7. Infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia.

Refuzul mamei de a-şi da acordul

privind măsura plasamentului. Lipsa finalităţii planului individual de protecţie. Fără a
antama fondul cauzei, finalitatea planului individual de protecţie, respectiv reintegrarea în familie,
nu a fost atins, însă, din actele şi referatele întocmite în speţă, care, de fapt, sunt relatări – declaraţii
scrise extrajudiciare ale diverselor persoane prezente în centrul maternal, nu rezultă în concret că
D.G.A.S.P.C. a demarat în concret toate măsurile necesare şi utile pentru ca mama să-şi dezvolte
abilităţile parentale şi deprinderile necesare pentru o voinţă independentă alături de copilul său.
Prin cererea înregistrată la data de 19.09.2012 petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună instituirea
plasamentului pentru copilul G.A.D.C. născut la data 19.04.2012, fiul numitei G.A., domiciliată
în strada Mihail Kogălniceanu, judeţul Dolj, la asistentul maternal profesionist U.G. 148 Drepturile
şi obligaţiile părinteşti să fie exercitate, respectiv îndeplinite de asistentul maternal profesionist
U.G. În motivarea acţiunii s-a arătat că în fapt, minorul G.A.D.C. provine dintr-o relaţie
întâmplătoare a mamei cu paternitate nerecunoscută. Copilul a intrat în atenţia DGASPC - Centrul
de Monitorizare şi Sprijin a Femeii Gravide Predispuse să-şi Abandoneze Copilul, în data de
14.12.2011 ca urmare a sesizării nr.153/14.12.2011 primită din partea Primăriei, prin care
DGASPC a fost informată că numita G.A. este însărcinată, existând riscul abandonului copilului.
De asemenea, conform Referatului nr. 283/31.03.2012 a existat suspiciunea că mama doreşte să
dea copilul spre adopţie unei anumite familii care trăieşte în concubinaj, numiţii S.P.C. şi I.C.I.,
care îşi doresc copilul, fără a parcurge paşii spre adopţie conform Legii 273/2004 republicată în
aprilie 2012. Autorităţile locale au solicitat sprijin, întrucât mama are antecedente cu un alt copil
G.A.G., născută la data de 07.02.2008, pe care numita G.A. a încredinţat-o fără forme legale unei
familii din localitatea Sadova, Dolj, imediat după naşterea fetiţei. La vârsta de 5 luni fetiţa a
necesitat internare într-un spital din Craiova, astfel că asistentul social din spital a constatat
neconcordanţa de nume a fetiţei cu presupusa mamă şi a sesizat DGASPC. În urma verificărilor,
s-a concluzionat faptul că mama a dorit să-şi dea fetiţa spre adopţie, iar familia din localitatea
Sadova a declarat că a luat copilul direct de la mama sa imediat după naştere. La externarea din
spital pentru copilul G.A.G., s-a instituit o măsură de protecţie specială, ulterior i-a fost deschisă
procedura adopţiei interne, mama şi-a dat acordul pentru adopţie astfel că fetiţa a fost adoptată
legal de către o altă familie care a fost potrivită pentru creşterea şi educarea copilului. Mama
gravidă mai are în grijă copilul în cauză G.A.G., iar în urma consilierii sociopsihologice, a acceptat
admiterea ei în Centrul Maternal din cadrul DGASPC. Conform declaraţiei mamei nr.
179/30.03.2012, aceasta a fost de acord cu admiterea în centru împreună cu fetiţa G.A.G. în vârstă
de 7 ani, până va naşte, deoarece situaţia materială şi locativă de acasă este precară iar condiţiile
nu sunt satisfăcătoare pentru creşterea şi în grijirea unui nou născut şi a fetiţei aflate în grijă.
Singura sursă de venit este pensia bunicii materne în cuantum de 350 RON. Casa în care locuiesc
este alcătuită din două camere, iar condiţiile de locuit sunt insalubre. Mama gravidă împreună cu
copilul G.A.G., a fost admisă în Centrul Maternal „Sfânta Ecaterina,, prin dispoziţia Directorului
General al DGASPC j, nr. 897/30.03.2012. Conform referatului nr. 433/23.04.2012, mama G.A.
