acordului
Lf'il':!'l!'.''1":"1..'care acestea au constat:at sau dedarat
Mnmentul de - prescrip\ia dreptuiui la actiune lncepe sa curga de la data la care fiecare prestatie
'.;:; tare :i::urge devlne exiglbi13;
terrner~u~ d<: -daca prestatii!e alct!ltu!esc un tot unitar, prescrlptia lncepe sa curgii de la data la care
ultima devine 2526
Precizare - pr!ma ipoteza are ln vedere prestatiile succesive cu caracter individual) cum este
cazul dobilnzilor;
- cea de-a doua ipotezil se refera la prestaliile succesive care alcatuiesc, potrivit legii
un tot cum este cazul 1n rate.
fostu1 art. 9 din Decretu1 nr. 167/1958, care era asemEin.3tor, nu Jnsa identlc cu
actualul art. 2529 alin. (1) C.civ., nu se aplica 1n cazul aqiunii in anularea unui legat,
apreciindu-se ca prescriptia lncepe sa curga de la data deschideri! succesiuniL In
lipsa unui text de lege expres1 consideram preferabi!3 o a!t3 so!u!ie, In sensu! de a
se ap!ica regu!a speciala stabilita de lege pentru aqiunea in anularea actului juridic 1
Mom;:intul dreptului la actJune izvorat dln transmlterea unor bunuri sau ex•eCL>Ld1rea
de ta care unor lucr8ri, cu vicii aparente, In cazurf!e in care legea sau contractul oblig<'i la garan-
curge \ie ,; pentru asemenea vicii, 1ncepe sa curga de la data:
te<mem.il de 1. predadi sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii (moment obiectiv principal); sau
2. 1mplinirii termenului prevazut de lege ori stabiiit prln procesul-verbal de constatare
a viciilor, pentru inlaturarea de catre debitor a viciilor constatate (mom<ont obiectiv
subsidiar) [art. 2530 alin. (1) C.civ.];
: dispoziiiile art. 2530 alin. (1) C.civ. se aplica ?i in cazul lipsei calita\ilor convenite ori I
al lipsuriior cantitative, insa numai daca oricare dintre aceste ilpsuri putea fi desco- :
peri:t_, fara cuno>tin\e speciale, printr-o verific_are normalaJart. 2530,,<J~.n. (2) C.civ.J:~!'
Precizad - o regula similara este inscrisa in art. 1880 alin. (1) C.civ. in materia contractului de
. antreprlza pentru lucrari de construC1;ii, potrivit caruia prescrip\la dreptului la actiune
i pentru vidi aparente incepe sa curga de la data recep\iei finale sau, dupa caz, a
' '
; implinirii termenului acordat antreprenorului prin prncesul-verbal de recep;ie finala, ;
pentru lnlaturarea v!ciilor constatate;
- in cazul In care, potrivlt unei dispozitli speciale sau vointei pflrtHor, vlciile aparente
trebuiau denuntate, sub sanctiunea dec.?.derii, lntr~un anumit termen, nerespectarea
"''"""'" atrage insa,i pierderea dreptului de garantie, nemaipunandu-se problema
- prescrip\ia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, lnsa eel mai tarziu de
aceste vlcii.
- daca prin lege nu se prevede prescrip\ia dreptului la actiune pentru viciile
ascunse1ncepe sa curga [art. 2531 ailn. (1) ~i (2) C.civ.j:
1. in cazul bunului transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o construqie, de
la la data ori finale a bunului sau a 'in
208 PRESCRIPJIA l'Xf!NCl IVA
afara cazuh1! 1n care viciul a fost descoperit rnal !nalnte; cZlnd prescriptia va :;a
curga de la data descoperiril;
2. In cazu! unei constructii, de la lmpltnirea a 3 an~ de !a data pred.2rii sau rec:eptiei
finale a constructiei 1 afar§ numai daca vlciul a fost descoperlt mai !nalnte, c8nd pres-
criptia va fncepesa curga de la data descoperirii;
3. pentru executarea unor lucrar1 curente la un bun transmis sau a lucrare exensrn:ca,
a!ta dec§t o construc\ie 1 terrnenuf este de o luna, iar Jn cazul unei construc~ii este de
3 luni;
~ dlspozitiile art 2531 Cciv. alin. (1) >i (2) se aplidi >i in cazul lipsei calitatHor
convenlte ori al lipsurilor cantitative 1 lns.3 numai daca orlcare d!ntre aceste !lpsuri nu
puteau fi descoperite, fi'ira cuno~linie speciale, printr-o verificare normala [art. 2531
alin. (3) C.civ.];
- dispozltiile art 2531 C.civ. se aplidi ~i In cazul produselor pentru care s-a prevazut
un termen de valabi!itate, ca ~i 1n cazuri!e bunurilor sau lucrarilor pentru care exista
termen de bun a 2531 alin.
Precb:iiri de mai sus stabile~te doua momente alternative de la care poate 1ncepe sa
curga prescl'iptia:
1. un moment subiectiv, constand in data descoperirii viciilor (acest moment urmeaza
a Ii dovedit prin once mijloc de proba);
2. un moment obiectiv, constand in data expirarii termenului de garan\ie (pentru ca-
zul in care partea nu a descoperit viciul ascuns 1·nauntrul termenului de garantie);
- termenele prevazute 1n art. 2531 C.civ. sunt termene de garantie lnauntrul carora
viciile trebuie, ln toate cazurile, sa
se iveasca [art. 2531 alin. (4) C.civ.j;
- daca insa viciile ascunse nu au aparut inauntrul termenului de garantie, atunci obli-
gatia de garantie se stinge in momentul expirarii termenului de garantie, astlel indit
nu se va mai pune problema inceputului prescrlp\iei ac\iunii in raspundere, chiar >i
atunci ci:l:nd 1 dupa acest moment, s-ar ivf vicii1e respective;
- termenele de garantie prevazute de art. 2531 C.civ. au caracter subsidiar >i general,
'In sensui ca expirarea lor marcheaza momentul la care eel mai tarziu poate 1ncepe sa
curga prescrip\ia extinctiva, numai daca, fr\ cazul concret, nu l>i gase,te aplicare un
termen special de garantie, indiferent ca acesta ar fi legal sau conventional (art. 2531
alin. (5) C.civ.];
re spre exemp!u, art 30 din Legea nr. 10/1995 privind ca!itatea In cons.truqii1 repu-
blicata, prevede doua termene spedale de garantie, ~i anume un termen deter-
mlnat (10 anl de la receptla lucri3rii) pentru viciile ascunse obi~nuite, precum ~! un
termen nedeterminat ldurata de existenta a construqiei} pentru viciile structurii de
rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare ~i de executie in
la data reaHz:irii ei.
an socotit din ziua predarii bunurilor la locul de destina\ie sau din ziua in care ar fi
trebuit sa se faca predarea lor, cu excep\ia dreptului la ac\iunea referitoare la trans-
porturile care lncep sau se tennlna In afara Europei, care se prescrle In termen de 18
luni (art. 2071 C.civ.);
- termenul general de prescrip\ie extinctiva de 3 ani pentru ac\iunea in stabilirea de
: catre instanta a unui termen de restitufre In cazui lmprumutuluf de consumatie
! 1ncepe sa curga de la data 1ncheierii contractului (art. 2163 C.civ,);
[ - !n materia contractului de cont curent, termenul de prescrip\ie de un an pentru
ac~iunea prin care se sollclt:ll rectificarea erorilor de calcul, facute cu ocazia stabilirll
soldului, a omisiunilor, a inscrieriior duble ~i altora asemenea incepe sa curga de la
data cornunicarii extrasului de cont cu rent 2182 C.civ.);
- pentru contractul de cont bancar curent, dreptul la ac\iunea Jn restituirea soldului
creditor rezultat la inchiderea contului curent se 1n termen de 5 ani de la
PRESCRWflA EXTINCTIVA 211
data 1nc:hiderii r.ontului curent. cazui Jn care contul curen-t .a fost lnchis
lnstitu\iei de credit, termenul de prescrlp\ie se calculeazii de la data la cnre titularut
sau, du pa caz, flecare cotltular a\ contulu! a fost notificat 1n acest sens prlr1 scrisoare
recomand_ata cu confirmare de la ultimul domidliu s.ziu sediu adus la
cuno§tinta instltu\lei de credit (art. 2190 C.clv.);
In cazul imobiielor care sunt lnscrise fr1 cartea funciara de catre executorul lud!ecl·
toresc 1-n vederea unniiririi sl!ite, prescrlptla extlnctiv3 a Jn revendicarea
imobllu!ui ce a forrnat oblectul urrnaririi silite iinobiliare (sau a actiunii confesorii prin
care se pretinde un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra acestul
lmobil orl chiar al ac\iunii persor.ale prin care se invod\ un drept de folosin\a asupra
imobilului respectiv) incepe sa curga de la data 1nscrierii actului de adjudecare In
cartea funciara [art. 860 a!in. (21 C.proc.civ.J, cu mentiunea in rnateria urmaririi
imobiliare, pentru imob!iele !nscrise In cartea funclara anterior Tnceperii urm<3rirli
silite, orice actiune cu efect de evfcttune, totala sau partiala, impotrlva adjudeca-
este definitiv stinsa 860 alin.
No\iune. Justifkare
- acea modificare a cursului prescrlptiei extinctive care consta in oprirea de
curgerii termenului de prescrlp\ie, pe timpul cat dureaza sltua\iile, limltatlv prevazute
de iege sau stabilite de pafii in limitele ~i condi\ille prevazute de lege, care 11 pun pe
la 1n de a
PrecJziri - cauzele de suspendare sunt legale, limitativ prevazute de lege ~i produc efecte de
drept (ope legis);
-1n conditille art. 2515 C.civ., par[ile care au capacitatea deplina de exercl\iu pot lnsa,
prin acord expres, sa modifice con\inutul cauzelor legale de suspendare, tara 1nsa a le
putea suprlma; fac excep\ie drepturiie la ac\iune de care par\ile nu pot sa dispuna si
actiunile derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare '' din
contractele supuse legislatiei prlvind protectia consumatoru!ui;
pentru a intervenl suspendarea, este necesar ca lmprejurarile care constituie cauze
de suspendare sa apara 1n timp ce prescriptla extlnctiva este in curs; daca aceste
lmprejurari lntervin mai inainte de inceperea cursului prescriptiei extinctive, efectul
va fi de amanare a inceputului prescrip\iei extinctive {prescriptia nu 1ncepe sa curga),
iar nu de suspendare, ceea ce lnseamna ca nu se va produce efectul special al
212 PRESCRIPTIA EXTiNCTIVA
reaza ocrotirea !ji socotelile nu au fast date !ji aprobate (art. 2532 pct 2 Cciv.);
3. lntre orice persoanii care, in temeiul legii, al unei hotarari judecatore>ti sau ai unui
act juridic, administreaza bunurile altora !ji cei ale ciiror bunuri sunt astfei admi-
nistrate, cat timp administrarea nu a incetat !ji socotelile nu au fost date ;;i oprobate
(art. 2532 pct 3 Cciv.);
!Q spre exemplu: In materia mandatului, a gestiunii de afaceri, In materia contrac-
tului de depozit;
4. in cazul celui /ipsit de capacitate de exercitiu sou cu capacitate de exercitiu restriln-
sa, cat timp nu are reprezentant sou ocrotitor /ego/, in afara de cazurile in care exista o
dispozi\ie legala contraril {art. 2532 pcL 4 C.civ.);
= de exemplu, aceasta cauza de suspendare nu se aplica in cazuf cererli de evic~
\iune, totala sau par\ialil, privind imobilul adjudecat in cadrul procedurH de urma-
rire silita imobiliara, deoarece art. 860 alin. (2) Cproc.clv. instituie o derogare de !a
dreptul comun, prevazand ca ,,prescriptia curge ~i !mpotrlva m!norilor 5i persoa~
nelor puse sub interdic\ie judeciltoreasca";
5. cat timp debitorul, In mod de!iberat, ascunde creditorului existenja datoriei sau exi-
gibilitatea acesteio (art 2532 pct 5 C.civ.);
s spre exemplu: debitorul sustrage titlu! constatator a! crean!;e! care a fost trans-
mis3 prin mo~tenlrea de pe urma creditoru!ui;
6. pe fntreaga durat6 a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe ca/e amiabi!a a
neintelegerilor dintre par\i, insa numai daca ocestea au fost tinute in ultimele 6 /uni
inainte de expirorea termenului de prescriptie (art. 2532 pcL 6 C.civ.);
7. 'in cazul In care eel indreptiltit la octiune trebuie sau poate. potrivit legii sau contrac-
tuiui, sii foioseascii o anumitii procedurii prea/abi/6, cum sunt reclama\ia adminis-
tratlvi'i, !ncercarea de lmpacare sau a!te!e asemenea, c6t timp nu a cunoscut ;i nici nu
trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri, insil nu mai mult de 3 /uni de la I
declan!jarea procedurii, dacii prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen
(art. 2532 pct. 7 Cciv.); ,
• dispozi\iile art. 2532 pct 6 >i 7 Cciv. privitoare la suspendarea cursului prescrip- :
tiei se ap!ica ~i In cazul p~escriptiilor -lncepute lnai~_~e de lr:!rarea lf! vlgoare a !
EXT!NCTIVA 213
-- --------- •• •• --------------·•WWW________ _
Codulul clvH, Jmpre-jur3rile care atr;;;g suspendarea s-au produs .a-ceast8
din urrna data 203 din Legea nr. 71/2011);
S. fr; cazul Jn care tifularuJ dreptului sau eel can:~ {-a fnciiicat parte din fortele
armate ale Rorniiniei, c6t timp acesteo se af/Q ?n stare de mobiltzare sau de rGzhoi;
sunt avute 1-n vedere ~i persoane-fe civil€ care se g5sesc fr1 armate pentru
ratiuni de servfciu impuse de necesitatile riizboiuiul (art, 2532 pct, 8 C.civ,};
9. In cazu! Tn c;ire ce! impotriva c.3ruia curge sau ar urrna sa
curg3 prescrlptia este
!mpiedicat de Un Caz de for}6 major{; s3 faca acte de 1ntrerupere, c3t t!mp nu a 1ncetat
aceast8 lmpiedicare; forta majora, cand este ternporara. nu constituic o cauza de
suspendare a prescripiiei decal dad survine In ultimele 6 luni inainte de expirarea
termenului de prescriptie (art. 2532 pct. 9 C.civ.);
il1l jurisprudentO: momentui !nceperii prescriptiei In cazul actiunli in r2spundere
civlla detictual2 este r11arcat de data la care p3gubitul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca atat paguba, cat ;;J pe eel care raspunde de ea 1 In speta> acest moment
av.3nd Joe la data preJuarH abuzive, de c3tre stat a bunurilor din patrimoniul
reclamantelor; lnsa, lntruc.3t pilna Jn anul 1990 nu era posibilfl 1 In mod obiectiv,
formularea actlunii, data fiind natura regimului politic de pana la acel moment,
existenta regimului politic comunist fiind aslmllablla unel cauze de fort.a rnaJora,
susceptfbHa de a suspenda cursu1 prescriptlei extinctive, pentru pretentiile aferente
perioadei anterioare anului 1990, prescriptia a lnceput sa curga in anul 1990
s, I dee. nr. 1705 din 31
-- prescrip\ia nu curge:
j 1. contra creditorilor defunctului in privinta creantelor pe care acqtia le au asupra
j mo$tenirii cat timp aceasta nu a fost acceptata de catre succesibili ori, Jn lipsa accep-
tarii, cilt limp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte [art 2533 alin. (1) C.civ.];
1
2. contra mo~tenitorilor defunctu/ui cat timp ace>tia nu au acceptat mo,tenirea ori nu
; a fost numit un curator care sa Ii reprezinte [art. 2533 alin. (2) C.civ.l;
' 3. contra mo$tenitori/or, ih privin\a crean\elor pe care ace>tia le au asupra mo,tenirii,
de la data acceptarii mo'itenirii ,; piina la data lichidarii ei [art. 2533 aiin. {3) C.civ.];
- in cazul dreptului la actiunea !n ti3gada paternita~ii de c2tre sotul mamei, termenul
de prescriptie nu curge 1mpotnva sotului pus sub interdic\ie judecatoreasca pe
intervalul de limp situat 1ntre punerea sub interdiclie 'ii ridicarea interdic\iei, indife-
rent daca acesta are sau nu tutore !art 430 aiin. (2) C.civ.];
- In materla acces!unii imobiliare artific!ale, prescriptfa actlunii autorulul lucr2irii
! vind plata indemniza\iei nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa de\ina imo-
i bilul (art. 591 C.civ.);
-
prescrip\ia actiunii pnn care proprietarul terenului solicita obligarea superficiarului
I
, care a modificat structura construc\iei la repunerea in situatia anterioara este suspen-
1,data pana la expirarea duratei superficiei [art. 695 alin. (3) C.civ.];
! - prescriptia aqiunii in raspundere pentru !inerea defectuoasa a cartii funciare este i
I suspendata prin exercitarea actiunilor >i cililor de atac prevazute de lege pentru inla-JI
u_urarea _efectelor faptei pagubit()are f<i_r_t. 915 alin. (2) C.civ,]; ----~~-~---------
21~ PRESCRIPTlA EXTiNCTIVA
t dacil, 1n cursul procesului, partea adversa 1i opune prescrip\ia extinctiva, instan\a doar
va constata, la cererea titularu!ui dreptulut prescriptibil, ca a operat suspendarea
cursului extinctive va !a cauzei In fond.
