Sunteți pe pagina 1din 5

IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA

Identificarea criminalistica ocupa locul central in investigarea faptelor prevazute de legea penala. Identificarea criminalistica este procesul de constatare a identitatii unor persoane, obiecte sau fenomene aflate in legatura cauzala cu fapte ilicite, prin metode stiintifice criminalistice, in scopul stabilirii adevarului in procesul judiciar. Realizarea identificarii presupune a se stabili nerepetabiliratea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fata de orice alt obiect. Identificarea se stabileste pe baza carcteristicilor individuale si generale. Reprezinta activitatea de cercetare a obiectelor ,fiintelor sau fenomenelor prin care se stabilesc insusirirle comune dintre acestea dar si deosebirile dintre ele, pe baza acestor trasaturi fiind impartite in grupe, subgrupe, scopul fiind acela de a stabili ptr fiecare entitate in parte elementele de specificitate. Scopul = stabilirea identitatii obiect, fenomen, fiinta. Identitate=acea suma de caracteristici proprii doar acelui obiect, fiinta, fenomen si care il fac sa fie identic doar cu sine deosebindu-l de altele di grupa sa. Chiar si cele mai asemanatoare prezinta anumite partiucularitati. Ptr realizarea identificarii sunt necesare doua categorii de obiecte: o Obiectele(urmele)descoperite in campul infractional sau c reate in procesul savarsirii infractiunii denumite obiecte concrete sau de identificat. o Obiectele despre care se presupune ca au creat urmele descoperite in campul infractional denumite obiecte identificatoare/verificate. Premisele stiintifice ale identificarii criminalistice: o INDIVIDUALITATEA/IREPETABILITATEA o STABILITATEA RELATIVA o Dupa gradul de modificabilitate obiectele examinate pot fi: Nemodificabile(desenele papilare) Relativ modificabile(scrisul de mana) Modificabile in timp-uzura Modificabile artificial-stergere deghizare o REFELCTABILITATEA: insusirea obiectelor de a se reflecta si de a fi reflectate. Reflectarile pot fi Sub forma de urme statice-contur (de stratificare/destratificare) Dinamice(taiere, despicare) care redau particularitatile exterioare ale obiectelor,fiintelor Sub forma deprinderilor( de mers, de scriere) Sub forma imaginilor mentale(relatate oral, scris) Imaginilor vizuale(foto,film,banda,video) o In procesul de identificare criminalistica intereseaza reflectarea care consta intr-o modificare de substanta intr-un sau pe un obiect astfel ca obiectul creator va fi cel reflectat iar obiectul primitor cel care reflecta. o Identificarea se poate face si fara un contact nemijlocit, tactil sau vizual astfel: Dupa imaginile fixate vizual-prin compararea urmelor descoperite iin cazul infractiunilor cu urme experimentale

