Academia de studii economice

Facultatea de Administratie si Management Public

Studiu comparativ = MINISTERUL JUSTITIEI

DIN ROMANIA- MINISTErUL JUSTITIEI SI
EGALITATII DIN IRLANDA

Profesor coordonator: Autori:

Asist. Univ. Dr. Potcovaru Ana-Madalina Dobre Iulia-Alexandra

Dobre Andreea-Madalina
 Dumitriu Ionelia-Alexandra

Cuprins

Argumentarea alegerii temei ........................................................................................................................... 3

I. Capitolul I- Analiza structurii instituțiilor din cele doua sisteme administrative................................... 3
I.1. Prezentarea Ministerului Justiției din România..................................................................................... 3
I.1.1. Eficiența justiției .................................................................................................................................... 4
I.1.2. România după aderarea la UE ............................................................................................................... 8
I.1.2. Proiecte ale Ministerului Justiției din România ..................................................................................... 9
III. Analiza punctelor forte și slabe ale sistmului administrativ din România........................................... 18
IV. Analiza punctelor forte și slabe din sistemul administrativ din Irlanda .............................................. 20
IV. Propuneri de îmbunătățire a componentei analizate ......................................................................... 21
V. Propuneri de îmbunătățire a sistemului administrativ din România pe baza analizei efectuate ....... 21
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................. 23
Argumentarea alegerii temei

Această analiză face parte dintr-o serie de analize solicitate în cadrul Academiei de Studii
Economice din București pentru Facultatea de Administrație și Management Public ce are la bază
evaluarea nevoii suplimentare de reformă în sistemul judiciar și pentru a sugera arii de reformă
menite să asigure integrarea completă a României în sistemul Uniunii Europene.

Obiectivele analizei sunt de a analiza funcționarea instituțiilor din cadrul sistemului judiciar din
România și de a oferi observații analitice și strategice, care să permită autorităților române să
formuleze un plan de acțiune menit să îmbunătățească funcționarea sistemului judiciar.

I. Capitolul I- Analiza structurii instituțiilor din cele doua

sisteme administrative

I.1. Prezentarea Ministerului Justiției din România

Ministerul Justiţiei este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate

juridică, în subordinea Guvernului, care contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la
asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a
drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Ministerul Justiției este condus de ministrul prof.univ.dr.
Tudorel Toader.

Sistemul judiciar din România este alcătuit din:

 Consiliul Superior al Magistraturii

 Ministerul Public
 Înalta Curte de Casație și Justiție
  Adminitrația Națională a Penitenciarelor
 Direcția Națională de Probațiune
 Autoritatea Națională pentru Cetățenie
 Oficiul Național al Registrului Comerțului
 Institutul Național de Experize Criminalistice

Organigrama Ministerului Justiției din România

Imag. 1.1

Sursă:www.just.ro/
I.1.1. Eficiența justiției
Eficienţa justiţiei Analiza evaluează eficienţa prin prisma operativității şi productivității. În
ciuda creșterii semnificative de cauze aflate pe rol în ultimii ani, folosind statisticile puse la
dispoziție de instanțe, sistemul judiciar se descurcă bine în ceea ce privește întârzierile și
productivitatea. În ceea ce privește numărul în creștere de cauze aflate pe rol, România prezintă
similitudini cu alte țări din regiune. Între anii 2007 și 2011, numărul de cauze noi înregistrate anual
pentru toate cele trei niveluri de jurisdicție (judecătorii, tribunale, curți de apel) a crescut de la
1.488.000 la 2.300.000.

În decursul aceleiași perioade de timp, numărul de cauze aflate pe rol a crescut de la

aproximativ 2.000.000 la 3.000.000. În ceea ce privește timpul de soluționare a cauzelor,
statisticile instanțelor ar indica faptul că majoritatea cauzelor sunt finalizate în mai puțin de un an,
iar o parte dintre acestea în mai puțin de șase luni. Cu toate acestea, informații adiționale indică
faptul că s-ar putea îmbunătăți aceste termene. Statisticile existente prezintă doar perioada de timp
de la înregistrarea cauzei și până la soluționarea de către aceeași instanță. Aceste statistici însă nu
înregistrează timpul necesar ca o cauză să fie finalizată în situația în care mai multe instanțe sunt
implicate sau se formulează căi de atac. Curtea Europeană a Drepturilor Omului primește în
continuare un număr foarte mare de cazuri din România ce susțin situații de încălcare a dreptului la
un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Curtea a identificat problema apelurilor multiple ca o provocare sistemică ce cauzează

termene de soluționare nerezonabile pentru mulți justițiabili din România. Informațiile generate
prin sondajele de opinie publică a justițiabilor, ce au fost realizate în scopul realizării analizei
funcționale, indică faptul că multiplele căi de atac, ce nu sunt reținute în statisticile curente privind
termenele de soluționare, constitutie într-adevăr o problemă de eficiență. Se relevă faptul că pentru
23% dintre cei implicați într-un proces pe toate cele trei niveluri de jurisdicție procesuală, instanța
care a soluționat cauza a fost a treia sau mai mult dintre instanțele care au avut pe rol cauza.
Interesant este și că 22% dintre repondenți care au fost părți într-un litigiu, au răspuns că
judecătoriile, care judecă în primă instanță, au fost cel puțin a treia jurisdicție ce a pronunțat o
hotarâre în cazul lor.