Extinderea - pentru ipoteza In care obligatia corelativa dreptuluisupus prescrip\iei extinctive a
efectului lost garantata de un fideiusor, suspendarea prescrip\iei fa\a de debitorul principal ori
fa\a de fideiusor produce efecte In privinJa amandurora (art 2536 Cciv.);
, - pentru obliga\iile indivizibiie, indiferent ca ar fi vorba de o indivizibilitate activa sau
[ pasiva, suspendarea prescriptiei fa\a de unul dintre creditori sau, dupa caz, debitori
' produce efecte ~i fa\a de ceilai\i [art.1433 alin. (1) C.civ.J;
- in cazul obliga\iilor solidare, suspendarea prescrip\iei 1n lolosul unuia dintre credi-
torii solidari poate fi invocata ~i de ditre ceilal\i creditori solidari [art. 1441 alin. (1)
C.civ.J, iar suspendarea prescrip\iei fa\a de unul dintre debitorii soiidari produce
de codebitori 1449 al in.
Notiune. Justifkare
cursului prescriptlei extinctive const§nd In '!nlaturarea prescriptiei
scurse unei cauze de unei alt.e
PrEclzari - cauzele de 1ntrerupere sunt legale, limitativ prevazute de lege o;i produc efecte de
drept (ope /egis);
- par\ile care au capacitatea deplina de exerci\iu pot insa, prin acord expres, sa mo-
difice continutul cauzelor legale de intrerupere a prescrip\iei (fara 1nsil a le putea
suprima), cu excep\ia drepturilor la ac\iune de care paf\iie nu pot sa dispuna ?i a
actiunilor derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare >i din
contractele supuse legisla\iei privind protectia consumatorului;
- cauzele de intrerupere trebule sa intervina dupa ce prescrip(ia extinctiva a 1nceput
sa curga ~i mai 1nainte de 1mplinirea termenului de prescrip\ie extlnctiva; totu~i,
scr\s sau constituirea de
216 PRtSCRIPTl.I\
te(menului de produce, 1·n baza art. 2505 alin. {4) ?i art. 2510 alin. (1)
.~.civ., ..~:.="-e:...f~ct ca ~.i_!ntreru£e_re_.a_·--·······-·-··-·····--·······-· --·-·······---··-·-;
'-trebuie porn it de la pren11sele fundarnentu!ui extinctive 1 anurne:
a} lipsa de convingere a titularulul dreptului Tn privin!a temelnlcief pretentiei
lip.sa dedusi:l din starea sa de pasivitate;
b) prezumarea sltua1lei de fapt a celui ln folosul c2ruia curge prescriptia extinctiva
a
ca fiind conform cu starea de drept, bazata pe !mpotrivirea acestuia;
~ ori de c§te ori aceste doua premise nu se n1ai confirn1.3 1 nu se rnai justific3 produce-
rea efectu!ui extinctive.
·---·····---··--·-··---···---··---·-~
1. octul voluntar de executare sau recunoa;;terea, fn orice aft mod, a dreptului a ciirui
actiune se prescrie, fi!cutiJ de catre eel in fo/osui caruia curge prescript/a [art. 2537
, pct. 1 Cdv.];
I - recunoa~terea dreptului se poate face unilateral sau conven\ional ;;i poate fi
e;(presa sau tacita [art. 2538 alln. (1) C.civ.J:
a) cand recunoa;;terea este tacita, ea trebule sil rezulte faril echivoc din manifestari
care sa ateste existenta dreptului celui lmpotriva caruia curge prescriptia;
a spre exempJu, constituie acte de recunoa~tere tacit3: plata partia!a a datorfei;
achitarea, In tot sau in parte, a dobanzl!or sau penalitatilor; solicitarea unui termen
de plata [art. 2538 alln. (2) C.civ.];
* predarea bunu1ui ce formeaza obiectu! antecontractului de v§nzare in poses!a
celui care urrneaza sa i'I cumpere echivaleaza cu o recunoa~tere a dreptu!u1 aces-
tula de a cere lncheierea contractului de vanzare, recunoaqtere care lntrerupe
pres.crlptta, iar 0 noua prescriptie extinctiva nu va incepe sa curga atat timp cat
bunu! se afla !n posesia celul care urmeaza sS-! cumpere;
u jurisprudentd: pentru a se produce efectul lntreruptlv de prescriptie extinctiva,
recunoa~terea de datorie poate fi cuprlnsa atat intr-un act juridic unilateral al
ciebltorului, cat :;.i lntr-un act juridic b!!atera1 lncheiat !ntre debitor ~i creditor. Yn
conditiile Jn care compensatia, ca modalitate de stlngere a ob!igatlllor, poate avea
;;i natura conventionala 1 rezulta ca p5rtile care !ncheie a astfel de conventie
pornesc de la prern!sa ca au atat calitatea de debitor, ctlt ~i calitatea de creditoL I
Astfel, prin 1ntheierea unei conven~ii de compensare opereaza efectul 1ntreruptlv
al prescriptfei extinctive, ca urmare a recunoa:;;teril de catre pi3rtile conventiei a 'I
datoriilor lor reciprocc (l.C.C.J., s. a II-a civ., dee. nr. 780 din 4 mai 2017,
www.scj.ro); I
a jurisprudentii: declaratia formulata Jn fata organu!ui de urmarire penal@, cu 'i
caracter neindolelnic (data In deplina cuno5tin~a de cauza) ~1 voiuntara, de per-
soana In folosul carela curge prescriptia, prir. care s~a atestat exlstenta dreptului :
reclam,;;intului de a solicita restituirea unor su111e Jrnprumutate, intrune?te toate
condl\iile de validitate prevazute de lege pentru a intrerupe prescriptia. Nu poate fi
lnl<lturata, la cererea pilrtii~ mBrturisirea sa extrajudlciara, tacuta anterior lnceperii ,
judeca\ii, fara ca aceasta sa dovedeasca ca s-a aflat in eroare de fapt, neputand fi
lgnorat carac!erul frevocab~I a~ actulu! Juridic p~in tare autorul sau a renuntat !a.
j
PRESCRIPTlA EXflNCTIVI\ 2.17
hotarare definitiv3 prin care s-a !asat nesolu~ionat8 ac~iunea civii3 ca urmare a
fncetarii procesului penal fn cazurile prevazute de lege reprez1'nta un ca2 de fntre-
rupere a termenulul de prescrip\le, de vreme ce persoana prejud!ciata prin fapta
ilicit3 $i~a manifestat vointa de a-si recupera prejudiciu! prin constituirea ca parte
civila §i, Iara o atitudine culpabila din partea sa (solu\ia pe latura penala a cauzei
intervine ca urmare a prescriptiei r3spunderii penale a inculpatului), se afla In
sftua~fa fn care procesul per.al a fncetat, far pretentlile sale nu au primil nicio rezol-
vare pe fond. Termenul genera! de prescr!ptie de 3 ani pentru actiunea formulata
la !nstanta civi!a fncepe sa curga de !a momentu! ramanerii definitive a hotararii
penale prin care a fost IJ:\sat.3 nesotutionata actlunea civi18 1 atat pentru ipoteza In
care procesul penal a rnceput chiar de la momentul comiterii faptei ilicite >i eel
raspunzator de paguba este cunoscut, ipoteza ·111 care termenu! de prescriptie nu a
lnceput sa curga, cat ~i pentru cazul In care procesul penal a fost demarat mai
tarziu, sltuatle ·in care are loc o intrerupere a termenulul de prescriptie 1 cu conse-
cinta curgerii unu1 nou termen de la rnomentul ramaneril definitive a hotararli
pronun\ate de instanta penala, prin care s-a lilsat nesolu\ionata ac\iunea civila
· · · · - - (l.C~J., s. I. dv., dee,. nr... 605 dinJ2 februarie 2018, ~;ww.sq,'._r_o~)·------~
catre eel In folosul carula curgea, efectele !ntreruperii profita celui lmpotriva ciiruia
a curs fi
! fxtinderea pentru ipoteza in care obliga\ia corelativa dreptului supus prescrip\iei extinctive a
efectului fost garantata de un fideiusor, intrernperea prescrip\iei extinctive fa\a de debitorul
principal ori fa\a de fideiusor produce efecte in privinta amandurora (art. 2543 C.civ.);
- pentru obliga\iile indivizibile, indiferent ca ar Ii vorba de o indivizlbilitate activa sau
pasiva, lntreruperea prescrip\iei extinctive de unul dintre creditori sau, dupa caz,
"i
debitori produce efecte fa\a de ceilalti [art. 1433 alin. {2) C.civ.];
- In cazul obliga\iilor solidare, intreruperea prescrip\iei extinctive in privin\a unuia ,
dintre creditorii solidari profita tuturor creditorilor solidari [art. 1441 alin. (2) C.civ.], I
·\• iar intreruperea prescrip\iei extinctive fa\a de unul dintre debitorii solidari produce j•
. .L efecte !?i fa\a de ceilal\i codebitori [art. 1449 alin. (.1) C.ci\f.], lnsa intrerupereapres-
-- - --------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
PRESCRIPTIA EXTINC!IVA
criptiel f a-;a de un .
;;:;~;;1~;,;j:;~~····~allr<tfo~ bh•iittohr_u_Iu-i····,··o····ll·d-·a·.r- ;;~-,-,.-rc.~mc·,;.-;~f~~t·e··--·------ ................ .
codebitori decat
\ 1er-me7t ~. repunerea fn termen poate fi dispusa doar daca partea ~i-a exercitot dreptuJ la actiu-
de 30 de zile ne !nainte de implinirea unui termen de 30 de zlle, socotit dln ziua In care a cunoscut
sau trebula sa cunoasca lncetarea motivelor care au justificat depi:i~irea termenului de
prescrip\ie [art. 2522 alin. (2) C.civ.];
termenul de 30 de zile prive~te atat cererea de repunere 1n termenul de prescrip\ie
extinctiva, cat ~i introducerea cererli prin care se exercita dreptul la actiune pdvind
preten\1a pe fond;
- termenul de 30 de zile este un termen de prescriptie, iar nu de decadere (art. 2547
repunerii in
1- repun~rea l~-t~rmen ar~
de~i
ca efect considerareaprescriptiei ~~tinctive ca ~eimplinit~l
termenul de prescrip\ie extinctiva a expirat, astfel ·1ncat instania poate trece la ;
termen I solutionarea cauzei pe fond;
' - spre deosebire de suspendarea ~i 1ntreruperea prescrip\iei, ale caror efecte se pro-
duc de drept, iar organui de jurisdiqie doar constata intervenirea unei cauze, repune-
rea 1n termenul de prescrip\ie extinctiva are caracter judiciar, deci presupune pro-
nun\area unei hotarari de catre organul de jurisdictie, hotarare care trebuie motivata,
spre a putea fi supusa controlului judiciar;
- solu\ionarea cererii de repunere In termenul de prescriptie extinctiva este de com-
peten\a organului de jurisdic\ie competent sa rezolve pricina care are ca obiect pro-
tec\ia judiciara a dreptului subiectiv respectiv;
- in actuala reglementare, repunerea in termenul de prescrip\ie extinctiva nu mai
poate fi dispusa din oficiu de dltre organul de jurisdic\ie, ci trebuie solicitata de titu-
iarul dreptului la ac\iune supus prescrip\iei;
w se poate formula o singura cerere de chemare in judecata care sa contina un
prim capat de cerere prin care se sollclta repunerea ·1n termenul de prescrip~ie
extinctiva, precum ~i un alt cap.3t de cerere priv!nd valorificarea pretentiei; acesta
din urm8 va fl cercetat pe fond numai dac8 instanta va lncuviinta cererea de
repunere In termenu! de prescrip!ie extinctivi3;
111 c§nd cererea de repunere in termenul de prescript!e extinctiv.3 se respinge (ca
1,
2, Regulile
TerrrH~ne
stabilite - In ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori lunii sau din ultimul an [art. 2552
pe sap1tamam, alin. (1) C.civ.];
ani e de exempfu: un termen de prescriptie extinctiva de 3 ani, care a lnceput sa curga
!a data de 16 mai 2016 ~I care nu a fost suspendat sau lntrerupt, s-a lmplinit la data
de 16 mai 2019; un termen de prescrip\ie de 0 saptamilna care a lnceput sa curga
joi - 9 mai 2019 s-a lmplinit joi 16 mai 2019.
Mod de calcul
- daca ultima luna nu are o zi corespunziitoare celei in care termenul a inceput sa
curga, termenul se impline;;te in ultima zi a acestei Iuni [art 2552 alin. (2) C.civ.];
•de exemplu, un termen de prescrip\ie de o luna care a 1nceput sa curga la data de
31 ianuarie 2019 (si care nu a fost intrerupt ori suspendat) s-a implinit la data de
28 februarie 2019;
mijlocul lunii se socote,te a cincisprezecea zi [art 2552 alin. (3) Cciv.];
- daca termenui este stabiiit pe o luna ~i jumatate sau pe mai multe !uni :;i jumatate,
15 zile se vor socoti la srar1itul termenului [art 2552 alin. {4) C.dv.l;
daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenui se considera 1mplinit la !
zile care 'ii urmeazi?. 2554 :
:' Sediut - daca din lege sau din conventla p3rt11or nu rezutta fn rnod nefndoielnic ca un anumit
matertei termen este de ded\dere, sunt apiicabi!e regulile de la prescrip!ie {art. 2547 C.civ.);
;,; dac5 un termen a fost instltuit prin iege sau pdn voin1a parti!or (In acest dln urma
caz, cu respectarea limite!or Jmpuse de lege) pentru exercitarea dreptului la actiu-
ne {exercitarea unei actiuni In justitie) sau ln !egaturi:l cu aceasta ~i nus-a prevazut
ca nerespectarea lul atrage pierderea dreptului subiectiv sau lmpiedicarea efec-
tu.3rii unul act unilateral, atuncl trebuie calificat ca termen de prescriptie extiru:tlva.:
In sch·1mb, termenul care nu prive~te exercitarea dreptului la actiune (exercitarea
00
Cazuride · t:'..'.i:~~;i~~~:v:i~ua\iile 1n care prin l~g~sau prin a~tul juridical-par\il~r se instituie ~-~
dedidere I termen, fara a se preciza dad\ depil!;irea acestuia atrage decaderea, dar din care
implicita \ rezulta nelndoielnic ca 1mplinirea termenului atrage pierderea dreptulu'1 subiectiv, caz
I 1n care va fi vorba de o decadere tacitil (implicitil),
Trebuie calificate ca termene de decadere:
-- termenul de 10 zile aplicabi! dreptulul de preemp\iune In cazul vanzarii de bunuri
mobile sau de 30 de zile in cazul vanzarii de bunuri imobile, termen care lncepe sa
curga de la data comunlcilrH catre preemptor a notific5ril cuprinsului contractului in··
cheiat cu tertul [art 1732 alin. (4) C.civ.];
- termenul de doua zile de la data !a care roiu! de albine a trecut pe terenul in
care proprietaru! roiuluf trebuie s.3 11 urm.3reasc3, respectiv terrn'2nul de doua zile de
la data la care proprletarul roiului a 1·ncetat urmarirea [art. 576 alin. (3) C.civ.];
• jurisprudenta: termenul previizut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,
pentru lnregistrarea notlfl<.:2ril 1 este un termen de dec3dere 1 de drept substant1ai,
aspect ce rezulta din dispozitiile alin. (5) al aceluia'i articol, care men\ioneaza ca
nerespectarea termenului ari-ltat se sanctloneaza cu pierderea dreptulul de a
solldta In justltie masurl reparatorli In natura sau prln echivalent Din acest punct
de vedere, termenul prevazut de art. 22 alln, (1) din legea nr. 10/2001 este
incompatibil cu i~.stit~lia rep~ner!i In termen reglemen!ata de d!spozitiiie art .103
228
,I • art. 1718 alin. (1) C.civ. se refera la necomunicarea din motive obiective de catre
cump3r8tor a defectiunii tn termenui de garantie, caz 1n care are la dispozitie un
I
' termen rezonabll de la data expirarii termenu!ui de garantie, ceea ce echivaleaza cu
:
' o repunere In termen etc.;
dispozi\iile art, 2548 alin. (1) ?i (2) Cciv. se aplicil numai termenelor de decadere
I
:
care au lnceput sa curga du pa lntrarea In vigoare a Codu!ui civil actual (art 205 din
Legea nr. 71/2011). I
Srabilirna ·1=· mome~tul ter;,,e~ului.
lmpiinirii de decadere se determina pri~- aplica.iea reg~·lilor i
momentu,ui , prevazute de art. 2551-2556 C.civ.; !
m spre exemp!u: daca termenul a lnceput sa curga miercuri 1 31 ianuarie 2018, ora
termenuh;i de 10100, fara sa existe lmprejur<riri care, pe teme!ul unor dispozitii exprese, sa
dedidere suspende ori sa lntrerupJ cursui termenulul sau chiar sa constituie motive de
repunere In termen:
i) un termen de decadere de 6 ores-a implinit miercuri, 31 ianuarle 2018, ora 18,00
(art. 2555 C.civ.);
ii) un termen de decadere de 7 zile s-a 't'mplinit joi, 8 lebruarie 2018 {art.