Din memorie- identificarea persoanelor sau obiectelor dupa semnalmente, declaratii Pe baza inregistrarilor- cartoteci, colectii, fise-dactiloscopica, cadavre si persoane cu identitate necunoscuta, disparute,scrisul de mana, opere de arta, autovehicule Dupa modus operandi-specializarea infractorilor pe genuri de infractiuni. Principiile identificarii criminalistice: o PRINCIPIUL IDENTITATII- identitatea cu sine trebuie completata cu deosebirea de orice este altul o PRINCIPIUL DELIMITARII OBIECTELOR IDENTIFICARII CRIMINALISTICE- in obiecte scop al identificarii si obiecte mijloc de identificare. OBIECT SCOP-obiect material aflat in legatura cauzala cu fapta ilicita si concretizat in diverse ipostaze(persoana infractorului/victimei, instrumentele ce au servit/erau destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii, procedeul infractiunii.) OBIECT MIJLOC DE IDENTIFICARE- urmele obiectului scop si modelele de comparatie. o PRINCIPIUL STABILITATII RELATIVE A CARACTERISTICILOR DE IDENTIFICARE o PRINCIPIUL DINAMICITATII SI INTERDEPENDENTEI CAUZALE. ETAPELE IDENTIFICARII CRIMINALISTICE: o STABILIREA APARTENENTEI DUPA GEN: se examineaza caracteristicile generale ce definesc o anumita categ de obiecte. o IDENTIFICAREA INDIVIDUALA: se realizeaza o ingustare a sferei obiectelor cu aceleasi caracteristici pana la individualizarea trasaturilor esentiale o DUPA MEMORIE o DUPA URMELE LASATE la locul faptei de obiecte sau fiinte in general cea mai utila si sigura metoda de identificare datorita lipsei de subiectivitate pe care celelalte metode ar putea avea si existenta obiectiva a urmelor. METODOLOGIA IDENTIFICARII CRIMINALISTICE: o Fundamentul consta in SELECTARE si COMPARARE. o 2 faze: EXAMINAREA SEPARATA: a urmelor si modelelor de comparatie stabilindu-se caracteristicile de gen si individuale, sunt escluse cele cu particularitati deosebite. EXAMINAREA COMPARATIVA: presupune stabilirea coincidentei si concordantei ori invers dintre urma si modele. Examinarea se face prin urmatoarele metode: METODA CONFRUNTARII-microscoape comparatoare,lampi cu radiatii ultraviolete, fotografia de examinare. METODA JUXTAPUNERII:Consta in asezarea urmelor de comparat de comparat in acelasi camp vizual cat mai aproape unul de celalat. METODA IMBINARII SAU IMBUSCARII: ptr obtinerea continuitatii liniare- urme de taiere, striatii de pe gloante. METODA SUPRAPUNERII: asezarea urmelor una peste cealalta in vederea determinarii identitatii formale.

METODA PROIECTARII CONCOMITENTE: pe acelasi ecran a imagnilor comparate juxtapuse sau suprapuse. o Reguli ptr obtinerea modelelor de comparatie: Sa se cunoasca persoana sau obiectul de la care provin La obtinerea modelelor de comparatie sa se tina cont de conditiile in care s-a format urma la locul faptei. Urma si modelelle de comparatie sa contina suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator In momentul examinarii sa fie folosite modele similare avand aceeasi provenienta. FORMULAREA CONCLUZIILOR: o CONCLUZIILE POT FI: Categorice(certitudine):concretizate intr-un raspuns pozitiv sau negativ fara echivoc. Concluzia expertului nu are valoare absoluta ea urmand sa fie stabilita de org jud in corobarea acesteia cu alte probe administrate in cauza. De probabilitate:probabilitatea se exprima printr-o functie de frecventa de tipul 0<P(A)<1 0=imposibil 1=certitudine- probabilitate 100% P= probabilitate A= element intamplator Probabilitatea repetabilitatii depinde experienta expertuluiapreciere subiectiva-volumul datelor centralizate,de studiile experimentale si cercetari fundamentale-apreciere obiectiva-. Concluziile cu caracter de probabilitate sunt considerate de cei mai multi experti ca utile si pertinente urmand a fi coroborate cu celelalte probe. Concluzii de imposibilitate NSP SUPLIMENTUL DE EXPERTIZA SI NOUA EXPERTIZA: o SUPLIMENTUL DE EXPERTIZA SE SOLICITA CAND SE DORESTE LAMURIREA DE ASPECTE NOI SAU CLARIFICAREA UNOR AFIRMATII ART.124CPP. POATE FI EFECTUATA DE CATRE ACELASI EXPERT. o NOUA EXPERTIZA SAU CONTRAEXPERTIZA este dispusa din oficiu sau la cererea unei parti interesate, urmarindu-se verificarea primei expertize de catre un alt expert sau de catre o comisie de experti: art.125 cpp. o Prima expertiza se efectueaza la laboratoarele interjudetenebucuresti,cluj,iasi,timisoara-iar noua expertiza-INSTITUTUL NATIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE AL MINISTERULUI DE JUSTITIE. o Legea nu limiteaza nr de expertize. o Org jud trebuie sa-si formeze propria parere si nu sa opteze ptr cele majoritare. o Institutul national de expertize efectueaza si prima expertiza in cazurile de mare complexitate. Are urmatoarea structura: Sectorul identificarii criminalistice: Expertiza documentelor Exp dactiloscopica, traseologica si balistica