În ceea ce privește productivitatea, statisticile instanțelor au indicat faptul că, în ciuda creșterii
substanțiale a numărului de dosare aflate pe rol în perioada 2007-2011, instanțele au reușit să
mențină rata de eliminare (raportul dintre cauze soluționate și cereri noi depuse) stabilă la valori
cuprinse între 90 și 100 puncte procentuale. Rata de operativitate (raportul dintre numărul anual de
soluţionări și suma inventarului reportat plus a cererilor nou depuse) de asemenea este stabilă în
aceeași perioadă menționată, cu valori curpinse între 75% și 80%. O analiză mai atentă a datelor
privind managementul dosarelor ridică anumite rezerve în ceea ce privește judecătorii și
procurorii. În ceea ce privește judecătorii, o mare parte din încărcătura dosarelor cuprinde cazuri
banale, cauze colective împotriva instituțiilor guvernamentale, acţiuni privind preschimbarea
pedepselor și examinarea dosarelor de executare silită.

Multe dintre acestea nu merită efortul investit cu procesarea lor, ci ar trebui să fie filtrate și
direcționate spre soluţionare către alte mecanisme de soluţionare alternativă a disputelor. În ceea
ce privește procurorii, rata de condamnare (raportul dintre condamnări și rechizitorii întocmite)
este de aproape 100%, deci o rată excesiv de ridicată. Aceștia întocmesc rechizitorii în aproximativ
3% din dosarele repartizate, o rată mult mai mică în comparație cu o rată normală de cel puțin 25%
pentru infracțiuni grave și 10%-15% pentru infracțiuni contra patrimoniului. În ceea ce priveşte
celelalte dosare, procurorii lucrează foarte mult din timp pentru a motiva de ce nu vor începe
urmarirea penală, în timp ce multe alte cazuri rămân în faza de cercetare. Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a identificat această problemă ca fiind o altă cauză structurală de nerezolvare a
cauzei într-un termen rezonabil. Astfel, imaginea creată, bazată pe productivitatea măsurată în
termeni de rată de eliminare, operativitate și rată de condamnare ar putea fi într-o oarecare măsură
distorsionată.

Situația infractionalității din Romania în perioada 2006-2015

Tabel 1.1

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Omucideri 438 416 470 397 404 335 378 336 298 291

Tentativă de omor 479 445 410 387 513 502 591 595 492 482

Violuri 1116 1048 1016 1007 897 780 895 978 875 1016

Furturi 41624 44370 39519 46431 48828 47322 56732 57557 164396 108439

Tâlhării 4078 2496 2464 2541 2484 2251 3193 2933 6418 3358

Fraude 10698 12334 12045 12408 10967 9544 8874 9901 14918 11270

Distrugeri 20987 25620 26123 25529 19578 17605 25214 24048 24708 23064

Crime împotriva
Guvernului și procedurilor 16436 18264 19206 17491 15195 13422 16398 18617 16560 11727
Justiției

Contrabandă 230 332 348 541 839 692 614 686 1038 1422

Sursă: Institutul Național de Statistică

1200 1116
1016
978
1000
897

800

595
600
513
479 482
438
404
400 336
291

200

0
2006 2010 2013 2015

Omucideri Violuri Tentativă de omor

Sursă: Realizare proprie cu date de pe Institutul Național de Statistică

 I.1.2. România după aderarea la UE

Tabel 1.2

Sursa:Analiza funcțională a sectorului justiției din Romania

Câteva aspecte importante ce reies:

Cadrul legal și instituțional continuă să evolueze și, deși criticii încă mai găsesc greșeli în cele mai
recente versiuni, există puține dovezi referitoare la orice tendințe negative în reformele 34 recente.
Ce s-a realizat până în prezent s-ar putea să nu fie perfect, dar reprezintă, aproape în toate cazurile,
o îmbunătățire. În ciuda rapoartelor din interiorul sectorului referitoare la alocarea deficitară a
personalului, există o proporție ridicată de judecători și procurori raportată la numărul locuitorilor
și procentul din buget și PIB cheltuit pentru instanțe și parchete este în partea superioară, pentru
Europa. În ciuda unui volum de muncă aparent mare și în creștere atât pentru procurori cât și
judecători, indicatorii de bază ai performanței (timpul pentru pronunțarea hotărârilor, rata de
eliminare, ratele de „operativitate” 5 ) sunt foarte buni. Ratele de condamnare ale procurorilor sunt
foarte ridicate, de obicei în intervalul de 90 de procente sau mai mare.
Dacă observăm numărul litigiilor (aproape 10.000 de dosare per 100.000 locuitori l)7 și rapoartele
judecătorilor și procurorilor referitoare la analizarea tuturor plângerilor cu cel puțin un oarecare
nivel de seriozitate (și asigurarea asistenței legale gratuite pentru persoanele nevoiașe), se pare că
accesul la justiție nu este cea mai urgentă problemă.

Proporția liber profesioniștilor (avocați, notari și executori judecătoreşti) raportată la numărul de

locuitori pare corespunzătoare, după cum la fel par și procedurile de intrare în profesie, astfel cum
sunt aplicate de organizațiile profesionale și camerele locale ale acestor profesii. Totuşi, încă există
domenii în care se identifică probleme ce necesită îmbunătăţiri: Proporția personalului
administrativ/auxiliar față de judecători este neobișnuit de scăzută în comparație cu alte țări
europene. Proporțiile nu reprezintă niște reguli, dar când o țară se înregistrează cu mult în afara
mediei, problema merită o atenție sporită.