DECADERE/\ 7.29
CIVILA
1. Consideratii genera!e
Persona!itatea
·• aptitudinea de a fi subiect de drept, deci aptitudinea de a fi titular de drepturi 'ii
obligatii;
1 im pentru desemnarea personaiitB:!ii juridice se mal folosesc ~i notiunlle de
capacitate juridica sau capacitate de drept;
I' - personalitatea jurididl este unica, adica una singura pentru fiecare subiect de drept;
'j - o pa rte a capacitatii juridice este capacitatea civila;
• personalitatea (capacitatea) juridicil nu trebuie confundatil cu no\iunea de
persoan<'i juridica, deoarece vocatia de a fi subiect de drept este recunoscuta at§t
~·-"~"-~··~-~-- ...~ pe~.soanelo~)uridice:. cZit ~i pe~~Oa_:1elor fiz~c_e_.---·---------.---··
r
Subiectele de Notit.me
drept dvll - participan\ii la raporturile juridice civile (purtatorii de drepturi subiective civile ~i de
I
obliga\ii civile).
, Clasifkare
. - se impart !n doua categorii [art 25 alin. (1) C.civ,J:
I' a)b) persoanele
persoanele fizice;
juridice.~.
_ __
r·--- de ··1- etimologic, t~rmenul.,,persoana" provine din c~vantul J~tin ,,pe;:,;ona"' ce dese,;;na
I oe1·sc•an1a la teatru masca pe care o purta pe scena actorul, sugerand rolul sau In piesa;
'I preluandu-.se acest cuvant Jn drept, S·a dorit sa se exprime rolul omului de actor pe
scena vietii juridice;
- In !imbajul juridic actual, termenul ,,persoana" este utilizat uneori pentru a desemna
I numai fiinta umana ca subiect de cirept; alteori, se desemneaza atat persoanele fizice,
! cat ~i persoaneie juridice; sensul in care este intrebuintata notiunea de ,,persoana"
rezulta dln context;
:>de exempfu, potrivit art. 28 alln. {1) C.civ. 1 capadtatea civila este recunoscuta
tuturor persoanelor (cu sensul de persoane fizice si persoane juridice); potrivit
art. 55 C.civ., orice persoana interes.ata {cu sensul de persoana flzica sau jurldica)
poate cere oricand anu!area hotar3rii declarative de moarte, In cazul In care se
descopera certificatul de deces al celui declarat mort; potrivit art. 58 alin. {1) C.civ.,
orice persoana (cu sensul de persoana fizica) are dreptul la via\a, la sanatate, la
integrltate fJzici3 ~i psihica, la den1nitate, !a proprla imagine~ ia respectarea vie~ii
recunoscute de
PEHSOANA FIZICA $i PERSOANA J!JRiDICk PROFESIONISTUL 51 233
Perscanr.i
fiiidi ·- ornu!, µrlvit individual, ca titular de >I de obligatii civi!e 25 alin. (2}
C~civ,j;
- Jn dreptul modern, or1ce fiinta umana are calitatea de subiect de drept civil, deci
orice orn are calltatea de oer·sormii fizica.
Clasifkare
1. In raport de criteriul varstei:
a) minorii la lmplinirea varstei de 14
b} minorii cu varsta cuprinsa fntre 14 ,, 18 ani;
c) majorii {persoanele fizice de peste 18 ani);
2. dup@ cum au sau nu capacitate de exercitiu:
a) persoaneie fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minorii pana la 1mplinirea
varstei de 14 ani ,; persoanele puse sub interdic\ie judecatoreasca);
b) persoaneie fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii cu varsta cuprlnsa
!ntre 14 ~1 18 anil cu exceptia celor pu~i sub interdictie, a minorilor care se casa~
toresc, in conditiile prevazute de lege, inainte de 1mplinirea varstei de 18 ani !ii a
mlnorilor care au lmplinit viirsta de 16 ani ~; carora instanta de tutela le-a recunos-
cut, pentru motive temeinice, capacitatea de exerci;iu deplina);
c) persoanele fizice cu capacitate de exerci!iu deplina (majoril, cu excep\ia celor pu!ii
sub interdictie judecatoreasca; minorii care se casatoresc, In conditiile prevazute de
iege, inainte de implinirea varstei de 18 ani; minoril care au implinit varsta de 16 ani
!ii carora lnstanta de tutela le-a recunoscut, pentru motive temeinice, capacitatea
1
1 de exercitlu deplina);
J :i. in raport de criteriul ceta\eniei:
I a) persoanele fizlce cu ceta\enie romana;
! b) persoanele fizice cu ceta\enie straina;
c) persoanele fizice fara cetatenie (apatrizli);
• cetatenii strBini :'?i apatrfzi! sunt asimilati, In condi!iile legii, cu cetatenii rom3ni, in
ceea ce prlve~te drepturile ,; llberta\ile !or civi!e [art. 27 a!in. {1) C.civ.];
0
cetatenil stri3Jni §i apatrizil pot dobandi dreptu! de proprletate privata asupra
terenurHor numal In cond!!ille rezultate din aderarea Romantet !a Uniunea Euro~
peana ~i din alte tratate internatlonale !a care Romania este parte, pe baza de
reciprocitate, In condltlile previizute prtn lege organic;}, precum :,?i prin mo~tenire
legalii fart. 44 alin. (2) din Constitu\ie];
111 schfrnbarea nume!ul pe ca1e administrativiJ poate fi solicltat3 de cet3!enii rom2ini
ji de apatrizii domiciliati in Romania (art. 4 ji art. 5 din O.G. nr, 41/2003 privind
dob£indirea ?i schlrnbarea pe cale administratlv3 a numelor persoanelor fizice);
4. in raport de criteriul domiciliului:
a) persoanele fizice cu domiciliul 1n Romania;
b) persoanele fizice cu domicillul in strainatate;
5. dupa cum exploateaza sau nu o 1ntreprindere:
a) profosioni>ti [cei care exploateaza o fntreprindere, In sensul art. 3 aiin. (3) C.civ.];
234 PERSOANA FIZ!Ci\, Si PERSOANAJURIDIOt PROFESIONISTUL ~I lNTREPRINDEREA
de
- drepturile copilului sunt recunoscute de la concep\iune, Jnsa numai daca else
viu (art. 36 C.civ.).
Cond!lii
1. sa fie vorba despre drepturile copilului, iar nu de obliga\ii civile pentru el;
• condi\ia este 1ndeplinita nu numai atunci cand ar fi vorba de dobandirea unui
drept subiectiv civil ut singuli, ci ~i atuncl ciind copilul este chemat la o mo?tenire ,
lntreag<l sau la o fraqiune din.tr-a mo~tenire;
2. copilul sa se nascil viu (nu lnsa neaparat ~; viabil), fiind deci suficient ca respectivul ,
l
copil sa fi respirat eel pu\in o data;
' sunt aplicabile dispozi!iile art. 412 C.civ. referitoare la timpul legal ai concep\iunii,
care este cuprir.s lntre a trei suta ~i a o suta optzecea zl dinaintea na~terii copilu!ui
§'i care se calculeaza zi cu zi; prin mlj!oace de proba ~tHn\ifice se poate face dovada
concep\iunii copilului 1ntr-o anumita perioada din acest interval de timp sau chiar
Tn acestui 412
-s::
';;~
~ -~- - - -
236 PERSOANA HZICA ;ii PERSOANA JURIDIC/\. PROFESIONLSTUl ~1 lNTREPRINDEREA
sate, daca au trecut eel putin 2 ani de la data uitirnelor inforroatii sau indicil
din care rezult8 ca era Yn viata fart. 49 alin, C.civ.];
- condit·Jf, care trebuie !ndepilnite cumulativ:
persoana sa fie disp8rut8;
2. sa exlste lndicii ca aceasta ar fi incetat din viat.3;
3. de la data prin1iri1ultimeior1nformatl1 sau ind!cil dln care rezuJta ca persoana era In
sa fi trecut eel pu~in 2 ani;
fl! dac.3 data prlmiril u!timelor informatii sau indidi despre eel dispE!rut nu se poate
stabilJ cu exactitate, termenul de 2 anise socote~te de la sf~r?itul iunii Jn cares-au
primit ultimele Jnformatil s.au indidi, iar In cazul Jn care nu se poate stabili nicl luna ..
de la sfar~itul anului calendaristic [art 49 a!in. (2) Cciv.];
dovada acestor conditii, indusiv a disparitiei, se lace in cadrul procedurii de deda·
rare a mor!ii, reglementata de art 944-951 Cproc.civ., ca o procedura judiciara spe-
ciala (cu caracter necontencios);
' - fiind vorba despre fapte juridice, condi\iile declararii mortii pot fi dovedite cu orice
m·· c de admis de inclusiv cu martori.
cazul in care" persoanii a disparutin imprejurl!ri deosebite
. - eel disparut 1n 1mprejurari deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa
I: de cale ferata ori aeriana, naufragiu!, in cursul unor fapte de razboi sau 1ntr-o alta
imprejurare asemanatoare, ce indreptaje;;te a se presupune decesul, poate fl dedarat
mort, daca au trecut eel pu\in 6 luni de la data imprejurarii in care a avut loc dispari\ia
[art. 50 alin. (1) C.civ.];
n dac.3 ziua in care a intervenit lmprejurarea ci3nd a avut loc disparltia nu poate fi
constau ln:
a} cererea adresata prim.3riei comunei, ora5ului1 mun!clpiului sau sectorulul rnuni~
cipiulul Bucure~t!, precurn ~i organelor politiel Tn a c.3ror raza teritorla!a a avut
ultimul domiciliu cunoscut eel disparut sa culeega inlormatli cu la acesta
[art. 945 alln. (1) Cproc.civ.];
h) Zlfi5area cererH la ultirnul domiciliu cunoscut al celui dlsparut; la sediul primar!ei
cornunei 1 ora~ului, rnunldpiului sau sectoruiui munlcipiului Bucure~ti :;.i la sediu!
instanJ;ei, precum :?i pubHcarea tntr-un ziar de larga circolatie a unul anunt despre
deschiderea proce-durii de declarare a mortii 1 cu invltatia ca orice persoana sa comu-
nice datele pe care !e cunoa~te 1n legatura cu eel disparut [art. 945 alin. (2)
C.proc.civ.J;
c) sesizarea instantei de tutela de la ultlrnul domiciliu cunoscut al celui a carui
moarte se cere a fl declarata, spre a numi, daca este cazul, un curator, in condi\iile
prevazute de Codul civil [art. 945 alin. (3) C.procciv.];
d) solicltarea 1 din oflciu, prlvlnd notarea cererii in cartea funciara 1 daca In patrin10-
niu1 persoanei a carei moarte se cere a fl declarata exista bunur! imobile, precum ~i
inreglstrarea acestela in registrul comertulul, daca este profeslonlst [art. 945
alin. (4) C.proc.clv.J;
in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.clv., cererea se poate introduce de
indata ce s-a cunoscut faptul mortii, pe baza cercetarilor facute de organele compe-
tente; instan\a nu va mai dispune, in acest caz, luarea prime!e doua masuri prealabile
judeca\il, prevazute de art. 945 alin. (1) ?i (2) C.proc.civ. [art. 948 alin. (2} C.proc.civ.],
insa va putea dispune adminlstrarea altar probe, in afara cercetarilor facute de
organele competente.
Fixarea termenului de judecatil
- se face dupil trecerea a doua !uni de la data efectuarii publica\iilor >i dupa prlmirea
rezultatelor cercetarilor [art. 946 alln. (1) C.proc.civ.];
- in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.civ., dispozi\iile art. 946 alin. (1) i
, Partkiparea procurorului
'- participarea la judecata a procurorului este obligatorie [art. 946 alin. (4) C.proc.civ.];
I
. - lipsa concluziilor reprezentantului Ministerului Public atrage nulitatea hotilraril.
;
l
Hotararea dedaratMi de moarte
asupra cereril de declarare a morl;ii instan\a se va pronun\a prin sentin\a;
:::. hotar~rea este supusa nurriai apelului [art. 534 alln. (2) C.1:iroc.civ.]; "----~
PERSOANA ~! PERSOAN.11 Ji.JRlDlcA. PROFES<ONISTUL ~I 239
- judecata se face c·u citc?rea persoaneJo( care au fost p3rti in nHwPqJI de declarare a
morti\;
participarea procurorului este obllgatorie;
- daca In patrirnoniu! persoanel a ciirei moarte a fost dedarata exista bunuri imobile,
lnstanta, din oficlu, va dlspune notarea cereril de constatare a nulit3tii "in cartea
funtiara (art. 951 Cproc.civ.);
- dispozitivul hotararn de constatare a nulit3tii hot5rari1 1 cu n1en\iunea ca aceasta a
ramas definltlva, se con1unic3 serviciuiui public comunitar !oca! de evide:nta a per-
soanelor pentru anularea inregistrarii {art. 949 Cprocciv.).
