Subiectul 129 principalele categorii de reconstituiri

Reconstituirea este clasificat n funcie de cteva criterii de natur subiectiv i obiectiv potrivit
obiectului acesteia cum ar fi de exemplu verificarea declaraiilor martorilor sau a suspecilor.
Aceste clasificri pot fi mai mult sau mai putin diversificate.
Raportndu-ne la semnificaia lor practic principalele tipuri de reconstituire sunt:
1. Reconstituirea destinat verificrii veridicitii declaraiilor martorilor suspectului sau inculpatului
ca i ale persoanei vtmate aceasta presupune reproducerea pe cale experimental n totalitate sau n parte a
mprejurrilor, a faptelor sau episoadelor privind subiectii procesuali, referiri ce pot contine neclaritati sau
contradictii.
2. Reconstituirea destinat verificrii posibilitilor de percepie vizual sau auditiv . Este vorba
de factorii meteorologici, distana, de particularitatile locului n care sa fcut percepia deci de factori obiectivi
dar si subiectivi cum sunt de exemplu gradul de concentrare a ateniei calitatea organelor de sim.
3. Reconstituirea destinat verificrii posibilitilor de svrire a anumitor actiuni in conditiile
date
Trebuie verificat posibilitatea svririi unor actiuni in anumite conditii de timp i spa iu ori
posibilitatea ptrunderii ieirii din un anumit loc s.a.m.d.
Atragem atenia asupra acestui tip de reconstituire dat fiind semnifica ia sa in elucidarea unor
mprejurri ale cauzei cum ar fii verificarea sustinerilor autorului faptei cu privire la posibilitatea ptrunderii la
faa locului fr ajutorul unor complici sau transporterii de obiecte grele.
Precizm c prin reconstituire menionate organul judiciar va fi in masura sa verifice versiunile elaborat
n caz se cunoasc nemijlocit sau mai exact locul faptei.

Subiectul 130- dispunerea organizarea reconstituirii

1. Dispunerea reconstituirii
Art 193 NCPP reconstituirea poate fi dispusa MOTIVAT de ctre :
Organul de urmarire penal

Instanta de judecacat
Reconstituirea se dispune daca acestea considera necesar sa verifice ori sa precizeze o serie de date
importante pt rezolvarea cauzei si care NU AU FOST CLARIFICATE PRIN ALTE MIJLOACE DE PROBA.
Se dispune in orice moment al procesului penal dupa intrunirea conditiilor mai sus mentionate si a celor de
verificare in imprejurari cat mai apropiate de cele ale savarsiriifaptei.
Orgalul judiciar este obligat sa tina seama de OPORTUNITATEA EI- necesara examinarea probatoriului
existent pt a evita dispunerea unui act inutil.
-Dispunerea reconstituirii in urmarirea penala- rezolutie motivata
-In faza de judecata- incheiere a instantei DUPA INCEPEREA CERCETARII JUDECATORESTI
2. Organizarea reconstituirii
Se realizeaza pe baza unui plan iar organul insarcinat cu efectuarea ei trebuie sa aiba in vedere :
a. Determinarea cu exactitate a problemelor ce vor fi verificate in functie de obiectul reconstituirii. Va
fi efectuata o noua ascultare pt a stabili aspectele ce trebuiesc calrificate si se va restudia dosarul pt a
vedea datele deja existente. Exista posibilitatea ca suspectul in urma reascultarii sa revina asupra
declaratiei si sa nu mai fie nevoie de reconstituire.
b. Stabilirea persoanelor participante la reconstituire
 La reconstituire trebuie sa participe OBLIGATORIU persoanele ale caror declaratii sunt , prezenta
celorlalte pari fiind necesara doar daca ele insista sau se considera necesar.
NCPP art 90 suspectul sau inculpatul trebuie asistat de aparator. Daca nu pot participa sau refuza pot fi
inlocuiti.
Daca reconstituirea urmareste verificarea posibilitatilor de executare a unor activitati cu carecte tehnic,
trebuie invitati si specialistii in domeniu.
Ca si in cazul cercetarii la fata locului nici in cazul reconstit nu se prevede obligatia incunostintarii
partilor ori a prezentei martorilor asistenti.
Exceptii fapt cu un anumit grad de pericol( explozii , incendii) reconstituirea lor este limitata doar la
aspectele tehnice efectuate in conditii delaborator .
Exista fapte care nu pot face obiectul unei reconstituiri : daca lezeaza demnitatea, sanatatea, pun in
pericol viata, prejudiciaza patrimoniul.
Principalele conditii ce trebuie respecatete la organizarea :
Conditii de loc : regula- se efectuaza chiar la locul comiterii fiind situatia ideala pt reproducere.
Exceptia- dc au intervenit modificari la locul comiterii faptei se poate proceda la refacerea aspectului
initial daca reamenajarea nu implica distrugeri sau degradari de obiecte.
Conditiile de timp: efectuarea recnstit la orele sau intervalul de timp similar cu cel al produc faptei( pt
posibilitatile de vizibilitate, de orientare, difera dupa perioada de zi. Se aplica doar pt faptele comise in
locuri deschise)
Conditiile atmosferice : au o influenta asemanatoare asupraperceptiei auditive sau vizuale inclusiv
asupar modului de executare a unur acte. Deci se va tine seama si de aceste condutii dsaca este posibil.
Pt obtinerea acestor date dintr-o anumita zi sau interval orar se poate apela la ajutorul institutului de
meteorologie si filialeor acestora care au o evidenta
Subiectul 131 efectuarea reconstituirii i fixarea rezultatelor
1. Masuri preliminare reconstituirii : dup ncheierea pregtirilor n vederea efecturii reconstituirii i a
organizrii sale organul judiciar va trece la efectuarea sa.
Condiiile prealabile efecturii reconstituirii sunt:
Alegerea momentului reconstituirii a.i sa nu se repercuteze negativ asupra mersului reconstituirii.
Verificarea prealabila a ndeplinirii tuturor condiiilor pt reproducere cat mai exacta, cerin foarte
importanta pt succesul reconstituirii
Verificarea prezentei pers stabilite cum sunt persoane a cror declaraie de verifica, martorii asisten i,
specialistii
Verificarea existentei mijloacelor tehnice i a mijloacelor materiale de proba, a corpurilor delicte- se
recomanda sa fie cele originale dar se excepteaz n cazul armelor, cuitelor, topoarelor etc. n locul lor pot fi
folosite obiecte ce reproduc mrimea, forma i culoarea.
Se trece la explicarea particularitilor pe care le au de efectuat de ctre organul de cercetare.
2. Efectuarea reconstituirii propriu-zise
Indiferent de natura obiectului verificat, reconstituirea trebuie sa se desfoare n condi ii de calm i
sobrietate.Nu se limiteaz la o singura reproducere, fiind necesara o repetare pt fixarea exacta a rezultatelor.
Ritmul va fi asemntor cu cel n care se presupune sau se declara ca a fost svr it fapta. La repetare se
folosete un ritm mai lent.
Se insista asupra episoadelor mai importante, evitndu-se aspectele lipsite de importanta.
 Pentru asigurarea obiectivitii vor fi evitate sugestiile sau indica iile , persoana verificata fiind lsat sa
acioneze potrivit simurilor sale anterioare.
3. Fixarea rezultatelor reconstituirii
Consemnarea rezultatelor se face n primul rand de n procesul verbal iar n redactarea lui se va acorda
atenie consemnarea cat mai exacte a condiiilor n care s-a efectuat reconstituirea. Evitndu-se concluziile sau
interpretrile la rezultatele obinute.
Mijloc tehnic de fixare a condiiilor -inregistrarea video i fotografierea . Va avea fi evitat abuzul de
fotografii ntlnite in practica.
Mijloc tehnic superior nregistrarea audio video n cazuri deosebite fiind necesara pt retinerea completa i
exacta a modului n care s-a desfurat ntreaga reconstituire.
Dac situaia o impune se poate recurge la efectuarea de desen schie ale locului n care s-a desf urat
reconstituirea, indicand-use punctele sau locurile mai semnificativ.
Mijloacele tehnice vor nsoi procesul verbal n care vor fi fcute meniuni la succesiunea fotografiilor i la
modalitile tehnice de redare. Fotografiile vor fi numerotate i lipite pe planta anexa, stampilate i vizate de cei
n drept.

Subiectul 132 principalele probleme, obiecte aL probaiune care trebuie clarificate prin investigarea mor ii
violente.
Progresele realizate n domeniul tiinelor medical i n cel al tiin elor juridice au impus opinia net
superioara conform creia apariia dreptului la viata se situeaz n momentul declanrii procesului biologic al
naterii.
Investigarea omorului una dintre formele morii violente se particularizeaz, fat de cercetarea altor
categorii de infractiuni, prin problematica sa specific, concentrat n cteva direcii principale, respectiv:
stabilirea cauzei i naturii morii, a circumstanelor de timp i de mod, momentul n care a fost svrit fapta,
descoperirea mijloacelor sau instrumentelor folosite, identificarea autorului a eventualilor participanti la
comiterea faptei.
Obiectul probatiunii il constituie tocmai aceste probleme sus-menionate, dar particularizate la fiecare
caz n parte cu tot ce are el mai deosebit.
Organul judiciar va trebui s-i orienteze cercetrile potrivit formulei celor 7 ntrebri :
ce fapt s-a comis i care este natura ei?
unde s-a comis fapta?
cn : savrit?
cine este autorul?
cum i in ce mod a svrit-o?
cu ajutorul cui? in ce scap?
La aceste ntrebri se mai adaug, uneori, nc una foarte important:
cine este victima?
umai pe baza rspunsului la aceste ntrebri este posibil s se alctuiasc un probatoriu de natur s
reflecte realitatea i, astfel, s permit stabilirea adevrului.
1. Stabilirea cauzei i naturii morii.
Identificarea cauzei mortii este o problem la a crei rezolvare isi dau concursul deopotriv, medicul
legist i organul de urmrire penal n functie de cauza ei, moartea poate fi consecina unui omor, a unei
sinucideri sau a unui accident.
 Diagnosticul juridic al decesului stabilindu-se din coroborarea interpretrii datelor obtinute prin
investigatiile tiinifice criminalistice i cele anatomopatologice. Firete c investigatiile medico-legale au
prioritate.

2. Identificarea locului in care a fost svrit omurul.

Este cel mai bogat n urme i date cu privire la mprejurrile n care s-a comis fapta. Cu att mai mult se
impune gsirea locului crimei, cu ct n practic se ntlnesc frecvent cazuri de transportare a victimei n alt
parte, ori de mprtiere a fragmentelor de cadavru n diverse locuri.
Desigur c, pe lng locul propriu-zis al faptei, nu trebuie s excludem i celelalte locuri sau zone n care au
fost descoperite urme, mijloace materiale de prob etc.
3. Stabilirea momentului comiterii infraciunii.
Astfel, rezultatele cercetrilor trebuie s conduc, pe de o parte, la stabilirea momentului exact la care a
survenit moartea, iar pe de alt parte, la ncadrarea in timp a activitii infractionale desfurate de autor.
Multe date pot conduce la delimitarea unei perioade de timp n care autorul a efectuat diverse acte de
pregtire, aspect de natur s pemiit ncadrarea faptei n categoria omorului cu premeditare
Stabilirea exact a datei servete nu numai la clarificarea modului in care autorul i-a petrecut timpul
naintea comiterii infraciunii, ci i la precizarea intervalului n care acesta s-a aflat n cmpul infracional i a
activitilor desfurate dup finalizarea actului, aceasta i n scopul contracarrii unor false alibiuri.
4. Determinarea modului in care a fost svrit umorul.
Investigaii complexe, la care particip criminalistii i medicii legiti.
Se va determina, astfel, modul concret de operare, interesnd o serie de circumstane de natur s serveasc
la ncadrarea corect a faptei, cum ar fi, de exemplu, omorul prin cruzime , ori pentru a nlesni svrirea unei
alte infraciuni [art. 189 alin. ( I) lit. d) si b) NCP].
Se stabilesc evoluia raportului dinamic victim-agresor, natura eventualelor relaii dintre cei doi, posibilele
ncercri de simulare sau mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere ori accident etc.
5. Identificarea fptuitorului i a celorlali participani.
Problema foarte importatanta pentru buna desfasurare a cazului. Se poate stabili daca agresorul este
membr de familie( se schimba incadrarea juridica Infr comisa cu violenta asupra nui membru de familie)
sau a comis mai mult de 3 omoruri ( forma calificata de omucidere )
6. Identificarea victimei.
O dat stabilit identitatea, este posibil determinarea cercului de suspeci, ca i a ncadrrii faptei in funcie
de calitatea subiectului pasiv al infraciunii.
n ipoteza dispariiei unei persoane, cnd exist indicii c aceasta ar fi putut fi victima unui omor, una dintre
problemele importante rmne descoperirea cadavrului. n cazul nedescoperirii acestuia, organului judiciar i
revine sarcina s probeze ct mai temeinic vinovia autorului faptei, s cerceteze cu maxim atenie cazul,
pentru a evita svrirea unei erori judiciare.
7. Identificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la svrirea infraciunii.
Identificarea acestor instrumente vizeaz att agentul vulnerant, care a cauzat moartea victimei, ct i
celelalte mijloace destinate pregtirii svririi faptei, ptrunderii la faa locului, imobilizrii victimei etc.
8. Stabilirea mobilului sau scopului infraciunii.
Stabilirea mobilului omorului este problema cheie, ea prezentnd importan att n stabilirea faptelor i
mprejurrilor cauzei, a identificrii autorului, ct i in ncadrarea juridic a faptei. De pild, omorul comis din
ur sau gelozie servete deseori la alctuirea rapid a cercului de bnuii. Totodat, interesul material,
ncercarea de a se sustrage de la urmrirea penal.

Subiectul 133 modaliti de prob repede a infraciunilor de omucidere

Pentru clarificarea cauzelor de suprimare a vietii unei persoane, organul de urmrire penal va trebui s
apeleze la ntreaga gam de mijloace de prob tehnico-tiintifice, tactice i metodologice criminalistice.
1. Mijloace de prob prevzute de Codul de procedur penal.
Mijloacele de prob utilizate frecvent n aceste cazuri sunt rezultatul unor acte procedurale, dintre care se
disting: .
Cercetarea la faa locului, n accepia cea mai larg, prin aceasta intelegand nu numai locul propriu-zis
al omorului, ci i alte zone n care au fost descoperite urme, instrumente etc.
Efectuarea de constatri tehnico-tiinifice. de expertize criminalistica i medico-legale, alte examinri
complexe cu caracter tehnic.
Ascultarea martorilor, a suspecilor sau inculpailor i eventual, a persoanei vtmate, dac fapta a rmas
n faza de tentativ.
Efectuarea de prezentri pentru recunoaterea de persoane sau obiecte, inclusiv recunoaterea victimei
sau a obiectelor care i-au aparinut
Efectuarea de perchezitii, de ridicri de obiecte sau nscrisuri

Efectuarea de reconstituiri, att pentru verificarea unor sustineti ale suspecilor, ct i ale martorilor.

Efectuarea de confiuntri, n ipoteza existenei de contradictii in declaraiile celor audiai.

2. Mijloace tehnico-tactice criminalistice i medico-legale:
Mijloacele tehnico-tiinifice de examinare a urmelor infraciunii, a corpurilor delicte descoperite i
ridicate cu ocazia cercetrii locului faptei, a locului n care a fost descoperit cadavrul, precum i cu
prilejul percheziiei.
Mijloacele de identificare a persoanelor si cadavrelor, altele dect cele pe baza urmelor descoperite n
cmpul infracional
Procedeele tctice de efectuare actelor de urmarire penal

Reguli metodologice aplicate potrivit particularitatilor fiecarui caz in parte

Mijloacele proprii medicinei legale

134. Reguli generale metodologice aplicate n investigarea omorului

In investigarea oricarei infractiuni, organul de urmarire penala trebuie sa respecte, alaturi de prevederile
legale, o serie de reguli metodologice, atat cu caracter general, cat si particular, potrivit specificului fiecarei
categorii de infractiuni. Din cauza pericolului social pe care il prezinta aceste fapte este nevoie sa se respecte cu
strictete regulile metodologice de investigare a omuciderii.
Sunt bine cunoscute eforturile concentrate, cel putin in acest domeniu, ale Ministerului Public si
Inspectoratului General al Politiei pentru stabilirea actelor criminale, printr-o actiune ferma si calificata.
 Fata de criteriile impuse de practica judiciara, rezulta ca regulile generale metodologice sunt, in esenta
urmatoarele:
a. Efectuarea cercetarii omorului de catre o echipa complexa, formata din procuror, medic legist si
lucratori de politie, conducerea acesteia fiind asigurata de catre procuror, potrivit prevederilor art. 56 NCPp.
b. Asigurarea operativitii, printr-o organizare eficient a cercetrii, acordndu-se prioritate activitilor
care reclam o maxim urgen, cum sunt, de ex. Cercetarea la faa locului, Ascultarea imediat a persoanelor
care au cunotin despre fapta svrit, despre victim sau agresor, Dispunerea constatrilor tehnico-tiinifice
i a expertizelor judiciare.
c. Cercetarea atent, complet i calificat a locului faptei, dat fiind rezonana sa n stabilirea precis a
faptelor i a mprejurrilor cauzei, precum i n identificarea autorului omorului, a instrumentelor sau
mijloacelor vulnerante.
d. Planificarea minutioasa a intregii activiti de urmrire penal, n funcie de particularitile fiecrui
caz, n elaborarea versiunilor urmnd s se in seama de datele reale bine verificate ale cazului, astfel nct s
fie posibil administrarea la timp a probelor, evitndu-se aciunile de natur s tergiverseze soluionarea cauzei.
e. Stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infractiunii, ancheta trebuind s porneasc de la
fapt la autor i nu invers, cerin subordonat direct principiului aflrii adevrului i prezumiei de nevinovie,
prin care se previn, n primul rnd, o posibil eroare judiciar, ca i efectuarea unor acte de urmrire penal
inutile.
f. Asigurarea continuitii desfurrii urmririi penale, fiind indicat ca echipa de investigare i n
primul rnd, procurorul care a efectuat actele premergtoare, s desfoare ntreaga cercetare pn la finalizarea
cazului, ceea ce presupune ca, nc de la cercetarea la faa locului, s participe procurorul competent.
g. Efectuarea cercetrii n strict conformitate cu prevederile legii procesual penale i cu aplicarea
consecvent a celor mai adecvate metode tehnico-tiintifice i reguli metodologice criminalistice pe ntreaga
durat a desfurrii procesului penal.
Cercetarea n echip a omuciderii- rolul i importana sa
a. Cercetarea n echip permite concentrarea cunotinelor, a priceperii i a formrii unor specialiti n
valorificarea complet i operativ a datelor despre fapta comis, n direcia aflrii adevrului.
b. Din cauza naturii sale, cercetarea omorului impune desfurarea de activiti, de investigaii judiciare
i tiinifice complexe, sub coordonarea procurorului. Acesta, sprijinit de ofierii de poliie din serviciul judiciar
i criminalistic, efectueaz actele de urmrire penal destinate stabilirii elementelor constitutive ale infraciunii
i identificrii subiecilor acesteia, apelnd la metodele criminalistice.
c. Medicul legist cerceteaz aspectele medicale, concluzionnd asupra cauzei i naturii morii, asupra
legturii cauzale dintre aciune i consecinele sale etc.
Este foarte importanta legatura celor doua stiinte ce conlucreaza pentru rezolvarea rapida si corecta a
cazurilor, si anume medicina legala si stiintele juridice, mprejurare care a fcut s se afirme, pe bun dreptate
c, mpotriva vieii, medicul legist are o dubl calitate, una de expert i una de consilier.

