UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE DREPT I ADMINISTRAIE PUBLIC

MASTER : TIINE PENALE

DISCIPLINA CRIMINALISTIC
COORDONATOR TIINTIFIC:PROF.UNIV.DR.LAZR CRJAN

CERCETAREA FALSULUI PRIN

NLATURARE DE TEXT

Masterand:

Cuprins

1.Consideraii generale cu privire la falsuri.3

2.Metodica cercetrii criminalistice a falsurilor n nscrisuri4
3.Cercetarea falsului prin inlaturare de text...7
4.Aspecte criminologice12

1.Consideraii generale cu privire la falsuri

Sub denumirea infraciuni de fals, legiuitorul a inclus intr-o
categorie distinct de infraciuni, n Titlul VII al prii speciale a Codului
Penal, faptele de alterare a adevrului cu privire la anumite entitii
monede, timbre sau alta valori, instrumente de autentificare sau de marcare,
nscrisuri care au menirea, potrivit legii, s fac dovada adevrului pe
care-l exprim sau atest.
mprirea cadrului infracional de fals a fost determinat de
eterogenitatea lucrurilor cu funcie probatorie, lucruri care pot forma
obiectul asupra cruia se efectueaz operaia de alterare a adevrului n
diferite infraciuni de fals. Aceast eterogenitate impunea o reglementare
difereniat a infraciunilor de fals, att din punctul de vedere al coninutului
faptelor incriminate, ct i din punctul de vedere al sancionrii lor.
Legea penal nu incrimineaz ns orice denaturare a adevrului,
orice minciun. Intervenia sa are loc numai atunci cnd minciuna poate
aduce atingere uneia din valorile sociale crora ea le acord ocrotire
( patrimoniul persoanei, nfptuirea justiiei etc.), dar nici n aceste cazuri
legea penal nu creeaz din fals o infraciune general, ci, fa de pericolul
social mai accentuat pe care l prezint anumite procedee de denaturare a
adevrului, ea circumscrie incriminarea numai la acestea.
Ceea ce deosebete, n esen, infraciunile de fals de celelalte
infraciuni care constau ntr-o alterare a adevrului este faptul c, pe cnd n
cazul acestor din urm infraciuni, alterarea adevrului nu este dect un
mijloc de a aduce atingere interesului individual sau colectiv, a crui lezare
caracterizeaz infraciunea, n cazul infraciunilor de fals, alterarea

adevrului constituie un scop i aduce, prin ea nsi, atingere ncrederii

publice care este un interes social.
Din categoria infraciunilor de fals fac parte, dup cum s-a artat,
infraciuni care implic falsificarea unor entiti cu nsuire probatorie de o
mare varietate ( monede, timbre, sau alte valori, instrumente de autentificare
sau marcare, nscrisuri). Preocupat s realizeze o ct mai bun sistematizare
a acestor infraciuni, legiuitorul le-a mprit n raport cu natura entitilor
cu privire la care se altereaz adevrul n urmtoarele trei subgrupe:
falsificarea de moned, timbre sau alte valori (n Capitolul I al Titlului VII);
falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare ( n Capitolul II )
i falsul n nscrisuri ( n Capitolul III ).
Prin falsificare se nelege: alctuirea, confecionarea unui lucru
asemntor cu altul cu scopul de a nela; plsmuire; contrafacere;
prezentarea unui lucru altfel dect este n realitate; denaturare, deformare,
alterare.1

2.Metodica cercetrii criminalistice a falsurilor n nscrisuri

Scrierea, fiind un mijloc de fixare i de transmitere a gndurilor
prin intermediul semnelor grafice, de-a lungul vremii, a fost utilizat tot
mai intens la ntocmirea unui spectru vast de acte oficiale sau particulare.
Astfel, devenind probe frecvente despre anumite nelegeri ntre oameni,
ale existenei unor evenimente, actele scrise nu au ntrziat s fie i
obiectul celor mai felurite procedee de falsificare. Astzi, actele scrise
ocup un rol nsemnat n rndul probelor judiciare, ele fiind examinate ca
A se vedea : Academia Romn Dicionar explicativ al limbii romne, Editura
Univers enciclopedic, Bucureti 1998.
1