Efecte in cazul in rare eel dedarat mort este ln
1. 11epatri1mor1iale
- se inlatura, cu efect retroactiv, incetarea capacita\ii de folosin\a a persoanei in
cauza;
in cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s·a recasatorit ~i, dupa aceas-
ta, hotararea declarativa de moarte este anuiat3/ noua casatorie ramane va!abil8 1
daca so\ul celui declarat mort a fost de buna-credin\a; prima casatorie se considera
desfacuta pe data 1ncheierii noii ciisatorii {art. 293 alin. (2) C.dv.];
2. palrimoniale
- inapoierea bunurilor In natura catre eel declarat rnort 1 Jar daca aceasta nu este cu
putin\a, restituirea lor prin echivalen! [art. 54 alin. (2) teza I C.civ.];
• exceptie: dobanditoru! cu titiu oneros nu este obligat sii le 1napoieze decat daca,
sub rezerva dispozi\iilor in materie de carte funciara, se va face dovada ca la data
dobandirii !ilia ori trebuia sa !ilie ca persoana declarata moarta este in via\a [art. 54
alin. (2) teza finala C.civ.];
1£' rezulta urm8toarele reguli:
f) in cazul Jn care mo~tenitorul (aparent) a !nstrainat cu titlu oneros un bun din suc-
cesiune catre un tert de buna-credin\a, eel declarat mort prin hotarare judeca-
toreasc3 u~terior anulat8 nu va mai putea cere Ji obtlne obligarea tertului la resti-
tuirea ace!ui bun, urm8nd a exercfta o actlune persona!a (In desp3gubire} 1rnpo-
triva rno~tenitoruiui care a contractat cu tertui de bun3-credin~a;
ii) excep\ia nu se aplica In cazul tertului dobanditor cu titlu gratuit (spre exemplu,
eel carula mo!}tenitorul aparent i-a donat un imobil din succesiune), lndiferent de
buna-credln~a s.au de reauaMcredintZI a acestuia, ~i nici tertului dobanditor cu tit!u
oneros; dar de rea-credin;a, ded asemenea te11i vor fl tinutl sa restituie bunul
catre adevaratul proprietar, urmand ca tertul dobanditor cu titlu oneros ji de
rea-cred1n~a sJi exercite o ac1iune !n desp.3gublre !mpotriva moo;;tenltorului
(a parent) pentru a primi pretul platit;
iii) ac~iunea In restituire a bunurllor, fiind o ac!iune patrimonialfl 1 este supusa regu~
lilor prescrip\iei dreptului cornun; cand se solic.ita rest!tulrea in natura, actiunea are
caracter real Ji este imprescriptibila extinctlv;
plata fiicuta mojlenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior
hotararii declarative de moarte, este valabiia ji liberatorie, daca a lost facuta lnainte
de radierea din registrul de stare civila a men\iunii privitoare la deces;
• exceptie: cazul in care eel care a facut plata a wnoscut faptul cil persoana decla-
este 1n
2.41
mo'.?tenltorul aparerit care afl2i ca persoana care fos.t dec!;_Hata decedata hota-
r3re judec@toreasc;t;i este -:n bunurilor ~! rioilenr1·P<IP
eel nu solicita restituirea 1=-=~-~~-~- .
57 ~--2-~----~-·--·-l
Notiunea
acea parte a capacit5tii civi!e care consta in aptitudinea persoanei fizice de a dobdn-
~i exercita drepturf subiective civHe, precum
:Ji de asuma ?i executa obligatll
prin lncheierea de acte juridice civile;
defini!ie iegala: aptitudinea persoanei de a 1ncheia singura acte juridice civile
37
- existen\a capacita\ii civi!e de foiosin\a;
- existen\a discernamantului, adica existen\a puterii individului de a-5i re1;re·ze,nta
d11ile 1fo corect consecin\ele juridice ale manifestarii sale de voin\a (aceasta µremisa se apre-
ciaza in raport cu viirsta, precum ;;i cu starea sanatatii mintii);
n regu!He referitoare la capacitatea civila de exerd~iu vlzeaza numai lncheierea
actelor juridice civile, lnsa, Jn materie dellctual.3, prezinta relevanta numa! exis-
tenta discerr.amantulul {Hpsa acestuia antreniind lipsa vlnov31iei}, cu precizarea ca,
In unele sisteme de drept, raspunderea civHa pentru fapta Uictta cauzatoare de j
prejudlcii se angajeaza chiar ~l 1n cazul lipsei de dlscernamant. \
Caracterele , ·1-
1,
deplin3 de exercitiu;
cariacitatea restransa de exercltlu;
de
dep,lin~ de I Regula
l- de exercitiu dep!lna Jncepe la data cand persoana fiz1c'3 devine majora,
: adidi la implinirea varstei de 18 ani {art 38 C.civ,), afara de cazul in care persoana
respectiva este pusa sub interdictie judecatoreasca;
m rerunoa~terea capacit3ti1 depllne de exercitiu este cor.ditionata de existenta
-·- aptitudinea rninorului cu v3rsta cuprins3 lntre 14 ani s;i 18 ani de;; dobilinrll '.?i exer-
cita sublectlve civile ~i de asurna -?i execut\i ob!igatH dv!ie, ?ncheie~
rea, pers_onal, a anumitor act.e _juridice civi!e.
Regula
~·la impUnirea v3rste\ de 14 ani
Excep;le
- cazul In care 1 la fmp!inirea v§rstei de 14 ani, minorul se afl.J sub !nterdictie judeca~
toreasca;
e daca minorul a fost pus s.ub interdiqie, lar aceasta se ridic3 1na1nte de 'lmplinirea
varste! de 18 anl, capadtatea de exerci\lu restr@insa va lncepe pe data ridic3rii
interdic\ieL
Principiul
- minorul 1ntre 14,18 ani are posibilitatea sa lncheie personal acte juridice civile, lnsa,
pentru a fl vala.bil lncheiate1 minorui are nevoie, In principiu, de anumfte lncuviinlari
prealabile;
- actele juridice ale minorului cu capacitate de exerci\iu restransa se 1ncheie de catre
acesta, cu 1ncuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute
de lege, ?i cu autorizarea instantei de tutela;
re 1ncuviintarea sau autorizarea poate fi data, cei mai tarz!u, In momentul lncheieril
actului [art. 41 a/in, (2) C.civ.];
-1n cazul exercitarii tutelei asupra bunurllor minorului, minorul care a 1mplinit varsta
de 14 ani 1ncheie actele juridice cu incuviin\area scrisa a tutorelui sau, dupa caz, a
curatorului [art 146 alin, (1) C.civ.];
I - daca actul pe care minorul care a 1mplinit varsta de 14 ani urmeaza sa 1! !ncheie face
! parte dlntre acelea pe care tutorele nu le poate face dedlt cu autorizarea lnstanjei de
tutela ~i cu avizul consiliului de fam;Jie, va Ii necesara atilt autorizarea acesteia, cot ;1i
avizul conslliu!ui de familie [art, 146 alin. (2) C.civ.j;
w este vorba despre actele de -i·nstrl3inare, 'Jmpar~ea!a, ipotecare ori de grevare cu
- minorul po.ate s8 lncheie acte jurid1ce privind munca, J·nde!etnicirile artistice sau
sportive ori referitoare la profesia sa, cu lncuviintarea p3rin·~i!or sau a tutorelul, pre-
cum ~l cu respectarea dlspozitlilor !egii Specic;!e, daca este cazul; ln aceste """"I"'
n~1inorul exercit8: singur drepturlle ;;;i executa tot astfe! obligatiile izvorate din aceste
acte .<?i poate dispune s!ngur de venlturile dob.3ndite {cirL 42 C.civ.),
persoana fizk:a dobande~te capacitate de munca la lmpllnlrea v§rstel de 16 ani;
'I!
persoana fizica poate lncheia un contract de munca Ir: calitate de salariat ;;i la
l"mpHnlrea varstei de 15 ani, cu acordul pI3rintiior sau al reprezentantHor !egali 1
pentru actlvlt.31i potrivite cu dezvoltarea fiz!ca, aptitudinile $i cuno$tin~eie sale,
daca .astfei nu Ii sunt periditate silin8tatea, dezvo!tarea ~i pregi3t\rea profesional.3
[art. 13 alin, (1) 'fi 121 C.muncii];
poate !nche1a contract de ucenicie persoana care a implinit varsta de 16 ani gi
111
indeplineste celelalte condi\ii prevazute de art 7 din Legea nr. 279/2005 privind
ucenicia la locul de munca, republlcatil;
- exista 'ii acte juridice civile care, de'ii permise majorului, sunt interzise minorului,
indusiv celui cu capacitate de exerci\iu restransa:
a) minoru! nu poate sa fad\ dona\ii, altele decat darurile obi§nuite potrivit starii lui
materiale, si nici sa garanteze obliga\ia altuia [art. 146 alin. {3) C.civ.];
m. nici tutorele nu poate, in nurnele minoruiui, sa faca donatll §i nlci s.3 garanteze
obliga\ia altuia; fac excep\ie darurile obi>nuite, potrivite cu starea materiala a
minorului [art. 144 alin, (1) C.civ.];
b) sunt anulabile actele juridice incheiate intre tutore sau so\ul, o ruda 1n linie
dreapta ori fra\ii sau surorile tutorelui, pe de o parte, ~i minor, pe de alta parte
iart. 147 alin. (1) C.civ.]; exceptie: oricare dintre aceste persoane poate cumpara la
licita!ie publica un bun al minorului, daca are o garan\ie real a asupra acestui bun ori 1
ll det)ne in coproprietate cu minorul, dupa car fart, 147 alin. (2) Cciv,]. !
lncetare I
- prin punerea sub interdiqie judecatoreasca; ;
- prin dobilndirea capacita\ii depline de exerci\iu (fie la majorat, fie prin casatoria in- '
cheiata 'i'nainte de 18 ani, fie 1n conditiile art 40 C.civ. - capacitatea anticipata de [
exercitiu); r
curent ai unor astfel de acte, de natura acestor acte juridice, de faptul ca ele nu pot
sa aduca atingere intereselor autorului lor;
n actele pe care minorul fara capacitate de exercitlu restr3nsa le poate lncheia
singur pot fl fl'icute ;Ii de catre reprezentantul sau leg.al, afara de cazu! In care legea
ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru Iart. 43 alin. (4)
I Cciv.J;
I - minorui poate sa incheie acte juridlce pr!vind munca, indeletnic\rile artistice .sau
, sportive ori referitoare Ja profesla sa, cu lncuviintarea pJrintilor sau a tutorelul,
precum ~; cu respectarea dispozl\lllor legii speciale [art. 43 alin. (2) ,; art. 42 alin. (1)
C.civ.];
- cei lipsit de capacitate de exercitiu are posibilitatea de a face §i anumite acte
1 juridice nepatrimoniale, cum ar fi ascultarea minorului care ;i lmplinit 10 ani In cazul
exercitilrii tutefe"1 cu privire la persoana mlnorului (art. 139 Cciv,), in vederea
constituirii consiliului de familie {art. 128 Cclv.), la luarea declzHlor de catre consiliul
de famllle (art. 130 C.civ.), ascultarea minorului care a impllnit varsta de 10 ani in
vederea adoptiel etc.;
s minorul care a lmpHnit varsta de 10 ani va fl ascultat In conditiile art. 264 C.dv.;
111
In procedurile administrative sau judiciare care II privesc. ascu!tarea copiiuiui care
a lmp/Jnft varsta de 10 ani este obligatorte; cu toate acestea, poate fi ascultat 5l
copi!ul care nu a lmplinit varsta de 10 ani 1 daca autoritatea competenta consider.3
ca acest lucru este necesar pentru solu\ionarea cauzei [art 264 a!in. (1) Cciv.].
! lncetare
I
: - pentru minor: fie la fmplinirea varstei de 14 anl {dind minorul dobande§te capaclta-
tea civila de exercltlu restrflns.3)1 fie prfn moarte;
- pentru ce! pus sub interdictie judecatoreascii: fie prin ridicarea interdic\iei (cand eel
in cauzil dobande~te capacltatea civila de exerci\iu deplinil sau, dupa caz, capacitatea
' civilii de fie moarte.
i Actele anulablle in cazul nerespectiirii regulilor referitcare
' dvlla de exercith.1
-
sanct!unea nerespecti3rii regulilor referltoare la capacitatea civila de exerc!tlu este
I' ceruta de lege pentru actul respectiv;
nulitatea relativa a actului juridic civil incheiat de o persoana care nu are capacitatea
tutel3, atunCi c3nd aceasta autorizare este cerut3 de sunt anu!abl!e, chiar
dovedirea unu! prejudldu {arL 44 alln. {1.} C.civ.I;
e pentru m·1noru\ care a lmplinit v3rsta de 14 ani, acte!e f;)cute cu lnc31carea
dispozi\Hlor art, 146 alin, (1)-(3) Cciv, sun! anulabile [art, 146 aiin, (4) Cciv,];
'11 ca regula, actete juridice incheiate lntre tutore sa11 sotul 1 o rvdZJ in linie drc,aoita
orl ·fratii sau surorile tutore!ui, pe de o parte, ~i minor, pe de alta parte, sunt
anulabile [art 147 alin, (1) Cciv,];
* actele lncheiate de tutore In lipsa avizului consultatlv al conslliului de faml!ie sunt
anu!abile fart. 130 ali11. (4) C.civ.}; de asernenea, actele f3cute de tutore cu ·1nc31-
carea dispozi\iilor art 144 alin, (1) si (2) sunt anulabile [art, 144 alin, (3) Cciv,];
Ill actele juridice lncheiate de persoana pusa sub !nterdic~ie judecatoreasca, altele
decat cele prevazute la art 43 alin, (3) Cciv,, sunt anulabile, chlar dadl la data
lncheieri! !or aceasta arfi avut discernamant {art.172 C,clv.);
. • contractul este anulabil cand au fost nesocotite dispoii\iile legale privrtoare la
i capacitatea de exerci\iu (art, 1251 Cciv,);
I - a>adar, sunt lovite de nulitate relativa:
a) actui juridic de dispozi\ie de mare valoare, 1ncheiat de eel lipsit de capacitate de
exerci\iu sau de eel cu capacitate de exerci\lu restransa, lar5 incuviin\area repre-
zentantulul legal sau a ocrotitorului legal, precum ~i a instan\ei de tutela, indiferent
daca actui respectiv ii prejudiciaza ori nu;
b) actul juridic de dispozitie de mica valoare, cu executare succesiva ori afectat de
termen sau conditie, incheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau de eel cu
capacitate de exercitiu restr§nsa, fara lncuvilntarea reprezentantului legal sau a
ocrotitorului legal, indiferent daca actul respectiv i1 prejudiciaza ori nu;
c) actul juridic de dispozi\ie 1ncheiat de reprezentantul legal fara autorizarea instan-
\ei de tutela (;;i fara avizul consiliului de familie, in cazul 1n care rninorul este sub
tutela), atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, indiferent daca actul
respectiv ii prejudiclaza ori nu pe incapabil;
d) actul juridic de dispozitie de mare valoare lncheiat de eel cu capacitate de exer-
ci\iu restr:lnsa cu incuviinlarea ocrotitorului legal, dar fara autorizarea instan\ei de
Iara
tutela ('Ii avizul consiliului de famllie, in cazul in care minorul este sub tutela);
e) actul juridic de administrare lncheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu, indi- I
ferent daca actul respectiv 11 prejudiciaza ori nu pe incapabil; i
f) actul juridic de administrare incheiat de eel cu capacitate de exerci\iu restransa I
fara lncuvHntarea ocrotitorului legal; lnsa numai in masura Jn care 1i prejudiciaza; I
g) acteie juridice pe care eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau eel cu capacitate de
exerci\iu restransa nu le poate incheia, nici singur $i nici prin reprezentare, respectiv
n!ci cu lncuviintare sau autorizare prealabi!a;
h) actele juridice privind rnunca, lndeletnicirile artlstice sau sportive ori referitoare
la profesia minorului, lncheiate de acesta Iara lncuviin\area parin\ilor sau a tutorelui
sau Iara respectarea dispozi\iilor legii speciale, daca legea speciala nu prevede o alta
sanqiune,
Actiunea In anulare
- ac\iunea in anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de minorul care a
vilrsta de 14 de ocrotitorul 46 aiin,
PERSOAN/.\ !ii Pf:RSOANA JUR!DICA. PROFESIONISTUL ~! INTREPRINDEREA 241
actului am!labil
- mlnoru! devenit n1ajor poate confirma actul facut singur In timpul minoritatli, atunci
-c§nd el trebuia sf.i fie reprezerrtt1t sau asistat; dupa descfircarea tutorelul, el poate, de
asemenea, sa confirme actul f3:cut de tutorele sau fara respectarea tuturor forma-
lita\ilor cerute pentru lncheierea lui valabila (art 48 teza I ')I a II-a Cdv.);
·-Jn timpul minorit5til, conflrmarea actulul snu!abH se poate face nun1af fri conditiile
art 1263 :;i art. 1264 C.civ. (art. 48 teza finala Cciv.);
"'astfei, daca partea este lipslta In continuare de capacftatea de exercittu, confir-
marea se face prin intermediul reprezeotantului legal ~i, daca este cazul, cu auto-
rizarea prealabila a instanlei de tutela >i avizul consiliului de familie;
\!I eel cu capacitate de exerci\iu restransa poate acoper! prln confirmare actul anu- j
labH, insa nun1a1 cu !ncuviintarea ocrotitorului legal 9i; daca este cazul, cu auto~ •
rizarea prealabila a instan\ei de tutela si avizul consiliului de familie. 1,
2.