În comparație cu alte țări europene, România cheltuiește un procent extrem de scăzut din produsul
intern brut (PIB) pentru asistenţa legală. Accesul la sistemul de justiție nu este menționat în
interviuri ca fiind una din problemele urgente și statistic se pare că unul din zece români înaintează
o plângere la instanțe pe an. Accesul ar putea fi considerat prea uşor—dar lipsa serviciilor juridice
pentru acele persoane care nu-și pot permite aceste servicii și nu se califică pentru asistența
garantată de stat ar putea reprezenta un obstacol pentru accesul la justiție. În ceea ce privește
profesiile liberale, pe de o parte, utilizatorii menționează practici monopoliste, onorarii extrem de
ridicate și, ocazional, servicii de calitate slabă — în timp ce avocații raportează o cerere
insuficientă pentru serviciile lor, executorii judecătoreşti atrag atenția asupra aspectelor legale ce
împieteaza procesul de executare și notarii au fost nevoiți să reducă onorariile în vederea asigurării
unui volum de muncă rezonabil.

I.1.2. Proiecte ale Ministerului Justiției din România

1. Proiectul „Întărirea capacităţii ARO-urilor (Assets Recovery Offices) şi a organelor

judiciare din UE în lupta împotriva criminalităţii economice şi în recuperarea creanţelor”. Acest
proiect a fost implementat de catre Ministerul Justitiei din Romania, in parteneriat cu Franţa -
Şcoala Naţională a Magistraturii și Ministerul Justiţiei (Franţa), Biroul Naţional de Investigaţii
(Ungaria) şi Biroul de recuperare a creanţelor (Olanda). S-a investit o suma rezonabila pentru
perioada de implementare 2013-2015, si anume 344.266 Euro (309.839 Euro grant de la Comisia
Europeană + 34.427 Euro cofinanțare asigurată de parteneri, din care 11.339 Euro contribuția MJ.

Obiectivele principale ale acestui proiect au fost:

- eficienta crescuta a birourilor de recuperari creante şi a organelor judiciare din Statele Membre
partenere. S-a propus cooperari promte in ceea ce priveste criminalităţile economice şi financiare,
prin perfecţionarea profesională si continua a specialiştilor de investigare, depistare şi confiscare a
produselor infracţiunilor,consultand si un ghid de bune practici bazat pe experienţa Statelor
Membre partenere;

- Îmbunătăţirea cooperării Statelor Membre partenere în domeniul luptei împotriva criminalităţii

economice şi recuperării creanţelor cu dimensiune europeană.

Rezultate:

- Organizarea celor doua conferinte care au avut loc in Bucuresti si la care au participat
aproximativ 80 de specialiști din statele partenere, cu competențe în domeniul vizat de proiect
(judecători, procurori, membri ai oficiilor de recuperare a creanțelor, polițiști, membri ai oficiilor
de prevenire si combatere a spălării banilor, atât din România, cât și din statele membre partenere);

-Organizarea celor patru sesiuni de lucru în Franța, Olanda, Ungaria, România în vederea
schimbului de bune practici si intensificării cooperării între membrii birourilor de recuperare a
creanţelor din statele membre partenere;

-Organizarea celor patru sesiuni de formare profesională pentru aproximativ 110 specialiști din
statele membre partenere;

- Elaborarea ghidului in diferite limbi straine pentru investigațiile financiare în domeniul

identificării, sechestrării și recuperării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni (română,
engleză, franceză, olandeză și maghiară).

2. Proiectul „Seminar european pentru judecători în cauze penale UE având drept obiect
recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti. Dezvoltarea unei culturi judiciare europene” .
Acest proiect a fost implementat de Instanţa de District din Amsterdam – Departamentul de Drept
Penal (Olanda) , Romania adoptand-o. Ca si parteneri, pe langa Ministerul Justitiei din Romania,
au fost Ministerul Justiției din Olanda, Şcoala Naţională de Formare a Judecătorilor şi Procurorilor
din Polonia. Proiectul s-a desfasurat pe parcursul a cinci luni, incepand din octombrie 2010,
finalizandu-se in februarie 2011. Ca si buget, au fost alocati 284.412 Euro (199.088 Euro grant de
la Comisia Europeană și 85.324 Euro Cofinanţare asigurată de parteneri; Ministerului Justiției a
asigurat costurile de transport internațional pentru 6 participanți români)

Obiectivul principal care a stat la baza proiectului a fost de a organiza un seminar international

pentru judecători în cauze penale şi personal de specialitate al Ministerului Justiţiei.

Rezultatele au aparut o data cu data de 10 decembrie 2010 la seminarul din Amsterdam(Olanda),

avand ca si tema centrala
„Recunoaştere reciprocă şi încredere reciprocă”. Au participat 11 judecători români, membri ai
Reţelei Judiciare Române în Materie Penală, precum şi doi experţi români în calitate de formatori.
Sesiunea de formare a avut ca obiect recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti în materie
penală. Seminarul a beneficiat de sprijinul unor instituţii renumite la nivel european: Reţeaua
Europeană a Consiliilor Judiciare (ENCJ), Reţeaua Judiciară Europeană (EJN), Reţeaua Europeană
de Formare Judiciară (EJTN) şi Centrul Olandez de Formare Judiciară (Stichting Studiecentrum
Rechtspleging (SSR).