135. Primele msuri luate de organele de urmrire penal n cercetarea omorului

Organele de urmrire penal pot lua cunotin despre svrirea unui omor, potrivit prevederilor art.
288 NCPP prin plngere sau denun, prin actele ncheiate de alte organe de constatare prevzute de lege, ori se
sesizeaz din oficiu, cnd afl pe orice cale despre svrirea unei omucideri sau a unei mori suspecte. n
practic, aceasta presupune fie descoperirea unui cadavru, prezentnd semne de moarte violent, fie
descoperirea unor fragmente sau resturi de cadavru, inclusiv pri de schelet.
 De asemenea, sesizarea poate privi dispariia unei persoane n legtur cu care exist motive ntemeiate
s se cread c a fost ucis, mprejurare n care este necesar ntreprinderea unor msuri serioase de verificare a
datelor, de investigaii i de supraveghere operativ, pentru a se stabili dac ntr-adevr ne aflm n faa unei
omucideri.
1. Msuri luate de cadrul de poliie sosit primul la faa locului.
La faa locului sosete primul poliistul sesizat, n condiiile artate, sau alt organ, judiciar care,
indiferent de competen, informeaz dispeceratul de poliie, de aici parchetul i serviciul medico-legal.
Tot el este obligat ca, pn la sosirea echipei de cercetare s ntreprind cu maxim urgen urmtoarele:
a.Stabilirea faptului dac victima mai este sau nu n via, pentru un eventual prim-ajutor si
transportarea sa imediat la spital.
b.Determinarea locului svririi faptei, punerea lui sub paz si protejarea urmelor, inclusiv a zonelor
adiacente.
c. Fixarea tuturor mprejurrilor care, pe parcurs, se pot modifica sau disprea, chiar i a acelora care
trebuie nlturate, ntruct prezint pericol.
d.Identificarea martorilor i reinerea eventualelor persoane suspecte, oricrei persoane care poate oferi
informaii despre victim.
2. Activiti pregtitoare ntreprinse de echipa de cercetare propriu-zis.
n cadrul activitilor pregtitoare, potrivit regulilor generale metodologice, organele de urmrire penala
vor proceda la identificarea victimei i a celorlalte persoane implicate in svrirea faptei, in primul rnd a
autorului, dac acesta nu a putut fi stabilit de la nceputul cercetrii.
Efectuarea examenului medico-legal de ctre medicul anatomopatolog din echip, pentru
stabilirea decesului i desprinderea primelor concluzii cu privire la cauza i natura morii, la mecanismele care
au provocat-o i la agenii vulnerani.
Prevenirea contaminarii scenei crimei cu produse biologice, n contextul obligaiei de
conservare a tuturor urmelor.
Ascultarea imediat a martorilor oculari sau a persoanelor care au cunotin despre fapt,
despre victim sau despre persoana agresat.
Urmrirea persoanei suspecte, efectuarea de percheziii domiciliare i corporale pentru descoperirea
urmelor, a instrumentelor folosite, eventual chiar a unor fragmente de cadavru.
Este important s retinem c trebuie acionat cu deosebit operativitate, n conformitate cu regulile
generale metodologice menionate anterior, att n luarea primelor msuri, ct i n pregtirea echipei, ceea ce
reclam mobilizarea urgent a organelor judiciare competente s efectueze investigarea.

136. Cercetarea la faa locului n caz de omor faza static

Activitatea de cercetare a locului n care s-a svrit omorul sau a locului n care a fost descoperit
cadavrul se desfoar potrivit regulilor generale ale cercetrii la faa locului.
Cercetarea n faza static
Cercetarea locului omorului va ncepe cu luarea unor msuri pregtitoare de ctre procurorul care
conduce echipa de cercetare. Pregtirea vizeaz, printre altele, completarea sau verificarea msurilor iniiale
luate de ctre organul de urmrire penal sosit primul la faa locului.
Investigarea ca atare a locului faptei, n ipoteza unei mori violente, va debuta cu:
Constatarea mortii victimei, efectuat de ctre medicul legist, n prezena procurorului.
Examinarea general a locului faptei pentru ca procurorul s-i formeze o imagine de ansamblu
asupra cmpului infracional.
 Obinerea unor date referitoare Ia victim, Ia fapt i Ia persoanele care au cuno tin despre
omor i autorul acestuia, interesnd mai ales martorii oculari.
Stabilirea eventualelor modificri survenite la faa locului dup svrirea omorului.
Determinarea punctului din care va ncepe cercetarea, de regul plecndu-se de la victim spre
marginea locului faptei.
Selecionarea martorilor asisteni la efectuarea cercetrii locului faptei.
n aceast faz preliminar, pentru reuita anchetei, reamintim una dintre regulile importante ale
cercetrii la faa locului, potrivit creia la nceput, n cmpul infracional vor intra numai procurorul i medicul
legist. Se evit, astfel, posibilitatea distrugerii unor urme i modificarea poziiei obiectelor din preajma
cadavrului. Insistm asupra acestui aspect deoarece aa-numitele urme poziionale (mese sau scaune rasturnate
etc.) prezinta o importanta deosebita in rezolvarea corecta a cazului.
Ptrunderea unui numr mare de persoane n zona cercetat, mai poate determina serioase dificult i n
exploatarea urmelor olfactive cu ajutorul cinelui, totodat, asupra respectrii cerinelor de prevenire a
contaminrii scenei crimei cu produse biologice ale investigatorilor, sau curioilor", pentru a nu fi anulate
ansele expertizelor genetice.
Referitor la ptrunderea altor persoane dect cele competente s efectueze cercetarea, avem n vedere
chiar i ptrunderea unor ziariti sau reporteri care, dei de bun-credin , pot prejudicia mersul anchetei. Prin
urmare, i ei trebuie s se conformeze acelorai reguli.
Cercetarea n faza static se finalizeaz prin fixarea pozitiei n care a fost gsit cadavrul, a celorlalte
obiecte din cmpul infracional. Fixarea se realizeaz prin fotografiere, conform procedeelor specifice
fotografiei judiciare operative, ori nregistrare pe band video.
Subliniem utilitatea fixrii cu ajutorul aparaturii video, pentru operativitatea sa i pentru posibilitatea
reinerii complete a imaginii ntregului loc al faptei, aa cum se gsete el n momentul sosirii echipei de
cercetare.
Fixarea poziiei cadavrului, a obiectelor, a mijloacelor materiale de prob descoperite la faa locului,
coroborat cu datele obinute operativ de ctre echipa de cercetare, inclusiv prin investiga ii, servete la
formarea unor ipoteze referitoare la natura faptei, a momentului i circumstanelor n care s-ar fi putut comite
omorul i, eventual, a mobilului care a determinat infraciunea.

137. Cercetarea la faa locului n caz de omor faza dinamic

Cercetarea n faza dinamic.

Faza dinamic a cercetrii la faa locului este, dup cum se cunoate, cea mai complex etap, la ea
participnd toi membrii echipei. Cercetarea va ncepe de Ia cadavru, fiind examinat mai nti corpul acestuia,
precum i locul de sub cadavru dup care se va continua cu poriunea de teren din jurul victimei.
Examinarea cadavrului , de ctre medicul legist mpreun cu procurorul sau cu unul dintre
experii criminaliti prezeni la faa locului, va fi efectuat cu prioritate i maxim atenie.
Descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor. n cazul urmelor biologice, se solicit i concursul
medicului legist ori biocriminalistului. Vor fi executate fotografiile de detaliu i msurtorile fotografice, se va
efectua schia locului faptei, toate rezultatele cercetrii urmnd s fie consemnate n procesul-verbal.
Clarificarea mprejurrilor negative, caracterizate prin neconcordane ntre starea n care se afl
victima, leziunile prezentate de aceasta i situaia de fapt este o problem de. importan esen ial pentru
stabilirea adevrului n cauz. De exemplu, descoperirea unui cadavru cu plgi tiate profund, fr ca n jurul
su s existe snge n cantitate mare i conteaz foarte mult i pt ncadrarea faptei.
138. Cercetarea la faa locului examinarea cadavrului

Examinarea cadavrului, efectuat de ctre medicul legist mpreun cu procurorul criminalist, este o
activitate esenial a cercetrii la faa locului, cu o rezonan deosebit , n soluionarea cazului i mersul
anchetei.
Prin examinarea cadavrului se urmrete s se stabileasc ori s se obin ct mai multe date referitoare
Ia:
Cauza i natura mortii, precum i Ia prezenta leziunilor, a eventualelor urme tipice luptei dintre
victim i agresor.
Posibilitatea executrii unor actiuni de autolezare de ctre nsi victima.
Corespondena dintre locul n care a fost gsit victima i locul real al comiterii infraciunii.
Data i modul n care s-a svrit omorul, mijloacele, armele sau instrumentele ntrebuinate etc.
Examinarea cadavrului, fiind o activitate mai ampl, debuteaz o dat cu cercetarea la faa locului i
continu la unitatea medicala la care se efectueaz necropsia.
1. Constatarea morii victimei.
Examinarea cadavrului va incepe numai dup ce medicul legist a constatat decesul, diagnostic pus pe
baza semnelor cadaverice specifice instalrii morii biologice.
Considerm necesar s amintim, foarte pe scurt, principalele semne care servesc la diagnosticarea
morii, semne care se mpart n precoce, semitardive, tardive i conservatoare.
a. Semnele precoce, cum sunt absena respiraiei, ncetarea activitii cardiace i a reflexiei totale,
au o valoare relativ, ntruct pot fi rezultatul unei mori aparente
b. Semnele semitardive permit diagnosticarea cu certitudine a morii, in general ele constnd n
rcirea cadavrului, deshidratarea, rigiditatea cadaveric, instalarea lividitilor i petele cadaverice Ele au
importan n stabilirea cauzei i datei morii, inclusiv n determinarea poziiei cadavrului dup instalarea
morii.
c. Semnele tardive i conservatoare sunt determinate de apariia fenomenelor de putrefacie i,
respectiv, a celor de mumifiere, congelare .a., semne care depind att de timpul scurs de la data decesului, dar
i de condiiile n care s-a aflat cadavrul.
2. Examinarea propriu-zis a cadavrului.
Dup constatarea morii, medicul legist i procurorul vor trece la examinarea cadavrului care, evident,
nu poate fi executata n condiiile oferite de o sal de autopsie. Ea trebuie efectuat cu maxim atentie i
minuiozitate, pentru a se evita concluzii pripite, in primul rnd cu privire la cauza i natura morii.
Importana examinrii, cu toat atenia, a cadavrului poate determina , in eventualitatea punerii unui
diagnostic inexact de moarte neviolent (patologic), cercetarea locului faptei se va face intr-un mod sumar,
uneori cu superficialitate, ceea ce va prejudicia serios desfurarea cercetrilor viitoare, dup constatarea cauzei
reale a morii.
Examinarea cadavrului parcurge aceleai faze ca i cercetarea locului faptei, faza static si faza
dinamic, rezultatele fiind consemnate n procesul-verbal i fixate prin fotografiere sau prin nregistrarea
videomagnetic, in aceeai ordine.
Astfel:
1. n faza static se determin, n principal, urmtoarele:
a. Locul n care a fost descoperit cadavrul, amplasarea n raport cu urmele si obiectele din jurul su,
distana pn la acestea, precum si sexul, talia i vrsta aproximativ a victimei.
 b. Poziia corpului, privit n ansamblul su, cum ar fi, de exemplu, pe spate, cu faa n jos sau lateral
precum i pozitia membrelor i a capului. De exemplu, membrele pot fi n extensie sau ndoite, capul ntors
ntr-o parte etc.
2. n faza dinamic, vor fi examinate, n ordine:
a. mbrcmintea i nclmintea cadavrului, interesnd caracteristicile lor (culoarea, croiala, materialul
etc) precum i urmele sau petele existente pe acestea. Se va preciza lipsa unor pri din mbrcminte sau
nclminte, care, n mod normal, trebuia s existe inclusiv lipsa unor obiecte de genul ceasului sau a
verighetei ce las urme specifice pe ncheietura minii sau pe degete.
b. Corpul cadavrului se examineaz plecndu-se de la elementele generale, cum sunt de pild,
constituia fizic, culoarea pielii, semnele particulare, inclusiv semnele cadaverice.
Dup stabilirea i consemnarea elementelor generale, se va trece la examinarea amnunit a ntregului
corp, ncepnd cu capul victimei, apoi gtul, regiunea toracelui, a abdomenului, regiunea dorsal, a membrelor
superioare i inferioare.
Leziunile vizibile vor fi descrise ca poziie, form i mrime, la fel i fiecare pat biologic ori de alt
natur, ntr-un cuvnt orice urm ce ar putea avea o anumit legtur cu omuciderea.
Minile i unghiile cadavrului, n care pot fi gsite fire de pr, resturi de mbrcminte, fire de textile
sau nasturi smuli n timpul luptei cu agresorul. n depozitul subunghial se pot descoperi celule epiteliale, urme
de snge, fragmente de fire de pr .a., provenind de la autorul infraciunii.
Orificiile naturale ale cadavrului, ndeosebi gura, orificiul anal, orificiul vaginal sunt examinate cu
atenie, dei finalizarea investigaiei se face n condiii de laborator.
Totodat, vor fi fcute meniuni exacte cu privire la cercetarea obiectelor sau materialelor ce au servit la
imobilizarea ori la strangularea victimei, cum sunt: buci de frnghie, sfoar, srm etc.
3. Stabilirea datei morii i a eventualelor modificri n poziia cadavrului.
Desigur c aceasta date vor fi determinate cu mai mare precizie n urma necropsiei, ns, chiar din
momentul examinrii la faa locului a victimei, pot fi obinute o serie de informaii.
Se procedeaz la studierea semnelor specifice mortii, mai ales a celor precoce si semitardive. In
stabilirea datei mortii scade pe msura cresterii intervalului de timp scurs ntre momentul decesului si cel al
descoperirii cadavrului. Cu ct acest interval este mai scurt, cu att determinarea datei mortii este mai exact.

139. Particulariti ale cercetrii omorului svrite cu arme albe i corpuri contondente

Omorul svrsit cu arme albe si corpuri contondente sunt frecvent intalnite in practica noastr judiciar.
1. Leziunile produse de obiecte tioase pot fi situate in orice regiune a corpului, lungimea lor
fiind n functie de distanta parcurs de lama obiectului pe suprafata corpului victimei. Marginile plgii sunt
netede, avnd un aspect liniar, in unghiuri. Adncimea rnii depinde de rezistena tesutului si de forta loviturii.
La locul faptei, urmele de snge specifice omorului obiecte tioase apar fie sub cu form de improscare
2. Leziunile produse de obiecte inteptoare sau inteptor-tioase (cutit cu varf ascutit, baionet,
foarfeci etc.), au o form apropiat de obiectul vulnerant. Lungimea plgii se raporteaz la gradul de inclinatie
dintre lama obiectului si suprafata penetrant, practic aflandu-ne in fata unei actiuni concomitente de perforare
si de tiere.
3. Leziunile produse de obiecte despictoare (topoare, barda etc.) se prezint ca plgitaiate sau
zdrobite, dac lama nu este ascuit. Lungimea rnii depinde de lungimea lamei obiectului si de unghiul de
inclinare. In majoritatea cazurilor, leziunile sunt produse la cap.
 4. Identificarea armelor albe este relativ, determinarea caracteristicilor de grup ale obiectului
vulnerant realizandu-se dup lungimea si adancimea plgii,care, ins, nu concorda intotdeauna cu lungimea
lamei.
Leziunile provocate prin penetrarea oaselor late permit stabilirea cu multa precizie a ltimii lamei
obiectului vulnerant.
Identificarea obiectelor despicatoare pe baza urmelor lsate in calota cranian, unde sunt intalnite cel
mai frecvent, era considerat imposibil din cauza structurii spongioase a osului care nu permite retinerea
caracteristicilor profilului lamei. Cu toate acestea, in practica de specialitate s-au ntlnit cazuri de identificare a
unei securi pe baza microstriatiilor formate pe oasele calotei craniene. Astfel: in cazul unui omor, la examinarea
cadavrului au fost descoperite multiple tieturi de secure, dintre care trei plgi penetrante, in regiunea parietala
si temporal dreapt. Initial, pentru identificarea agentului vulnerant, nu au fost luate n considerare aceste
urme, cercetrile fiind orientate spre deosebirea altor categorii de urme materiale. Ulterior, s-a procedat la
examinarea la microscopul comparator a fragmentelor de os si a lamelor securilor ridicate de la persoanele
suspecte, reusindu-se identificarea securii pe baza urmelor formate pe suprafata osoas.
5. Diferentierea omuciderii de sinucidere este posibil prin interpretarea modului n care se prezint
aceste leziuni. De regul, sinucigasii prefer zona gtului, a toracelui, arterele radiale sau venele de la
ncheietura minii. Plagile sunt pe axa gatului sau mainii si, frecvent, sinucigasul execut mai multe tieturi
paralele pn cnd reuseste s execute tietura fatal, tieturi mai adnci in punctul de plecare si mai
superficiale la sfarsit.
Un alt element important de diferentiere il reprezint starea imbrcmintei, sinucigasul pregtindu-si
autolezarea prin desfacerea hainei si a cmsii, prin ridicarea manecii. In ipoteza omuciderii, victimele sunt
ncheiate la hain ori cmas, existnd uneori o simetrie intre punctul de perforare a mbrcmintei si plaga de
pe corp, dar si o lips a acesteia, explicabil prin miscrile victimei care incearc s se apere.
Cercetarea la fata locului necesit cutarea obiectelor vulnerante, in ipoteza sinuciderii fiind foarte usor
de gsit. O dat descoperite, de pe aceste obiecte vor fi ridicate urmele biologice si urme de mini n vederea
efecturii examenelor comparative.

140. Particularitile cercetrii omorului prin asfixii

Omorul svrsit prin asfixii. Moartea violent svrsit prin asfixie mecanic, cunoscuta in practica
medical si sub denumirea de "anoxie acut de tip ventilator, este o modalitate frecvent de omucidere, dar si
de sinucidere, de aici rezultnd o serie de probleme ce se cer rezolvate din cauza diversittii modurilor in care
se realizeaz: spanzurare, se poate produce si in mod accidental intlnit mai ales la copiii mici dar si la adulti,
de exemplu, la alpinistii care cad n coarde,strangulare, astuparea cailor respiratorii, innecare.
Principalele semne clinice externe sunt :
-cianozarea (invinetirea) fetei si a degetelor minii,
- hemoragile punctiforme pe conjunctiva palpebral (pleoape),
-lividitile cadaverice accentuate, de culoare albastru inchis,
-dilatarea pupilei,
-emisia de urin, fecale si sperm
1.Spnzurarea se produce prin strangerea gatului intr-un lant care va comprima vasele acestuia, mai
ales artera carotid si caile respiratorii superioare (traheea), oprind alimentarea cu sange oxigenat a creierului.
2. Strangularea se face prin strngerea gtului cu un lat sau cu minile (sugrumare). Strangularea cu
latul se intalneste, de regul, n cazul omuciderii. Sugrumarea cu mainile, aceasta nu poate fi dect consecita
exclusiv a omorului, fiind imposibil o actiune de autolezare, din cauza tulburrilor anoxice care provoac
reducerea fortei persoanei, pn la anularea ei.
Semnele asfixiei prin strangulare cu latul sunt aceleasi ca si n cazul spanzurrii. La sugrumarea cu
minile apar echimoze, escoriatii, determinate de actiunea degetelor. Intr-o astfel de ipotez, nu trebuie pierdut
din vedere s se incerce o eventual ridicare a urmelor papilare de pe pielea din zona gtului si a fetei
cadavrului.
3. Sufocarea si ocluzia orificilor respiratorii (gura si nasul) se poate face cu mana, cu obiecte moi
(perne, plapum), cu pungi de plastic, prin presarea fetei pe o suprafata dura sau pmnt, n nisip. Sufocarea
este rezultatul unor actiuni violente, de exemplu, mpiedicarea victimei s tipe, cazul talhriilor sau violurilor,
dup cum poate fi si consecinta unei intentii directe de a provoca moartea.
In ipoteza sufocrii cu mna sau cu corpuri dure, vor aprea echimoze si escoriatii specifice.
Ocluzia cailor respiratorii se face prin astuparea cilor respiratorii (gura, laringe) . Sunt cazuri de asfixie
accidentala determinata de aspirarea bolului alimentar, mai frecvent la bolnavi mintali, la persoanele n stare
avansat de ebrietate, la batrani.
4.Inecarea (submersia) face parte din categoria mortilor violente ntlnite frecvent, a cror natur este
foarte diversa: omor, sinucidere, accident, catastrofa natural s,a. Inecarea este consecinta astuprii cilor
respiratorii cu lichide (deci nu neaprat numai cu ap).