Prin 3ctu.! df: - spre exemp!u: prin lege, hotarare a Guvernului sau prin hotararea sau deeizia autori-
1nt11;niare ai tatii publice locaie sau jude\ene, in cazul autoritil\ilor ,; al institu\iilor publice, al uni-
ta\ilor administrativ·teritoriale, precum ,; al operatorilor economici care se constituie
competent de ciltre stat sau de ciltre unitil\i!e administrativ-teritoriale;
- acest mod de infiin\are prive,te, cu precildere, categoria persoanelor juridice de
stat (Senatul ,; Camera Deputa\iior, Guvernul ,; ministerele, organele autorita\ii jude·
catoret;ti etc.);
in toate cazurile, actul de infiinjare trebuie sil prevada In mod expres dad auto-
publicil sau institutia publica este persoana juridica [art. 194 alin. (1) lit. a)
Prin aetul de - acest mod presupune, pe de o parte, actul de infiintore, iar, pe de alta parte,
intillntarn al rizarea, care este actul ce provine de la o instan\il judecatoreasca ori, dupa caz, de la
ceior care o un organ al puterii executive [art 194 alin. (1) lit. b) C.dv.];
constitule, • spre exemplu: societatile reg!ementate de Legea nr. 31/1990, partidele politice,
autorizat, In sindicatele, asociatiile jl funda\iile;
111
aparent, din art 200 C.civ. referitor !a lnregistrarea persoanei juridice ar rez:utta
ca, l'n une!e cazuri, infi!ntarea comp1et3 a pers.oanei juridlce supuse acestui mod de
lnfiintare ar mai presupune o operatiune juridica, anume lnmatricularea sau, dupa
caz, lnscriere-a ori lndepHnirea altei formallti3tl de pubHcitate prevazute de lege
(induse in notiunea de .,inregistrare") 1 operatiune care vizeaza fie dobandlrea
deplinei capadt3ti de fo1osin!8 1 fie doar opozabiHtatea fat8 de terti; In realitate,
chiar ~! ln aceste cazuri, lnregistrarea nu este altceva decat o componenta (o etapa}
a autorizarii, iar cererea de autorizare a lnfiintarii inciude ~i soHcltarea lnregistrarii;
- daca prin lege nu se dispune altfei, prin act de infiiniare se in\elege actu/ de consti-
I j a) statu! roman a fost declarat persoana jurididi direct de lege (art. 25 din Decretul
• de [ nr. 31/1954, ·in prezent abrogat; in regiementarea actuaia, art. 22.3 Cciv., de>i nu !
L_ L__preved-"-'"xpres ca statul este persoa_na juridica, face referire la participarea nemijJ
PERSOA.NA 253
r-;;O~T·~~i~i:t~a,-aa -.:i,;;;1~"I;;;-,i~n1 -nnUU1rnn:~e ;;;;;;;;~;,:,;a:-ttfjhtu~:lIa;; ,:.·rld;;eici:h~;ePP''tt.~u;;t": l ;~;i ;ibii;;a tiii~a-· ra ''°''' u,.,
juridice civile);
b) misiunile 3i oficiile nr. se ·infiin\ea,'.a
prin decret prezidentia!, la propunerea Guvernu!ui;
c) asociailile de localari s-au infrinlat de prin indeplinirea condiiillor
zute de tosta nr. ~i de Statutul asocia!iilor de Jar,
mf>r>t;<rp uiterioara, asoc!a1iile de locatari au fost obligate sa se transfonr1e fr1
de
ins.crio>rp" inrnatricularea sau, dupii caz, orice alta forrnalitate de publicitate previi-
zuta de lege, facuta in scopul dobandirii personallta\ii juridice sau al luarii In evidenta
, a persoanelor juridice legal 1nfflntate, dupa caz [art 200 alin. (2) C.civ.]; ,
' ::-forrnalitat;,a de publicltate specifica pers_oane_ior juridice de drept prjv."!:.__ __ ~-·1'
- persoanele juridice sunt supuse inregistrarii, daca leglle care le sunt aplicabiie pre-
vad aceasta inregistrare [art. 200 alin. (1) C.dv.];
1
'I
' spre exemplu: sindicatul dobande,te personalitate jurldica de la data inscrierii, in ,
registrul special al sindicatelor, a hotararii judecatoresti definitive (art. 18 din Legea ·
dialogului social nr. 62/2011, republicata);
1nregistrarea se face la cerere sau, in cazurlle anume prevazute de lege, din oficiu
[art 200 alin. (3) C.civ.];
• spre exe;npfu: inscrierea in registrul special al sindicatelor se face din oficiu, In
termen de 7 zHe de la data ramaneril definitive a hot2ir3ril pronuntate de judeca-
torie [art. 17 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata];
i - persoana juridic@ este obligata sa verlflce identitatea dintre textul actului constltutiv
! sau al statutului si textul depus la reglstrul public ;;i eel aparut intr-o publicatie ofl-
1 clala; •in caz de neconcordan\a. tertii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste I
r texte, In afara de cazu1 1-n care se face dovada ca ei cuno$teau textul depus !a f
; registru {art:_~Ql C.civ.). ._ . -~- I
- daca lnreglstrarea persoanel jurldice are caracter constitutiv ;;i nu a fost efectuat~',
persoana juridica nu se considera legal infiintata (llpsa infiintarii) [art. 202 alin. (1)
C.civ.];
rude exemplu~ societatea este perso.ana juridic3 de la data lnmatricul8rii saie in [
, registrul comertului [art. 41 alin. (1) din Legea nr. 31/1990];
i - daca lnregistrarea este ceruta numai pentru opozabilitate ~i nu a fost efectuata .
I intervine inopozabilltatea fa\a de terti a actelor sau faptelor juridice facute In numele j'
__ ----~~u In contul_persoanei j~ridic~;____..---~---· _______ _
254 PERSOANA FIZICA $1 PERSON4,\ JURIDICi\, PROFESIONISTUL ?1 lNTREPRH,DEREA
Cazurile
: Criz11ri de lipse~te actul de infiin\are sau nu a fost incheiat in forma autentica In situa\iile
I nulitate <lnurr1e prevazute de lege [art. 196 alin, (1) lit, a) Cciv,];
absolutii 2. obiectul de activitate este ilidt, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri
[art. 196 alin, (1) lit. c) Cciv.];
3. lipse~te autoriza\ia administrativa necesara pentru infiin\area persoanei juridice
[art. 196 alh (1) lit. d) Cciv,J;
4. actul de infiin\are nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate [art. 196
alin. (1) lit. e) Cciv,];
5. actul de infiin\are nu prevede aporturile fandatorilor sau ale asocia\ilor ori capitalui 1
social subscris ,; varsat [art, 196 alin, (1) lit. f) C.civo];
- nulitatea absoluta se constata exclusiv de instan\a judeditoreasca fart, 196 alin, (1)
teza I Cciv,];
- nulitatea absoluta a persoanei juridice poate fi invocata oridind, de la momentul
inregistrarii sau infiin\arii acesteia (ac\iunea este imprescriptibila);
- nulitatea absoluta a persoanei juridice se acopera in toate cazurile, daca, panii la
inc.h1dler<'a dezbaterilor in fata prlmei instan\e de judecatii, cauza de nulitate a fast
alin,
nulitiitii relative
i Cazur$ fondatorii sau asocia\ii au fast, potrivit legii, incapabili, la data lnfiin\arii persoa-
nu!itate nei juridice [art 196 alln. (1) lit b) C.clv.];
reh~tlv<i 2. nu s-a respectat numarul minim de fondatori sau asocia\i previizut de lege [art 196
alin. (1) lit h) Cciv,];
3, au fast nesocotite alte dispozi\li legale imperative prevazute sub sanqiunea nuiita\ii
de a alin, lit
PERSOMIA 51 PERSOANA PHOFESiONISTUL ~i iNTREPRINDtBEA
1 c~-~uri d<: unele dintre cauzele de reglementate de art 196 C.civ. nu sunt
i, miiitate tuturor persoanelor juridice; astfel, se admite ca
nu sunt aplicabile persoanelor
dice de drept public urmatoarele cauze de nulitate absoluta sau relativa: nerespec-
tarea formei autentice la lncheierea actult;i de lnfiintare; !lpsa autor!zatlei administra-
tive; neprevederea In actui de infiin\are a aporturilor fondatorilor sau ale asocia\ilor
ori a capitaiului social subscris si varsat; incalcarea dispozi\iilor legaie privind patrimo-
niu! initial sau capitaiul social minim, subscris si varsat; incapacitatea fondatorilor sau
a asocia\ilor; nerespectarea numarului minim de fondatori sau asociati prevazut de
lege;
- nuiitatea persoanelor juridice de drept public lnfiin\ate prin lege poate fi atrasa ~i de
declararea ca neconstitu\ionala a legii de lnfiintare;
- sunt lovite de nulitate si persoanele juridice de drept public, ca $i ageniii economici
1nfiin\a\'1 de acestea, daca acteie administrative prin care au lost inliintate
drepturf sau Obflgntil rr1a! ex!sta In patrlrnori~ul persoanei Juridice respective la data
intri3rii ln llchiciare;
~'"nlci persoana juridic3 si nici fondatorii -sav asociatii nu pot opune terl;Hor nutitatea
acEost<:ia. in afara de cazul in care se dovede;;te ca ace?tia cuno5teau cauza de nulitate
la momentul 1ncheierii actului 199 alin. (2) C.civ.);
ca regu/6, nulitatea pruduce efecte fatfi de ter~l dln momentu! efectuarn mentiu~
21
cazuri de nulitate necesitatea stabilirii lor prin lege [art. 196 a!in, (1) lit. I) C.civ.],
ceea te lnseamna ca nu pot fi admise cauze de nulitate a persoanei jurtdice care sa
nu rezu!te expres din lege;
Jnsa, pentru actul de infHntare, lntrucat acesta este un act juridic, sunt aplicabile
Iii!
dispozi\iile generale din materia nulita\ii actului juridic civil, fiind deci po,;ibile
~· ·------ --------
'
:
acesteia cu lncfllcarea dispozitiilor referitoare la capacitatea de folosinta ant!cipata;
cy exceptie: aceste per.soane nu r5spund Tn cazul In care persoana juridica
ou--creata, dupa ce a dob;lndit personalitate jurididi, le-a preluat asupra sa; actele
_Ll stfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei jurldice lnc8 de !a data incheierii
o,r-?i produc efect~..~ep!lne [art. 205 ~lin, ~) C.cly.J. _ --~-~------'
' ceptfe privind scopui lnfiin13rii soclet2'.itll, a;>a curn aceasta rezu!ta din art 1881 :
j alin, (1) C.dv. {de a_ realiza profit sau de a se folosi de economia ce ar putea rezu1ta, J
J mal !arg.. de a opt1m!za anumite procese), rezulta ca persoanele juridice cu scop 1
, - persoana juridica lsi exercita drepturile si isi indeplineste obliga\iile prin organele
i sale de administrare, de la data constituirii lor [art 209 alin. (1) Cciv,], afara de cazul
i Jn care printr·o norma speciala, pentru o anumita categorie de persoane juridice, nu i
i se prevede un alt organ; i
exerci~lu a persoane1 juridice, atunci cand ne I
1
I;! din perspectiva capacit&!ii de
referim la organe!e de administrare, nu avem in vedere un subiect de drept distinct, I
d o parte componenta a lnse!}l persoanei juridice a cEirei capacitate de exerdtiu se j
a per~ma.ne1 i uridi;:e
I.= -,c=a.a~p,;;a~ciitt~a~t.;:e~a·-~dke;-e:®;;ij•i~-,a;~p~~e;:;rsoanei jur!dice nu poate -fi rriai lnt1nsa dectlt capad~
tatea de faios!nt8, at3t !n de folosint3 cat ~i a ca1iacitai;i1
depline de folosin\ii;
- In plus, spre deoseblre de capacitatea de folosinVi, care insearnna de a
avea drepturi ~i obligatil indiferent de izvorul acestora 1 capacitatea de exercitiu vi·Lc~a
za exclusiv lncheierea de acte
de - prin orgene de administrare se 1n\elege persoanele fizice sau persoanele jurldice
admintstrare care, prin !ege, actu! de constituire sau statut, sunt desernnate sa actioneze, In rapor-
ale turi!e cu tertii, individual sau coiectivJ !n numele ~i pe seama persoanei juridice
[art 209 alin. (2) C.civ.);
- nu pot face parte din organele de administrare ~i de control ale persoanei juridice
[art 211 alin. (1) Cdv.]:
de a) incapabilii;
a b) cei cu capacitate de exerci\iu restransa;
juri<Hce c) cei decazu\i din dreptul de a exercita o func\ie In cadrul acestor organe;
d) cei declara\i prin lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel
de fungie;
· - sanctiune: actele 1ncheiate de catre persoanele care nu pot face parte din organele
de adminlstrare ~i de control ale persoanei juridice sunt anulabile numai daca s-a
1
produs o vatamare [art 211 alin. (2) Cciv.J;
- raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale de admi-
nistrare sunt supuse, prln analogie, regu!ilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel
prin lege, actul de rnnstituire sau statut [art 209 al in. (3) Cciv.];
• excepjie: cazul prevazut de art 210 alin. (2) C.civ. (cand var fi aplicabile regulile
gestiunii de alaceri) - actele juridice 1ncheiate de catre fondatori sau de catre per-
soanele desemnate cu depa5lrea puterilor conferite potrivit legii, actului de consti-
tuire ori statutului, pentru 1nfiin\area persoanei juridice, precum si actele 1ncheiate
de alte persoane nedesemnate obliga persoana juridica in condi\iile gestiunii de
afaceri;
• prin derogare de la regula stabilitii de art 1309 alin. (1) Cciv., art. 218 C.civ. dis-
pune ca persoana juridlca nu poate invoca fat3 de terti dep@:~irea !imitelor man-
datului rncredintat1 de catre membrii organelor sale de conducere, pentru a
considera inopozabile actele jurid!ce incheiate de ace~tia In numele ei 1 cu except!a \
' ipotezei In care tertii cuno?teau, !a data lncheierii actului, care este puterea de j
I! - reprezentare a organului persoanei jurldice; I
eel care contracteaza pentru persoana juridica ramane personal \inut de ter\i '
' I
I daca aceasta nu se infiinteaza ori daca nu !~i asuma obligatia contractata, 1'n afara ca- I
-
I zului cilnd prin contract a fost exonerat de aceasta obliga\ie [art. 210 al in. (3) C.civ.l
__ L.._ _ _ _ _ _ _ . . - _ _ _ _ ------~---,.----·-----~_)
I
260 PERSOANA FIZICJ\ $i PERSOANA JURIDIC;\. PROFESIONISTUL 51 iNTREPHINDEREA
Considerapi geirier·ale
emise de organele persoanei juridice (hotar.\lrile ,1 declzille
>i opoz;1bi- : de conducere ,; admlnistrare in condiiiile legii, ale actului de constituire sau statutu·
iitatea actelor I lui) sunt obllgatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat
i
emise de orga· impotriva [art. 212 alin. (1j Cdv.];
ne!e pe.rso'""'i J - aceste acte devin opozabiie tertilor de la data publicarii lor, in cazurlle ,; conditiile
' prevazute de lege, in afara de cazul in care se face dovada ca ace,tia le-au cunoscut
212 alin.
Conduita - membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice:
membrilor a) trebuie sa ac\ioneze ln interesul acesteia, cu prudenia >i diligen!a cerute unul bun
orn•am2lor de proprietar (art 213 C.civ.);
administrare b) au obliga!io sa asigure >isa men\ina separa\ia dintre patrimoniui persoanei juri·
dice >i propriul lor patrimoniu [art. 214 alin. (1) C.civ.J;
c) nu pot folosi 1n prolitul ori in interesul lor sau al unor ter\I, dupa caz, bunuri!e
persoanei juridice ori informa\iile pe care le ob\in l'n virtutea func\iei lor, afara de
cazul in care ar fi autoriza\i in acest scop de catre cei care I-au numit [art. 214
alin.