3. Proiectul „Consolidarea cooperării judiciare cu privire la combaterea traficului de fiinţe

umane în cadrul Uniunii Europene”. Acest proiect a fost implementat de catre Ministerul Justiţiei
din România, cu sprijinul Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională – IRZ
(Germania); Institutul Naţional al Magistraturii (Ecole Nationale de Magistrature, Franţa),
respectiv EUROJUST în calitate de partener asociat. Costul proiectului s-a estimate la 191.803
Euro (153.442,40 Euro grant de la Comisia Europeană + 38.360,60 Euro cofinanțarea partenerilor,
din care 22.027,80 Euro cofinanțarea națională), banii fiind utilizati in perioada

ianuarie 2012 – mai 2013

S-a propus îmbunătăţirea cunoştinţelor profesioniştilor din statele partenere, cu competenţe în

domeniul cooperării judiciare, axanduse pe regulile acelor state în ceea ce priveşte infracţiunile de
trafic de fiinţe umane, trafic de migranţi şi exploatarea sexuală a copiilor, precum şi facilitarea
cooperării cu Eurojust şi Reţeaua Judiciară Europeană.

Rezultatele s-au conturat in urma organizării a 4 sesiuni comune de lucru și a unei vizite de studiu
la EUROJUST. Au participat experții din statele partenere care au elaborat un Manual de bune
practici destinat practicienilor în domeniul cooperării judiciare în materie penală. Manualul a fost
tipărit în 100 de exemplare, fiind ulterior distribuit tuturor participantilor.

II. Prezentarea Ministerului Justiției și Egalității din Irlanda

Irlanda este o republică parlamentară. Oireachtas este legislativul național bicameral, compus din
cele două camere: Senatul și Dáil Éireann.

Reședința oficială a președintelui Irlandei este Áras an Uachtaráin⁠, iar camerele parlamentului se
întrunesc la Leinster House din Dublin.Președintele este șeful statului și este ales pentru un mandat
de șapte ani, numărul maxim de mandate fiind de două. Președintele are rol decorativ, având însă
și câteva puteri constituționale în cadrul Consiliului de Stat⁠. În ceea ce privește Ministrul Justiției
și Egalității, aceștia caută expresii de interes din partea candidaților care sunt dispuși să se
angajeze pe deplin în activitatea Tribunalului. Cerința principală este ca, candidații să aibă o
cunoaștere demonstrabilă a legii de rating sau capacitatea de a dobândi rapid.

Rolul Consiliului de administrație:

Secretarul general este asistat de consiliul de administrație pe care îl conduce.

Consiliul de administrație este un element-cheie al guvernanței Departamentului. Acesta joacă un

rol deosebit în ceea ce privește aspectele care afectează diviziunea mai largă și sectorul Justiție și
Egalitate, în special în cazul în care aspectele depășesc granițele organizaționale. Nu afectează
responsabilitatea principală a fiecărui membru al consiliului de administrație pentru aria lor
funcțională.

Departamentul de Justiție și Egalitate are ca responsabilitate generală realizarea politicii publice

și evidența în ceea ce privește justiția, securitatea națională, egalitatea, instabilitățile și probleme
legate de drepturile omului. Lucrează în parteneriat strâns cu agențiile / organismele ministerului
pentru a îndeplini obiectivele și a dezvolta oportunități pentru consolidarea planificării comune, a
colaborării și a implementării eficiente. Structuri cum ar fi Comitetul strategic pentru justiție
penală și Rețeaua agențiilor civile au fost înființate pentru a promova acest lucru.

Sistemul judiciar din Irlanda este alcătuit din următoarele servicii și oficii:
 Irish Naturalisation & Immigration Service (Serviciul de Neutralizare şi Imigrare
Irlandeză)
 An Garda Síochána-Ireland`s National Police Service (Serviciul Național de Poliție al
Irlandei)
 Cosc- The National Office for the Prevention of Domestic, Sexual and Gender-based
Violence (Oficiul Național pentru Prevenirea Violenței Domestice, Sexuale și Genurilor)
 Courts Service ( Serviciul Tribunalelor irlandeze)
 Garda Inspectorate ( Inspectoratul de Poliție)
 Irish Prison Service (Serviciul de Penitenciare irlandez)
 The Probation Service (Serviciul de Probațiune)
 Victims of Crime Office (Serviciul Victimelor Criminalității)
 Insolvency Service of Ireland (Serviciul de insolvență al Irlandei)
 Other agencies and offices (Alte agenții şi oficii)
Departamentul de Justiție si Egalitate are ca responsabilități:

 securitatea statului
 protectia vietii si prorietatilor
 prevenirea şi detectarea crimelor
 menținerea și promovarea dreptății şi egalității
 serviciile pentru cumpărarea şi vânzarea proprietăților
 gestionarea migrație către stat
 furnizarea de servicii judiciare
 actualizarea legilor penale şi civile
 dezvoltarea serviciului de insolvență
 alte servicii de reglementare
Organigrama departamentului de Justiție și Egalitate din Irlanda

Conform Strategiei Naționale 2016-2019 sunt evidențiate obiectivele strategice, prioritatea

acțiunilor necesare îndeplinirii viziunii acestora: „O Irlanda sigură, echitabilă și incluzivă.”

Misiunea

Ministerul Justiției și Egalității colaborează pentru promovarea comunității și securității naționale,

justiției, egalității si protejarea drepturilor omului.