141. Particulariti ale cercetrii omorului svrit prin mpucare, otrvire sau ali factori

1. Omorul svrsit prin impuscare reprezenta o modalitate de ucidere a unei persoane relativ rar
ntlnit n practica anterioar lui decembrie 1989. In prezent ns, asistm la inmultirea acestor fapte. In scopul
determinrii naturii mortii prin impuscare, se vor cerceta, sub raport medico-legal si criminalistic:
urmele principale ale tragerii (orificiul de intrare, canalul si orificiul de iesire, dac exist),
urmele secundare (rupturile provocate de gaze arsurile, tatuajul etc.)
Examinarea are drept scop stabilirea distantei si directiei din care s-a tras, a posibilittii de autolezare n
condiiile n care a fost gsit victima. Un accent deosebit va fi pus, cu prilejul cercetrii la fata locului, pe
descoperirea armei si a muniiei trase (proiectile sau tuburi), pentru examinri balistice complexe in vederea
identificrii armei, a verificrii posibilitii de declansare accidental, a descoperii urmelor factorilor secundari,
indeosebi cele de funingine, pe minile si pe hainele persoanei care a tras.
Aceste elemente sunt importante pentru diferentiere sinuciderii de omucidere.
2. Moartea prin otrvire. Uciderea prin otrvire sau intoxicare acut, cunoscut si sub denumirea
de moarte violent prin agenti chimici este relativ rar ntlnit in practica de specialitate sub form de
omucidere, fiind frecvent consecinta unor accidente, n care ponderea o detin accidentele de munc si cele
casnice.
Investigarea mortii prin otrvire va avea drept obiect stabilirea faptului daca decesul s-a datorat sau nu
intoxicarii acute, tipului de substanta toxica si cantitatii care a ptruns in organism. Trebuie stabilite data
intoxicrii, forma de procurare si persoanele care au favorizat obtinerea acesteia.
Este necesar ca in cercetarea la fata locului,sa se acorde atentie sporita cadavrului, s se procedeze la
cutarea atent si la ridicarea urmelor biologice, a continutului unor vase si recipiente in care s-ar fi putut afla
substantele.
Dup cum se mentioneaz n literatura de specialitate, o clasificare riguroas a substantelor toxice si, de
aici, a simptomelor clinice, este dificil de facut, ele apartinnd domeniului toxicologiei medico-legale.
Intoxicatiile acute pot fi provocate de substante caustice, arsenic, mercur, plumb, oxid si bioxid de carbon,
cianurile, alcool etilic, metilic, morfin etc. De asemenea, sunt intalnite si intoxicatii acute de natur alimentar.
Substantele toxice produc reactii si leziuni specifice naturii lor, ca si dozei mai mare sau mai mica introdusa in
organism, decesul intervenind la un interval mai mare sau mai mic de timp uneori acesta putnd s se intind pe
o perioad lung, cum este cazul intoxicatiilor cronice profesionale.
3. Moartea violent determinat de alti factori.
Moartea violent a unei persoane poate fi produs nu numai de agresiuni de genul celor mentionate
anterior ci si de alti factori, cum ar fi, de pild, moartea produs n accidentele auto, navale, si aeriene, n
accidentele de munc.
O mentiune special se cuvine fcut pentru moartea produs prin asa-numitii agenti psihici, care
intervine rapid dup emotii intense (fric deosebit, bucurie excesiv, suprare). Socul de natur psihic
produce o moarte reflex prin oprirea brusc a functiilor vitale. Stabilirea naturii acestei morti este deosebit de
dificil ntruct este necesar dovedirea capacittii agentului psihic de a produce un astfel de efect. Important
este ca intreaga cercetare efectuat de echip la fata locului si actele ulterioare de urmrire penal s fie
ndeplinite cu atentie, minutiozitate si constiinciozitate, astfel nct sa serveasca la justa solutionare a cauzei.

142. Dispunerea expertizelor medico-legale n cazul investigrii omorului

Efectuarea constatarii sau expertizei medico-legale reprezinta un alt moment important al elucidarii
unor probleme care privesc moartea violenta, la care, din motive obiective, nu s-a putut raspunde in contextul
cercetarii scenei crimei.
Constatarea trebuie dispus de organul de urmarire penal, prin ordonanta motivat, precum si in cursul
judectii se dispune de ctre instant, prin incheiere motivata.
Cand exist pericol de disparitie a unor mijloace de prob sau de schimbare a unor situatii de fapt ori
este necesar lmurirea urgent a unor fapte sau mprejurri ale cauzei, organul de urmrire penal poate
dispune prin ordonan efectuarea unei constatri:
- Constatarea este efectuat de ctre un specialist care functioneaz in cadrul organelor judiciare sau din
afara acestora.
-Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
- Dup finalizarea raportului de constatare, cand organul judiciar apreciaz c este necesar opinia unui
expert sau cand concluziile raportului de constatare sunt contestate, se dispune efectuarea unei expertize.
-Constatrile medico-legale trebuie s se efectueze intr-un un moment apropiat de momentul svrsirii
infractiunii, altfel acestea pot rmne fr obiect, Asa se explic faptul c acest acte procedurale se dispun
numai n faza de urmrire penal.
Problemele la a cror rezolvare expertiza medico-legal are un aport substantial sunt, urmtoarele:
Stabilirea cauzei si naturii mortii precum si a datei la care a survenit aceasta.
Diferentierea leziunilor vitale de cele post-mortale si explicarea mecanismelor de producere a
lor, determinarea agentului vulnerant, a directiei, intensitatii si succesiunii loviturilor
Depistarea eventualelor urme de substante toxice sau a stupefiantelor,
Stabilirea sexului, varstei, grupei sanguine, a taliei (in cazul cadavrelor dezmembrate) \ precum
si a unor particulariti ce pot inlesni identificarea victimei .
Pentru aceasta, se va proceda la recoltarea diverselor urme existente pe corpul si imbrcmintea
cadavrului cum sunt, de exemplu, firele de pr, depozitul subunghial etc. Uneori, ridicarea urmelor de pe
cadavru se face chiar de la fata locului.
Aceste prelevri se efectueaz mult mai bine in conditiile slii de autopsie, ceea ce impune transportarea
cadavrului cu deosebita atentie, luandu-se msuri de prevenire a distrugerii urmelor,masuri printre care se
numr si introducerea corpului, a minilor, sau a picioarelor in saci de plastic. Cadavrul se transport urgent la
morg, mai ales dac este protejat in saci de plastic, n care urmele biologice, in special sangele, diversele
excretii si secretii, tesuturi se degradeaza rapid.
Examinarea necropsic, ridicarea de pe cadavre, a mstii mortuare si eventual amprentarea, dac aceasta
nu s-a fcut la fata locului faptei, se realizeaz de medicul legist impreun cu procurorul criminalist care, in
calitate de conductor al echipei de cercetare, are o viziune de ansamblu asupra cazului cercetat, stie ce
probleme trebuie clarificate si, prin urmare, ce s solicite n plus de la expertiza medico-legala.
Referitor la expertiza medico-legal efectuat in infractiunile contra vietii, precizm c ea insasi este
guvernata de reguli metodologice generale si speciale:
1. Stabilirea cauzei mortii. Stabilirea cauzei mortii se face cu ajutorul datelor puse la dispozitie de
medicina legal, constatarea efectuat de ctre medicul anatomopatolog fiind hotrtoare.
Determinarea legturii de cauzalitate dintre actele de agresiune si decesul victimei mai ales in
imprejurarea n care acestea pot fi asociate cu o serie de afectiuni preexistente ale victimei este o problem
deosebit de important. Determinarea legturii de cauzalitate este esential pentru ncadrarea faptei n categoria
omorului, a loviturilor cauzatoare de moarte ori a vtmrilor corporale.
In privinta autorului faptei, se va tine seama de modul in care acesta a conceput si pregtit actul,
prevzut si acceptat urmrile, precum si de scopul urmrit.
2. Stabilirea naturii mortii.
i. Diferentierea omuciderii de moartea natural
Situatia, frecvent intlnit, ii priveste pe btrni si pe persoanele grav bolnave, dup al cror deces se
manifest tendinta de a se renunta la autopsii sau de a se executa superficial, medicul legist oprindu-se la primul
indiciu patologic care putea explica moartea. Astfel, nu sunt depistate leziuni interne (rupturi de organe,
fracturi de craniu sau de coloan), ori substante chimice apte s produc moartea .
ii. Diferentierea omuciderii de sinucidere, situatie intlnit destul de des in practica de specialitate
din cauza incercrilor unor infractori de a-si masca fapta prin ,,regizarea unei sinucideri. Nu este mai putin
adevrat c apar si imprejurri in care sinuciderea unei persoane, la prima vedere, las impresia unei omucideri.
iii. Diferentierea omuciderii de moartea prin accident, devine dificil din cauza caracterului
contradictoriu al leziunilor. La aceasta se adaug ncercrile autorului de disimula fapta printr-un accident, de
genul cderii de la inltime, inecului.
Numeroasele cazuri intalnite in practica judiciar, ne-au determinat s ne oprim asupra unor decese
provocate de urmtoarele mecanisme, care impun un efort conjugat de clarificare, att pe teren criminalistic, ct
si medico-legal :
Moartea prin spnzurare. Poate fi intalnite in cazul unor victime aflate, practic, n
imposibilitatea de a se apra (btrni, paranoici, debili minta). Persoanele in putere pot fi spanzurate numai prin
actiunea mai multor indivizi, sau prin actiuni care le anuleaz rezistenta(loviri). La admiterea variantei
sinuciderii, este necesar s se aib n vedere dac locul faptei permite asemenea actiuni de autolezare,
pregtirea lui, fixarea lui, deplasarea unor obiecte etc.
Moartea prin inec. Stabilirea diagnosticului diferential impune diferentierea urmelor
caracteristice ale inecului, inclusiv a unor cauze patologice (infarct miocardic, congestie cerebral), de semnele
mortii violente. Important este stabilirea momentului in care s-au produs leziunile: inainte de ajungerea in apa
(leziuni de lovire, tiere, impuscare, otrvire) ori dup scufundare
Moartea prin cdere sau precipitare. Stabilirea disimulrii omorului, ndeosebi in ipoteza
cderilor de la nltime, este destul de dificil, din cauza dificult ii separrii leziunilor specifice caderii de cele
provocate de agresor. In asemenea situatii, colaborarea dintre procuror, expertul criminalist si medicul legist se
impune de la sine. De regul, diagnosticul de cdere trebuie s se stabileasc prin excluderea, pe rand, a altor
cauze de provocare a mortii de alti agenti sau alte mecanisme.
 Moartea prin agenti chimici. Precizarea naturii mortii, in ipoteza intoxicatiilor acute, reclam
aceeasi strns cooperare ntre procurorul criminalist, medicul legist si toxicolog. Fr datele obtinute prin
cercetarea atenta a locului faptei, fr studierea amnunit a intregului tablou oferit de "scena" observatiile
medicale sunt insuficiente. Interpretarea rezultatelor analizei toxicologice trebuie efectuate in coroborare cu
celelalte date ale anchetei, tabloul clinic al intoxicaiei reconstituindu-se mai usor din declaratiile martorului,
decat din foile de observatie din spital. In legtur cu uciderea prin otrvire, subliniem c unor astfel de
omucideri se intalneste in cercurile n care autorul are acces, in mod firesc la victim (familie, rude prieteni)
Moartea prin agenti fizici si mecanici. Diagnosticul juridic al mortii violente este si aici destul
de dificil, mai ales in situatii cum ar fi provocarea unor incendii care au ca scop mascarea omorului. Fireste c,
n ipoteza arderii cadavrului, se cere rezolvat si problema dificil a identificrii lui. Concluziile privind natura
mortii se pot formula prin interpretarea conjugat a datelor culese din cercetarea la fata locului, altele dect cele
provocate de foc, dozarea bioxidului de carbon din snge, depistarea unor eventuale urme de substante toxice
etc, la aceasta adugndu-se si informatiile obtinute din investigatiile judiciare. In ceea ce priveste stabilirea
disimulrii mortii printr-un accident de cale ferat sau rutier si aici, necesitatea ca medicul legist s diferentieze
leziunile vitale de cele post letale. Dificultatea apare, in special, in cazurile mortii printr-un agent efectuat
imediat dup suprimarea vietii victimei de ctre autor.

143. Dispunerea expertizelor criminalistice n cazul investigrii omorului

In majoritatea cazurilor n care ancheta penal are ca obiect omuciderea, pe lng constatarea si
expertiza medico-legal se dispune frecvent efectuarea de expertize criminalistice sau de constatri tehnico-
stiintifice care, alturi de celelalte expertize judiciare, s serveasca la stabilirea adevrului. Dintre problemele
curente la a cror rezolvare concur direct examinarea mijloacelor materiale de prob (corpuri delicte,
microurme etc) identificam:
identificarea autorului si a celorlalti participanti la savarsirea omuciderii
Identificarea instrumentelor si substantelor vulnerante, a altor obiecte folosite in comiterea
infractiuni
Stabilirea imprejurrilor n care a avut loc agresiunea, a modului in care a fost suprimat viata
victimei, precum si a eventualilor martori
1. Expertiza urmelor lsate de corpul uman.
a. Expertiza dactiloscopica serveste, n primul rnd, la identificarea autorului dupa urmele
digitale lsate la locul faptei, inclusiv pe corpul victimei. Aceasta presupune efectuarea unui examen
comparativ, ntre umele descoperite si impresiunile digitale ale persoanelor suspecte sau impresiunile din
cartoteca dactiloscopica.
Se poate proceda, de asemenea, la analiza fizico-chimic a substantelor continute in urm. Identificarea
victimei este o alt problem care se poate rezolva prin intemediul expertizei dactiloscopice, sau prin care pot fi
verificate rezultatele obtinute, pe alte ci, in acelasi scop.
Pentru identificare, este necesar s se procedeze la amprentarea cadavrului, dup care sa se verifice
amprentele in cartoteca dactiloscopic, sau, dac este posibil, prin compararea cu amprentele ce pot fi
descoperite la locuinta ori locul de munc pe diverse obiecte ale victimei,
Identificarea unor cadavre necunoscute mai este posibila prin compararea dermatoglifelor sale cu cele
ale presupuselor rude (printi sau fii) .
Identificarea pe baza profilului genetic, prin compararea amprentelor genetice ale victimei cu cele ale
ascendenilor sau descendenilor este, astzi, perfect posibil
 b. Expertiza urmelor de picioare (urme plantare si de ncltaminte) permite identificarea
creatorului urmei, pe baza detaliilor prezentate fie de crestele papilare al plantei piciorului, fie ale ciorapului
sau incltmintei. Fireste c identificarea se realizeaz, ca si n cazul urmelor de mini printr-un examen
comparativ cu impresiunile luate persoanelor suspecte; in ipoteza in care examenul comparativ nu este posibil,
din cauza insuficientei detaliilor caracteristice sau lipsei modelelor de comparatie, se pot totusi, obtine date
referitoare la modul de formare a urmei, la sexul, vrsta si talia aproximativ a persoanei, se poate afla dac
aceasta a mers normal, a alergat, a ncercat s nu fac zgomot mergand "in varful picioarelor'.
b. Expertiza urmelor de dinti si de buze face parte dintre examinrile care, prin natura
imprejurrilor, se conjug cu expertizele serologice, ultima destinat eventualei reconstituiri a fizionomiei dup
urma de musctur. Urma de dinti, format n conditii bune, permite identificarea vrstei modelelor obtinute
experimental, iar, n lipsa acestora, serveste la stabilirea sexului si varstei aproximative, a tipului antropologic, a
mecanismului de formare sa. In ipoteza urmelor de dinti, care se prezint sub forma muscturilor, descoperite
pe corpul victimei sau al agresorului, reamintim necesitatea examinrii imediate, din cauza deformrii lor
rapide prin procesele patologice care au loc la nivelul tegumentului.

2. Expertizele traseologice.
a. Expertiza urmelor lsate de instrumentele vulnerante, efectuat impreun cu medicul legist
si expertul criminalist are drept scop stabilirea obiectului folosit de infractor, in suprimarea vietii victimei. Se
realizeaza greu. Asa cum s-a precizat, in functie de calitatea caracteristicilor reflectate in urm, n oasele plate
ale victimei este posibil stabilirea apartenentei de gen si chiar identificarea instrumentului vulnerant.
b. Expertiza balistic vizeaz dou directii principale:
a. Identificarea sau stabilirea categoriei armei cu care s-a tras, dup urmele lasate de tub pe glont
b. Studierea urmelor principale si secundare existente pe imbracamintea victimei in scopul stabilirii
directiei si distanei de la care s-a tras
Prin caracterul su complex, expertiza balistic necesit aceeasi strns cooperare expertul criminalist si
medicul legist

3. Alte categorii de expertize. Expertizele bio-criminalistice si cele genetice sunt unele dintre cele
mai importante expertize judiciare efectuate in cazul omuciderilor. Analiza urmelor de secretii si de excretii, a
resturilor de tesuturi moi frecvent intalnite la fata locului furnizeaza indicii valoroase privind victima,
agresorul imprejurrile in care a fost savarsit omorul. Expertiza genetic Stabileste ADN.
a. Expertiza urmelor de snge permite stabilirea unor elemente de ordin calitativ, cum sunt, de
exemplu, grupele sanguine, tipul de hemoglobin, regiunea anatomic din care provine, sexul persoanei.
Totodata, este posibil stabilirea de date referitoare la timpul si imprejurrile n care a fost svrsit omorul, pe
baza interpretrii vechimii urmei, a impurit depistate in ea, a formei petei care indic distanta de la care a
czut si pozitia corpului.
b. Expertiza urmelor de sperm si a firului de pr ofer date de ordin calitativ absolut necesare
identificrii faptuitorului sau a victimei, precum si indicii privind unele dintre circumstantele comiterii
infractiunii.
Expertiza urmelor de snge sau de saliv, este una dintre cele mai sigure mijloace de investigare.
c. Expertiza grafoscopic se dispune in situatiile in care, la locul faptei sau la locuinta victimei,
sunt descoperite nscrisuri din al cror continut se pot desprinde date referitoare la la persoana - scrisorilor de
amenintare
d. Expertize destinate identificrii cadavrului dup urmele de natur osteologic. Pe baza
acestor examinri se determin sexul, talia persoanei dup schelet, ca si vechimea oaselor, varsta aproximativ
a persoanei. De asemenea, se poate reconstitui fizionomia, identifica persoana prin metoda supraproiectiei dup
craniu, ori identificarea mai este posibil, totodat, si dup dantura sau lucrri dentare, situa ie frecventa in
practica de specialitate. Amintim c expertiza odontologic poate fi dispus si n cazul victimelor unor
catastrofe sau accidente de trafic, accidente de munc etc