în data de 19.04.2012 a dat naştere unui copil de sex masculin, cu paternitate nerecunoscută, având
numele G.A.D.C.. Familia G. nu a fost vizitată în Centrul Maternal de nici un membru la familiei
lărgite, însă a fost vizitată de către numiţii S.P.C. şi I.C.I., care doresc să „adopte,, copilul direct
de la mamă. Conform raportului de implementare Pis nr. 989/01.08.2012, mama a fost inclusă în
programele de consiliere specifice centrului, încurajată şi sprijinită să se implice în creşterea şi
îngrijirea celor doi copii ai săi, precum şi în activităţile de autogospodărire însă aceasta nu doreşte
să coopereze şi nu îşi îndeplineşte atribuţiile de mamă. În perioada cât mama a fost găzduită
împreună cu copii în centru a dat dovadă de iresponsabilitate în ceea ce priveşte copiii, prin
abuzurile fizice şi psihice pe care i-a supus de nenumărate ori. De asemenea mama a încercat să
părăsească Centrul Maternal, fără să anunţe responsabilii din Centru, punând în pericol sănătatea
micuţilor, aceasta nu are un adăpost unde să locuiască şi să îngrijească cei doi copii. 149 Conform
referatelor ataşate la dosar mama a creat foarte multe probleme în centru, a pus în pericol sănătatea
fizică şi psihică a copiilor, prin abuzurile fizice şi psihice la care aceştia au fost supuşi. Numita
G.A. a ignorat sfaturile primite pe perioada consilierii, declarând că vrea să renunţe la fetiţă,
afirmaţiile fiind făcute de foarte multe ori şi în prezenţa fiicei sale. De asemenea mama pleacă de
foarte multe ori din cameră lăsând copiii nesupravegheaţi, iar la observaţiile personalului cu privire
la faptul că băieţelul este prea mic să fie lăsat singur, aceasta a devenit foarte agresivă, conform
referatelor ataşate la dosar. Ţinând cont de comportamentul abuziv al mamei faţă de cei doi copii
ai săi şi dorinţa maniei de a încredinţa copilul sugar spre adopţie unor persoane, fără a parcurge
etapele adopţiei conform Legii 273/2004, responsabilii de caz au concluzionat faptul că pentru cei
doi minori se impune schimbarea măsurii de protecţie. Pentru cei doi copii s-au identificat doi
asistenţi maternali profesionişti, ambii cu domiciliul în comuna Mârşani, în ideea ca pe viitor cei
doi fraţi să fie reuniţi. Astfel pentru copilul G.A.D.C., s-a identificat asistentul maternal
profesionist U.G., domiciliată în comuna Mârşani, sat Mârşani, Doamna U.G. este de acord cu
plasamentul copilului G.A.D.C. Mama a declarat că nu doreşte ca fiul său să fie dat în plasament
a fost de acord doar cu plasamentul fiicei sale. In drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile
Legii 272/2004, privind protecţia si promovarea drepturilor copilului. Prin sentinţa civilă nr. 373
din data de 27 septembrie 2012, Tribunalul Dolj în dosar nr.15636/63/2012, a admis acţiunea
formulată de petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în
contradictoriu cu intimaţii G.A. şi U.G., având ca obiect plasament. S-a instituit măsura
plasamentului pentru minorul G.A.D.C., născut la 19.04.2012, la asistentul maternal profesionist
U.G.. Drepturile şi obligaţiile părinteşti au fost exercitate şi respectiv îndeplinite de intimata U.G..
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa analizând cererea, a constatat următoarele: Minorul G.A.D.C.