Obiective

 Conducerea și supravegherea justiției și egalității politicii

 Insuflarea siguranței cetățenilor țării
 Accesul la justiție
 O societate egală și incluzivă
 Un regim de imigrare și protecție echitabil și echilibrat
 Dezvoltarea oamenilor, culturii, sistemelor și procesolor acestora
Valori

 Servicii publice livrate la un standard înalt

 Profesionalism și susținere
 Conducere în colaborare
 Încredere și respect
 Proactiv și responsabilitate
Munca pe care o realizează este, adesea dificilă și complexă, apar multe provocări, iar două dintre
exemplele –cheie sunt brexitul, criza migrației și refugiaților. Astfel, colaborează cu alte
departamente din cadrul Guvernului și cu parteneri europeni și ai Națiunilor Unite pentru a aborda
aceste probleme în mod eficient.

În plus, au pus un accent deosebit pe noua strategie de a lucra îndeaproape cu agențiile acestora,
oferind conducere strategică.

Responsabilitățile consiliului de administrație a Departamentului de Justitie si Egalitate:

 Oferirea de conducere și direcție strategică Departamentului de Justiție și Egalitate și a

sectorului justiției și egalității în general, în concordanță cu cultura și valorile
Departamentului
 Dezvoltarea, promovarea și supravegherea implementării politicilor și programelor majore
în conformitate cu obiectivele strategice ale Departamentului
 Furnizarea de conducere și sprijin pentru personalul de la Departamentul
 Furnizarea de consiliere calitativă, coordonată și în timp util cu privire la aspectele
strategice care afectează Departamentul față de Ministru, Miniștrii de Stat și Guvernul
 Furnizarea de conducere, supraveghere, gestionare și revizuire adecvate a declarațiilor de
strategie și a planurilor de afaceri ale departamentului, precum și a activităților și, după caz,
a activităților sectoriale relevante
 Monitorizarea performanței față de planurile corporative, bugetele și țintele
 Asigurarea supravegherii gestionării strategice și distribuției resurselor departamentului,
prioritizarea resurselor acolo unde acestea sunt necesare cel mai mult
 Conducerea și supravegherea procesului de schimbare, încurajarea inovației, îmbunătățirea
capacității departamentului de a satisface nevoile actuale și viitoare

Asigurarea faptului că există un cadru de guvernanță adecvat pentru Departament și pentru sector,
în special:

 să asiste secretarul general în exercitarea funcțiilor sale de contabil

 să se asigure că Departamentul operează în limitele sale definite la un grad de risc convenit
și acceptabil și o asigurare rezonabilă că toate cerințele financiare și de reglementare sunt
îndeplinite
 să asigure existența unor mecanisme eficiente de guvernanță și responsabilitate între
Departament și agențiile și organele sale.
Departamentul de Justiție și Egalitate trece printr-un program amplu de schimbare. Programul de
reformă include acțiuni ambițioase într-o gamă largă de domenii, inclusiv conducere și
management; cultură și resurse umane; comunicații; și guvernare.

Situația infracțiunilor din Irlanda în perioada 2006-2015

Crt. 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Omucideri 138 132 89 88 89 66 79 83 80 63

Violuri 1,415 1,366 1,406 1,480 2,366 2,014 2,116 2,009 2,053 2,348
 Tentativă de omor 15454 17,665 19,150 18,353 17,703 17,062 15,710 14,502 15,164 16,976

Tâlhării 2,486 2,171 2,299 2,491 3,196 2,931 2,817 2,806 2,647 2,577

Furturi 74,494 75,187 76,861 77,031 76,826 76,974 76,402 78,737 77,697 75,864

Fraude 4,176 5,858 5,410 4,947 4,988 5,370 5,790 4,824 5,178 5,579

Distrugeri 43,582 43,284 44,626 42,330 39,369 35,573 32,428 28,913 27,394 26,049

Crime împotriva Guv.

9,482 10,997 13,255 11,898 11,396 10,172 9,445 9,187 9,765 11,438
Și procedurilor
justiției
Contrabandă 3,119 3,595 4,016 4,064 4,099 3,483 3,038 2,750 2,479 2,377

Sursă: Eurostat

20000
17703
18000 16976

16000 15454
14502
14000

12000

10000

8000

6000

4000
2366 2009 2348
2000 1415
138 89 83 63
0
2006 2010 2013 2015

Omucideri Violuri Tentativă de omor

Sursă: Realizare proprie cu date de pe Eurostat

Ministerul Justiției și Egalității dispune de o secțiune ce datează din anul 2015, în care
parlamentarii pot adresa întrebări cu privire la proiecte care pot fi implementate, programare de
modernizare sau reînnoire pentru combaterea criminalității, apararea și protecția societății, despre
fluxuri de finanțare, etc.

Exemple de întrebări care sunt adresate ministerului:

I. Deputatul Richard Boyd Barrett a cerut ministrului Justiției și Egalității dacă este mulțumit
de faptul că autoritățile penitenciare iau în serios problema rasismului în închisori, fie că este
adresată prizonierilor, fie ofițerilor de penitenciare, având în vedere faptul că au existat plângeri
din partea ofițerilor de penitenciare cu privire la acest aspect și cel puțin un caz este în curs de
examinare în cadrul Tribunalului pentru Egalitate în legătură cu această problemă.