144. Elaborarea versiunilor de urmrire penal n cazul cercetrii infraciunilor de omucidere

Regula de baz dup care trebuie s se orienteze organele in cercetarea infractiunilor de omucidere, o
reprezinta organizarea judicioas a anchetei si planificarea urmririi penale, in scopul clarificrii complete a
mprejurrilor omorului si al identificrii fptuitorului.
In ancheta omorului, primele date concrete sunt desprinse de procuror pe baza cercetrii locului,
examinrii cadavrului, a prelucrrii obiective datelor obinute, prin activitatile procedurale mentionate,
permitand elaborarea versiunilor plauzibile cu privire la natura mortii.De exemplu, dac din cercetarea medico-
legala rezult c persoana decedat nu-si putea provoca singur leziunile, este evident c nu pot fi elaborate
dect dou versiuni principale: omor sau accident.
Probleme apar si in ipoteza descoperirii de schelete sau fragmente de cadavre la care nu sunt evidente
urmele de depesaj criminal.
Un aspect important pt procuror, in cercetarea unei morti, este acela al posibilei disimulri a omorului
printr-un accident sau sinucidere
O ntrebare decisiv: Crei persoane ii profit omorul sau cine avea interesul s-l comit?
1. Criterii de elaborare a versiunilor. Punctul de plecare al anchetei si, in consecint, al elaborrii
versiunilor il va reprezenta, de regul, victima, ntruct ea fumizeaz cele mai pretioase elemente pentru
elucidarea cazului., organul judiciar se conformeaz unei reguli metodologice importante, investigarea
omuciderilor trebuie ntotdeauna s se porneasc de la fapt la faptuitor.
2. Date obtinute din cercetarea la fata locului (sau a scenei infractiunii) si din examinarea
cadavrului, pe baza crora pot fi desprinse concluzii referitoare la persoana autorului (identificat, de pild, dup
urmele de maini), la faptul c acesta cunoaste topografia locului sau era o cunostint apropiat a victimei, la
mobilul faptei (furt, viol, rzbunare), la modul de aprare, ca si la mijloacele vulnerante ntrebuintate.
Cunoasterea victimei, sub multiple aspecte, reprezint pentru organul judiciar o sursa important de date utile
identificrii ucigasului. Ne putem da seama de raportul victim-agresor.
3. Date rezulate din ascultarea martorilor, a rudelor ori din investigatiile privitoare la
victim. Astfel, pot fi cunoscute obiceiurile, pasiunile, viciile, natura relatiilor intretinute cu membrii familiei,
cu colegii de serviciu sau cu alte persoane, mediile frecventate, starea sntii, activitatea profesional. Evident
c este absolut necesar s se stabileasc ct mai exact unde, cand cu cine si in ce mod si-a petrecut timpul
victima inaintea survenirii decesului sau a disparitiei, dac a fost vzut n compania unei persoane strine sau
cunostinte ntmpltoare, dac cineva a cutat-o sau s-a interesat de ea, dac i-a lsat vreun mesaj etc.
Formularea unei ipoteze potrivit creia un omor a fost svrsit de ctre un bolnav psihic este determinat de
multitudinea si gravitatea leziunilor, de uciderea mai multor persoane frecvent fiind vizati membrii familiei,
copiii, in practic ntlnindu-se un psihopat care si-a ucis cei cinci copii pe care i avea. Aceast categorie de
ucigasi se caracterizeaza prin efectuarea de actiuni prin lipsa elementelor de prudenta, prin atacarea mai multor
persoane. Verificarea versiunilor, este o activitate obligatorie care tine de esenta cercetrii omorului, ca, de
altfel, a oricrei infractiuni. In cadrul fiecrei versiuni, se procedeaz la clarificarea problemelor sale specifice,
prin efectua activittilor de urmrire penal prevzute n ipoteza respectiv (ascultrii de martori, reconstituire
etc), potrivit termenelor stabilite in planul de urmrire. Fireste c o anumit prioritate va fi data martorilor care
prezint o credibilitate mai mare sau in legtura cu care exista mai multe date .
145. Evalurile de tip profiling privind personalitatea fptuitorului n cazul cercetrilor infraciunii de
omucidere

1. Importanta evalurilor de tip profiling pentru investigatiile penale

Cercetrile modeme din domeniul Criminalisticii iau in considerare folosirea pe scar tot mai larg a
asa-numitilor ,,profiler". Acestia sunt profesionisti, de foarte multe ori psiholog care formeaz o opinie despre
caracterul unui infractor inc neidentificat. Unii dintre profileri nu au pregtire strict in psihologie, fiind oameni
de stiint din domeniul criminalisticii, negociatori in probleme de ostatici, sau profesori; oricum toti acestia au
studiat si studiaz psihologie, criminalistic, criminologie sau sociologie orice infractiune presupune, asa cum
s-a vzut, clasificarea multor ntrebri. Cea mai importanta intrebare cine a savarsit infractiunea?
Rolul profiler-ilor criminalisti este acela de a-i ajuta pe investigatori s rspund la aceast intrebare.
Profilerii criminalisti examineaz detaliile unei infractiuni, si aplic n cunostintele lor din domenii diverse,
pentru a dezvolta o descriere general a posibilului infractor. Spre deosebire de procurorii sau politistii
criminalisti, profilerii nu se concentreaz asupra unei persoane, asupra unui posibil infractor, rolul lor fiind
acela de a contura portretul general al unei personalitri si nu portretul unei persoane, in acceptiunea unui
portret vorbit in ciuda faptului c profiling-ul este privit ca o evaluare spectaculoas, care acord celui care o
efectueaz chiar un statut de celebritate, aceast specialitate nu este considerat n criminalistic o ocupatie de
carier.
Pe baza descifrrii profilului psihologic al unui infractor, se poate contura si modelul su de actiune pe
viitor, fapt decisiv in identificarea infractorilor n serie sau a recidivistilor.
Profilerii sunt folositi si n tribunale, unde acestia sunt solicitati pentru diverse evaluri. n aceste cazuri,
rolul lor este acela de a rspunde unei probleme deosebit de importante si anume discernmantul infractorului
in momentul comiterii faptei penale

2. Profiling-ul geografic.
O nou tendin in domeniul profiling-ului este dezvoltarea profiling geografic. n cadrul acestuia sunt folosite
fotografii aeriene, numere de inmatriculare a autovehiculelor, date referitoare la plata impozitelor si alte tipuri
de dovezi care incearc s localizeze infractorii intr-o anumit zon geografic si strict de personalitatea sa.
Profiler-ul criminalist este solicitat, de regul, pentru infractiunile care au elemente de violent sau
tentative de violent. insa, profiling-ul geografic poate fi utilizat pentru toate tipurile de infractiuni.
In profiling-ul geografic sunt folosite din ce in ce mai mult datele obtinute pe baza studiilor ADN, care
pot plasa indivizii n grupuri de populatie distincte, cu localizare geografic cert.

146. Efectuarea unor acte de urmrire penal n cazul cercetrii infraciunilor de omucidere

Pentru stabilirea tuturor faptelor si imprejurrilor unei morti violente, pentru verificarea temeinic a
versiunilor elaborate in caz, organul de urmrire penal nu se poate limita la :
cercetarea locului faptei,
la constatarea medico-legal sau la expertizele criminalistice
Acestor prime acte de investigare, li se adaug:
1.Ascultarea martorilor. Ascultarea martorilor, a persoanelor care au descoperit cadavrul si a rudelor
victimei, este o activitate care se cere realizat cu maxim urgent. Persoanele care au descoperit cadavrul,
precum si martorii oculari, pot fi ascultati inc din momentul cercetrii locului faptei. Problemele ce trebuie
clarificare ori verificate prin depozitiile acestor persoane, difer de la caz la caz, dar, n linii mari, martorii sunt
ntrebati despre tot ce cunosc n legtur cu victima, autorul omorului, raporturile dintre ei, si modul n care s-a
svrsit infractiunea. Da exemplu, n legtur cu victima se vor cere date cu privire la modul n care a fost
descoperita si dac n apropierea ei se afla vreo persoan care ulterior a disprut. Este foarte important ca
martorul s fie ntrebat ce a fcut victima naintea infractiunii, cu cine si cum a petrecut timpul, n ce stare se
gsea, era sau nu agitat, speriat, in stare de ebrietate, n ce directie s-a deplasat, ce avea asupra sa etc. Orice
amnunt, chiar fr semnifica la prima vedere, putandu-se dovedi deosebit de util n elucidarea cazului.
Rudele si prietenii mai apropiati ai victimei pot oferi date privind pasiunile, viciile legturile
extraconjugale, relatiile cu membrii familiei, sau despre eventualii dusmani pe care ii avea victima, inclusiv
despre persoane care au amenintat-o ori aveau interes s-o ucid. In legtur cu autorul infractiunii, martorilor
oculari li se vor cere date referitoare la identitatea ori la semnalmentele exterioare ale acestuia. Ceilalti martori
pot fi ntrebati daca cunosc ceva in legtur cu intentia unei anumite persoane de a svrsi omorul, sau dac au
auzit pe cineva afirmand, de exemplu, c a scpat de dusmanul sau. Despre persoanele bnuite se mai pot pune
ntrebri privitoare la faptul dac au fost vzute tulburate, sange, s evite contactul cu alte persoane sau sa
ascunda ceva sau avand un comportament nefiresc.
2. Ascultarea suspectului sau Ascultarea inculpatului dup identificarea lor din cercul suspectilor
permite cunoasterea pozitiei sale fat de fapta svrsit si a motivelor care l-au determinat s comit omorul.
Pentru aceasta va fi ntrebat despre natura relatiilor cu victima, dac i-a fost dusman si din ce cauza, a urmrit
un interes material ori de alt natur, cum a pregtit si a comis fapta. Unele omoruri se produc n stare de
provocare, ori n conditiile de legitimei aprri, se va insista pe clarificarea acestor imprejurri.
3. Efectuarea de confruntri. Confruntrile vor fi efectuate pentru nlturarea contradictiilor existente
ntre declaratiile celor ascultati (martori, suspeci sau inculpai). Pot fi martori care se tem de autorul omorului,
sau care ncearc s-l acopere, mprejurare ce necesita confruntarea lor cu martorii de bun-credint sau cu
insusi suspectul, in aceast ultim ipotez impunndu-se o pregtire deosebit de atent a actului procedural
preconizat. Procedeul tactic al confruntrii se dovedeste deosebit de eficient in cazurile existentei mai multor
suspecti sau inculpati n cauz, dintre care unii sunt sinceri.
4. Efectuarea de perchezitii. Perchezitia este necesar n multe din cazurile de omor, obiectivele ei fiind
multiple, incepnd cu inssi cutarea cadavrului, a mijloacelor materiale de prob, la domiciliul persoanei
bnuite, a altor dovezi care s ateste natura relatiilor dintre victim si agresor, a interesului celui din urm de a
suprima viata celuilalt. Desigur, dac la locuinta victimei se descoper cadavrul victimei sau un fragment
cadaveric, perchezitia se transform ntr-o cercetare a locului faptei. Pe lang perchezitia domiciliar, va fi
efectuat, n primele momente, si o perchezitie corporal pentru descoperirea la agresor a unor corpuri delicte, a
urmelor biologice provenite de la victim, a unor escoriatii, muscturi fcute de victim
5. Efectuarea de reconstituiri. Reconstituirea serveste la precizarea suspectului sau inculpatului, cu
privire la posibilitatea svrsirii unor anumite activitti, in anumite conditii concrete de timp si de loc, fr
ajutorul altor persoane, cum ar fi, de pild spnzurarea victimei la o inaltime la care aceasta nu putea fi ridicat
dect cu ajutorul unui complice. De asemenea, reconstituirea poate avea drept obiectiv verificarea
mprejurrilor n care un omor sau anumite episoade ale acestuia, au fost realmente percepute in conditiile
indicate de martor.

147. Particulariti ale cercetrii omorului n cazul cadavrelor dezmembrate sau al cadavrelor
nedescoperite

1. Investigatii specifice n cazul cadavrelor dezmembrate.

Una dintre problemele centrale rmne identificarea victimei, rezultat la care se ajunge relativ greu.
 Un rol particular n clarificarea unor probleme legate de identificarea victimei o aduce expertiza
medico-legal. Organul de urmarire penala se va conduce dupa aceleasi reguli generale raportandu-se la
particularitatile cazului.
Dac se gseste un craniu, in functie de starea lui, se poate proceda fie la identificarea prin efectuarea
toaletei acestuia pentru fotografiere, ipotez rar ntlnit in practic, fie la o reconstituire a fizionomiei dup
craniu, sau la o identificare prin supraproiectia craniului peste fotografia persoanei disprute. Nu trebuie
exclus nici alternativa identificrii pe baza desenelor papilare, numai dac starea de putrefactie mai ngduie
aceast operatie, ori dac infractorul nu a distrus amprentele, pentru a face imposibil identificarea.
In vederea identificrii va trebui examinat cu maxim atentie fiecare fragment de cadavru, pentru
descoperirea unor eventuale semne particulare (cicatrice, negi, tatuaje, malformatii). Practica judiciar recent
demonstreaz valabilitatea unor procedee criminalistice si medico-legale de identificare a cadavrului dup
particulariti ale scheletului ori dup interventii ortopedice .
Din punct de vedere criminalistic, vor fi cercetate ambalajele in care au fost gsite fragmentele,
interesnd eventualele urme sau caracteristici care s le ateste provenienta. Se vor stabili, de asemenea, modul
n care au fost aduse, camuflate sau ingropate, distana si locurile la care au fost mprstiate.
Cadavrele neidentificate vor fi luate in evident pe baza fiselor speciale, denumite fisele C", care
contin date amnuntite obtinute prin examene medico-legale, antropologice.
2. Particulariti ale cercetrii in cazurile disparitiei unor persoane, victime ale omuciderii
Investigarea omorului al crei victim este considerat persoan disprut, va ncepe dup ce au fost
efectuate investigatii complete si ample la domiciliul, locul de munc, n cercul rudelor si al prietenilor, la
spitale, verificndu-se, totodat, dac persoana respectiv nu a fost retinuta si condamnat pentru infractiune.
Investigatiile, actele premergtoare, trebuie sa stabileasca toate datele referitoare la personalitatea,
preocuprile, relatiile de serviciu, cu privire la disparitia sau moartea persoanei. O dat format convingerea ca
persoana a fost victima unui omor, se va proceda la strngerea de probe care s conduca la identificarea
autorului. In cadrul urmririi penale se verifica evidenta de cadavre neidentificate, ce prezint caracteristici
asemntoare persoanei disprute, se vor face examinrile comparative necesare eventual, prezentarea pentru
recunoastere pe baza fotografiei sau a altor semne particulare indicate de rude
Ca si in cazul cadavrelor neidentificate, se procedeaz la luarea in evident a persoanelor disprute.
a. Sub raport metodologic, specialistii consider c cercetarea disparitiilor de persoane, mai ales
in ipoteza existentei unor suspiciuni c ele ar ascunde o infractiune grav, ar trebui supus unei metodologii
speciale de investigare. Astfel:
i. ar trebui s se acorde atentie cazurilor de disparitie de persoane cu o comportare si existenta
normal, echilibrate psihic, cu familii organizate, care nu au incercat niciodat sa prseasc familia sau locul
de munc
ii. Trebuie avute in vedere persoanele cu moralitate, anturaj si comportare dubioas, cu incercri de
prsire a familiei cu nclinatie spre aventur
b. Raportat la aceste imprejurri, cel puin n primele dou categorii de disparitii, s-ar impune,
potrivit opiniilor exprimate n literatura de specialitate, initierea urmtoarelor msuri:
i. Efectuarea verificrilor, a cercetrilor disparitiei de persoane in care exista suspiciuni de omor de
ctre o echip condus de procurorul criminalist.
ii. Alctuirea unei evidente sintetice, la nivelul Parchetului tribunalelor judetene si al capitalei, cu
disparitiile de persoane si cu decedatii neidentificati,
iii. Efectuarea de verificri periodice, de ctre procurori, a unitatilor sanitare pt depistarea
internatilor carora nu li se cunoaste identitatea sau care prezinta stari amnezice.
Daca informatiile obtinute indica disparitia in strainatate intervine Biroul national al INTERPOL-ului
148. Particulariti ale cercetri furtului i a tlhriei

Sub diversele sale forme, furtul, se numr printre cele mai vechi fapte indreptate impotriva
patrimoniului, pedepsit de legile din toate timpurile, din cauza att pericolului su social, cat si frecventei .
Actuala reglementare priveste patrimoniul n sensul su larg, fr s se fac distinc ie ntre proprietatea
public sau privat.
Furtul, n forma sa simpl const n luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fr
consimmntul acestuia, n scopul de a si-l insus pe nedrept.
Furtul calificat- svrsirea lui intr-una din imprejurrile :ntr-un mijloc de transport in comun, in
timpul noptii, de o persoan mascat, deghizat sau travestit, prin efractie, escaladare furtul prin violare de
domiciliu sau sediu profesional, de o persoan avnd asupra sa o arm.
Talhria, este furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau ameninri ori prin punerea
victimei in stare de inconstienta sau neputin de a se apra, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel
de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca faptuitorul
s-si asigure scparea.
Formele calificate ale tlhriei: tlhria svarsit prin folosirea unei arme ori substante
explozive, narcotice sau paralizante, prin simularea de caliti oficiale, de o persoan mascat, deghizat sau
travestita, in timpul noptii, intr-un mijloc de transport, prin violare de domiciliu sau sediu profesional
1. Principalele probleme, obiect al probaiunii, care trebuie clarificate prin cercetarea
furtului si a talhriei.
a. Determinarea concret a bunurilor mobile luate din posesia sau detentia legitim a unei
persoane ori a unei uniti din cele prevzute de art. 176 NCP.
Determinarea precis, concret, a bunurilor furate, ofer posibilitatea urmririi lor, in vederea
identificrii si recuperrii acestora, precum si a prinderii faptuitorilor.
b. Stabilirea exact a locului si momentului svrsirii faptei are semnificatii juridice multiple
In functie de locul din care s-a sustras, furtul poate fi simplu sau calificat (furt intr-un loc public sau intr-un
mijloc de transport in comun). Determinarea momentului svrsirii este important, pe de o parte, pentru
ncadrarea faptei n categoria furtului, atunci cand este luat un bun ce apartine n ntregime sau in parte
fptuitorului, dar care se gsea in posesia sau detinerea legitim a altei persoane. Pe de alt parte, comiterea
faptei n timpul noptii ori al unei calamiti conduce la incadrarea acesteia in categoria furtului calificat.
c. Identificarea mijloacelor si metodelor folosite in savarsirea infractiunii
Serveste la incadrarea furtului simplu ori calificat ( furt sav de o pers cu o arma ) sau in categoria
tlhriei (furt svrsit prin de violente) .
Totodat, va fi posibil conturarea modului de operare, aspect important in alcatuirea cercului de
suspecti, fiind recunoscut specializarea infractorului.
d. Identificarea faptuitorului si a participantilor la savarsirea furtului este absolut necesar
pentru conturarea furtului si pentru stabilirea exact a rspunderii penale ce revine fiecrui coautor ori
complice, in functie de contributia avut la svrsirea infractiunii, la tinuirea bunurilor sau la favorizarea
infractorului.
e. Identificarea persoanei vtmate, operatie care trebuie privit sub dou aspecte :
Identificarea posesorului unor bunuri furate si descoperite asupra autorului.De exemplu, cazurile
in care se svrsesc furturi din apartamente, din autoturisme, bunurile sustrase fiind ori ascunse ori folosite de
fptuitor, n diverse moduri, inclusiv puse n vnzare. In asemenea mprejurri, este nevoie s se procedeze la
stabilirea persoanelor crora le-au apartinut aceste bunuri.
 descoperirea persoanei vtmate, reprezint o sarcin deosebit in cazul tlhriei, n care victima
se afl n stare de inconstient sau chiar a murit din cauza violentelor care o dat cu sustrastragerea bunurilor va
lua si actele de identitate.
f. Stabilirea conditiilor care au favorizat svrsirea infractiunii, reprezint o sarcina cu un
caracter preventiv, n sensul sprijiniri si indemanrii celor n drept s ia msuri eficace de asigurare a securit ii,
a pazei bunurilor apartinnd patrimoniului public sau privat. Din cauza neglijentei sau lipsei unui elementar
simt de prevedere, deseori infractorii sunt ,invitati" s svrseasc furtul( se umbla cu geanta deschisa)