probe scrise i ca probe materiale. Ca probe scrise, li se studiaz

coninutul spiritual, de idei, precum i forma de redactare, iar ca probe
materiale, intereseaz prezentarea general, natura suportului i a substanei
cu care s-a scris, deosebirea de culoare ntre scrisul de baz i cel
adugat, diferitele tersturi ce schimb forma exterioar a actului.
Sub denumirea de act scris sau de document, n criminalistic, se
nelege orice nscris tiprit, dactilografiat, printat, manuscris, schi, desen,
prin care se atest starea civil, identitatea personal, pregtirea colar ori
profesional, ncheierea de diferite contracte, felurite declaraii, precum i
bilete de cltorie, de banc, timbre, etc.
Actele pot fi falsificate total sau parial, se redacteaz n numele
unei instituii sau ntreprinderi de stat sau private sau al unei persoane
particulare, iar persoana n numele creia se elaboreaz actul poate s existe
n realitate sau s fie fictiv.
Falsul n acte se realizeaz prin nlturarea, acoperirea sau adugarea
de text, contrafacerea scrisului, falsificarea tampilelor i a semnturilor.2
Falsul prin nlturare de text are loc pe cale mecanic i chimic.
Procedeele de nlturare mecanic a unui semn sau a mai multor semne sunt
rzuirea i radierea.
Rzuirea se realizeaz cu ajutorul unor instrumente ascuite cum
sunt: lama de ras, cuitul, vrful unui ac precum i unele substane abrazive,
pulverizate ntr-un strat fin pe suprafaa hrtiei, dup care se freac uor
locul care urmeaz a fi ters. n general, falsul prin rzuire se limiteaz la

A se vedea: I.Mircea - "Criminalistica", Editura "Lumina Lex", Bucureti 1999,

pag. 188.
2

nlturarea unui numr redus de cifre, litere sau alte semne i, n mod
obinuit, se aplic la actele scrise cu cerneal, past sau dactilografiate.
Radierea se face cu guma de ters sau uneori chiar cu miez de pine.
De obicei falsul prin radiere se ntinde pe o suprafa mai mare dect prin
rzuire, viznd mai multe semne.
nlturarea scrisului pe cale mecanic cu diferite obiecte produce,
odat cu nlturarea semnelor, i o deteriorare a suprafeei hrtiei,
poriunea tears devenind mai mat, fr luciu, scmoat i mai subire n
comparaie cu prile neterse.
Pentru descoperirea falsului prin rzuire sau radiere, se examineaz
actul sub un izvor de lumin ce cade oblic pe suprafaa hrtiei, se
pulverizeaz pe hrtie praf fin de grafit sau se pulverizeaz cu iod i se
cerceteaz actul sub radiaii ultraviolete. Textele rzuite sau radiate pot fi
evideniate prin diferite procedee de fotografiere a actului cu filtre de
lumin, sub raze infraroii, ultraviolete, i prin aplicarea metodei difuzocopiative.3
Corodarea este o nlturare de text prin utilizarea celor mai diferii
reactivi chimici. Ea decoloreaz scrisul, transformnd cerneala ntr-o
compoziie slab colorat ori chiar incolor, n acest scop folosindu-se de
obicei, acizi diluai i substane alcaline care au n soluie o reacie bazic.
Splarea se realizeaz tot prin intermediul reactivilor chimici, mai
ales al solvenilor organici ce decoloreaz i chiar l dizolv, din care cauz
traseul su de multe ori dispare total.4

A se vedea: E.Stancu - "Criminalistica", Editura "Tempus", Bucureti 1992, pag.

274
4
A se vedea: D. Sandu - "Falsul n acte - descoperire i combatere prin mijloace
criminalistice", Editura Lumina Lex, Bucureti 1994, pag. 66.
3

3.Cercetarea falsului prin inlaturare de text

Falsul prin inlaturare de text are loc in principal prin folosirea
metodelor de inlaturare fizica : razuirea si radierea . Gradul in care acestea
sunt vizibile este determinat de substantele folosite la scrierea, imprimarea
textului, mentiunilor ori semnelor ce se doresc a se inlatura, de intensitatea
imprimarii si de tipul de suport material pe care s-a operat. Pe de alta parte,
are importanta si priceperea celui care a inlaturat inscriptiile anterioare,
precum si finetea instrumentelor folosite - corpuri ascutite, lame metalice,
sticla, ace, radiere, pulberi abrazive. Cu acestea sunt inlaturate texte, litere,
cuvinte, cifre, impresiune de stampile, etc.
Cand razuirea ori radierea au fost realizate neglijent, raman vizibile
portiuni din traseele scrise sau tiparite anterior. Fibrele hartiei sunt rupte si
deteriorate in acel loc. Examinand suportul actului prin transparenta se
observa in locurile unde au fost indepartate unele inscriptii, o mai mare
transparenta a hartiei. Alaturi de aceste aspecte, interventiile de natura
mecanica asupra hartiei se manifesta si prin : estomparea luciului hartiei,
deteliorarea fondurilor de protectie, a liniaturii, intinderea cernelii, patarea
si matuirea hartiei, modificarea gradului de presiune al imprimarii, scrisului,
dactilografiere repetata a unor caractere, repasarea scrisului. Scrierea cu
cerneala in zona alterata produce o difuzie mare, o imbibare a fibrelor
deranjatesi, in consecinta o intindere a colorantului , care se materializeaza
in calibrul mare al trasaturilor si in conturul lor neuniform.
Atunci cand au fost indepartate portiuni de ale unor texte manuscrise,
asupra locurilor razuite sau radiate, se poate face o observare sub iluminare
oblica si fotografii de umbre cu scopul de a demonstra eventuale diferente
de presiune ale scrisului. Observatia microscopica , combinata cu dirijarea
7