Ministrul justiției și egalității (deputatul Charles Flanagan) afirmă faptul ca toate deciziile
Comisiei de relații la locul de muncă sunt confidențiale pentru părțile implicate până când sunt
publicate de Comisia pentru relații la locul de muncă.

Dispoziții legale clare sunt în vigoare pentru a aborda problema abuzului rasist. Serviciul de
închisori irlandez poate să abordeze presupusul abuz rasial de către deținuți într-un mediu legal și
având în vedere natura unică a mediului de detenție și statutul juridic al deținuților trimiși de
instanțe. Instrumentul Statutar 252 din 2007, Regulile penitenciarelor 2007, identifică abuzul rasist
ca o încălcare gravă a disciplinei penitenciarelor și prevede, de asemenea, plângeri privind abuzul
rasist. "Un deținut va fi vinovat de o încălcare a disciplinei penitenciarului dacă el sau ea - tratează
cu lipsă de respect, prin folosirea unui comportament sau limbaj abuziv, insolent, rasist sau
amenințător, guvernatorului, oricărui ofițer de închisoare, oricărui prizonier, oricărui vizitator
închisoarea sau orice altă persoană "[Paragraful 3 Schema 1 Regulile închisorii 2007]" afișează,
atașează sau atrage asupra oricărei părți a unei închisori sau asupra oricărei alte proprietăți,
cuvinte, desene, simboluri sau alte materiale rasiste amenințătoare, abuzive sau insultătoare .
"[Paragraful 31 Planul 1 al Regulilor Penitenciarelor 2007]. Racismul este plasat pe același nivel
ca și comportamentul amenințător.

omisia irlandeză pentru Drepturile Omului și Egalitate (IHREC), în mai 2015, a recunoscut
dificultățile deosebite pe care le-a prezentat și le-a arătat în mediul închisor: "Comisia înțelege
dificultățile care pot apărea în contextul eliminării hărțuirii rasiale sau chiar a oricărei forme de
hărțuire discriminatorie sistemul penitenciar unde presupusul făptuitor este prizonier. În acest sens,
se remarcă faptul că procedurile disciplinare sunt reglementate de legislația și statutul primar. "

Regulile închisorii 2007 informează atât personalul, cât și deținuții, că implicarea în abuzuri rasiale
constituie o încălcare semnificativă a disciplinei penitenciarului, care va merita o sancțiune severă.
Orice victimă a abuzului rasial este pe deplin conștientă de mecanismele pe care le are la dispoziție
în temeiul dispozițiilor, prin care poate să solicite căi de atac prin plângere pentru orice abuz rasial
suferit. Sancțiunile care pot fi impuse prizonierilor pentru încălcarea disciplinei penitenciarelor
sunt cuprinse în Legea penitenciarelor din 2007.

În 2014, Serviciul de Închisori din Irlanda a efectuat un sondaj al personalului său privind
Experiența Egalității și Diversității în Serviciul de Închisori al Irlandei. Răspunsurile personalului
din sondaj nu au identificat rasismul ca fiind o problemă semnificativă în cadrul serviciului, totuși
serviciul de închisori irlandez rămâne ferm angajat în creșterea gradului de conștientizare rasială,
subliniind și alte forme de discriminare și a inițiat măsuri precum "Show Racism the Red Card "Să
promoveze conștientizarea rasială în închisoare.
O nouă procedură de plângere a deținuților a fost introdusă începând cu 1 noiembrie 2012. Aceasta
permite ca toate plângerile făcute de deținuți să se bazeze pe tratamente grave, folosirea forței
excesive, intimidarea / discriminarea gravă sau amenințările unui membru sau personal al
serviciului închisor irlandez, un investigator independent. Inspectorul Birourilor penitenciare
supraveghează toate investigațiile, are acces la orice material relevant pentru o astfel de anchetă și
poate investiga orice aspecte care sunt considerate relevante.

Reclamațiile din partea personalului penitenciarului cu privire la presupusul hărțuire a celorlalți

angajați ai închisorii în oricare dintre următoarele nouă motive - sexul, statutul civil, statutul de
familie, orientarea sexuală, religia, vârsta, dizabilitatea, rasa sau calitatea de membru al
comunității Călătorii sunt tratate în cadrul serviciului public Demnitate la locul de muncă care
conturează procedurile de tratare a acestor plângeri. Toate reclamațiile sau întrebările ridicate în
legătură cu hărțuirea, hărțuirea sau hărțuirea sexuală sunt tratate cu seriozitate, în mod corect și cu
strictețe de încredere. Politica privind demnitatea la locul de muncă promovează respectul,
demnitatea, siguranța și egalitatea la locul de muncă

II. Adjunctul Donnchad Ó Laoghaire a solicitat ministrului justiției și egalității costul total
estimat pentru zece proiecte pentru tinerii vizați, similar cu cel al modelului de deviere a
tineretului Garda.

Ministrul Justiției și Egalității (adjunctul Charles Flanagan) a răspuns la o întrebare similară cu

privire la acest lucru care a fost furnizat la 3 mai 2017. În răspunsul menționat, s-a afirmat că 1,25
milioane de euro pe an sunt puse la dispoziție de la Fondul de conturi pentru a sprijini funcționarea
a zece noi proiecte Garda Tineret Diversion (GYDP) stabilite în 2015/2016, adică 125.000 € pe
proiect. Valoarea medie a finanțării acordate GDPD la nivel național este similară.