2. Primele msuri luate in vederea investigrii furtului si tlhriei

a. Constatarea infractiunii flagrante
In cazul infractiunilor svarsite n piete, n magazine, mijloace de transport n comun etc., cnd autorul
este prins, sau urmrit, chiar de partea vtmat, de martorii oculari, de strigtul public. Pentru aceasta, autorul
infractiunii este retinut pe loc si identificat. Persoana vtmat va fi ascultat imediat, ca si martorii oculari la
svrsirea infractiunii si la prinderea autorului, pentru a se preveni influentarea reciproc ulterioar. Autorul
asupra faptei comise va fi perchezitionat si interogat.
De asemenea, va fi cercetat locul faptei, dac situaia o impune, toate constatrile fiind consemnate ntr-
un proces-verbal ce revine organelor de ordine public si siguran national, care consemneaz, totodat, si
activitile desfasurate.
b. Cercetarea la fata locului.
Cercetarea la fata locului este un act procedural indispensabil n cercetarea infractiunilor de furt si
tlhrie, prin rezonanta sa ulterioar in solutionarea cauzei penale.
In ipoteza cercetrii acestor fapte, prin ,locul svarsirii faptei trebuie s se inteleag nu numai locul
propriu-zis de unde au fost sustrase bunurile, ci si cile de acces. Prin cercetarea la fapa locului pot fi obtinute
date importante referitoare la metodele si mijloacele folosite n svrsirea furtului la numrul de persoane si
timpul in care au operat, la drumul pe care l-au parcurs fptuitorii, precum si la bunurile furate. Fireste, vor fi
descoperite, fixate si ridicate urmele lsate de persoana infractorului ,instrumentele de spargere folosite si pot fi
desprinse date despre anumite deprinderi profesionale ale faptuitorului, despre gradul su de ,,specializare.
Nu trebuie neglijate urmelor olfactive cu ajutorul cinelui de urmrire,urmele biologice, mai ales a
firelor de par si a urmelor de sange.
c. Ascultarea persoanei vtmate
Audierea persoanei vtmate vizeaz dou obiective importante:
Obtinerea de date concrete privind bunurile sustrase, modul in care se prezenta locul faptei
naintea svrsirii infractiunii, persoanele care aveau cunostint despre existenta bunurilor si, eventual,
posibilitatea de acces la bunurile respective celui vtmat i se pot pune ntrebri privind bnuielile pe care la are
n legtur cu persoana autorului, dac acesta face parte din cei apropiati, ori dintre persoanele care au ezitat
locuinta in ultimul timp sub diverse motive.
In cazul tlhriei, victima va furniza date despre numrul faptuitorilor si modul de operare. In
asemenea situatii, este important ca ascultarea s se fac imediat, mai ales dac exist si pericolul mortii
victimei, in urma violentelor la care a fost supus dar necesar s se tin seama de starea accentuat de tulburare
psihic, din cauza creia se ajunge uneori la exagerri privind numrul, infatisarea sau constitutia fizic a
agresorilor. Nu trebuie exclus nici mprejurarea ca victima s nu i aminteasc nimic din ce s-a ntmplat, din
cauza strii de soc ori faptului c si-a pierdut cunostinta inc din primul moment al agresiunii.
d. Audierea martorilor
Ascultarea martorilor va avea drept scop stabilirea acelor mprejurri, episoade ale furtului ori talhriei,
care au fost percepute direct, in momentul svrsirii lor, ca si identificarea autorului, din rndul persoanelor
incluse n cercul de bnuiti si care au fost vzute la locul infractiunii, n momentul svrsirii sale, prin
prezentarea lor spre recunoastere, martorii pot fi intrebati asupra numrului si semnalmentelor infractorilor, a
timpului si a modului de operare, precum si asupra cantitlii si caracteristicilor bunurilor furate. Totodat, vor fi
adresate ntrebri referitoare la atitudinea victimei in momentul svrsirii faptei, dac aceasta s-a opus in mod
real ori a simulat, dac a striga dup ajutor, dac mai era impreun cu alte persoane etc .
e. Efectuarea de perchezitii.
Efectuarea perchezitiilor este o activitate procedural deosebit de util si necesar, ea oferind
posibilitatea descoperirii bunurilor furate, precum si a mijloace materiale de prob capabile s serveasc la
elucidarea cauzei.
In cazul infractiunilor flagrante, se procedeaz, de ndat, la efectuarea perchezitiei a domiciliul su, ori
al persoanelor la care a ascuns bunurile corporale a faptuitorulu inclusiv a locului n care a fost prins.
Perchezitia domiciliar poate avea drept scop si determinarea acelor bunuri apartinnd autorului faptei, care s
serveasc la acoperirea prejudiciului cauzat prin furt sau talhrie, bunuri sau valori ce vor fi indisponibilizate
prin instituirea unui sechestru asigurtor. Cu privire la descoperirea, prin perchezitie, a unor mijloace materiale
de prob, amintim, de pild, c, pe lng instrumentele folosite de autor, pot fi si alte obiecte purttoare de
urme, mai ales imbrcmintea pe care se gsesc urme sub forma de resturi materiale (pilitur de fier, rumegus,
cioburi de sticl s.a.), inclusiv urme biologice provenind de la victim (snge, fire de pr)
Pentru descoperirea bunurilor furate, pe lng efectuarea de perchezitii, este necesar ca organul de
cercetare penal s fac investigatii la magazinele de consignatie, in piete, in trguri etc.
f. Identificarea si prinderea fptuitorilor.
In acest scop, sunt folosite toate datele desprinse din cercetarea la fata locului, din ascultarea persoanei
vtmate, a martorilor, precum si din efectuate in cauz din expertizele criminalistice ori alte expertize
judiciare. Printre posibilitile de identificare, intalnite destul de frecvent in cazul furturilor se cuvin mentionate
si cele efectuate pe baza modului de operare. Astfel, utilizarea acestui gen de identificare a impus organizarea
unui sistem adecvat de evident, in care, printre altele sunt diverse moduri sau procedee specifice de a furturilor
o data ce adevrate, amprente" ale autorilor lor modului su de operare cu procedeele descoperit si prins
faptuitorul, pe baza comparrii inregistrate n cartoteca ,,m.o.s.", stabilite destul de exact si alte fapte, moment
de aceeasi persoan sau grup de persoane, care unele rmase pn in acel cu autori necunoscuti.
Alte activitati de urmarire penala:
a. Ascultarea suspectilor sau a inculpatilor.
Ascultarea suspectului (inculpatului) se va baza pe obtinerea de date in legtur cu maniera de
concepere si pregtire a modului faptei, in legtur cu procedeele aplicate in svrsirea faptei, modul in care s-
a folosit de bunurile si valorile furate, precum si In legtur cu persoanele care l-au ajutat sau care au furnizat
informatii despre obiectele sustrase si posibilitatile de ptrundere in locurile respective.
Interogarea atent, minutioasa a suspectilor sau inculpatilor prezint avantajul unei posibile descoperiri
in persoana celui interogat, a autorului altor fapte penale, de regul, in asemenea cazuri, fiind vorba tot de
infractiuni impotriva patrimoniului, dar si de infractiuni persoanei
b. Efectuarea prezentrilor pentru recunoastere si a reconstituirilor
Prezentarea pentru recunoastere de persoane si de obiecte se face atat in vederea identificrii
fptuitorului de ctre martorii oculari sau de ctre persoana vtmat (situatie ndeosebi in cadrul tlhriilor),
ct si a identificrii bunurilor si valorilor ce au constituit obiectul furtului.
Efectuarea de reconstituiri este, de asemenea, o activitate procedural de mare utilitate in
verificarea declaratiilor suspectilor sau inculpatilor, ca si ale martorilor ori ale persoanei vtmate. In ceea ce-i
priveste pe suspecti sau inculpati, reconstituirea are drept scop verificarea posibilitilor de svrsire a unei
aciuni n anumite conditii concrete.
 c. Dispunerea de expertize judiciare. Alturi de actele de urmrire penal, mentionate anterior,
un rol insemnat in stabilirea adevrului il au constatrile tehnico-stiintifice si expertizele criminalistice, n
special cele traseologice, fiind absolut necesare identificrii infractorilor si instrumentelor folosite n svarsirea
faptei, pe baza urmelor descoperite n cmpul infractiunii

149. Particulariti ale investigrii furtului din locuin i din buzunare

1. Furtul din locuinte

Se savarseste in cele mai diverse forme, principala preocupare a hotilor fiind aceea de a nu fi observati
sau surprinsi n momentul comiterii faptei. In acest scop, autorul proce la o anumit pregtire a furtului, n
sensul cunoasterii locului in care intenioneaz s opereze, a numrului de persoane care locuiesc si a
programului lor de activitate, a obiceiurilor casei. Dup ce studiaz terenul, infractorul verific dac este
cineva n cas, sunand la usa apartamentului si, dac nu-i rspunde nimeni, va ptrunde n locuint folosindu-se
de chei potrivite sau de instrumente de spargere. In practic, se ntlnesc cazuri n care, pentru a vedea dac este
cineva acas, infractorii recurg la spargerea unui geam cu piatra, iar dac nu e nimeni ptrund in locuinta vizat.
Alteori victima este urmrit de un complice, pentru a da alarma dac aceasta se rentoarce n cas.
In literatura de specialitate, furturile svrsite prin ptrunderea in locuinte, de regul, far violent, sunt
denumite conventional, furturi de bun ziua" intre care se numr "furtul prin descoperire" n care autorul sun
la usa si, nerspunzndu-i nimeni, ptrunde n locuin, furnd ce este la ndemn. Se practic, de asemenea,
furtul prin ,,fals calitate", de regul, a celor care, prin natura profesiei. Acest procedeu este ntlnit frecvent si
in cazul tlhriei, autorul ptrunznd in locuin sub o anume calitate, folosindu-se de legitimatii false, ori
profitnd de credulitatea unor persoane
Dintre modurile de operare relativ recente n care sunt folosit instrumentele de spargere amintim furtul
cu ,,pontoarca", instrument cu care se deschid broastele de tip yalle sau cel cu buldozerul", un instrument
asemntor unui cric cu care sunt fortate canalurile usilor in ipoteza unor tlhrii, odat intrat n locuint,
faptuitorul mobilizeaz victima, prin diverse mijloace, dup care procedeaz la svarsirea faptei, in afara de
lovire si legare, asistm astzi la folosirea si de spray-uri paralizante, iar in unele cazuri victimele sunt pur si
simplu torturate pentru a spune unde au bunurile
2. Furtul din buzunare.
Furtul din buzunare reprezint una dintre formele de furt ntlnite curent n practica judiciar, acesta
presupunnd, n general, o anumit "specializare a infractorilor. De regul, se opereaz n locuri aglomerate,
cum sunt, de exemplu, mijloacele de transport n comun, slile de spectacol, magazinele, stadioanele, piete,
grile etc.
Modul de operare este, de exemplu, urmtorul: infractorul isi alege victima dintre persoanele ce ii dau
impresia a avea bani sau valori asupra lor, dintre acestea fiind preferate persoanele neatente, obosite,
preocupate, ndeosebi femei, btrni, bolnavi. Victimele sunt urmrite pn n momentul favorabil operrii n
buzunanul n care presupune c se afl portofelul ori obiectul de valoare.
Pentu sustragerea portofelului, infractorii versati procedeaz fie la introducerea degetului arttor si a
celui mijlociu n buzunarul victimei, cu care apuc si ridic foarte usor obiectul, fi la tierea prtii de jos a
buzunarului cu o lam bine ascutit, portofelul alunecnd n mana faptuitorului. Mna cu care se opereaz este
acoperit cu o hain, pardesiu indoit uneori chiar cu un ziar pentru a camufla miscarea degetelor si ulterior,
pentru a ascunde obiectul furat.
Cnd se opereaza, in grup, portofelul este trecut rapid unui complice.
Sunt persoane, n special femei, care invit la furt sau tlhrie, prin cantitatea mare de a bijuterii pe care
le poart ostentativ sau mbrcminte scump.
 Asimilat furtului din buzunare este si furtul din sacose sau posete, modul de operare fiind acelasi, uneori
chiar mai simplu, din cauza lipsei de prevedere a multor femei care umbl cu posetele deschise, sau care le tin
pe umr, ori intr-o pozitie in care nu mai au controlul genii.
Furtul din buzunare se inscrie printre cele mai frecvente infractiuni flagrante, cercetarea acestora
raportandu-se la normele procedurale speciale (art. 293 NCPP), ca si la regulile metodologice propri
impunndu-se de urgent prinderea si perchezitionarea autorului, ascultarea persoanei vtmate, a martorilor
oculari etc. Aceleasi reguli se aplic si n ipoteza tlhriilor, constnd n smulgerea posetelor, servietelor,
sacoselor, al obiecte din mna victimei ca si a oricrui alt mod de svrsire a furtului sau tlhriei .

150. Particulariti ale cercetrii furtului din i de autoturisme, de bagaje, din hoteluri etc.

1. Furtul din si de autoturisme

Aceast categorie de furt face parte dintre infractiuni care cunosc o crestere relativ proportional cu
cresterea numrului de autovehicule. Scopul unor astfel de furturi poate fi sustragerea de bunuri aflate n
autoturism. Frecvent este vorba de radio-casetofoane, mbrcminte, roti de rezerv, truse de scule si orice alt
obiect de valoare lsat, n vederea valorificrii sale sub form de piese de schimb ori a intregii masini precum si
a folosirii sale pentru svrsirea altei infractiuni ori prsirii locului faptei.
Astzi, de mare cutare in rndul hotilor de masini, sunt si la noi, ca n toat lumea, masinile de lux,
furate pentru a fi revndute n alte zone sau pentru piese de schimb
Modul de operare este, ca si in celelalte cazuri de furt, destul de diferit, ins principalele probleme pe
care le are de rezolvat faptuitorul sunt ptrunderea n autoturism si pornirea acestuia. Desi cele mai numeroase
furturi se produc n timpul noptii, sunt destul de frecvente cazurile de operare n plin zi, indeosebi n parcrile
aglomerate, unde opereaz mai mult infractori, unii comitand furtul propriu-zis, iar altii urmrind victima,
pentru a preveni surprinderea autorului asupra faptului
Dac infractorii se rezum numai la furtul de obiecte aflate in autoturism se conving c victima nu se
reintoarce la masin, sau c nu pot fi observati de alte persoane, ei vor patnunde in masin folosind mai multe
procedee deschiderea usilor cu chei potrivite, sau prin fortarea incuietorilor (de exemplu, la usile pot fi deschise
prin lovituri aplicate in butonul incuietorii), utilizarea de lame, surubelnite sau srme de otel pe care le introduc
printre geam si garnitura de cauciuc, in functie de tipul de autoturism, prinzand butonul de deblocare a usii.
Pentru pornirea autoturismului contactul, prin punerea n legtur direct a firelor de contact. De
asemenea, se poate proceda la anihilarea sistemelor de alarmare obisnuite, desi infractorii evit, n general,
autoturismele ce dispun de astfel de dispozitive
Asistam, in prezent, la cresterea spectaculoas a acestui gen de fapt, hotii de masini specializndu-se,
organizndu-se n bande, chiar pe plan international, sistemele de alarmare sau de pomire nemaiavnd eficient
orict ar fi ele de sofisticate
Cercetarea furtului din si de autoturisme se poate finaliza cu succes, printr-o examinare atent si
perseverent a autoturismului n vederea descoperirii urmelor, a indiciilor care s conduc la faptuitor, sau care,
cel putin s permit stabilirea modului de operare.
Totodat, pot fi obtinute date prin investigatii efectuate la atelierele de reparatii, n locurile n care se
comercializeaz piese si aparatur de ocazie etc
2. Alte forme de furt.
a. Furtul de bagaje si de obiecte de mbrcminte, din gri, trenuri, aeroporturi etc ce poate fi comis
intr-un mod simplu, profitndu-se de neatentia victimei, dup cum se poate recurge la procedee mai
,,specializate", ca de exemplu, substituirea bunului cu un obiect asemntor, procedeu utilizat si in alte forme de
furt. In practic se intalnesc situatii dintre cele mai diverse, unele chiar hilare, de furt intre hoti.
 b. Furtul de la persoanele adormite sau n state de ebrietate, care sunt ntlnite n mijloacele de
transport in comun, in parcuri, n restaurante
c. Furtul svrsit de la garderobele slilor de spectacol, viznd deseori paltoane si haine de blan,
precum si furtul din stranduri sau de pe plaj, de unde sunt luate radiocasetofoane, bijuterii, bani
d. Furturi din hoteluri, mai ales in localitile sau statiunile turistice mari, svrsite n perioadele de
aglomeratie si cateodat cu complicitatea personalului de deservire. Multe dintre formele de furt amintite mai
sus capt un caracter violent, ce face fapta s ntruneasc trsturile unei tlhrii, urmnd s fie cercetat ca
atare.

151. Probleme principale care trebuie clarificate prin investigarea delapidrii

Problemele principale care se cer clarificate n cadrul investigrii delapidrii privesc, n esent,
determinarea obiectului material al infraciunii, stabilirea laturii obiective, identificarea fptuitorilor, stabilirea
vinoviei sale, precum si a scopului sau mobilului infractiunii .
Cadrul anchetei trebuie s se actioneze in directia asigurrii recuperrii prejudiciului cauzat, a bunurilor
sau valorilor sustrase, precum si a lurii de msuri viznd prevenirea svrsirii unor asemenea fapte.
1. Determinarea obiectului material al infractiunii. Pentru stabilirea obiectului material al
acestei infractiuni trebuie identificate att natura bunurilor, calitatea, cantitatea exact, valoarea prejudiciului,
ct si faptul c obiectul material al delapidrii s-a aflat n gestionarea sau administrarea unui functionar sau alt
salariat .
Avnd n vedere c gestionarea presupune primirea, pstrarea si predarea de diverse valori sau bunuri,
este necesar s se stabileasc c acestea au fost primite n mod efectiv, nu scriptic si c nu au iesit din gestiune,
de asemenea n mod efectiv.
In privinta administrrii, este necesar ca dispozitiile referitoare la miscarea bunurilor delapidate din patrimoniul
unittii, regiei autonome, societtii comerciale sau altui tip de agent economic, potrivit atributiilor de serviciu
ale faptuitorului.
2. Stabilirea elementelor componente ale laturii obiective.
In legtur cu aceast component complex ce intr in structura infractiunii de delapidare intereseaz,
in primul rand, modalittile in care s-a svrsit infraciunea. Astfel:
a. insusirea de bani, valori sau bunuri realizat prin diverse procedee, cum ar fi, de exemplu:
Sustragerile, acoperite cu acte falsificate ori realizate prin neoperarea reducerilor de preturi, prin
falsificarea listelor de inventariere sau distrugerea evidentelor, profitndu-se de svrsirea altor infractiuni,
ndeosebi furtul ori simularea acestora, practicarea unor preturi mrite dincolo de limitele legale.
Crearea de plusuri in gestiune, prin inselarea la msurtoare, cntrire sau numrtoare, prin
inregistrarea unor produse la pierderi, nenregistrarea ntregii cantiti de mrfuri primite ori inregistrarea la o
calitate inferioar, substituirea sau falsificarea mrfurilor sau de provenient dubioas s-a introducerea de
mrfuri
b. Folosirea unor bunuri in scop personal, prin scoaterea lor pentru un timp din patrimoniul unitii,
dup care sunt readuse, bineinteles cu valoarea sczut din cauza uzurii in caz contrar, fapta intrunind
elementele infractiunii de abuz n serviciu ani, valori sau bunuri, n vederea obtinerii de profituri ilicite,
c. Traficarea de pe credit n conditii interzise de lege, schimbarea unor bunuri imprumuturi, darea
de mrfuri de valoare mai mic pe altele cu valoare mai mare si stabileasc legtura de cauzalitate. Pentru
conturarea laturii obiective este important, de asemenea, s se sunt frecvente de cauzalitate dintre prejudiciul
efectiv si actiunea de delapidare, ntruct lipsurile in gestiune provocate de alte cauze obiective sau subiective,
neimputabile celui care gestioneaz sau administreaz.
 3. Identificarea autorului si a eventualilor participanti la svrsirea infractiunii.
Cu privire la faptuitor, fiind vorba de un subiect calificat, se va stabili dac calitatea de functionar sau
alt salariat si gestiona ori administra banii sau valorile delapidate. In legtur cu ceilalti participanti, ,pentru c
cel mai adesea responsabile de delapidare se fac mai multe persoane, trebuie vzut dac acestea pot fi
considerate alctuind un grup, in care fiecare persoana indeplineste un anumit rol, a se delimita contributia
fiecruia la prejudiciul provocat,.
4. cauzele si conditiilor care au favorizat svrsirea
De exemplu, cele intlnite in cazurile de nclcare a dispozitiilor legale referitoare la primirea, circulatia
si depozitarea bunurilor, la efectuarea necorespunztoare a controalelor si reviziilor.