- este anulabil actul juridic lncheiat ln frauda
Anu!abilitatea persoanei juridice de un
• actelor membru al organelor de administrare, daca acesta din urma, so\ul, ascenden\ii sau
i fraudufoase" descenden\ii lui, rudele in linie colaterala sau afinii sai, pana ia gradu! al patrulea
I Contrarietatea indusiv, aveau vreun interes sa se incheie acel act §i daca partea cealalta a cunoscut
i de 1nteres<? sau trebuia sa cunoasdi acest lucru [art. 215 alin. (lj C.civ.j;
- atunci c3nd eel care face parte din organele de administrare afe persoanei jurldice
ori una dintre persoanele men\ionate mai sus are interes intr-o problema supusa
hotararii acestor organe, trebuie sa lnstiinteze persoana juridica ~i sa nu ia parte la
nicio deliberare privitoare la aceasta;
e eel care lnca!c3 aceasta interdictie raspunde pentru daunele cauzate persoanei .
juridice, daca Iara votul lui nu s-ar fl putut obtine majoritatea ceruta [art. 215 i
~--alfn. {2) C.~Iv.]; r~.zuha ~! actul j_~ridlc fn~h-eia_~ in aceste conditll '..'.Ll este anulabil:_~
PERSOANA 'II PERSOANA JURiDICk PROFESIONISTUL Si fNTREPRINDEREI\ 26'.!
Calitate - !n caz de nulitate relativa: oricare dintre membrii organelor de conducere sau de
adm!nistrare care nu au participat la deliberare orl care au votat 1rnpotrlva ~! au
, activa insereze aceasta in procesul··verbal de ~edin\a !art. 216 alln. (1) teza a II-a
de nulitate absoluta: orice persoana interesata [art. 216 alin. (6) teza a
····~····-········r~~~~1n~~~~~m~a~te~rqie~.:;;;i;~ci-;:;-~iii;;te;;-;;:ct~i;;;:-;,:~~;~~;;g;~ei;;p;;;;:;:;;~;ij;;;:~
Pr-eci.ia1E.' art 216 C.civ, pr1vind nulitatea actelor ern!se de organele persoanei
aplica 1n masura in care prin legi speciale nu se dispune altfel [art. 216 alin.
262 PERSOANA FIZICA ;ii PERSOANA JU RI Diel\. PROFESIONiSTUL si TNTREPRINDEREA
I- faPt~le licite sau ilicite s~var?ite de organele pers.;anei juridice obliga insa~i per·.,
pentru I soana juridica, insa numai dadi ele au Jegatura cu atribu\iile sau cu scopul func\iiior I
l
Pilfltele !kite incredin\ate [art. 219 alin. (1) C.civ.];
1 sau ilidte - faptele ilicite atrag ?i raspunderea personala ,i solidara a celor care le-au savar,it, i
.. atat fata de persoana juridica, cat si fa\a de ter\i [art. 219 alin. (2) C.civ.]. J
- persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite
organele lor in aceleasi condi\ii ca persoanele juridice de drept privat, daca prin
se altfel 221
- daca prin lege nu se dispune altfel, statui nu raspunde decat In mod subsidiar pentru
obliga\iile organelor, autorita\ilor 'ii institu\iilor publice care sunt persoane juridice 'ii
niciuna dintre aceste persoane juridice nu raspunde pentru obliga\iile statului
[art. 224 alin. (1) C.civ.];
- unitalile administratlv-teritoriale nu raspund decat fn mod subsidlar pentru obli-
ga\iiie organelor, institutiilor ?i serviciilor publice din subordinea acestora, atunci cand I
acestea au personalitate juridica [art. 224 alin. (2) C.civ.]; 1
- in raporturile civile In care se prezinta nemijlocit, Jn nume propriu, ca titular de
drepturi ~i ob!iga\ii, statul participa prln Ministerul Finantelor Publice, afara de cazul in
un alt in aces! sens 223 alin.
263
I soana flzica: i
i - persoana juridica poarta denumirea stabilita, In condijiile legii, prin actul de consti- :
tuire sau prin statut [art. 226 alin. (1) C.civ.];
- odata cu inregistrarea persoanei juridice se vor trece ·:n registrul public denumirea ei
~i celelalte atribute de identificare [art 226 alin. (2) C.civ.];
- persoana juridica poate sa 1$i schimbe denumirea In condi\iile prevazute de lege
(art. 228 teza I C.civ.);
- in raporturile cu ter\ii, dovada denumirii persoanei juridice se face cu men\iunile
lnscrise in registrele de publicitate sau de eviden\a previlzute de lege pentru persoana
juridica respectlvil [art. 229 alin. (1) C.civ.];
m in lips.a acestor mentiuni, stabilirea sau s:chimbarea denumlrii nu va
altor 229
Sediul Noiiune: desemneaza atributul de identiflcare a persoanei juridice prin indicarea
anumit loc, stabi!it cu aceasta semnifica\ie, ln condi\iile legii;
- atributul de identificare a persoanei juridice care corespunde domiciliului
PERSOANA $! PERSOAN_A JUHlD!CA. PROFESlC)l\llSTUL Sl 1NTREPRH'4DEREA
-t;1,?(;5;;t,;;-cid;;e-;:c;;o<lct;;uG1uu111~.i1cccict;?e1ni:e;ii~:;,,,-~··-ac-e.-st-~.t~ib~-t-d;-1d-.e-nt"1f-1ca-r~ se p;;o;;at1f·e:;;;:;ci;fic;;l
I pe parcursu! existente-i unel persoane jurid!ce exemplu, numarul de ordlne ln
registru! comer~ulul se poate sch1rnba_, in functie de mentiunile inregistrate !n reglstrul
come11ului, \n cazul in care sediul unei societa\i este mutat in alt judeii;
6. capitalul social;
i 7. finT>a [numele sau, dupa caz, denumirea sub care un profesionist {comerciant) 1,i
exercita activitatea 'Ii sub care semneaza - art 30 alin. (1) din Legea nr. 26/1990
privind reglstrul comertului, republicat3; firm<l este un atribut de identificare a
oricarui profesionist {comerciant), deci >i a profesionistului persoana fizica];
8. emblema [semnul sau denumirea care deosebe';te o anurnita persoana juridica de
altele ce desfa5oara acela-;i lei de activitate - art 30 alin. (2) din Legea m. 26/1990,
republicata];
9. marca (sernnul susceptibil de reprezentare grafica servind la deoseblrea produselor
sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce apar\in altor persoane);
website.
- atribute de identificare genera!e: denurnirea, sediul, na\ionalitatea, contul bancar,
codul fiscal sau, du pa caz, codul unic de lnregistrare;
- atribute de identificare specifice anurnitor persoane juridice: identiflcatorul unic la
nivel european, numarul de 1nmatriculare Jn registrul comertului, numarul de inma-
triculare in registrul bancar, numarul de Jnscriere \n registrul persoanelor juridice,
marca.
- toate docurnenteie, indiferent de forma, care emana persoana juridica trebuie i
sa cuprinda denumirea ~i sedlul, precum ~i alte atribute de identificare, In cazurile
1
7.1. No\iune
r·Ne•tiuroe juridica In care pot Ii implicate una sau mai multe persoane 1ur1rnr:e
I Precizore
care are ca efecte
Absorbtl:a form3 de fuzlune care consta l'n l·ncorporarea un.ei persoane ju rid ice, care T~i
lnceteaza existenta, lntr-o a!ta jurfdicil.' ce spore?te astfel activitatea
(art. 234 tez;i I Cdv"1;
- in cazul absorb\iei nu dispar toate persoanele juridice implicate 1n aceasta formii de
j reorganizare, ci numai persoana jur!dic3 absorbit8 1 In schirnb, persoana juridicB
; absorbanta i~i continua existen\a ca subiect de drepL
Efecte
I - drepturile 'ii obliga\iile persoanei juridice absorbite se transfera in patrimoniul per-
1 soanei juridice care o absoarbe [art 235 alin. (1) C.civ,];
contr;pj;rea
m -1- n,u se_dec!an~eaz~ procedura lichidarii [art 248 alin, (~) C.c~----·-----
Noiiune: forma de fuziune care consta in unirea a doua sau mai muitor persoan~
I juridice, care 1~i inceteaza existen\a, infiin\andu··se astfel o nouii persoana juridica
i (art. 234 teza fina!a C.dv.); . ,
' - in cazul acestei forme de reorganizare dispar, ca subiecte de drept, toate persoa- I
nele juridice implicate, iar in locul lor apare o noua persoana juridica, dee! un subiect '
de drept distinct de cele existente anterior.
i Efecte
1
- drepturile $i obliga\iile persoanelor contopite se transfera in patrimoniul persoanei
inrirlir'P nou-infiin\ate [art. 235 alin. (2) C.civ.];
lichidarii 248 alin.
Oivi.zarea i.om1ne: consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane 1ur1dlce.
care continua sa existe, ?i In transmiterea acestel pilrti catre una sau mai muite per~
soane juridice care exista sau care se infiin\eaza in acest mod [art. 236 alin. (3i C.civ,];
- persoana juridica supusa divizarii par\iale nu dispare ca subiect de drept, ci i?i con-
tinua existenta 1 lnsa cu un patrimoniu diminuat.
Efe<te
- cand o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde $i se transmite
unei singure persoane juridtce deja existente sau care se 'fnfiinteaza Jn acest mod,
reducerea patrimon!ului persoanei jur!dice divizate este proportlona!a cu partea
, transmisa fart. 237 alin. (2) Cciv.];
- in cazul in care partea desprinsa se transmite mai multor persoane juridice deja
ex1stente sau care se infiin\eaza in acest mod, impal\irea patrimoniului 1ntre persoa·
na juridica fatli de care s-a facut desprinderea $i persoane!e juridice dobanditoare se
\ va_f~ce prin reducerea patrimoniului persoanei jur~dice diviza~.. propor\ional c11.par- j
258 PERSOANA FlZICA ;>I PERSOANA JURIDlc:A. PROFESIONISTUL ~I lNTREPRINDEREA
ll0n;i;:ti7;m>;i
..... µ;zar!' a oblig_a\iilor dec:it ace la mentionat mai sus {art. 238 alin. (2)C.civ._].____ =-1
~ - in caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozi\iilor art. 206 !
contractelor in ' aiin. (2) C.civ. (principiul specialita\ii capacita\ii de folosin\a a persoanelor juridice fara '
ca1 de divizare scop lucrativ), art. 237 C.civ. (efecteie divizarii) ,i art. 238. C.civ. (1ntinderea raspun-
derii In caz de divizare), astfel incat executarea fiecaruia dintre ele sa se faca in lntre-
1 gime de catre o.singura persoana juridic3 dobanditoare, afara numai daca aceasta nu
actele prin care s-a hotarat pot fi daca prin lege nu se dls-
altfel, cu opozitle 1 de catre creditori .)i orlce alte persoane interesate 1 In termen
I
• 21aelor 30 de zile de la data cand au luat cuno§tin\a despre aprobarea reorganizarii, dar nu
car€' s-a mai tElrziu de un an de la data publlc::irii acestela sau, du pa caz, de la data aprobiirH de
notarEti. catre organul competent, potrivit legii [art. 243 alin. (1) C.civ.I;
- opmi\ia suspenda executarea fa\a de oponen\i pana ia ramanerea definitivil a hota-
rilrii judeditore~ti, 1n afara de cazul in care persoana juridica debitoare face dovada
executarii obliga\iilor sau ofera garan\ii acceptate de creditori ori incheie cu ace~tia
un acord pentru plata datoriilor [art. 243 alin. (2) C.civ.];
- opozltia se judeca 1n camera de consiliu, cu citarea par\ilor, de catre instan\a com·
petenta [art. 243 alin. (3) C.c1v.];
hotararea pronuntata asupra opozi\iei este supusa numai apelului [art. 243 alin. (4)
3. divizare totala;
4. transformare;
5. dizolvare;
8.2.1. Notiune
de \ncetare a persoanei juridice care se aplica In cazurile prevazute de lege
lichidarea.
!' Lich!darea - efectui esential at dizolvZirii este !ichidarea persoanei juridice; numa! !o Jncetarea
lichid2irii Se poate spune c5 persoana jufidici3 respectivi3 a Tncetat;
prln lichidare se fnielege efectui direct ~; obligatoriu al dizolvarii, care consta in ope· :
ratiunile juridice de realizare a activului (incasarea drepturilor ce se cuvin persoanel
:
juridice 1n lichldare de la alte subiecte de drept) ;;i de p/atii a pasivului persoanei
. . juridice respective (1ndeplinirea obligatiilor persoanei juridice 1n lichidare fata de alte
I sublecte de drept) [art. 248 alin. (1) C.civ.].
I Cazuri in c:are
nu se dedan-
I ''" ,:;:::::;,I
[ - dac5 lncetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divlzare
: totala, nu se declan~eaza procedura lichidarii [art. 248 alin. (3) C.civ.];
;,~;::::;::,::~~:,;:::.,~~::~:~;'!.,~~,;",,';'.:;,:~;~;:,:o:!:~~~oorn~ •
j-?~~t;~rea c~:~ - 1~i p~streazii-
persoana jurid.1ca capacitatea-civilii pent;u opera\lunile necesare lichi- 1
I dvile darii pana la finallzarea acesteia [art. 248 alin. (2) Cciv.]; ·
! pentru ope- ' - fata de capadtatea de folosinta anterioara intrilrli in lichidare, este vorba despre o
j ratiunlle nece- ! capacitate de folosinta lirnitata la aptltudinea de a avea drepttJrlle •i obliga\iile
: sare lid•idaril necesare realizani act1vulu1 ~i pla\ii pas1vulu1;
1
apacitatea de exerc1\1u a persoane1 jurid1ce aflate in lich1dare se real1Zeaza prin ,
----· rmediul lich1datortlor, md1ferent de organul care 1-a numit. ~-~ __J
: Activul uli de atribulre
ramas ciupa aca, ciupa 1nche1erea opera11un11or de hchiciare, ma1 rarnan elemente de act1v I
incheierea I (bu_nuri pr~vite ut singuli) ale persoanei juridice dizolvate, soarta acestora este, Jn prin-
1 c1p1u urmatoarea:
1
Dizolvare J
i Cazuri- . -T- cazurile de dizolvare sunt stabilite - cazuril~de reorganizare sunt la;~te la lati· i
1
[~=:~-
I Domeniul de
__
·····- [ Jn mo_d expres de !ege_.---~~
l~o~;~~:;:~i~:~::.supune, in mod obliga·
~- dizolvarea se aplica in special per· 1
tudinea partilor.
- reorganizarea nu presupune l~chidarea.
reorganizarea este aplicabila, in principiu,
I
I
I
soanelor juridice de tip asociativ. I tuturor categoriilor de persoane juridice. I
Felul ........ :dizolva;ea presupune o tran;misiune ·r=;; cazul reorg~nizarii opereaza ~ transmi- j
! transmisiunii -
, cu tftlu partlcular.
L_____._. - -
' siune
'
universala sau cu titlu universal. :
---~
8.5.
Data
lneetarti
PERSOANA sl PERSOANA PROFESIONISTUL 51 [NTREPRINDEREA 2.7.:)
socmelc juridir.e nesupuse inregistrilril lnceh_?aza ia data actuiui pr!n care s-a
dispus ·1ncetarea sau, caz, la data 1ndepllnirli orici?rei alte prevazute de
1.
dispozi\iile Codului civil se aplica ~i raporturilor juridice dintre profesioni~ti,
orice a!te subiecte de 3 aiin"
2. Profesionistul
- sunt consideratl profesioni~i to~i cei care exploateaza o 1ntreprindere {art 3 alin. (2)
C.civ.);
- constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sisternatica, de ciltre una sau
mai multe persoane, a unei activitali organizate ce consta in producerea, administra-
rea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu
lucrativ 3 alin .