Valoarea fondurilor alocate fiecărui proiect Garda Youth Diversion Project poate varia în funcție
de mai mulți factori. Acestea includ numărul de participanți la un proiect, numărul de lucrători
care lucrează în domeniul justiției pentru tineri, programele și intervențiile specifice planificate
pentru participanții la proiect pe baza unei evaluări a riscurilor și a nevoilor finalizate, precum și
cheltuielile generale ale proiectului, cum ar fi chiria, asigurarea, etc.

III. Analiza punctelor forte și slabe ale sistmului administrativ

din România

Teoria generală a managementului stratigic recomandă ca problemele avute în vedere pentru

stabilirea punctelor forte și punctelor slabe să aibă anvergura necesară pentru a fi cu adevprat
relevante în configurarea planului managerial de nivel strategic.
Puncte tari ale organizației sunt caracteristici sau competențe distinctive ale acesteia superioare în
raport cu alte organizații, care îi conferă un anumit ascendent față de acestea. În acest sens,
punctele forte reprezintă fie activități pe care organizația le realizează mai bine decât alte
organizații din sistemul de referință, fie resurse pe care le deține și care le excedează pe cele ale
altor organizații.

 Statutul de magistrat al procurorilor;

 Stabilitatea și independența conferite prin lege;
 Specializarea procurorilor în investirea anumitor categorii de infracțiuni;
 Standardizarea metodelor de investigare prin realizarea unor ghiduri de bune practici
 Capacitatea de adaptare a structurilor Ministerului Public la noile domenii de dezvoltare a
infracționalității;
 Cooperarea inter-instituțională cu: poliția, structurile de combatere a crimei organizate,
structurile de informații;
 Managementul participativ în adoptarea deciziilor (colegiul de conducere);
 Existența unui sistem de formare continuă a procurilor la nivel centralizat (prin intermediul
Institutului național al Magistraturii)
 Interesul procurorilor pentru specializare, ca premisă a înfăpturirii unui act de justiție de
calitate;
 Existența unui sistem informalizat de gestionare a dosarelor;
 Experianța Consiliului Superior al Magistraturii ăn ceea ce privește reacția rapidă la atacuri
vizând independența justiției, reputația personală, independența și imparțialitatea
magistraților;
 Respectarea principiului continuității în soluționarea cauzelor, ce asigură controlul
procurorului asupra propriilor cauze;
 Transferul de bune practici în desfășurarea activitățiilor de instruire prin utilizarea
metodelor participative la întâlnirile profesionale cu procurorii;
 Interesul procurorilor de a cunoaște și aplica în activitatea de judecată juristprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului;
 Autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii ca instituție este asigurată de prevederile
Constituției și legile justiției, ceea ce nu lasă dubii cu privire la funcțiile acestuia în stat;
 Distribuirea competențelor și specializarea pe secții, corespunzător materiilor;
 Asigurarea transparenței actului de justiție;
 Comunicarea coerentă dintre Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta
Curte de Casație și Justiție, instanțele și parchetele din țară;
 Instruirea în domeniul IT a personalului auxiliar;
 Dotarea compartimentelor și birourilor cu echipamente IT.
Puncte slabe ale organizației sunt caracteristicile care determină un nivel de performanță inferior
celor ale altor organizații din sistem. Acestea pot consta în activități pe care organizația nu le
realizează la parametrii celorlalte organizații din sistem sau în resurse necesare, dar
indisponibile.

 Cazuri de lipsă de integritate și corupție cu efect negativ major asupra reputației

profesionale a procurorilor și asupra prestigiului Ministerului Justiției
 Incoerența legislativă și excesul de reglementare;
  Abordarea uneori ineficientă a modului de desfășurare a activității de anchetă;
 Lipsa exercițiului unor acte procedurale și a investigării anumitor categorii de infracțiuni;
 Consecvența și obținerea de rezultate constante rămân o provocare;
 Dezechilibre în materie de resurse și diferențe acute privind volumul de lucru între zone
geografice și niveluri de jurisdicție;
 Practica judiciară neunită, fapt care conduce la existența unui act de justiție impredictibil;
 Sistemul judiciar are trăsături care îl fac vulnerabil la abuzuri (chiar în Raportul de țară din
cadrul MCV a fost sesizată vulnerabilă indusă în sistemul judiciar de o interpretare dusă la
extrem a independenței magistraților);
 Dificultăți în soluționarea cauzelor privind infracțiuni legate de achiziții publice;
 Supraîncărcarea procurorilor cu cereritate a cauzelor și neidentificarea factorilor interni și
externi care împiedică rezolvarea acestora în termen rezonabil, optim și previzibil;
 Subdimensionarea schemelor de personal;
 Spații de lucru insuficiente și improprii pentru buna desfășurare a activității;
 Inconsistența legăturilor de parteneriat cu organizații non-guvernamentale;
 Insuficienta obiectivitate în evaluarea performanțelor profesionale individuale ale
personalului, care să stea la baza sistemului motivațional;
 Numărul mare de funcții de conducere ocupate prin delegare;
 Monitorizarea ineficientă a soluționării cu celeritate a cauzelor și neidentificarea factorilor
interni și externi care împiedică rezolvarea acestora în termen rezonabil, optim și
previzibil;
 Subdimensionarea schemelor de personal;
 Spații de lucru insuficiente și impropii pentru buna desfășurare a activității;
 Inconsistența legăturilor de parteneriat cu organizații non-guvernamentale;
 Insuficienta obiectivitate în evaluarea performanțelor profesionale individuale ale
personalului, care să stea la baza sistemului motivațional;
 Numărul mare de funcții de conducere ocupate prin delegare;
 Scurgerile de informații judiciare și operative;
 Vacantarea osturilor prin pensionări anticipate, demisii, transferuri, detașări.