152. Efectuarea unor acte de urmrire penal n cazul investigrii delapidrii

1. Primele msuri luate in cercetarea delapidrii

Pentru stabilirea complet a elementelor constitutive ale delapidrii este necesar ca organele judiciare
sesizate de svrsirea infractiunii s initieze in mod operativ o serie de msuri cu caracter preliminar. Aceasta
poate fi efectuat pe diverse ci, cum ar fi, de exemplu, sesizarea de ctre conducerea unit ilor n urma reviziil
contabile ori a controalelor efectuate de Garda Financiar, de organele de politie, se impune mai nti
verificarea atent a sesizrii dac este real si dac ea ntruneste conditiile infractiunii :
a. Cunoasterea situatiei exacte, reale a gestiunii- Se va proceda la inventarieri, revizii contabile,
ori la verificarea suplimentar a de organele de constatare. Totodat, se impune stabilirea unor eventuale falsuri
materiale sau intelectuale cu privire banii, sau valorile din gestiune, ce necesit deseori efectuarea de expertize
grafice, contabile, pentru stabilirea cuantumului sumei.
b. Stabilirea cauzelor lipsurilor sau plusurilor din gestiune. Stabilirea cauzelor real delapidri
este absolut necesar ntruct de ea depinde ncadrarea corect a faptei. Pentru determinarea cauzelor
sustragerilor, asa cum am mentionat anterior, organul de urmrire penal care efectueaz cercetarea n cauz va
trebui s-si formeze o imagine de ansamblu asupra activittii din unitatea in gestiunea creia s-au constatat
lipsurile sau plusurile, documentndu-se, de exemplu, asupra urmtoarelor aspecte mai importante:
- organizarea, caracterul si specificul activitlii desfasurate de ctre regia sau societatea comercial n
care s-a produs paguba
-Circulatia bunurilor, banilor sau valorilor, interesnd modul in care se face primirea sau receptionarea,
pstrarea, livrarea sau distribuirea, precum si felul in care s-a asigurat paza lor.
-Sistemul de tinere a evidentelor si daca acesta corespunde legii, ca si normele cu carecter intern
- modul de verificare scriptica si faptica a gestiunii
-salariatii care se ocupa de gestionarea si administrarea banilor sau bunurilor
Totodat, este foarte important s se obtin date ct mai amnuntit despre persoanele ce s-ar putea face
rspunztoare de existenta lipsurilor sau plusurilor, interesand, de pild modul n care isi indeplinesc sarcinile
de serviciu, eventualele legturi infractionale, pasiuni sau vicii.
c. Efectuarea de percheziti si ridicarea de obiecte si inscrisuri.
Aceste acte de urmrire penal se impun de la sine, ele servind la obtinerea de probe directe.
-Percheziiile, ca i ridicarea de obiecte sau nscrisuri trebuie efectuate cu maxim urgen pentru
descoperirea bunurilor, valorilor sau banilor sustrai, ca i a unor mijloace materiale de prob, ndeosebi a
nscrisurilor falsificate.n acest scop, organul de urmrire penal trebuie s stabileasc, nc din faza iniial a
investigaiilor, relaiile celui bnuit, mai ales n mprejurarea in care se constat c la svrirea infraciunii au
participat mai multe persoane. Percheziiile vor fi efectuate i la locul de munc al gestionarilor sau angajailor.
 -Ridicarea de nscrisuri sau de obiecte se impune, practic, n marea majoritate a cazurilor de delapidare,
nu numai pentru studiul modului in care au fost inute evidenele, s-a nregistrat micarea banilor, au fost
efectuate reviziile .a., ci i pentru prevenirea distrugerii inscrisurilor care au servit la comiterea infraciunilor.
Prin studierea acestor documente, este posibil s se stabileasc procedeele, metodele folosite de
infractor, inclusiv cuantumul prejudiciului. Totodat, se va avea n vedere i posibilitatea descoperirii unor
eventuale erori de inregistrare sau de calcul.

2. Efectuarea altor acte de urmrire penal

Ancheta penal destinat rezolvrii problemelor ce constituie obiect al probaiunii se va face pe baza
planului de urmrire penal ntocmit n cazul cercetat, astfel nct, fiecare versiune privitoare la existena
lipsurilor sau plusurilor s fie temeinic verificat, pn la stabilirea cauzei reale. Versiunile se vor referi att la
natura faptei (delapidare sau, eventual, neglijen in serviciu, furt), ct i la persoana fptuitorilor, la numrul i
calitatea lor, la perioada in care au delapidat, inclusiv la mijloacele ntrebuinate, iar in vederea stabiliri acestora
se va proceda la:
Audierea martorilor, a suspecilor sau a inculpailor.
Dispunerea de expertize judiciare, frecvent fiind ntlnite expertizele contabile,merceologice,
sau cu caracter economico-financiar.
Efectuarea de confruntri, de prezentri pentru recunoateri (de persoane sau obiecte) i de
reconstituiri.
Cercetarea Ia faa locului, mai ales n ipoteza n care s-a ncercat de ctre fptuitori simularea
unei spargeri ori acoperirea lipsurilor pe diverse ci, inclusiv profitndu-se de furturi reale ori de cauze fortuite.
a. Selectionarea martorilor se va face i dintre urmtoarele persoane:
Persoanele care au controlat, gestionat au administrat bunurile nainte de constatarea delapidrii,
precum i cele care au luat n primire gestiunea dup svrirea faptei.
Persoanele care au participat la manipularea, sub diverse forme, a banilor, bunurilor sau valorilor
din care s-a sustras
Persoanele din diverse compartimente ale societii sau regiei care au avut contact cu suspectul,
n cadrul atributiilor de serviciu.
Persoanele din anturajul suspectului sau inculpatului (vecini, prieteni) care ii cunosc .
b. Ascultarea suspecilor sau a inculpailor.
Interogarea suspecilor sau a inculpailor se efectueaz, aa cum sa artat, dup ce organul de urmrire
penal dispune de suficiente date privind activitatea infracional. Se recomand ca primii s fie ascultai cei
care se dovedesc mai sinceri sau aceia crora le revine o rspundere mai mic.
O atenie special va fi acordat determinrii legturilor infractionale, a cercului de persoane implicate
n comiterea sustragerilor din avutul public, a naturii relaiilor din ele.
c. Dispunerea constatrilor tehnico-tiinifice, a expertizelor judiciare.
Dispunerea expertizelor judiciare, inclusiv a reviziilor contabile, va fi fcut ct mai urgent, pentru a nu
se da timp fptuitorului s acopere prejudiciul, prin introducerea n gestiune, n timpul cercetrilor, a unor
bunuri cumprate ori mprumutate din alte gestiuni, sau prin depunerea sumelor de bani corespunztoare
prejudiciului.
Firete c, dintre expertizele criminalistica, expertizele destinate examinrii falsurilor n nscrisuri de
natur material sau intelectual, ocup un loc central.
d. Luarea msurilor asigurtorii.
Luarea msurilor asrguratorii imediat ce se constat existena lipsei dintr-o gestiune, imputabil unei
anumite persoane, se numr printre actele procedurale obligatorii, potrivit prevederilor art. 249 NCPP:
indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile are drept scop repararea pagubei produse
prin infractiune, ca i garantarea executrii pedepsei confiscrii averii. Aplicarea sechestrului are, totodat, rolul
de a mpiedica nstrinarea bunurilor produs al infraciunii, de aceea ea va trebui efectuat inc de la nceputul
cercetrilor, concomitent cu percheziia domiciliar.

153. Tipuri de sisteme bancare subterane ntlnite n criminalitatea financiar bancar

Acest gen de sisteme bancare subterane dateaz de foarte mult timp, probabil inainte de apariia
sistemelor bancare in accepiunea actual i se pare c i au originea n Orient.
Sistemul bancar subteran presupune, n esen, transferarea, fr urme, a mari sume de bani in diverse
zone prin ocolirea procedurilor bancare legale, mai ales in acele tri care nu dispun de reglementri privind
controlul valutar.
Motivele folosirii acestui sistem sunt diverse, de la trimiterea de mici sume de bani unor rude in rile
srace, la evaziunea fiscal i finanarea marii criminaliti: terorism politic sau religios, traficul de arme i de
droguri etc.
Denumirea sub care este cunoscut acest sistem variaz de la zon la zon : chop shop , hawalla , stash
house ,etc. Hawalla este un cuvnt n dialect urdu care nseamn referin, recomandare, iar hundi
nseamna ncredere n limba hindus.
ncrederea ntre parteneri este piatra de temelie a tranzaciilor subterane, fr de care intreaga structur
se prbuseste. Aceast ncredere este obinut prin orice modalitate, n primul rnd prin violen, care l
oblig pe partener s respecte regula jocului;
Sistemul hawalla. n prezent, acest sistem este cel mai rspndit i eficient. Bancherii hawalla
sunt, de regul, membrii unor vechi familii sau clanuri de traficani. Ei pot avea meserii onorabile, ceea ce le
permite intrarea n contact cu un numr mare de persoane i, firete, cu sume mari de bani n numerar, fr ca
aceasta s bat la ochi. Ei se bucur de o mare ncredere si respect din partea comunitii i dup o anumit
perioad de timp ajung s-i domine i pe clienii cu care intr n contact n mod repetat.
Sistemul de comunicaii nchis i neoficial existent permite noilor clieni s afle ntr-o manier relativ
uoar cine este bancherul hawalla local i nu sunt probleme in atragerea clienilor cu toate c bancherul nu-i
face o publicitate deschis. Bancherul hawalla joac, adesea, un rol-cheie n viaa comunitii. Astfel, el poate
aranja zilnic trimiterea unor sume de bani n ara de origine a unui emigrant pentru a-i susine familia srac. El
poate aranja trimiterea n alte ri a unor mari sume de bani din profiturile obinute n comunitatea sa, evitnd
astfel taxa pe venituri. ns el poate fi de acord, corupt sau forat s trimit mari sume de bani n alte ri pentru
finanarea criminalitii majore, cum ar fi traficul de droguri.
Acest veritabil sistem bancar internaional nu poate face, desigur, obiectul nici unui control sau
supravegheri exterioare. In multe cazuri, nici unul dintre membrii familiei nu cunoate toate legturile din
retea i, astfel, secretul este asigurat. Folosirea n scopuri criminale a sistemului hawalla este, din pcate, larg
rspndit i poate avea efecte serioase asupra creterii criminalitii, asupra stabilitii guvernelor i
economiilor naionale.
Crima, ca afacere, trebuie s fie finanat i acest lucru este valabil pentru orice tip criminal: drogurile
nainte de a fi transformate n profituri fabuloase, trebuie pltite; armamentul i muniia pentru terorism trebuie
finanate. Fondurile de finanare necesare pot s parvin nu numai de la bancherii hawalla, ci i de la filiale
respectabile ale sistemului bancar naional, utilizat cu bun-credin de cei mai muli dintre ceteni.
Un bancher hawalla detine in mod cert si conturi in filialele sistemul bancar conventional si, prin
acestea, poate pune la dispozitie clientilor sai toate serviciile oferite de acest sistem bancar.
 154. Principalele aspecte, obiect al probaiunii, care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor
de Munc
Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea unui accident de munc, probleme care
sunt comune i evenimentelor sau avariilor din industria minier i petro chimic, provocate de explozii sau
incendii, sunt, n esen, urmtoarele:
1.Stabilirea cauzelor accidentului.
Cauzele accidentului care, dei sunt de o mare diversitate, se clasific, de regul, n dou mari categorii:
cauze de natur tehnic i cauze de natur organizatoric. n ipoteza unor avarii, cum sunt cele provocate de
explozii sau incendii, cauzele pot fi i consecina unor aciuni intenionate, premeditate.
Cauzele de natur tehnic, mai frecvente fiind cele determinate de funcionarea defectuoas a
instalatiilor i utilajelor, uzura prematur a aparatelor, mainilor sau instalaiilor, calitatea necorespunztoare a
materialelor, defeciuni n aprovizionarea tehnic.
Cauzele de natur organizatoric, frecvente fiind lipsa lurii unor msuri corespunztoare de
securitate si sntate n munc, neglijente n procesul de productie, n exploatarea masinilor, utilajelor,
instalatiilor, superficialitate n respectarea normelor securitate a muncii sau indisciplina.
2.Determinarea mprejurrilor n care a avut loc accidentul.
Prezint interes pentru stabilirea elementelor pe baza crora s se fac o ncadrare juridic corect a
faptei. Pentru incadrarea evenimentului n categoria accidentelor de munc, trebuie stabilit dac acesta s-a
produs n timpul procesului de munc, si dac cel accidentat era n curs de ndeplinire a atributiilor sale de
serviciu.
3. Determinarea consecintelor accidentului. In investigarea acestor cauze, organul judiciar are
obligatia s stabileasc cu exactitate consecintele accidentului de munc, inclusiv pericolele aprute prin
neluarea sau nerespectarea normelor de securitate si sntate n munc sau a altor norme cu caracter tehnic si
existenta raportului de cauzalitate ntre actiunea ori inactiunea persoanelor responsabile si rezultatul produs.
Aceste aspecte sunt si ele deosebit de importante pentru ncadrarea juridic a faptei. De pild, dac accidentul s-
a soldat cu moartea unei persoane, ne vom afla n faa unui concurs ideal de infractiuni: infractiune contra
protectiei muncii si ucidere din culpa.
4.Stabilirea prevederilor legale care au fost nclcate. Normele legale de securitate si sntate n
munc care au fost nclcate ori alte norme prin care se stabilesc msuri tehnice sau organizatorice privind
procesul de productie, exploatarea, ntretinerea utilajelor instalatiilor si masinilor, conditiile de aprovizionare cu
materiale si combustibili, trebuie s fie cunoscute pentru o corect stabilire a rspunderii penale, civile sau
administrative.
5.Identificarea persoanelor care rspund de organizarea si conducerea procesului de productie. In
aceast categorie in att persoanele care au obligaia s ia msurile de securitate si sntate n munc, ct si cei
care trebuie s le respecte, n scopul stabilirii cu exactitate a formei de vinov ie (intentie sau culp) n functie
de care se va aplica sanctiunea penala si, fireste, va fi incadrata juridic fapta comis.
6.Initierea msurilor de prevenire a altor accidente. Msurile tehnice si organizatorice de prevenire a
altor accidente sau avarii in sectorul respectiv reprezint o problem deosebit de important, de a crei
rezolvare rspund, in egal msur, conductorul procesului de productie din compartimentul in care s-a produs
evenimentul si specialistii chemati in acest scop .

155. Cercetarea la faa locului a accidentelor de munc

 Este o activitate cu o important particular, de calitatea acesteia depinznd efectiv intreaga rezolvare a
cauzei . Se impune efectuarea cu maxim urgent de ctre echip, n componenta carora vor intra organele
competente s efectueze cercetarea.
1.Luarea primelor masuri.Este firesc ca primele masuri sa vizeze acordarea primului ajutor victimelor
accidentului de munca sau avariei , limitarea sau inlaturarea pericolelor iminente ,repunerea in functiune cat
mai urgent a a instalatiilor si utilajelor.
Cercetarea propriu-zisa a locului faptei urmeaza sa se desfasoare , in linii mari , potrivit regulilor tactice
criminalistice proprii acestei activitati , parcurgand aceleasi faze : statica si dinamica.

2.Obiectivele cercetarii propriu-zise la fata locului sunt urmatoarele :

-stabilirea pozitiei , starii initiale a instalatiilor , masinilor si utilajelor, interesand printre altele daca erau
sau nu in functiune inainte de accident
-cercetarea minutioasa a urmelor
-examinarea minutioasa a victimei( pozitie fata de masini , etc)
-verificarea si ridicarea documentelor(registre , jurnale) a inregistrarilor ,diagramelor , etc.
-clarificarea eventualelor imprejurari negative
-cunoasterea specificului si particularitatilor locului evenimentului (supraveghere , intretinere ,etc.)
-initierea primelor masuri tehnice si organizatorice de prevenire a altor evenimente ori extindere a celor
in curs de executare
-ascultarea martorilor oculari , a victimelor , etc.

3.Fixarea rezultatelor.
Se face prin mijloace cunoscute :-procesul verbal fiind principala modalitate .Acesta va fi insotit de
schite , revelari , de inregistrari audio-video ori de filmare. Aceste inregistrri pot fi facute nc din momentul
sosirii la fata locului salvarea, fiind surprinse imagini din momentul activittii de stingere a incendiilor, de
victimelor, de limitare sau nlturare a pericolelor.

156. Efectuarea altor acte de urmrire penal n cazul investigrii accidentelor de munc

Efectuarea altor acte de urmrire penal

Audierea martorilor.
Audierea martorilor, att a celor oculari, cat si a celor care au cunostinta despre particularittile locului
accidentului, are drept scop obtinerea de date despre starea si comportarea victimelor inaintea producerii
evenimentului, despre functionarea instalatiilor, precum si despre orice alte situatii speciale sesizate. Vor fi
adresate ntrebri si n legtur cu modul de asigurare ori respectare a msurilor de protectie a muncii, precum
si despre msurile tehnice viznd asigurarea securittii funcionrii masinilor, utilajelor s.a
Ascultarea suspectului sau inculpatului.
Ascultarea suspectilor, a celor responsabili de buna desfasurare a procesului de productie, de luarea
msurilor de securitate si sntate n munc, vizeaz clarificarea modului n care au fost initiate, respectate
aceste msuri, dac ele au fost bine cunoscute, dac s-a controlat in mod eficient si permanent respectarea lor.
Dispunerea de expertize judiciare.
Prin dispunerea de expertize judiciare se urmreste indeosebi clarificarea aspectelor de natur tehnic, a
circumstantelor de loc, de timp si de mod in care s-a produs accidentul ori avaria.
 Pe lng activitile de mai sus, frecvent sunt necesare ridicri de obiecte si de inscrisuri, perchezitii,
uneori confruntri.
Dac este posibil, se pot efectua si reconstituiri, mai ales dac este necesar verificarea declaratiilor
unor martori sau inculpati. Din punct de vedere tehnic se pot face si experimente de natur mecanic, fizico-
chimic,etc.

157. Particulariti metodologice privind investigarea accidentelor de munc din domeniul minier

Se caracterizeaz printr-un grad deosebit de complexitate si dificultate, ce implic o conlucrare activ

intre organele de urmrire penal si specialistii din diverse compartimente.
1. Principalalele cauze ale accidentelor de munc din domeniul minier.
Specificul investigrii penale a accidentelor de munc din domeniul minier este determinat nu numai de
specificul activittii din exploatrile miniere, ci si de cauzele acestor accidente, care se clasific in
a. Accidente de munc in legtur cu deschiderea, sparea si sustinerea lucrrilor produse prin
prbusiri, surpri sau cderi de roc.
b. Accidente de munc in legtur cu circulatia si transportul in subteran determinate de clcarea
sau de strivirea victimelor intre vagonete si peretii galeriilor.
c. Accidente de munc n legtur cu lucrrile cu materiale explozive, incendiile din subteran si
focurile de min.
Pentru aflarea adevrului, organul judiciar trebuie s colaboreze strns cu specialistii din domeniul
minier, de un mare ajutor fiind expertizele tehnice care, prin concluziilor lor permit stabilirea naturii juridice a
evenimentului, multe dintre accidentele de munc, dintre avariile miniere fiind consecinta existentei unor
factori naturali de pericol.
2.Cercetarea la fata locului.
Cercetarea la fata locului este esential pentru clarificarea cauzelor si imprejurrilor accidentului, n
condiiile grele din subteran, ea necesitnd mult atentie, calm, concentrare si perseverent. Un aspect
important ce difereniaz cercetarea la fata locului a accidentelor de munc din exploatrile miniere si de care
organul de urmrire penal trebuie s in seama este faptul c, la locul accidentului vor ptrunde mai nti
echipele de interventie pentru salvarea victimelor si nlturarea pericolelor de producere a altor accidente,
activitatea lor determinnd, prin forta lucrurilor, anumite modificri ale situatiei de fapt. In linii mari insa,
cercetarea se va ghida regulile generale locului de cercetat.
In faza de pregtire a se impune delimitarea exact a produceri locului accidentului, prin natura
exploatarilor miniere ,aceasta putand avea o intindere destul de mare.In acelasi timp, organul de urmrire
penal trebuie s obin operativ primele informatii despre eveniment, procednd la ascultarea imediat a
martorilor oculari, a conductorilor procesului de productie si, n msura posibilitilor, a victimelor.
In faza static a cercetrii se vor examina, stabili si fixa aspectul de ansamblu al locului
accidentului, starea si pozitia instalatiilor, a utilajelor si victimelor. Pentru aceasta vor fi msurate: distanta
dintre corpul victimei si diverse obiecte ca si distanta dintre utilajele si instalatiile antrenate in accident
(mijloace de transport, instalatii de aeraj ,dispozitive electromecanice etc.) .Totodata, vor efectuate fotografii,
nregistrri videomagnetice si schite.
In aceast faz se va stabili si punctul din care ncepe cercetarea dinamic.
In faza dinamic a cercetrii, care este preferabil s inceap din punctul n care se afl victima,
socotit centrul locului accidentului desi in accidentele de min este dificil s se impun o astfel de regul vor fi
examinate amnuntit corpul victimei, starea instalatiilor, a utilajelor, n vederea descoperirii urmelor, a
indiciilor cu privire la cauzele si conditiile n care s-a produs accidentul. Totodat, se efectueaz fotografii de
detaliu, ridicri de urme, de mijloace materiale de prob etc.