.,profesionist" include categoriile de [art. 8 alir.. (1) din Legea
a) comerciant;
b) 1ntreprinzator;
c) operator economic;
d) orice alte persoane autorizate sa desfa,oare activitati economice sau profesio-
nale, astfel cum aceste no;luni sunt prevazute de lege, la data lntrarii 1n vigoare a
Codului civil;
referirile la comercianti fiicute in cuprinsul actelor normative aplicabile la data
intrarii In vigoare a Codului civil se considera a fi facute la persoanele fizice sou, dupii
caz, la persoanele juridice supuse i'nregistrGrii in registrul comertului, potrivit preve~
derilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul corner~ului, republicata [art 6
alin. 11) din Legea nr. 71/2011]; I'
- dispozi\iile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 nu se aplica terrnenului ,,comer-
ciant11 prevazut Jn; !
o) legea nr" 84/1998 privind marcile ~i indica\iile geografice, republicata;
b) Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicata;
c) Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare;
j d) orice alte acte normative ln care termenul vcomerc·rant" are un inteles specific
dispozitiil~r ,cuprinse in aceste din urrnii acte normative [art. 6 alin. 12) din Legea
I
1
nr. 71/20111,
In legisla\ia privind protec\ia drepturilor consumatorului, termenul ,,comerciant" se
1 inlocuieJte cu eel de ,,profesionist" [art. 6 aJin.:13) din Legea.rir:2!/"_2_0_1_1~]._ __
;>;
T:
274 PERSOANA F!ZICA ~i PERSOANA JUHIOICA. PHOFESIONISTUL ~I [NTREPRINDEREA
rlalii);
3. Codul civil instituie reguli spedale aplicabiie raporturilor juridice la care participa
profesion>,tii:
- art. 1233 C.civ.: ,,Dacil un contract incheiat 1ntre profesioni!;ti nu stablle>te pre\ul ~i
nici nu indica o modalitate pentru a·I determina, se presupune ca pilr\ile au avut in
vedere pre\ul practical in mod obi§nuit in domenlul respectiv pentru acelea>i presta\ii
1
rea!izate !n condi~ii comparabile sau 1 In lipsa unui asemenea pret, un pret rezonabl1 11 ;
! - art. 1358 C.civ,: ,,Pentru aprecierea vinova\iei se va \ine seama de imprejurarile 1n
cares-a produs prejudiciul, striline de persoana autorului faptei, precum >i, dacil este
cazul, de faptul ca prejudiciul a lost cauzat de un profesionist 'ln exploatarea unei
'lntrepr!nderi'';
--ort.1101 din Legea nr. 71/2011 referitor la art. 1363 C.civ.: ,,Clauza exoneratoare de
raspundere prevazuta la art. 1363 C.civ. privitoare la divulgarea secretului comercial
f sau pmfesional de care sunt tinuti profesioni:;tii se aplica atat in cazul raspunderii
' delictuale pentru fapta proprie, cat :;i In cazul raspunderii contractuale";
- art. 1709 C.civ.: ,,(1) Cumparatorul care a descoperit vicii!e ascunse ale lucrului este
obligat sa le aduca la cuno5tin\a vanzatorului intr·un termen rezonabil, stabilit potrivit
cu lmprejurarile, sub sanc\iunea decaderii din dreptul de a cere rnasura prevazuta la •
art. 1710 alin. (1) lit. d). {2) Tn cazul In care cumparatorul este profesionist, iar bunui [
vandut este mobil corporal, terrnenul prevazut la alin. (1) este de doua zile lucratoare I
'I ( ... )"; i
- art. 1778 C.civ.; ,,(1) Loca\iunea bunuriior imobile ~i aceea a bunurilor mobile se i
, nume'ite 1nchiriere, iar loca\iunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare, I
lg) Dispozi!iHe prezentei _s_e~\iuni sunt. aplicabile, Jn mod corespunzator,. inchifierii I
··-----·· ., .... ----···--- ..... _________ - -
-------~-~------
3, Intreprinderea
- o activitate sistematk: organlzata, autonoma, reallzata de una sau mai muite per-
pe riscul lor, const§nd in producerea, administr.area ori lnstrainarea de bunuri 1
ex.!cu1ta1·ea de lucr3ri sau prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu scop
Caractere
275 PERSOANA FIZlcA SI PERSOANA JURIDICA. PROFESIONiSTUL SI INTREPRINDEREA
,____
; tuturor consecintelor desfa}urarii fizice a activit'3tii), care trebu!e sa se realizeze Jn
mod repetat, astfel !neat sa creeze aparen\a de continuitate a desfa;;urarii sale,
l
I
!--·-··~--~-~--
i ~orme!e l avan_d un caracter orga".izat !}l autonom.
i 1. economica (comerciala), dadi are ca scop ob\inerea unui profit;
···----···-·--·---
f ---·--~----r- art 9G. Cciv.: Cel care exploateaza o Fntreprindere are domi~iliul ~i!al.ocul
0
aceiei
1ntreprinderi, In tot ceea ce prive~te obliga\iile patrimoniale ce s-au nascut sau
1
i din
I
i C<>dul civil urmeaza a se executa In ace! loc'';
1
referitoare la - art. 741 Cciv_: ,,(1) Dreptul de vot aferent unei aqiuni sau altei valori mobiliare,
intreprindere unei pari;i indivize, unei cote-par1;i din dreptul de proprietate sau oricarui alt bun
apar1;ine uzufructuaruluL (2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care
are ca elect modificarea substan\ei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau
I bunul detinut in coproprietate, ori schimbarea destina\iei acestui bun sau 1ncetarea
1 societaiii, reorganizarea ori lncetarea persoanei juridice sau, dupa caz, a unei fntre-
prinderi. (3) Repartizarea exercitarii dreptului de vot 1n alte condi1;ii decat cele preva-
.1,
. zute ia alin. (1) ~i (2) nu este opozabila ter\ilor, afara de cazui in care ace~tia au
! cunoscut-o In mod expresn;
' - art. 1297 Cciv.: ,,(1) Contractul incheiat de reprezentant In limita puterilor conferite,
atunci cand ter\ul contractant nu cuno,tea ,i nici nu ar fi treouit sil cunoasca faptul ca
reprezentantul aqlona in aceasta calitate, Ii obliga numai pe reprezentant ~i peter\,
daca prin lege nu se prevede a!tfeL (2) Cu toate acestea, daca reprezentantul, atunci
cand contracteaza cu tertul in limita puterllcr conferite, pe seama unei intreprinderi,
pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea adeva-
ratului titular poate sa exercite ~i fmpotriva acestuia din urma drepturile pe care le
are impotriva reprezentantului";
- art 1358 C.civ.: ,,Pentru aprecierea vinova\iei se va \ine seama de imprejurarile in
cares-a produs prejudiciul, straine de persoana autorului laptei, precum 'ii, dacii este
cazul, de faptul ca prejudiciul a lost cauzat de un profesionist Jn exploatarea unei
intreprinderf';
- art 1446 Cciv.: ,,Solidaritatea se prezuma 1ntre debito(ii unei obliga\ii contractate Jn
' exerci\iul activita\ii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel";
I: _ art 1523 a/in. (2) Cciv.: ,,de asemenea, debitorul se afla de drept in lntarziere in
__lc.azurile anume prevazute d.e lege, precum ?i atunci cand: {...) d) nu a fost executata
PERSOAN;\ $1 PERSO/\NA 2.77
ELEMENTELE PA TRIMONIULUI
1. Activul patrimonial
Conti nut curmriae toate drepturile patrimoniale {exprimabile pecuniarj;
m exempfe:
i) drepturi reale (dreptul de proprietate asupra anumilor bunuri, dreptul de super-
ficie asupra unui teren, dreptu! de uzufruct asupra unor bunuri, dreptul de abita\ie
asupra unei locuin\e etc.);
ii) drepturi de creanta (cum .arfi dreptul de a priml suma !mprumutata,. dreptu! de <i
folosi loculnta lnchiriat;t dreptul de a !ncasa chiria pentru bunul dat in locatiune,
dreptul de a folosi bunul dat In comodat, dreptul de a primi pre\ul lucrului vandut,
dreptul de a utiliza energJa electrica In urma lncheierii unuf contract de furnizare a
l
I Venh:uri
imobil in care o biblioteca de
- resurse periodice care sunt realizate de o anumita persoana ~I care fac sa
t acesteia valori in
282 PATRIMONiUl
- pot avea orig~ne diversa, reprezentJnd surne de ban! obt1nute din f)Xploatarea unuf
bun productiv {chlrHle Jncasate prin lnchirierea unu! imobii, dob§nzile unor surne im··
prumutate);
pot consta ;,i In bunuri fn natura, cum ar fi produse!e obtinute prin arendare.a unei
de 1:eren.
Pasivul patn1m111m. a1
. - cuprlnde toate datorllle evaluabile pecuniar pe care !e are o anumita persoana; ,
1- datoria poate consta in: a da (a transmite sau constitui un drept real), a face (a 1·
1 preda un bun, a presta un serviciu sau a executa o lucrare), a nu face (a se ab\ine de la
dica, o unive.rsalitate .de drept, care exista independent de voin\a titularului ei. _J
PATfUh!lONlUt 283
calltatea unei persoane fii1ce s.z;u jurldice de subiect de lmpilcil, 1n mod ne~
cesar; exLstenta unui patrimoniu;
- anumite elernente ale activu!ui patrimonial pot fl dob§ndite chlar lnai.nte de na~te
rea fizice (art, 35 C.clv.: drepturile copilului sunt recunoscute de ia con-
ceptlune, i"nsB numal daca else na!?te viu);
- Jn ceea ce prlve§te persoane!e juridice, existenta
dint re
3. Este
nP•·«••mil fizidl sau juridica este titulara a unui patnmoniu [art. 31 alin. (1) C.civ.];
ner·'<i;m;; fizica sau juridica are un singur patrimoniu, oridit de multe drepturi ~i
obligatii s·ar include Jn acesta;
m de exemplu, exista chlar ~i .atunci c<3nd o persoana fizica detine calitatea de aso-
ciat unic al une1 societ3ti cu raspundere limitata \persoana fizicZi este titularu! Ul1ul
singur patrfmoniu 1·n care se va regasi dreptul pe care fl are asupra partiior sociale
din capitalul social al sodet<3tli; societatea este titulara a unui patrlmoniu distinct
; -
de eel al asoclatului unic - art. 187
4. Este divizibil
poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaiiuni numai Jn cazurile
,; condiiille prevazute de lege [art. 31 alin. (2) C.civ.];
-de'li este unic, elementele sale nu au unul 5i acela5i regim juridic;
- se 1mparte 1n mai multe grupe, mase, categorii de drepturi ~i obiigaiii, fiecare
fara a··i afecta unic.
- cuprind masele patrimoniale fiduciare, constitllile potrivit dispozi\iilor titlului IV al
dir1;ii a !II-a din Codul civil, cele afectate exercitilrii unei profesii autorizate, precum 5i
alte patrimonil determinate potrivit legii {art. 31 alin. (3) C.civ.].
Masele patrimoniaie flduciare
-liducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai mu!ii constituitori transferil
drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un
ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unu! sau mai multi fidu·
ciari care le exerciti3 cu un scop determinat, Jn folosut unuia sau mai multor bene-
ficiari; aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de ce-
lelalte drepturi ~i obliga\ii din patrimoniile fiduciari!or (art. 773 C.civ.).
l'atrimoniul afectat exercitiirii unei profesii autorizate (profesi<lnal indiM•fa<•ll
- masa patrimoniala afectata exercitarii in mod individual a unei profesii autorizate:
notari, avocatl, executor\ judecatore;;ti, medici, arhitecti etc.;
- reguli privind constituirea, marirea sau rnic5orarea patrirnoniului profesional indivi-
dual: comt!tuire_a, marirea sau mic,orarea patrimoniului profesional individual se
284 PATRIMONIUL
zi\iile arL 1941-1948 Cdv< privind lichidarea societa\ii, daca prin lege nu se dispune
altfel iart< 33 alin< (3) Ccivl
Alte patrimonii determinate potrivl! legii
spre exemplu, masa patrimoniala !n cadrul patrimoniului intreprinzatorului (persoa-
na fizica care organizeaza o <intrepnndere economica), reprezentand totalitatea drep-
turiior 'i obliga\iilor afectate, prin declaratie scrisa ori, dupa caz, prin acordul de con-
; stituire sau prlntr-un un act aditlonal la aces-ta, exercitarii unei actlvitaii economice
I [art< 2 lit< e) ,1 j) din O.U.G< nr 44/2008 privind desfli,urarea activltatilor economice
! de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale ,i lntreprinderile •
~le, modificat prin Legea nL182/2016l · · - - · - - - - - < ___ <_.!
Transferul intra- [ <-in caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor ;;I obligatiilor dintr-o masa j
fiscal.
--···--·-·-·-------·-----~-··~-----·-------~---~------
regula: creditorii ale caror creante s-au nascut ln legatura cu o anu1nita diviziune a ,
patrimoniului, autorizata de lege, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac I
creante niiscute obiectul aceiei mase patrimoniale; daca acestea nu sunt suficiente pentru satisface-
in cu rea crean\elor, pot fi urmarite ~i celelalte bunuri ale debitorului [art. 2324 alin. (3)
anumitiJ div~-· Cciv<];
ziune a • exceptia: bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerci- <
\iului unei profesii autorizate de lege pot fl urmarite numai de creditorii ale caror 1·
crean\e s-au nascut ln legatura cu profesia respectiva; ace~ti creditori nu vor putea
urmari ceielalte bu nun ale debitorului [art 2324 aiin. (4) C.civ<]; '
• dispozi\iile art 2324 alin. (4) Cciv. se vor aplica ln cazurile In care profesionlstul
1~i opereaza diviziunea patrimoniului dup;S intrarea !n vigoare a actualulu! Cod civil
[art< 151 alin< (1) din legea nr 71/2011];
• creditorii prevazu\i la arc 2324 alin< (4) Cciv< inciud ~i statul §i organele
151 alin< din
PATRHV!ON!UL 285
-- art. 339 C,clv.: bunurHe dobandite in t1111pu! ref'Hm1:w comun!t3tii legale de oricdre
i dintre soti sunt, de la data dobiindiril lor, bunuri cornune !n ;ale sotHor;
! - art 1114 al!n. (2) C.clv,: rno~tenitorii iegali ~i legatarli universali sau cu titlu univer·
sal r5spwnd pentru datoriile ji sarcinl!e rno~tenlrii numai cu bunurile din oa1trinnm1iul
succesorai, proportion.al cu cota fieci:iruia;
-- art. 1156 a!fn. (1) C.clv.: inalnte de partajul creditorii personali al unul
mo!?tenitor nu pot urm3ri partea acestuia din bunurile mo~tenirii;
. - ca o consecint3 a corelat!ei divfzlbiHt<3tii patrimoniuiui cu unicitatea patrimonlului,
i confuziunea nu opereaza daca datoria :Ji crean\a se In tH.:elaql patrimoniu, dar
· In mase de bunuri diferite 1624
5. Este intrammtlsibil
,- Jntransrnisi- nu poate transmite, prin acte juridice intre vii; 1ntreg patrimoniul sau; 0
1 bilitatea persoana fizica sau jurididl poate transmite, prin acte juridice intre vii, unul sau mai
multe drepturi din patrimoniul sau, insa nu 1ntreg patrimoniul;
- regufa: transmisiunea patrimoniului in integralitatea lui poate avea loc numai la
decesul unei persoane fizlce, respectiv in caz de lncetare· a unei persoane ju rid ice; j
• exceptie: in cazul reorganizarii persoanei juridice prin divizare par\iala are loc o ·
transmisiune cu titlu universal a patrimoniului respective I persoane juridice,
sa inceteze 236 alin.
FUNCfHLE PA TRIMONIULUI
I - presupune substituirea (inlocuirea) unui bun cu un alt bun, prin efectul careia bunu-
rile si valorile inlocuitoare dobandesc situa\ia juridica a celor inlocuite_
reale
- subrogatia realii poa te fi:
1. cu titlu universal;
rea!e 2. cu titlu particular.