IV. Analiza punctelor forte și slabe din sistemul administrativ

din Irlanda

Punctele forte:

 Există 126 de posturi juridice în stat. Statul are acum mai mulți judecători în ședințe decât
 oricare alt moment din istoria sa;
 Statutul de magistrat al procurorilor;
 Stabilitatea și independența conferite prin lege;
 Spacializarea procurorilor în investirea anumitor categorii de infracțiuni;
 Standardizarea metodelor de investigare prin realizaea unor ghiduri de bune practici;
 Ministrul a acordat finanțare de capital în valoare de 60 de milioane EUR serviciului
curților din 2002 până la 2004;
 A introdus legislația pentru desfășurarea referendumului privind egalitatea de căsătorie
  A intrat în vigoare Legea privind relațiile cu copiii și familia din 2015, care prevede cea
mai cuprinzătoare reformă a dreptului familiei de la înființarea statului;
 A asigurat o dublare a finanțării pentru Crimestoppers și Alertă comunitară;
 Consultarea inițiată cu privire la posibila reglementare a piețelor "Cash for Gold";
 Legislația adoptată pentru constituirea noii Autorități independente de poliție;
 A lucrat îndeaproape cu agențiile statutare și cu grupurile de advocacy pentru a progresa
punerea în aplicare a Directivei UE privind victimele;

Punctele slabe:

 Constrângeri legate de resurse;

 Lipsa cadrului de reglementare a accesului la justiție;
 Majoritatea politistilor și cadrelor militare nu poartă arme de foc, ei fiind de regulă
echipați doar cu bastoane de cauciuc supunându-se unui risc zilnic;
 Aceasta nu este membră NATO, deși are proiecte comune cu statele membre, acest lucru
diferențiind-o în proiectele NATO și în fondurile pe care le da aceasta.

IV. Propuneri de îmbunătățire a componentei analizate

În urma analizei comparate a celor două sisteme administrative, îmbunătățirile pe care le

considerăm utile sunt:

 Crearea unei posibilități de rezolvare a cerințelor cetățenilor prin punerea la

dispoziție acestora o secțiune pentru exprimarea problemelor cu care se confruntă sau nelămuriri
care intră în responsabilitatea Ministerului Justiției în România, astfel să se respecte principiul
echității și justiției.
 Acceptarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu handicap care încă
nu a fost ratificată, fiind singura tara din UE cu aceasta problema. Pe 30 martie 2007, Ministrul
Justiţiei, Michael McDowell a semnat această convenţie, în numele guvernului, descriind-o ca pe
un viitor sigur în viaţa persoanelor cu handicap, insa au aparut modificari continue ale tratarii
legislatiei.( http://www.jurnal-social.ro/trecut-un-deceniu-si-conventia-onu-privind-drepturile-
persoanelor-cu-handicap-inca-nu-fost-ratificata-de-irlanda/). Acest lucru nu se intampla si in
cazul Romaniei, aceasta fiind printer primele state care a ratificat conventia, data acesteia fiind pe
28 septembrie 1990.

V. Propuneri de îmbunătățire a sistemului administrativ din

România pe baza analizei efectuate

În urma analizei efectuate se poate observa, cu siguranță, numărul mare de deficiențe pe care
sistemul administrativ din România le are în comparație cu sistemul administrativ din Irlanda.
În cele ce urmează vom relata îmbunătățirile considerate cele mai importante și care necesită
atenție imediată:

 Perfecționarea legislației-cadru aplicabile în sistemul justiției prin ajustarea cadrului

legislativ fundamental;
 Consolidarea instituțională a sistemului judiciar- în principal prin consolidarea capacității
și responsabilității Consiliului Superior al Magistraturii, reorganizarea instanțelor, dar și
reorganizarea Ministerului Public;
 Unificarea practicii judiciare și îmbunătățirea pregătirii profesionale a magistraților;
 Consolidarea integrității instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, prin promovarea
standardelor etice și de coduită anti-corupție la nivelul tuturor profesiilor juridice;
evaluarea eficienței mecanismelor preventive anti-corupție la nivel instituțional și
actualizarea acestora; creșterea gradului de implicare a societății civile în agenda anti-
corupție;
 Finanțarea corespunzătoare a justiției prin asigurarea resurselor suficiente pentru
implementarea codurilor și pri eficientizarea acțiunii Ministerului Justiției în domeniul
accelerării investițiilor și atragerii de fonduri europene;
 Modernizarea statutului unor profesii juridice cum sunt avocații, experții, practicienii în
insolvență, executorii judecătorești, ori dezvoltarea unor activități insuficient promovate,
precum medierea sau crearea unor noi profesii
 Componenta de comunicare transparentă și promovare, are în vedere măsuri care să
conducă la creșterea încrederii cetățenilor în actul de justiție.
 BIBLIOGRAFIE

http://www.justice.ie/.

https://en.wikipedia.org/wiki/Department_of_Justice_and_Equality. (accesat 17.11.2017, 23:51).

Magistraturii, C. S. (2015). Proict de candidatură la funcția de președinte al CSM cuprinzând principalele

obiective care vor trebui urmărite în anul 2016. București.