158. Particulariti metodologice privind investigarea accidentelor de munc sau avariilor din
domeniul petrochimic

Factorii majori care fac domeniul industriei petrochimice ca, de altfel, si cel al industriei chimice, mai
vulnerabil la incendii si explozii sunt urmtorii:
a) Materialele, substantele, inclusiv materiile prime ori derivate a acestora, sunt, in majoritatea lor,
inflamabile sau explozive;
b) Procesele fizico-chimice, procedeele tehnologice de prelucrare se desfsoar l temperaturi si presiuni
ridicate, cu o anumit vitez, parametri ce trebuie tinuti sub un strict control
c) in combinatele sau unittile petrochimice se afl, n permanent, depozitat, n curs de prelucrare sau
de miscare, o cantitate de produse cu un grad ridicat de inflamabilitate,
d) Unii salariati sau tehnicieni, antrenati direct in procesele de productie, trateaz cu superficialitate
obligatiile de respectare a regulilor de exploatare a instalatiilor, fiind de multe ori, mai ,,familiarizati" cu
pericolul.
1. Factori obiectivi de pericol : procesele specifice produselor petroliere si a derivatilor acestora si
propriettile fizico-chimice ale produselor petroliere.

Cauzele accidentelor de munc sau avariilor in industria petrochimic.

Luand in calcul si factorii de pericol amintiti mai sus , cauzele se impart in doua categorii: cauze tehnice
si cauze organizatorice.
1. Cauzele principale de natur tehnic se pot clasifica, la rndul lor, n cteva categorii, potrivit
urmtoarelor criterii :
- Cauze specifice proceselor de rafinare a tieiului si de prelucrare a produselor petroliere
- Cauze n legtur cu depozitarea produselor petroliere
- Cauze specifice ncrcrii sau descrcrii produselor petroliere
2. Cauzele de natur organizatoric sau tehnico-organizatorice,
Aceste cauze sunt organizri necorespunztoare a activittii la locurle de munc, fiind nclcate cerintele
de securitate mpotriva avariilor, exploziilor, incendiilor, a altor evenimente printre care si accidentele de
munc, in functie de criteriile de mai sus. cauzele pot fi clasificate astel
a) Cauze privind predarea si preluarea in mod necorespunzator schimbului
b) Cauze in legtur cu prezentarea sau primirea la lucru a personalului cu o capacitate de munca
redus, indeosebi din cauza de oboseala, a imbolnvirilor, alcoolice.
c) Cauze in legtur cu organizarea necorespunzatoare a procesului de productie
d) Cauze privind lipsa de supraveghere si control a locurilor de munc
Lor li pot adauga si alte cauze subiective, cum ar fi neglijenta personalului in efectuarea unor lucrri ori
executarea acestora fr acordul sau controlul responsabililor procesului de productie.
3. Cercetarea la fata locului.
Aceasta se va desfasura potrivit regulilor tactice generale cunoscute.In ipoteza unei avarii cu consecinte
deosebite, echipa de cercetare poate avea o component mai larg, conducerea ei fiind asigurat de persoane
numite special n acest scop de ctre organele centrale ale sau administratiei de stat.
a) In faza static a cercetrii, n multe cazuri este posibil, dac nu examinarea, cel putin fixarea
prin fotografiere si inregistrare videomagnetic a aspectului de ansamblu si chiar a unor detalii (prin folosirea
teleobiectivelor sau transfocatoare) aproape concomitent cu actiunile de stingere a incendiului, de limitare si
prevenire a altor pericole. Specialistii criminalisti vor efectua activitile tipice cercetrii n faza static,
prioritare fiind fotografiile judiciare, inregistrrile video, eventual conservarea unor urme sau mijloace
materiale de prob . Organele de urmrire penal vor acorda atentie obtinerii primelor date cu privire la
eveniment, eventualele victime martorii oculari, personalul de exploatare aflat la locul accidentului.
b) In faza dinamic a cercetrii locului faptei, se procedeaz la examinarea minutioas a locului
faptei, pentru descoperirea tuturor urmelor, a mijloacelor materiale de prob, fr a se porni cu idei
preconcepute referitoare la valoarea lor probatorie sau la semnificatia lor in ansamblul datelor
obtinute.Organele judiciare se vor ocupa si de studierea sau ridicarea documentelor privitoare la functionarea
instalaniilor, a altor inregistrri de tipul diagramelor sa., din care pot fi desprinse informatii asupra modului de
functionare a instalatiei.
4. Fixarea rezultatelor cercetrii se face prin proces-verbal, insotit de planse fotografice, de
regul de desene schit, de relevri.
5. Efectuarea altor acte de urmrire penal.
Efectuarea altor acte de urmrire penal este absolut necesar pentru elucidarea sub toate aspectele a
cauzelor accidentului, a imprejurrilor n care a avut loc si a stabilirii persoanelor responsabile de producerea
lui.
Totodat, vor trebui luate msuri de repunere urgent n functiune a instalatiilor avariate, de prevenire,
n conditii de deplin securitate, inclusiv de reparare a prejudiciului cauzat.
Toate aceste aspecte pot fi elucidate prin urmtoarele activitati de anchet:
Ascultarea martorilor
Ascultarea suspectilor sau a inculpatilor
Dispunerea expertizelor judiciare ( Expertizele tehnice , Expertizele criminalistice)

159. Particulariti metodologice privind investigarea accidentelor de munc din domeniul

construciilor

Fa de varietatea activitilor si, implicit, a lucrrilor efectuate, plecndu-se de la frecventa cu care se

produc, in literatura de specialitate, accidentele de munc din domeniul constructiilor au fost mprtite in
urmtoarele categorii :
accidente in legtur cu efectuarea lucrrilor de zidrie;
accidente in legtur cu nerespectarea regulilor de protectie a muncii privind exploatarea
macaralelor, a altor mecanisme si utilaje folosite in domeniul constructiilor
accidente in efectuarea lucrrilor de montaje si terasamente.
Cauzele accidentelor din domeniul constructiilor.
Cauzele acestor accidente sunt de natur organizatoric, tehnic sau legate de nerespectarea de ctre
personalul muncitor a regulilor de protectie a muncii.
- Cauzele organizatorice privesc pregtirea, coordonarea si controlul necorespunztor al procesului de
munc de ctre cei nsrcinati cu conducerea.La aceasta se adaug lipsa sau superficialitatea instructajului de
protectie a muncii.
-Cauzele tehnice se refer la folosirea unor materiale si utilaje cu caracteristici tehnice
necorespunztoare, depreciate sau uzate, precum si la efectuarea de lucrri, destinate inclusiv protectiei muncii,
fr respectarea normelor sau tehnologiei de constructie.
 -Accidentele de munc provocate din cauza nerespectrii de ctre angajati a regulilor de protectie a
muncii, n activitatea proprie, cum ar fi, de exemplu: folosirea sau manipularea necorespunztoare a
materialelor, uneltelor, masinilor, nentrebuinarea echipamentului individual de protectie
Cercetarea propriu-zis a accidentelor din constructii.
Prin cercetarea la fata locului se va ncerca stabilirea situatiei de fapt, a mprejurrilor accidentului,
descoperindu-se, fixndu-se si ridicndu-se urmele, alte mijloace materiale de prob. In acest scop, este necesar
ca organul de urmrire penal s studieze documentatia constructiei (proiectele de constructie si organizare a
santierului; certificatele privind calitatea lucrrilor si materialelor s.a.), actele de control si revizie a instalatiilor,
fisele de instructaj etc .
O atentie deosebit trebuie acordat consemnrii n procesul-verbal a rezultatelor cercetrii si fixrii lor
fotografice, unele detalii care pot scpa n timpul cercetrii la faa locului fiind sesizate la analiza ulterioar a
cazului. Totodat, vor trebui cunoscute regulile de protectie a muncii aplicabile in sectorul accidentului, pentru
a se putea stabili crei persoane i revine sarcina lurii msurilor de protectie si ce prevederi trebuia respectate
de ctre fiecare angajat in parte.

160. Particulariti metodologice privind investigarea accidentelor de trafic rutier

1. Notiuni generale
Gradul deosebit de periculozitate al accidentelor de circulatie este ilustrat de faptul ca in intreaga lume
din totalul deceselor si al ranilor cu caracter violent, involuntar, peste 30% apartin accidentelor din domeniul
transporturilor.
Circulatia pe drumurile publice, a vehiculelor, pietonilor si celolrlalte categorii de participanti la trafic
drepturile, obligatiile ce le revin, precum si atributiile unor autoritati ale administratiei publice, institutii de stat
sunt sunt supuse dispozitiilor prevzute in O.U.G. nr. 195/2002 si H.G. nr. 139/2006.

2. Cauzele accidentelor de circulatie.

Se apreciaz c accidentele sunt provocate de actiunea a trei categorii importante de factori, aflati
frecvent intr-o anumit interdependen: factorul uman, tehnic si rutier.

3. Imprejurri prin care trebuie stabilit cercetarea accidentelor de trafic

Cercetarea accidentelor de circulatie presupune stabilirea unor elemente sau clarificarea unor aspecte
care s serveasc la conturarea naturii juridice a evenimentului,
Cauzele si imprejurrile n care s-a produs accidentul.
Regulile de circulatie care au fost nclcate,
Consecintele produse de accident,
Pe lng evenimentele de mai sus, n functie de circumstantele n care s-a produs accidentul,
uneori este necesar s se clarifice dac evenimentul putea fi sau nu evitat, aspect cu rezonant n exercitarea
actiunii penale si in stabilirea rspunderii civile.

4. Particularitti privind cercetarea la fata locului a accidentelor de trafic rutier

Din cauza specificului ei, desi se supune regulilor generale tactice criminalistice si procesual penale, ii
sunt proprii si cateva particularitti care se regsesc, ntr-o form sau alta, n ntreaga metodologie a cercetrii
evenimentelor rutiere.
Cercetarea la fata locului a accidentelor de circulatie este orientat n dou directii importante
 a) Stabilirea mprejurrilor de loc, timp si mod n care s-a produs accidentul, mprejurri pe care le-am
amintit mai sus
b) Descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor formate cu ocazia producerii accidentului.
Pe baza datelor obtinute prin cercetarea la locul faptei, n care se include si ascultarea
persoanelor implicate n accident si a martorilor oculari, organul de cercetare penal are posibilitatea s
formuleze primele versiuni referitoare la natura evenimentului.
Primele msuri la locul accidentului sunt luate de organul de politie care se deplaseaz operativ la fata
locului. Sarcinile lucrtorului de politie sosit primul la locul evenimentului sunt urmtoarele :
-Acordarea primului ajutor victimelor, identificarea si trimiterea lor de urgent la spital
-Asigurarea pazei locului si luarea msurilor necesare de conservare a urmelor
-Raportarea evenimentului, iar in functie de graviatatea acestuia sa se decida daca se impune ca
cercetarea sa fie efectuata de o echipa specializata
-Identificarea celorlalte persoane implicate in accidentsi a martorilor oculari.
-Luarea msurilor de descongestionare , in masura posibilitatilor, a circulatiei, de inalturare a unor
pericole create de producerea accidentului.

5. Pregtirea cercetrii locului accidentului.

Cercetarea locului accidentului se face ctre o echip, n componenta creia vor intra, pe lng lucrtorii
serviciului circulatiei ,specialisti criminalisti si eventual medicul legist, dac accidentul a avut ca urmare
moartea unor persoane rmase la fata locului.
In situatii deosebite nu se exclude participarea a procurorului la efectuarea cercetrii.
Pregtirea cercetrii va consta in:
a verificarea si completarea msurilor luate initial de lucrtorul de politie sosit primul la locul
faptei, indeosebi de protejarea si urmelor.
Delimitarea exact a locului faptei, care nu se reduce numai la locul in care se afla victima sau
autovehiculul, acesta cuprinznd ntreaga portiune de drum si terenul nconjurtor al accidentului
obtinerea unor prime informatii cu privire la mprejurrile de producere a evenimentului
Stabilirea sarcinilor si a metodelor tehnico-stiintifice care vor fi aplicate pe parcursul cercetrii,
precum si a locului de unde incepe cercetarea.
6.Efectuarea cercetrii propriu-zise.
a) In faza static a cercetrii se procedeaz la examinarea si fixarea aspectului de ansamblu a
locului accidentului, la stabilirea pozitiei si a raportului de distant dintre vehicule, dintre victim si vehicul,
dintre acesta si umele descoperite.
Vor fi efectuate fotografii judiciare operative de orientare, schit, msurtori fotografice, msurtori
necesare ridicrii schitei locului accidentului, o atentie deosebit trebuind s fie acordat masurarii urmei de
franare.Un alt aspect asupra cruia trebuie s se concentreze o de urmrire penal este cel al surprinderii unor
eventuale mprejurri negative ale accidentului .
b) In faza dinamic,cea mai laborioas etap a cercetrii, se trece la examinarea amnuntit a
locului accidentului in vederea descoperirii, fixrii, ridicrii, si interpretrii urmelor accidentului, examinare ce
se efectueaz n functie de specificul fiecrei categorii de urme pe baza unor metode tehnico-stiintifice proprii,
la care ne-am referit in prima parte.
Astfel, ntr-un accident de circulatie se ntlnesc urme de mai multe categori
urme ale sistemului de rulare
urme ale unor prti din caroserie sau diverse subansambluri
urme sub form de resturi de obiecte si materiale
 urme biologice de natura uman indeosebi urme de sange, fire de pr, resturi de tesut
urme sub forma unor resturi de imbrcminte sau a altor obiecte
c) Prin examinarea si interpretarea urmelor descoperite la locul accidentului este posibil s se
stabileasca:
-tipului de vehicul
-stabilirea vitezei de circulatie,
-viteza vehiculului,
d) Fixarea rezultatelor cercetrii se face prin proces-verbal, fotografiere, schit, iar n situatiile
deosebite este preferabil s se recurg la nregistrarea pe band videomagnetic si eventual, la filmare.
Examinarea imbrcmintei si corpului victimei, a leziunilor pe care le prezint aceasta, trebuie facut de ctre
medicul legist potrivit regulilor aplicate in cazul oricrei violente.
5. Efectuarea altor acte de urmrire penal
a. Ascultarea martorilor.
b. Ascultarea persoanelor implicate n accident.
c. Dispunerea, efectuarea si valorificarea constatrilor tehnico-stiintifice si a expertizelor judiciare.
d.Efectuarea altor acte de urmrire penal.
Alte aspecte de urmrire penal, cum sunt, de exemplu, reconstituirea, perchezitia, confruntarea sunt
efectuate in functie de particularitile fiecrui caz, servind la stabilirea adevrului.

161. Metode de ambalare sau disimulare n vederea traficrii drogurilor sau substanelor stupefiante

In scopul traficrii drogurilor se apeleaz la metode diversificate de ascundere si transportare a

urmrindu-se sustragerea de la depistarea de ctre autoritile vamale sau judiciare.
Cele mai frecvente sunt urmtoarele
a. Fabricarea pe cale industrial a mijloacelor de ascundere a drogurilor, prin folosirea masinilor,
cutiilor si etichetelor unor linii tehnologice de la fabricile de conserve, folosind in cest scop complicitatea unor
persoane din astfel de intreprinderi. operatiunea const n inlocuirea produseis lor alimentare cu stupefiante.
b. Producerea pe cale artizanal a mijloacelor de ascundere, prin achizitionarea de masini si materiale de
baz cum sunt: capace, cutii goale, etichete (noi sau dezlipite de pe cutii pline) cu dimensiuni corespunztoare.
Mijloacele de ascundere fabricate artizanal trebuie s respecte caracteristicile celor fabricate industrial.
c. Inlocuirea produsului finit din cutiile de conserve, efectuat n mai multe modaliti
o Deschiderea normal a cutiei, eticheta fiind dezlipit, cutia desfcut, apoi golit de continut,
curtat si tiat transversal pe dedesubtul sulului care marcheaz sertisajul fabricii.
o Tierea transversal a cutiei si confecrionarea unui capac veritabil. Se poate astfel transporta orice
fel de drog, n stare solid sau lichid, fr s degajeze miros.
d.Imbibarea testurilor cu stupefiante pentru transportul cocainei. Metoda const in dizolvarea acesteia
n alcool pur. Se mbib apoi testura de bumbac de regul lenjerie cu acest care a fost prealabil filtrat. Dup
uscarea testurii, aceasta poate fi transportat fr a atrage atentia.
e.Folosirea sistemului postal, n special prin ascunderea n scrisori sau obiectele din colete,ascunderea
stupefiantelor in colete. Aceasta const n ascunderea lor n diverse obiecte trimise prin coletele postale.
f.Flosirea curierilor. Acestia practic uneori sistemul nghitirii drogurilor, ei absorband mici casete de
plastic, ct o mslin, ermetice si impermeabile, coninnd fiecare cteva grame de cocain. Recordul a fost
atins de un columbian, care a reusit s nghit 171 de ,,msline".

162. Metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri

 Pentru a preveni depistarea drogurilor datorit mirosului specific al unora dintre acestea, de ctre cinii
de urmrire specializati in asemenea operatii, traficantii recurg si din acest punct de vedere la metode diverse:
- impachetarea in cartoane speciale sau in canistre de tabl, n special a marijuanei, in care s-au introdus
pesti uscati cu miros neptor si bile contra moliilor.
-Introducerea in colete, alturi de droguri a unor esente de usturoi sau ceap al cror miros deruteaz
cinii de serviciu.
- Ambalarea n containere nchise ermetic, care nu permit nici o degajare de miros exceptand faptul n
care aceste cutii au fost manipulate de persoane murdare de drogul ambalat
Metode de evitare sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite pentru depistarea drogurilor. Pentru
evitarea dispozitivelor de depistare a drogurilor, se folosesc metode ingenioase, n funcie de complexitatea si
modernitatea msurilor de supraveghere de la punctele de trecere a frontierei.
Astfel: La punctele de trecere a frontierei, mai ales la cele aglomerate, se folosesc pentru depistarea
stupefiantelor si dispozitive cu raze X, pentru controlul bagajelor cltorilor staniol sau totusi, traficantii cu
experient sau cunostinte in domeniu, invelesc drogul n hrtie indigo, care opresc razele X .Pentru transportul
drogurilor sunt folosite si avioane,elicoptere, nave maritime. Pentru interceptarea acestora, autorii folosesc
tehnici ultrasofisticate: aparatur de control, avioane AWACS (cu avertizare timpurie) .

163. Modaliti de ascundere n trafic a stupefiantelor

Reprezinta o problema atat pentru autoritati cat si pentru contrabandisti.

a. Locuri de ascundere in mijloace de transport.
Stupefiantele pot fi ascunse in: autoturisme autobuze si autocamioane; trenuri de calatori si de marfa
Mijloacele de transport auto, in special autoturisme, constituie principalul mod, frecvent folosite
in contrabanda cu stupefiante, deoarece in ele se pot ascunde transporta pana la 100 kg de marfa. Amenajarea
ascunztorilor necesare contrabandei realizate in raport de constructia si tipul autovehiculelor, s-au descoperit
ascunztori inclusiv in plafon, tapiseria scaunelor, faruri. Locurile de ascundere enumerate sunt folosite si in
cazul autobuzelor si autocamioanelor cu singura deosebire c, in cazul acestora, pot exista numeroase alte
locuri, tinnd cont de gabaritul pe care il au .
Vagoanele de cale ferat reprezint, n contrabanda cu stupefiante, mijloace transport des folosite
de din cauza multiplelor posibiliti de ascundere. De pild, ascunderea se poate face in toalete, in
compartimente, pe culoare si chiar in instalatiile din exteriorul vagonului.
In avioane drogurile se pot transporta in bagajele pasagerilor si in numeroase alte locuri
Pe vapoare, locurile cele mai propice pentru ascunderea stupefiantelor sunt: trompa de vant,
cisternele goale de carburanti, dulapurile si rafturile cu registrele de navigatie etc.
b. Locurile de ascundere in obiecte de imbrcminte sau pe corp.
Traficantii transport personal drogurile disimulndu-le in diferite obiecte pe care le au asupra lor, sau in
imbrcminte, ca si in toate cavitile anatomice ale femeilor si brba ilor. Ele pot fi ascunse in gur, reverul
hainei, epoleti, interiorul cravatei, buzunare, cptuseala, catarame de la curea etc.
Femeile pot simula graviditatea, ascunznd stupefiante scul fixate pe abdomen. In obiecte de uz casnic
si personal.
Cel mai adesea se constat: confectionarea unor valize cu fund dublu.