Exp fizico-chimica si biologica Sectorul inginerie criminalistica: Exp in accidente de trafic si de munca In incendii si explozii Inregistrarilor audio-video si foto. o Politia romana este abilitata prin LEGEA 218/23 APRILIE 2002 sa efectueze exp criminalistice si constatari tehnico-stiintifice prin laboratoare si specialisti proprii acreditati. Procesul de identificare prin relevarea acelor trasaturi generale si particulare ale obiectului cautat-obiect de identificat-se face de la general la particular si presupune in principal examinarea urmelor lasate de aceste obiecte. Metodologia identificarii presupune dioua etape obligatorii: o Examinarea separata a obiectului purtator de urme o Examinarea comparativa a urmelor In cadrul examinarii separate specialistul va analiza obiectele purtatoare de urme in mod individual, separat incercand a afla cat mai multe detalii utile identificarii. Astfel din analiza separata a proiectilului extras din corpul victimeise poate afla calibrul glontului, materialul din care s-a fabricat, daca s-a folosit o arma cu teava ghintuita, daca este de productie interna sau externa etc. In cadrul examinarii comparative se vor analiza concomitent atat urma gasita la fata locului cat si cea realizata in laborator de la obiectul suspectat a fi creat prima urma scopul fiind acela de a stabili nu daca urmele sunt identice ci daca obiectul de la care provin este unul si acelasi. o Confruntarea presupune o analiza cu ochiul liber sau folosind aparatura tehnica speciala ptr a vedea asemanarile si deosebirile existente. o Juxtapunerea presupune realizarea in prealabil a unor fotografii ale celor doua urme supuse comparatiei-fotografii la scara naturala sau marite de regula realizate pe suporturi transparente-si suprapunerea partiala a acestora ptr a verifica daca detaliile de pe imaginea unei din urme se continua in mod natural prin detaliile de pe imaginea celelilalte urme.procedeul este folosit in special in cazul urmelor sub forma de striatii sau linii neregulate, de exemplu cand se verifica daca striatiile produse de ghinturi pe glont ridicat de la fata locului se continua in mod natural pe striatiile aflate pe glontul obtinut in laborator prin tragere experimentala cu arma susupectului. o Procedeul suprapunerii presupune o suprapunere in itengralitate a celor doua imagini fiind un procedeu relativ simplu. Concluzii: Fiecare tip de concluzie corespunde unui anumit nivel de identificare obligand org jud la o anumita conduita. Concluziile de certitudine pot fi pozitive sau negative. Cele pozitive corespund unui proces complet de identificare in sensul ca se reuseste a se stabili i dentitatea obiectului creator de urma.-urma de deget de la fata locului in mod cert a fost creata de degetul inelar de la mana stanga a numitului AB.

Cele negative constata in mod categoric ca urmele supuse cercetarii nu au fost create de obiectul banuit a le fi creat. Inscrisul supus expertizei in mod cert nu a fost scris de numitul AB. Concluziile cert positive ajuta ancheta penala lamurindu-se aspecte ale comiterii faptei sau a persoanelor participante la savarsirea ei. Concluziile cert negative semnaleaza neimplicarea unei persoane, nefolosirea unui anumit obiect si poate semnifica o pista gresita. Concluziile de probabilitate sunt rezultatul unui proces de identificare incomplet, proces in care,analizandu-se trasaturile obiectului cautat relevate de urmele gasite la fata locului nu reuseste a se stabili identitatea ci doar apartenenta la o grupa, subgrupa a obiectului cautat.-analizand leziunile de pe corpul victimei ptr a stabili mecanismul producerii acestora medicul legist poate formula urmatoarele concluzii de probabilitateleziunea de la nivelul capului a putut fi produsa prin lovire activa, dar se putea produce si prin cadere si lovire de un plan dur in conditiile stabilite de ancheta. Concluziile de probabilitate nici nu stabilesc vinovatia inculpatuklui, nici nu o esclud obligand in acest fel org jud sa apeleze la alte mijloace de probare a faptei savarsite si a identitatii faptuitorului. Concluziile de imposibilitate sunt cele care constata imposibilitatea identificarii catusi de generale a obiectului supus examinarii.

S-ar putea să vă placă și