luminii, permite localizarea stersaturii prin evidentierea umbrelor pe care le

formeaza fibrele de hartie descleiate si scamosate.
Relevarea scrisului preexistent poate fi facuta si prin folosirea
convertizorului de raze infrarosii, a unei solutii pe baza de iod activ, sau a
fotografiei sub raze ultraviolete.
O metoda mai precisa de depistare a indepartarii mecanice a unor
portiuni de pe acte o constituie betagrafia prin contact. Imaginea cliseu
obtinuta prin radiatii beta este suprapusa pe un cliseu diapozitiv al actului
realizat in lumina normala, apoi se realizeaza o fotografie color cu cele doua
clisee

suprapuse.

Locul

stergerii

va

deveni

astfel

vizibil

O modalitate foarte precisa, dar mai putin accesibila este cea holografica.
Utilizand doua fascicule Laser ce interfereaza la trecerea prin documentul
suspect se va obtine pe o placa fotosensibila o imagine care va permite o
rezolutie deosebita, iar pe cale de consecinta sa se discearna daca elmentele
de modificare apartin hartiei ca atare sau au fost create ca urmare a
procesului de falsificare Evidentierea locurilor atacate mecanic de pe acte
se poate realiza si printr-o metoda relativ mai simpla. Documentul suspect
se presara cu o pulbere metalica, se poate folosi chiar pulbere toner pentru
copiator. Actul este apoi introdus intre doua placi metalice intre care exista
o sarcina de electricitate statica. Pulberea se va aglomera in locurile unde
fibrele hartiei au fost deranjate, si aceasta este mai subtire, sarcina electrica
fiind mai sensibila in aceste zone.
Actele pot fi alterate si prin metode chimice de corodare ori spalare.
Mijloacele de evidentiere sunt in general cele ce permit si depistarea
stergerii mecanice. La acestea se mai poate adauga si examinarea in radiatie
ultravioleta. Zonele atacate chimic vor avea o flurescenta diferita de restul
actului. Trebuie amintit aici faptul ca aceasta metoda nu da rezultate atunci
8

cand substanta folosita la spalare chimica nu produce reactia de

fluorescenta. Prin mentinerea actului in contact cu o placa fotografica un
anumit timp in intuneric se va produce o reactie emulsiei fotografice cu
reactivii ce pot fi intrebuintati la corodare sau spalare chimica. De
asemenea, tot prin contact, cu hartie de turnesol se pot evidentia manoprele
de stergere chimica. O alta metoda este masurarea conductibilitatii electrice
a hartiei, aceasta fiind modificata in zonele atacate chimic. Metoda necesita
aparate de mare sensibilitate.
Inlaturarea textului scris are insa ca variante si cele in care textul este
acoperit cu diferite substante ( cerneala, vopsea, etc), fie prin hasurare, fie
prin repasare(rescrierea) unor caractere, litere, cifre, fie prin rebaterea unor
caractere dactilografiate. Pentru aceste si tuatii metodele de abordare pot fi
diverse. Ele vor fi alese atat in functie de modul de inlaturare al textului, cat
si de substanta de acoperire. Procesul examinarii va fi orientat mai intai spre
continutul textului ce a fost alterat. Se vor avea in vedere atat intreruperile
nefiresti ale unor fraze, cuvinte, si mboluri grafice, cat si prezenta unor
corecturi nejustificate de continutul si aspectul general al textului . De
asemenea prezenta unor mentiuni facute cu alte instrumente ori materiale de
scris decat cele initiale, trebuie sa fie examinata cu cea mai mare atentie.
Examinarea in radiatie ultravioleta, lumnina polarizata si microscopie in
infrarosu permit stabilirea inscriptiilor anterioare.
Inlaturarea mecanica, chimica sau prin acoperire a textelor de pe acte
trebuie sa fie abordata cu atentie procedand la examinari prealabile vizand
mai ales aspectul hartiei in locurile unde s-au efectuat razuiri, radieri,
spalari, etc. In special la pasapoarte , datorita hartiei speciale folosite la
confectionare falsul poate fi realtiv repede observat. Avand in masa sa
substanta de incleiere din abundenta, suprafata este lucioasa. Mentiunile
9