164. Moduri de operare frecvente ale traficanilor de droguri

 1. Fabricarea drogurilor.
O mare varietate de narcotice (codeina, methadona stimulente (amfetaminele) depresive (diazepam),
sunt fabricate legal in scopuri medicale. Aceste droguri ns pot fi subiect al abuzului ilegal.
O alt categorie o reprezint stupefiantele a cror materie prim este dat de culturile clandestine de
mac opiaceu, canabis, planta de coca, ciuperci halucinogene etc. Culturile clandestine sporesc adesea n
detrimentul culturilor alimentare. Traficantii de Acest gen de activitate ilegal il face pe fermier complet
dependent de banii proveniti de la droguri.
Ca si culturile, fabricarea stupefiantelor se face n mod clandestin, in laboratoare special amenajate in
subsoluri, buctrii nefolosite sau depozite de unelte dar si n cldiri special construite in locuri izolate.
Echipamentul tehnic este improvizat, foarte ieftin, fiind cumprat din magazine fr a trezi suspiciuni. Practica
a dovedit c traficantii nu folosesc prea des aceeasi incapere pentru producerea de stupefiante, ci schimb
frecvent laboratorul, pentru a nu fi identificati de politie .Existenta laboratorului este tradata de mirosul de
aceton, amoniac sau alte.
2. Transportul drogurilor
Se face pe rute aeriene, rutiere si maritime de transport. Mijloacele de transport sunt diferite, ncepnd
cu omul si terminnd cu avionul si elicopterul.
In zona est europeana, inclusiv in Romania, drogurile se transporta in autoturisme particulare , aparent
inocente care nu apar pe listele organelor de politie.
3. Distribuirea drogurilor.
Piata neagr sau piata secret unde sunt desfcute stupefiantele este diferit. In unele locuri aceast pia
nu este ins chiar att de secreta.De exemplu, n Asia de Sud-Est opiul se vinde in mod deschis. Productorii de
opiu l ambaleaz in sculete de pnz si ii dau forma unei turte. Pe marfa ambalat se aplic si o marc de
recunoastere.
Aceast marc poate consta ntr-un desen reprezentnd un pun, fluturi, carti de joc etc.
In ceea ce ii priveste pe narcomani, pentru procurarea drogurilor, acestia folosesc metode, mijloace
diferite, de la cele pasnice, la cele extrem de violente. La nceput, au certitudinea c vor putea oricnd renunta
la ele si deci ar putea ncerca s fac uz de acestea pentru a le simti efectele .Se insal, deoarece stupefiantele
pun stpnire pe ntregul sistem nervos central, pe care-l afecteaz, astfel c vointa individului de a se abtine de
la consumul de stupefiante este anulata.

165. Modaliti de depistare a traficanilor de stupefiante

Pentru depistarea traficantilor si a drogurilor, organele de politie specializate apeleaz la mijloace

diverse care depind de complexitatea de modul de organizare si de specificul organelor cu atributii in acest
domeniu, de capacitatea si competenta profesional a acestora si de experienta pe care o au .
1.Metode tactice.
Pentru depistarea traficului de stupefiante se efectueaz:
supravegheri si verificri, verificri de registre, corespondente si evidente financiar contabile, inclusiv
cele pe suport informatic, care ar putea avea legtur direct sau indirect cu bunurile importate, exportate sau
tranzitate pe teritoriul national.
supravegherea si verificarea operativ a cldirilor, depozitelor, terenurilor, unde ar putea s se gseasc
stupefiante sau precursori (substante utilizate frecvent n fabricarea drogurilor),
prelevarea de probe in vederea identificrii si expertizrii bunurilor ce au facut obiectul operatiunilor
vamale
 chiar simplele discutii cu cei care trec frontiera, purtate cu abilitate, pot oferi indici asupra unui posibil
trafic
pentru depistarea traficantilor se apeleaz si la ceea ce este denumit urmarirea zborurilor sensibile
adica a acelora despre care se detin informatii c sunt folosite pentru transportul unor produse si substante
stupefiante, ascunse in diferite locuri de pe aeronave( in aceast situatie, controlul se va efectua atat asupra
cltorilor, personalului navigant si a bagajelor acestora) si asupra aeronavei, verificndu-se cu atentie toate
locurile posibile de ascundere a stupefiantelor, folosindu-se specialisti (mecanici) care cunosc caracteristicile
tehnice de constructie ale aeronavei.
o metod specific folosit de politie pentru depistarea traficantilor o constituie "livrarea controlat",
cnd drogurile sunt lsate intentionat s treac prin filtrele organelor de control pentru ca, prin urmrirea
persoanelor care le transport, s se ajung n final la marii traficanti sau la alte persoane implicate, la retelele si
filierele organizate de acestia, mijloacele si metodele folosite etc.
2.Metode tehnico-stiintifice de depistare.
Drogurile si implicit traficantii sunt descoperiti cu ajutorul cinelui detector de droguri (special dresat
pentru depistarea acestora ). Asezat in fata valizelor, el le zgrie cu labele pe cele care contin droguri.
Sunt folosite dispozitive cu raze X mai ales pentru controlul a locurilor greu accesibile, ca si aparatura
de examinare neutronic.
Pentru interceptarea transporturilor clandestine, autoritatile folosesc tehnic ultrasofisticat, cum ar fi
nave rapide, aparatur de control (radare), avioane AWACS (radar foarte mare de scanare) si sateliti.
3.Identificarea toxicomanilor.
Pentru identificarea toxicomanilor pn la efectuarea unei investigatii medico-legale, trebuie stiute
urmtoarele:
cand se apropie momentul injectrii sau ingerrii, deci nevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca
lacrimari, curgeri nazale, dureri, mancarimi, cascaturi, transpiratii, frisoane, dilatarea pupilelor, irascibilitate,
agitatie, nervozitate;
sub influenta stupefiantelor sunt somnolenti, apatici, putin comunicativi, privesc in gol si se izoleaz
pentru a "gusta plcerea" stupefiantului
diversele obiecte aflate in preajma drogatului, asupra sa sau mirosurile specifice i pot trda
urmele lasate de instrumentele de administarare pe membrele superioare sau inferioare sunt indicii c
este vorba de toxicomani, ceea ce presupune examinarea medical.
De asemenea, identificarea toxicomanilor este posibil si pe baza registrelor aflate la proprietarii de
farmacii si angajatii acestora, a retetelor cu timbru sec onorate de policlinici, spitale si farmacii in care, pentru
aceeasi persoan, sunt trecute, la intervale de timp scurte, diagnostice diferite.

166. Investigaia penal n domeniul criminalitii organizate: organizarea, pregtirea i

realizarea flagrantului

Cercetarea infractiunilor din domeniul criminalitatii organizate presupune cunoasterea aprofundat a

fenomenului prin culegerea, stocarea si prelucrarea, in bazele de date, a unor informatii complete privind
infractorii, antecedentele penale, structura organizatiilor criminale, modurile de operare, tranzactiile suspecte
etc.
1.Organizarea flagrantului
Flagrantul reprezint unul dintre cele mai complete i eficiente mijloace de evidentiere a elementelor de
fapt, de constatare n timp util i in mod complet a faptelor ilicite i a autorilor acestora. Astfel cum este definit
de art. 293 NCPP, ne aflm n prezena acelei fapte penale, descoperite in momentul comiterii ori imedit dup
svrire, iar constatarea acesteia este concretizat n prinderea fptuitorului in momentul i n locul comiterii
faptei ori ct mai aproape de momentul svririi.
Acest element este, deseori,esenial in cercetarea faptelor tipice criminalitii organizate.
NCPP prevede in mod expres obligaia persoanei care l-a reinut pe fptuitor de a preda de ndat
organelor de politie toate corpurile delicte, obiectele i inscrisurile ridicate.
Firete, este considerat flagrant i infraciunea al crei fptuitor, imediat dup svrire, este urmrit
de organele de ordine public i de siguran naional, de persoana vtmat, de martorii oculari sau de
strigtul public ori prezint urme care justitic suspiciunea rezonabila c ar fi svrit infraciunea sau este
surprins aproape de locul comiterii infraciunii cu instrumente sau orice alte obiecte de natur a-l presupune
participant la infraciune.
2.Pregatirea actiunilor de organizare a flagrantului
n primul rnd, trebuie analizate i verificate datele care motiveaz aciunea, respectiv informaiile
obinute de la informatori, mai ales de la cei sub acoperire, sau cele aduse la cunotina organelor de urmrire
penal prin sesizarile, plngerile sau denunurile diferitelor persoane.
Organizarea flagrantului, dup verificarea i completarea datelor, este in sarcina procurorului si a
poliitilor din compartimentele specializate.
Planificarea aciunii are urmtoarele repere obligatorii:
Stabilirea locului, zonei i mediului unde se va desfura aciunea, recunoaterea zonei si fixarea
activitilor ce se vor desfura n teren, a spaiului nchis sau deschis al aciunii.
Efectuarea unor investigaii complexe n vederea identificrii persoanelor implicate, a legturilor lor
infractionale, a modalitilor de operare i a mijloacelor folosite.
Coroborarea tuturor datelor i stabilirea modalitilor concrete de aciune
O dat stabilite aceste obiective, se va elabora planul aciunii, care va cuprinde n amnunt atribuiunile
exacte ale forelor participante, se va efectua instructajul acestor persoane n aa fel nct fiecare s cunoasc ce
activiti va executa, n ordinea cronologic a momentelor principale ale aciunii. Atragem atenia asupra
discreiei organizrii flagrantului, caracterul su secret fiind esenial pentru reuita aciunii, mai ales c ne aflm
n fata faptelor comise de indivizi calificai i bine informai.
3.Patrunderea in zona de actiune
Efectivele participante vor intra n zona de aciune pe trasee diferite, ocupndu-se locurile i poziiile
dinainte stabilite. Se vor lua masuri de blocare a cailor de acces pt persoanele suspecte sau autovehicule, pe
toata durata desfasurarii flagrantului.
Pe intreaga durata se va urmari indeplinirea SIMULTANA a trei cerinte:
Asigurarea securitatii personalului participant si a cetatenilor aflati in zona
Luarea masurilor de protejare pentru persoanele care lucreaza sub acoperire, a celor infiltrate in cauza
si a informatorilor
Protejarea si asigurarea tuturor materialelor folosite pentru identificarea infractorilor
4.Realizarea flagrantului propriu-zis
n funcie de fazele comiterii actului infracional, de regul, exist trei posibiliti de aciune a echipei
de intervenie pentru realizarea flagrantului:
a.Intervenia nainte de consumarea actului infracional, prevenindu-se astfel posibilitatea
comiterii unei infraciuni cu un grad ridicat de pericol social.
b.Intervenia n timpul comiterii faptei. n momentul n care faptele se afl in curs de
desfurare, intervenia implic riscuri multiple, rnirea agenilor care au intervenit, luarea de ostatici de ctre
infractor, pentru a-i asigura scparea,recurgerea la gesturi sinucigase.
 c.Intervenia dup consumarea actului infracional. Este considerat cel mai prielnic moment de
aciune, ntruct infractorul se afl ntr-un moment de relaxare dup svrirea actului infracional, intervenia
forelor participante dispunnd astfel de avantajul factorului surpriz. Ins i n acest momente sunt posibile
reacii ale faptuitorilor, de genul celor menionate anterior.

167. Efectuarea urmririi penale n investigarea traficului de stupefiante

Efectuarea urmririi penale propriu-zise.

n anchetarea traficului de stupefiante, printre primele acte de urmrire penal efectuate se afl
percheziia, alta dect cea realizat n cazul flagrantului.
n asemenea situaii, percheziia trebuie efectuat cu operativitate, realizndu-se elementul surpriz, fr
ns a se neglija problemele de detaliu. Momentul efectuarii perchezitiilor trebuie ales cu mult grij, acestea
efectuandu-se, de regul, atunci cnd cercetrile ajung n stadiul n care exist convingerea c se vor putea
obtine maximum de probe.
La efectuarea percheziiei, n mijloacele de transport se impune folosirea unor specialiti (mecanici,
tinichigii auto), n vederea descoperirii ascunztorilor amenajate meteugit.
n cazul percheziiilor efectuate la domiciliile unor toxicomani aflai sub influena consumului de
stupefiante trebuie apelat la concursul medicilor pentru a acorda asistena de specialitate i, la nevoie, a dispune
internarea.
De un ajutor preios n descoperirea obiectelor ascunse sunt mijloacele tehnice aliate in trusa
criminalistica.
Substanele sau produsele ridicate, ambalate in mod corespunztor i cu etichet pe ambalaj, trebuie
duse cu operativitate la laboratoarele de specialitate pentru analizare in vederea stabilirii dac sunt sau conin
stupefiante.
Alturi de procesul-verbal,ca mijloace tehnice auxiliare de fixare a rezultatelor percheziiei se mai
folosesc fotografierea i nregistrarea pe band videomagnetic.
Din cauza faptului c toxicomanii folosesc stupefiante sub diferite forme, recoltarea, ambalarea i
expedierea se va face n funcie de starea acestora, de ctre medic sau un specialist al politiei.
Examinarea inscrisurilor
Cu ocazia efecturii percheziici, pot fi ridicate i anumite nscrisuri care au legtur cu fapta cercetat.
O problem care trebuie clarificat n acest caz este determinarea exact a criteriilor dup care se stabilete
legtura cu fapta, astfel nct s nu fie ntrziate cercetrile.
Dispunerea de constatri tehnico-tiintifice i expertize
Sunt absolut necesare in cauzele penale referitoare la traficul de stupefiante, ele constituind principalele
modaliti tiinifice de dovedire existenei stupefiantului.
Unele substante stupefiante, dup ptrunderea n organism, sufer o serie de transformri (prin
metabolizare) din care pot rezulta compui netoxici. Evidenierea acestora n produsele biologice poate
constitui o dovad a existenei initiale n organism a stupefiantului de la care provin.
Sarcina identificrii stupefiantelor este de competena specialitilor i a laboratoarelor de profil, unde se
vor trimite pentru analiz substantele bnuite a face parte din aceast categorie.
n cazuri urgente, lucrtorii vamali sau organele de politie care intr n posesia unor substane suspecte a
fi stupefiante sau a conine asemenea substante, pot proceda la o prim identificare, utiliznd n acest scop trusa
de reactivi, ce d rezultate bune, dac este folosit corect.
ntrebrile la care trebuie s rspund specialistul sau expertul trebuie formulate clar si precis. Primele
ntrebri la care trebuie s se rspund exact sunt urmtoarele:
 -substanta este sau conine stupefiante?
-n caz afirmativ, despre ce anume este vorba?
Avnd n vedere c prin expertizele toxicologice se identific stupefiantelor, este necesar s fie trimise
pentru asemenea analize i unele obiecte suspecte ca: seringi, fiole, pahare, pipe, resturi de igri etc., pentru
descoperirea eventualelor urme ale acestor substane
Metode de identificare a drogurilor
De cele mai multe ori se efectueaz o serie de teste de culoare care produc o coloratur caracteristic
pentru multe droguri ilicite comune.
Urmtoarea faz const n identificarea dogului. n multe situaii specialitii folosesc teste specifice,
precum spectrofotometria n infrarosu i spectrometria de mas, pentru a identifica un drog prin excluderea
tuturor celorlalte.
Testele de rutin folosite de specialiti n identificarea drogurilor sunt: testele deculoare, testele
microcristaline, cromatografia, spectrofotometria i Spectrometria de mas.
Ascultarea persoanelor implicate in traficul de droguri
Din perspectiva tactic criminalistica ascultarea se va face n funcie de situaia concret a fiecarei
persoane implicate.
n sensul legii penale, toxicomanii nu sunt considerai infractori, dar trebuie ascultai pentru a se obine
date cu privire la statutul de traficani, sursele de aprovizionare cu stupefiante, existena altor consumatciri
cunoscui de ei, locurile de comercializare sau de consumare, preul de vnzare al dozelor precum i orice alte
date ce pot fi exploatate in activitatea de umrrire penal.
Orice persoan implicat n tralicul de stupefiante trebuie ascultat pomindu-se de la imprejurarea
concret n care a fost prins, pentru a se stabili: din ce loc i de la cine i-a procurat stupefiantele; metodele i
mijloacele folosite pentru procurarea Stupeftantelor; unde, cnd, cum i cui urma s le predea; preul pltit i
suma ce urma s o incaseze pentru stupefiante sau serviciile fcute.

168. Constatarea infraciunii flagrante n cazul faptelor de corupie

Organele judiciare trebuie s procedeze cu mult rigoare la pregtirea flagrantului, apelnd la

modalitile procesual penale, tehnico-tactice criminalistice.
Constatarea infraciunilor flagrante reprezint, practic, cea mai sigur modalitate de probare a faptelor
de coruptie .
1. Pregatirile in vederea constatarii infractiunii flagrante
a. Organizarea flagrantului
b. Elemente de referinta in pregatirea flagrantului
c. Alctuirea echipei de prindere in flagrant
d. Pregtirea de capcane criminalistice i folosirea altor mijloace tehnice crininalistlce.
Capcane criminalistice.
Se recurge frecvent la capcane cu substante fluorescente, scriindu-se cuvntul MITA cu un creion
fluorescent, pe bancnotele sau pe alte valori.Totodat, n procesul-verbal de pregtire a actiunii, vor a
nregistrare i seriile acesta bancnote.
Mijloace tehnice de nregistraresau supraveghere.
Organele judiciare pot utiliza mijloace tehnice de nregistrare video si audio.

2. Realizarea propriu-zis a aciunii de constatare a infraciunii flagrante

Desfurarea propriu-zis a aciunii de surprindere in flagrant va parcurge urmtoarele etape:
 a.Supravegherea locului in care va fi surprins fptuitorul.
Fiecare membru al echipei va supraveghea zonele sau spaiile, persoanele care i-au fost incredintate. Ei
vor comunica n permanen cu conductorul echipei, informndu-l prompt asupra celor ntmplate, asupra
unor elemente noi, neanticipate, care pot afecta desfurarea flagrantului
n cazul prezenei denuntorului, acesta este instruit s fac anumite gesturi prin care s transmit
echipei mesaje. Cele mai indicate sunt nregistrrile video i audio care pot fi valorificate ulterior n
administrarea probatoriului.
b.Realizarea efectiv a flagrantului.
n funcie de complexitatea aciunii, echipa va alege momentul interveniei, asigurndu-se de efectul
elementului surpriz asupra infractorului, element tactic semnificativ pentru destrmarea sistemului de aprare
a acestuia.
Regulile tactice criminalistice care trebuie urmate in aceste momente sunt urmtoarele:
Intrarea cu rapiditate n spatiul infracional, n aa fel nct fptuitorul s nu poat s fug. Dac
spaiu este deschis, se vor bloca toate directiile, iar dac spaiul este inchis se vor bloca toate cile de acces
Membrii echipei, prestabilii, vor avea grij ca fptuitorul si nu distrug obiecte sau bani aflai la
vedere sau asupra sa, s nu ncerce s se sinucid.
Conductorul echipei, ceilali membrii trebuie s-i decline identitatea, prezentnd legitimatia,
astfel inct toate persoanele prezente s aud. Totodat, se atrage atenia c orice atingere adus reprezentanilor
organelor judiciare de fa, constituie infractiunea de ultraj.
Identificarea functionarului, subiect activ al infaciunii pe baza documentelor de identitate pe
care le are asupra sa. Vor fi reinute toate datele din documentul de identitate.
Efectuarea perchezitiei corporale a autorului. Inaintea percheziiei se recomand fptuitorului s
declare ce valori sau bunuri deine i de unde provin. Apoi se solicita faptuitorului sa scoata din buzunar
obiectele si valoriele si sa dea explicatii cu privire la acestea.
Percheziia ntregului spaiu n care a fost surprinsa faptuitorul. Se vor cuta bunuri care vor
putea fi folosite ca mijloc de prob. n cazul in care s-au gst bani sau bunuri marcate criminalistic, autorul va fi
ntrebat dac a pus mna pe acestea si n ce context.
ntiinarea autorului cu privire la dreptul de a fi asistat de un aprtor.