-~ , - se raporteaza la cuprinsul intregului patrimoniu, facandu-se abstractie de ,,inclivi,d-'1ua-
reala cu titlu litatea bunului care iese din patrimoniu ~i a ceiui care 11 inlocuie~te;
uni11ersal - se produce automat, fara a fi nevoie ca o dispozi\ie legala sa o prevada in mod expres; '
- locul bunului instralnat va f1 luat de eel prim1t, a~a incat cred1torii ch1rografan vor I
1
putea sa urmareasca, la scaden!a, bunurile concrete ce se vor afla fn patrirnoniul :
debitorului Jn momentul declansarii executarii silite;
- este in stransa legatunl cu divizibilitatea patrimoniu!ui, deoarece, in cazul unui
patrimoniu divizat, !nlocuirea se produce 1-n cadrul aceleia!;i_f11ase patrimoniale_ __
1
I
:s~b~.;;~atiia - r-~-:-;;op0:eeir:;;e:aaza numai atunci cand legea o prevede In mod expres 'ii prive,te un bun '
rea!ii Cl! tit!u determinat_
Exemple:
- art 682 Cciv_; garan\iile constituite de un coproprietar asupra cotei sale paf\i se
strarnuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de bani
care i-au fost atribuite prin partaj;
- in cazul !ncetarii dreptului de superficie prin expirarea termenului, art. 699 a/in, (3)
Cciv_ prevede ca ipotecile care greveaza dreptul de superlicie:
a) se strarnuta de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul in
1
care acesta dobande~te dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de ~
superficiar, prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circula\ie a acesteia de !
la data expirarii termenuiui; sau i
b) se exUnd de drept asupra terenului fn cazul fn care superficlarul este obligat sa 1'
- ort. 699 aiilt (4) C,civ, pnecizecu5 c.3 ipoteclle .constit11ite cu pr1vire teten pe durata
e)(i.stentei superftc'iel:
se str5rnuta de
cazul In care superf!c!arul este sa cumpere terenu! la vdloarea de c!rcui"'tie
pe care acesta ar fi avut-o daclii nu ar fi existat constructia; sau
b) se extind de cu privire I.a lntregul teren In cazul ln care constructorul refuz.3
s~ cumpere terenul, repunandu-1 in s!tu:atia anterioara;
- 'fn cazul distrugerii integrale sau partiale a bunuluf ce face obiectu! u.zufructului,
art. 748 a/in. (2) Cciv. prevede ca uzufructul va continua asupra despagubirii platite
de tert sau, du pa caz, a.supra indemniza~iel de asigurare, daca aceasta nu este folosit@
pentru repararea bunului;
in cazul stramutarii garanilei, art. 2330 C.civ. stablle!lte di, dadi bunul grevat a plerlt
ori a fost deteriorat, indemnizalia de asigurare sau, dupii caz, suma datoratii cu titlu
de despagubire este afectata la plata crean)elor prlvilegiate sau ipotecare, dupii ran-
gul !or; sunt afectate plii)ii acelora$1 crean\e sumele datorate 1n temeiul exproprlerii
pentru cauza de utilitate publlca sau cu tltlu de despagubire pentru \ngradlri ale drep-
tului de proprietate stabilite prin lege;
1n cazul 1nstrainarii bunului ipotecat, art. 2393 C.civ. prevede di eel care achizltio-
neaza un bun in cursul obisnuit al activitilili unei intreprinderi care 'lnstrilineaza bunuri
de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de instrainator, chiar
daca ipoteca este perfecta, iar dobanditorui cunoa~te existenla acesteia; in acest caz,
ipoteca se stramuta asupra pretului sau altor bunuri rezultate din 7nstrainarea bunului
ipotecat;
• potrivit art 172 din legea nr. 71/2011, in cazul instrainarii bunului ipotecat, in
condi!lile art. 2393 C.civ., 1n lipsa de dispozi!ie contrara 1n contractul de ipoteca,
debitorul ipotecar va depune pretul 1ntr-un cont bancar distinct si ii va informa pe
creditorul lpotecar cu privlre la acesta; creditorul tpotecar are dreptu! sa soliclte
informa\ii de la banca deponenta cu privire la operatiunile reaiizate de debitorul
ipote-car asupra sumefor depuse in acest cont;
- in cazul exproprierii pentru cauza de utilitate publica, lpoteca ,; privilegiul se stramutil :•
de drept asupra despagubirilor stabilite prin hotarare judecatoreasca s·1 care trebuie
platite de catre expropriator expropriatului (art 28 alin. (2) din legea nL 33/1994 1
privind e.'P.ropriere;i pentru cauza de utilltate publid, r_epublicat~J:.----~-- J
- subroga'i;ia reala universala ori cu titlu universal nu se confunda cu transferul drep-
de transferul turilor si obliga\iilor cu con!inut economic dintr-o masa patrimoniala in alta, 1n con
di\iile art. 32 al in, (2) Cclv.;
111
transferu! dintr-o masi? patrimonial.a Jn alta nu constitule o instr.3lnare; un
asemenea transfer presupune simpla schimbare a destinatiei bunului, prin volnta
titularului patrimoniulu! lnauntrul caruia opereaza, iar nu fnlocuirea unui bun din
masa cadrul c8reia acesta se cu un alt bun.
288 PATRUVION!UL
transrnisimiea cu
transrr1isfunea este universal@ atuncl -cZind lntreg patrimoniul unel persoane .se
ttansm1s>iune transmite catre 0 ait;3 persoanfL
universal5
- transrnlsiunea este cu titlu universal atunci c.find se transrnite o fractiune din
transm~s~une patrirnoniu.
cu
universa~
formele
I
a,
industrial drepturile de autor.~i drepturile conexe acestora. _____._______!
- potrivit art 552 C.civ. ~i art. 136 alin. (1) din Constitu\ia Romaniei:
a) dreptul de proprietate publica;
_J'
j)fOpri.".tat€'........... L-fJ) dreptul de proprietate_priva_til.:___ ···~~--
1. Notiune
subiectiv asupra unor bunuri, altele cele care alcatuiesc dorneniul
In temeiul ciiruia titularul sau exercita posesia, folosinta §i dispozitia, 1n putere
In limitele determinate de
obleau! unel urm3rlri sl!ite ~i pot fi dobdndite prin orice rnod prevazut de
553 aiin. (4) Cciv.j;
1:1 exista anumite bunuri proprietate privat3 care sunt s.upuse unui regim juridic :
inscriere ln cartea funciara cf!nd provin din mo~tenire, accesiune natura!a, vanzare
sillta, exproprlere pentru cauza de utllitate public3 1 pretum ~i In alte cazuri expres
Caracterul - singurul drept real care reune!jte cele trei atribute (posesia, folosinia ;;i dispozitiaj;
m nu trebuie confundat caracterul absoiut al dreptului de proprletate cu faptul
I - exerc1\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin lege [art. 556
, alin. (2) Cciv.], fie In interes public, fie in interes privat [art. 602 alin. (1) C.civ.];
a) limitele legale stabilite in interes public: limitarea are drept scop protejarea unor
interese
DREP'I UL DE PROPKIETATE 293
servltutl de trece-re, cri'lar daca fondul dominant nu are caracterul de loc lnfundat, a
unei servituti contrare limitef !ega!e privlnd distanta rninirna pentru fereastra de
vedere etc.
limitele corllll'!!nti<male (voltmtare)
- exerci\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin voin\a proprieta-
ruiui (conven\ie sau act juridic unilateral), daca nu 'incalca ordin0a publidi ~i bunele
moravuri [art. 556 alin. (3) C.civ.].
limitele judidare
- instan\a poate restabili echilibrul intre interesele mai multor proprietari, In situa\ia
I dee_a~irii inconvenientelor normale ale vec.inat~tii {art._§.30 C.civJ...- -..-----j
Codul civil
varsarea intr-un curs de apa sau lntr·un 7an\ [art. 605 alin. (1) C.civ.];
I
1
In acest caz, proprletarul fondu!ui superior este obligat sa
(ij calea ?i 1nij!oa-
, cele de scurgere de natura sa aduca prejudicii mlnime fondului inferior, ramanand
dator la plata unei despagubiri juste si prealabile ciitre proprietarul acestui din
urma fond [art. 605 alin. (2) C.civ.J;
• exceptie: atunci cilnd pe fondul inferior se afla o construc\ie, 1mpreuna cu gradina c;i
curtea aferentil, sau un cimltlr, regula de mal sus nu se aplica [art. 605 alin. (3) C.civ.]. J
294 DREPTUL DE PROPRH:TATE
- instan\a competenta este cea in a care! razii teritoriala se afla fondul pe care
urmeaz3 a se efectua lucrJrile; ·
- nefiind vorba despre luarea unor masuri provizorii, calea procesuala este cea a unul
litigiu de drept comun, iar nu cea a ordonan\ei pre:;edin\iale;
- instanta va trebui sa stablleasca !n concret In ce constau lucrarlle, precum ;Ji des-
pagubirea pe care proprietarul fondului riveran opus trebuie sa o primeasca, chiar
daca acesta nu a cerut-o expres;
- hotararea instan\ei este susceptibila de executare, insa executarea sillta poate avea
loc numai daca se plate>te despagubirea stabilita de instan\a, inclusiv prin recurgerea
prcicedu1ca ofertei de plata 'ii consemnatiunii reglementata de art. 1006 >i urm.
- constructiile, lucrarile >i planta\iile se pot face de ciitre proprietarul fondului numai
minimiiin cu respectarea unei distanie minime de 60 de centimetrl la\a de linia de hotar, daca
nu se prevede altfel prin !ege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sil nu se
adudl atingere drepturilor proprietaru!ui vecin;
- orice derogare de la distan\a minima se poate face prin acordul par\ilor eX>omn~r
printr·un inscris autentic 612
- In lipsa unor dispozi\ii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a
1 minima locului, arborii trebuie sadi\i la o distan\a de eel pu\in 2 metri de linia de
pentru excep\ia acelora mai rnici de 2 metri, a planta\iilor ~i a gardurilor vii [art. 613
arbori alin. (1) C.civ.j;
-1n caz de nerespectare a distan\ei, proprietarul vecin este indrepta\it sa ceara scoa-
terea ori, dupa caz, talerea, la lnilltimea cuvenit3, a arborftor, plantatiilor ori a gardu-
rHor v'!i, pe cheltu'1ala proprietaru1u·1 fondului pe care acestea sun! ridicate [art. 613
alin. (2) C.civ.];
- proprietarul fondului peste care se lntind radacinile sau ramurile arborilor aparti·
nand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum ?i dreptu! de a pastra fruc-
ln mod natural
LC=.c~;;.:..:.c.:C
fondul sau 613 alin.
uu11gawr1<? pastrarea unei distan\e de eel pu\in 2 metri 1ntre fondul, 1neradit
de apar\inand proprietarului vecin ?i fereastra pentru vedere, ua,,cv"w
ori aite asernenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond [art. 615 alin. (1) Cciv.];
dlstanta se calculeaza perpendicular de !a punctul eel mal aprop·1at de iinia de
!!I
hotar, existent pe fata zldului in care s~a deschls vederea sau, dupa caz, pe linia
a la linia de hotar I
296 DREPTUL DE PfiOPRiETATE
- - r=··fereastra pentru vedere, ba!conu! orl alte asemenea lucr3ri neparalele cu !lnla de
] hotar spr€ fondui lnvecinat sunt interzise 1a o distanta rnai rnic.3 de un metru [art. 615
alin. (2) C.civ.J;
n :?i In cazul !ucri5ri!or neparalele, distanta se masoara tot perpendicular, de !a
punctul eel mal apropiat al lucr3rii de Hnia de hoiar ?i p§n.5 la aceasta Hnie 615
1 alin. (3) teza a li·a
Fereastr:e ··r-~. proprieta.rul are.dreptul de a-~i deschide, fara limita de distan!a, ferestre de
lumin3 I daca sunt astfel construite !neat sa lmpiedice vederea spre fondul lnvecinat (art.
modulde 1 legerea par\ilor, prin hotarare judecatoreasca sau printr-o folosinta continua pe timp
stabilire a i de 10 ani (art. 619 C.civ.);
I- dadi lipsa accesului provine dintr-un act juridic, fara a putea fi identificata o culpa a .
trecere i proprietarului In pierderea accesului la calea publica, trecerea nu va putea fi ceruta 1
decat ceior care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea
[art. 618 alin. (1) C.civ.];
0 spre exempfu, un teren detinut in coproprietate de doua persoane are acces la ca-
I
1
lea pubiica pe una dln laturl, iar pe celelalte laturi se t'nveclneaza cu terenurl apar- ,
tinand unor persoane diferlte, care au acces la alte cai pubUce; Yn cazu1 ?n care cei do1
coproprietari reaJlzeaza un partaj In natura, astfe! !neat lotul ce revlne unuia dintre ei
nu are acces la calea pubHca, eel 1-n cauza nu poate s.3 pretlnda un drept de trecere l
vecinilor1 ci doar coproprietarului caruia l~a revenit lotul cu acces la calea publicil;
- daca un fond a avut acces la calea publica, 1nsa acesta s·a pierdut din motive imputa-
bile proprietarului fondulul respectiv (de exemplu, proprietarul a edificat o construqie ,
care a blocat accesul la calea publica; a 1nstrainat partea din imobil pe care se realiza
la calea de cu acces la calea
DREPTUL DE PROPRIETATE 297
4.2.5.3, Actiunm fn justitie prin care se cere rernnoa§terea unui drept de trecere
Natura aqiune reala >i petitorie;
jurldidl ii dreptul de trecere nu poate fi stabilit pe calea unei act;iuni posesorii, rnsa
de trecere fi
comun;
- ordonan~a pre;;edin\iala: dreptui de trecere poate fl recunoscut, provizoriu, 1n
....................~d~e¥ci~~~;a'~;J;~if~a~c~ea~;~~~!~~~~~ilii6~1;s~a~li~n~.~&;~~)m1etalc:-al~d;;~
Probe actiunii implica, 1ntre altele, dovedirea dreptului de proprietate al recla·
m;innmll asupra fondului dominant;
m Jn cazul In care reclamantul nu dovede?te dreptul sau de proprietate, act1unea va
On";;tu~ 121 - proprietarul fondului pe care se face trecerea {proprietaru!ui fondului aservit)
i"ndrept3tit sa pretind2 0 despagublre de !a proprietarul fondului lipsit de acces la
calea fondului rlrnmh-1"ntl
a) de c3tre parti - pdn conven~ie;
:stabiH:re b) de ,i
ditre instanta - In caz de neln\elegere a par\ilor numai la cererea proprieta-
rului fondu!ui aservit cu men;lunea ca, atunci cand lipsa accesulul este irnputabi13
1
B. AcJiunea In despiigubire
; Obiect acordarea de despagubiri pentru acoperirea pagubei suferite prin stabilirea dreptu-
lui de trecere.
formula re - pe cale principala, printr-un proces separat, declan,at de proprietarul fondului
vit dupa stabilirea dreptului de trecere;
: - prin cerere reconven\ionala, formulata de para! (proprietarul fondului aservit) in
J cadru! procesului In care proprietarul foodului dominant solicita sa i se recunoasca un
i de trecere. -
- termenul de prescrip\ie pentru dreptul la ac\iunea ln despagubire incepe sa
din momentul stabilirii dreptului de trecere [art. 620 alin. (1) C.civ.];
- este termenul de de 3 ani 2517
exclusa ~ instan\a nu Ii poate obliga pe proprietarul fondului dea
in compensare proprietarului fondului aservit o suprafajii de teren egala cu cea care
Ii -serve~te ca acces la calea publica.
paf\ile se pot 1n\elege ca, in locul pla\ii unei sume de bani cu titlu de despagubire, sa i
I
Re-stH:uir-ea
DREPTUL DE PROPR!ETl\TE ~~-99
parare, instan\a va tine cont de vechimea servitu\ii (dreptului de trecere) <;i de schim-
i
I. barea valorii celor 772 alin.
tfilerea crengi!or ~! cu1ee.erE'a fructe!or, ·Jn schlmbul unei dac.3 este cazul
[art. 622 a!in. (1) C.dv.];
j - obHgatia subzist2 numai pen tru altd pa rte ar fi !n1posi-
1 bi!a, periculoasZ sau foarte costlsitoare
J _ pt:~·p·~iet~~ul unui fond nu poate impiedka accesul altuia pentru a redobandf po,;esia
! i:rec.ere p-entru 1 unui bun al s3u, ajuns !t1tt1mp!8tor pe fondul respectiv, daca a fost ln?tiintat ln
' =~nint"'""re-::
1 ·~ ,,q -'"
I bil [art. 623 alin. (1) C.civ.];
· · in toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justa despagublre pentru
1
r-I
apari\ia pericolului 624 alin.
disp-;:;:;·i\iile Codului civil referltoare la limitele legalese completeaza cu U<>~U,:1\H<e
I legilor speciale priv!nd reglmul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile §i con-
struc\iile de orice fol, padurile, bunurile din patrimonlul na\ional-cultural, bunurile
ale cultelor 625
Clauza inalienabi!itate
n. (1) C.c1v.]:
a) sa fie valabila; si
b) sa indeplineasca condi\iile de