initiale, indiferent daca sunt imprimate prin dactilografire, sau prin scriere
nu vor patrunde adanc in fibre datorita stratului superficial de incleiere. In
schimb, dupa atacarea fizica, suprafata lucioasa este lezata, avand loc o
rupere a legaturii fibrelor din hartie, iar particulele fine de fibre si cerneala
initiale sunt inlaturate. Acum insa, fibrele ramase devin absorbante ale
cernelii, stratul neimpregnat cu lianti devenind descoperit. Locul razuit sau
radiat are un aspect mai mat sub iluminare polarizata cu unghi mic de
incidenta,

iar

scrisul

devine

difuz,

latit

in

masa

hartiei.

In cazul textelor inlaturate prin acoperire cu diferite substante solubile in

apa( cerneala) se poate aplica o metoda simpla constand din folosirea hartiei
de filtru sau a hartei fotografice a carei gelatina a fost umezita. Acestea se
aseaza peste textul acoperit si se lasa cateva minute. Prin inmuiere cerneala
se va depune pe gelatina, iar inscriptia initiala va aparea inversata pe hartia
fotografica. Acesta operatie trebuie realizata in conditii de intuneric, sub un
filtru de lumina rosie sau verde, pentru a preveni innegrirea hartiei foto in
contact cu lumina zilei.
In cazul adaugirii sau intercalarii de text, datorita introducerii de noi
cuvinte, cifre, sau litere are loc o inghesuire a semnelor intre cele existente.
Cand pentru adaugire se folosesc instrumente, substante, masini de scris
diferite scrisul adaugat va aparea diferit prin nuante, culoare, aspect,
caractere grafie. In cazul textelor ascrise de mana se va putea apela la
analiza grafoscopica pentru identificarea autorului initial si al adaugirii.
Aceste situatii pun in evidenta prescurtari nefiresti, defasurari nefiresc de
largi- avand ca scop sa acoepre unele spatii goale-ori ingramadiri de litere
sau cifre, ingrosarea unor trasee in mod nefiresc, diferente de oxidare ale
trasaturilor de cerneala.

10

Consideram adecvata pentru mai multa acuratete si examinarea

microscopica a intersectiei trasaturilor dintre cele doua texte. Vor putea fi
observate astfel pe traseul realizat ulterior a unor particule fine desprinse
din materialul uscat al primului traseu. De asemenea, studierea continuitatii
liniare a striatiilor lasate pe traseu de muchiile active ale instrumentelor de
scris sau de literele masinii de scris, poate oferi informatii cu privire la
utilizarea unor alte instrumente sau masini de scris. Dupa formarea unor
liste de instrumente sau masini suspecte, se va putea face o examinare
comparativa de identificare traseologica.
In special in cazul documentelor de identitate ( legitimatii,
pasapoarte, etc. ) metodele clasice de falsificare includ si decuparea si
reconstituirea unor file ori introducerea unor file contrafacute pentru a
inlocui anumite parti ale unor documente . De regula se procedeaza la
detasarea unor portiuni din act ce contine datele de identitate, inclusiv
stampila si semnatura organului emitent. Portiunile vor fi introduse intr-un
nou act de pe care de asemenea au fost detasate elementele respective, sau
care vor fi acoperite de cele noi. Uneori, se procedeaza la subtierea hartiei
cu glasspapier fin de pe actul ce va fi modificat prin compunere, iar
portiunile detasate de pe alt act sunt si ele subtiate prin abraziune pe verso,
apoi umezite si uscate prin presare peste actul modificat, adaugand uneori si
adeziv. Aceste manopere sunt realtiv usor vizibile cu ochiul liber, grosimea
hartiei fiind mai mare in locurile unde s-a operat. Aspectul zonelor
respective este de uzura mai pronuntata, uneori doar pagina afecttata fiind
mai uzata. Este utila si observarea atenta a versoului paginii recompuse,
putandu-se vedea unele denivelari nejustificate ale hartieri, botiri datorate
uscarii inegale a adezivului, chiar scrugeri ale surplusului de adeziv pe la
marginile portiunii adaugate. Examinarea sub radiatiile ultraviolete va putea
11