provine dintr-o relaţie întâmplătoare a mamei cu paternitate nerecunoscută şi a intrat în atenţia
DGASPC - Centrul de Monitorizare şi Sprijin a Femeii Gravide Predispuse să-şi Abandoneze
Copilul, în data de 14.12.2011 ca urmare a sesizării nr.153/14.12.2011 primită din partea Primăriei
Bechet, existând risc de abandon, mama fiind cunoscută cu antecedente în acest sens. Mama
gravidă împreună cu cealaltă fiică, G.A.G., a fost admisă în Centrul Maternal „Sfânta Ecaterina,,
prin dispoziţia Directorului General al DGASPC, nr. 897/30.03.2012. Intimata G. A. a ignorat
sfaturile primite pe perioada consilierii, declarând că vrea să renunţe la fetiţă, afirmaţiile fiind
făcute de foarte multe ori şi în prezenţa fiicei sale. De asemenea mama pleacă de foarte multe ori
din cameră lăsând copiii nesupravegheaţi, iar la observaţiile personalului cu privire la faptul că
băieţelul este prea mic să fie lăsat singur, aceasta a devenit foarte agresivă, conform referatelor
ataşate la dosar. Pe perioada internării a fost vizitată de numiţii S.P.C. şi I.C.I., care doresc să
„adopte" copilul direct de la mamă, cei doi mai încercând să procedeze în acest mod şi cu un alt
copil al intimatei G.A. Constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 61 alin2
lit. a şi art. 56 lit. c din Legea nr. 272/2004, copilul fiind neglijat de mama, instanţa a admis cererea
şi a dispus instituirea măsurii plasamentului Având în vedere dispoziţiile art. 62 alin 4 din acelaşi
act normativ, drepturile şi obligaţiile părinteşti vor fi exercitate şi respectiv îndeplinite de intimata
U. G. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, intimata G.A. criticând-o pentru nelegalitate şi
netemeinicie. 150 În dezvoltarea motivelor de recurs, arată că, că fiul său G.A.D.C., născut la data
de 19.04.2012, se află la asistentul maternal profesionist U.G. şi doreşte să îşi crească copilul,
având unde să locuiască, şi solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat. Legal citat
intimata petentă DGASPC a formulat întâmpinare la motivele de recurs, prin care solicită
respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei pronunţată de
Tribunalul Dolj. Apreciază că Tribunalul Dolj a făcut o justă apreciere a probelor administrate
precum şi o adecvată aplicare a dispoziţiilor legale în materie şi a admis acţiunea formulată de
către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în sensul că a fost dispus
plasamentul minorului G.A. D. C. la asistentul maternal profesionist U.G. Au arătat că, minorul
G.A.D.C. născut la 19.04.2012 provine dintr-o relaţie întâmplătoare a mamei cu paternitate
necunoscută. Copilul a intrat în atenţia DGASPC - Centrul de Monitorizare şi Sprijin a Femeii
Gravide Predispuse să-şi Abandoneze Copilul, în data de 14.12.2011 ,ca urmare a sesizării nr.
153/14.12.2011 primită din partea Primăriei Bechet, prin care instituţia Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a fost informată că numita G.A. este însărcinată, existând
riscul abandonului copilului. În drept, a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile Legii 272/2004 şi
potrivit dispoziţiilor art. 301 Cod procedură civilă şi art. 308, alin. 2 Cod procedură civilă. Recursul
este fondat. Hotărârea primei instanţe este susceptibilă de a fi modificată, criticile invocate de către
recurentă putând fi încadrate într-unul dintre motivele de admisibilitate ale recursului prevăzute
de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, cât şi prin prisma dispoziţiilor art. 312 alin. 5 Cod
procedură civilă. În speţă, hotărârea primei instanţe este susceptibilă de modificare sub incidenţa
dispoziţiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă avându-se în vedere următoarele: Principiul
interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc
copiii,întreprinse de autorităţile publice şi de către organismele private autorizate, precum şi în
cauzele soluţionate de către instanţele judecătoreşti. Potrivit art. 5 alin. (2), art.6 lit. a) şi art. 3031
din Legea 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul să
crească alături de părinţii săi, iar părinţii, la rândul lor poartă întreaga răspundere pentru creşterea
şi dezvoltarea copilului, după cum interesul primordial al copilului este de a fi crescut în familia
firească. Din aceste dispoziţii legale, precum şi din cele ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea
Dreptului Omului şi a Libertăţilor fundamentale, aşa cum acestea au fost dezvoltate în