pune in evidenta prezenta substantei de lipit, care va avea o fluorescenta

deosebita de restul suprafetei. Adeseori, datorita uzurii, sau chiar
compozitiei diferite a hartiei actului modificat si a hartiei proveninte de la
alt document, chiar si acestea vor avea nuante diferite sub radiatia
ultravioleta. O alta varianta de compunere a unor documente din portiuni
provenite din alte documente este cea in care se procedeaza la inlocuirea
fotografiei pe diverse documente de identitate. Pentru a preveni aceste
falsuri, majoritatea documentelor moderne de identitate ( mai ales
pasapoarte) au fie fotografia acoperita cu folii adezive, fie fotografia scanata
si incorporata actului care apoi este laminat in plastic. In acest fel s-a putut
renunta la folosirea sigiliului sec pe fotografie(exemplu pasaportul simplu
turcesc. Metodele descrise mai sus, sunt in zilele noastre folosite alaturi de
tehnici noi, uneori chiar in combinatie cu acestea.
4.Aspecte criminologice
Falsificarea este o fapt care ispitete uor pe cei dornici de a realiza
pe ci ilicite scopuri pe care le-ar fi greu, dac nu imposibil s le realizeze
altfel sau pe cei crora falsul le apare ca singura posibilitate de a iei dintr-o
situaie critic.
Aceast ispitire este determinat, pe de o parte, de convingerea
fptuitorului c va izbuti s dea aparena de adevr produsului falsificrii,
iar pe de alt parte de credina c, n genere, este uor de surprins ncrederea
altora.Ca mobil faptele de fals sunt totdeauna svrite din dorina sau
necesitatea de a trage direct sau indirect un profit.
n afar ns de faptele de fals care constituie prin ele nsele un
mijloc pentru realizarea de profituri, deseori faptele de fals sunt comise
12

pentru a servi ca mijloc la svrirea sau la ascunderea svririi altor

infraciuni, n special a infraciunilor contra patrimoniului. n aceste situaii
aspectele criminologice ale falsului se mpletesc cu cele ale infraciunilor n
vederea crora este folosit infraciunea de fals.
Din punct de vedere al specificului criminologie uman al infractorilor
falsificatori se pot deosebi trei specii de cooperatori la faptele de fals de
oarecare importan:
- o prim specie este aceea a promotorilor care pun la cale i
finaneaz activitatea infracional; acetia sunt principalii profitori ai
infraciunii i fac parte, n general din tagma mbogiilor nerbdtori de
a-i mri avutul sau din rndul celor special interesai s se comit
falsul pentru a ascunde o realitate (conductori de firme fictive sau
suspecte).
- o a doua specie o formeaz executanii, care realizeaz material
falsul; acetia sunt dup natura falsului, fie persoane care datorit
calitii lor au posibilitatea de a svri anumite alterri de adevr (spre
exemplu funcionarii), fie persoane care au o deosebit aptitudine de a
efectua

operaii

de

falsificare

(desenatori,

graficieni,

fotografi,

informaticieni).
- n fine, o a treia specie i privete pe valorificatorii falsurilor, adic cei
care pun n circulaie sau care folosesc produsul infraciunii de fals;
acetia sunt recrutai dintre persoanele care au posibilitatea sau
abilitatea de a efectua aceast valorificare.
Acest trio criminologie nu este ns absolut necesar, putndu-se reduce la
un duo sau chiar la un solo, n cazul falsurilor cu produs unic (falsificarea
unei diplome, a unui atestat, a unei foi de drum etc.) sau limitat (piese
justificative, librete de economii etc).
13

Factorii criminogeni care acioneaz asupra acestor specii de cooperatori la

activitatea infracional de fals pot fi ns diferii pentru fiecare specie; la
toi apare ns ca un stigmat comun: deficiena moral

14

BIBLIOGRAFIE

-D.Sandu - "Falsul n acte - descoperire i combatere prin mijloace

criminalistice", Editura "Lumina Lex", Bucureti 1994
-Academia Romn Dicionar explicativ al limbii romne, Editura
Univers enciclopedic, Bucureti 1998
-F. Mgureanu - "nscrisurile - mijloace de prob", Editura "Lumina
Lex", Bucureti 1997
-V. Dobrinoiu, N. Conea - "Drept penal - partea special", Editura
"Europa Nova", Bucureti 2000
-L. Mircea - "Criminalistic", Editura "Lumina Lex", Bucureti 1999
-I.Mircea - "Criminalistica", Editura "Lumina Lex", Bucureti 1999

15