jurisprudenţa C.E.D.O., rezultă că pentru a nu lipsi de conţinut noţiunea de viaţă de familie şi
dreptul fiecărei persoane de a avea o viaţă de familie, membrii unei familii au dreptul de a locui
împreună, iar numai în situaţii de excepţie copilul poate fi luat din familie. Pe de altă parte, măsura
plasamentului, aşa cum este ea reglementată de dispoziţiile art. 55 – 63 din Legea 263/2004, are
caracter de excepţie şi temporar, putând fi dispusă ca o măsură de protecţie specială, numai în
privinţa categoriilor de copii prevăzut de art. 56 din lege. Potrivit art. 38 din legea 272/2004,
instanţa judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunţe în raport de interesul
superior al copilului. Legiuitorul stabileşte prin norme imperative ordinea măsurilor de protecţie
specială a copilului, obligativitatea întocmirii planului individualizat şi interesul ca orice copil să
fie în final reintegrat în familie, precum şi ordinea în care se instituie plasamentul , având prioritate
familia estinsă şi apoi asistentul maternal. În speţă, D.G.A.S.P.C. a luat măsura plasamentului la
un asistent maternal pentru minorul G.A.D.C, având în vedere climatul nefavorabil din familie,
faptul că mama nu realizează venituri, că nu are unde locui, având în vedere că bunica nu şi-a dat
acordul de a o primi pe recurentă, fiica sa, şi pe minor în domiciliu, comportamentul abuziv al
mamei 151 recurente faţă de cei doi copii ai săi şi, respectiv dorinţa mamei de a încredinţa copilul
sugar spre adopţie unor persoane, fără a parcurge etapele adopţiei conform legii. Mama recurentă
nu doreşte ca fiul său să fie dat în plasament considerând că îi poate oferi un mediu familiar
protector şi sigur minorului. Mama recurentă, conform raportului de implementare Pis nr. 989 din
01.08.2012 a fost inclusă în programelor de consiliere specifice Centrului Maternal. Fără a antama
fondul cauzei finalitatea planului individual de protecţie respectiv reintegrarea în familie nu a fost
atins însă, din actele şi referatele întocmite în speţă, care de fapt sunt doar relatări – declaraţii scrise
extrajudiciare ale diverselor persoane prezente în centrul maternal, nu rezultă în concret că
D.G.A.S.P.C. a demarat în concret toate măsurile necesare şi utile pentru ca mama să-şi dezvolte
abilităţile parentale şi deprinderile necesare pentru o viaţă independentă alături de copilul său.
Principiul interesului superior al copilului trebuie şi va prevala în toate demersurile şi deciziile
care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluţionate de către instanţele judecătoreşti. Ţinând cont de
toate aceste elemente prezentate teoretic dar cu profunde incidenţe în practică, având în vedere
refuzul mamei de a-şi da acordul pentru ca minorul să beneficieze de protecţie, de măsura
plasamentului la un asistent maternal, Curtea constată că este în interesul superior al copilului să
fie reintegrat în familie, să se întoarcă în mediul familial. Deşi s-a încercat de către reclamantă să
se dovedească un comportament abuziv al recurentei faţă de minor, dimpotrivă îndârjirea mamei
recurente de a-şi păstra copilul sugar contravine acestor încercări, cu atât mai mult cu cât bunica
maternă şi-a dat acordul ca fiica sa, recurenta să locuiască împreună cu fiul său în domiciliul său
proprietate personală. Faptul că în familia minorului există greutăţi financiare sau locative, nu
înseamnă că acestea sunt piedici ca recurenta să-şi crească copilul, să realizeze venituri pe viitor.
Dimpotrivă, în speţă este dovedită grija părintească a recurentei faţă de copilul său şi existenţa
unei afecţiuni din partea mamei către copil. Se poate constata că în prezent minorul în cauză nu
este lipsit de ocrotirea mamei recurente care îşi doreşte să - l crească. În această situaţie nu ne mai
aflăm în prezenţa îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 61 alin2 lit. a şi art. 56 lit. c din Legea
nr. 272/2004, copilul fiind dorit de către mamă şi nu s-a dovedit că este neglijat de către aceasta.
Având în vedere aceste considerente prin prisma dispoziţiilor art. 312 şi art. 304 pct. 9 Cod
procedură civilă. Curtea va admite recursul formulat, va modifica sentinţa atacată iar pe fond va
respinge acţiunea având ca obiect instituirea plasamentului pentru minorul GA.D.C., născut la
19.04.2012. Se va dispune reîntoarcerea de îndată a minorului la mama sa, G.A. (Secţia I-a civilă,
rezumat judecător Ionela Vîlculescu)