UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER-
PROCEDURI JUDICIARE DE DREPT PRIVAT SI PROFESII
JURIDICE

PROFESIA DE AVOCAT
-PRACTICA DE SPECIALITATE-

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT. UNIV. DR. GRIGORE G.

MASTERAND
OPRESCU ANDREEA

CONSTANȚA
2018
 CUPRINS

Capitolul I. Dispozitii generale despre profesia de avocat

Capitolul II. Principiile fundamentale
Secțiunea I.Principiul legalitatii.
Secțiunea a II-a. Principiul libertăţii.
Secțiunea a III-a. Principiul independenţei.
Secțiunea a IV-a. Principiul autonomiei şi descentralizării.
Secțiunea a V-a. Principiul păstrării secretului profesional.

Capitolul III. Dobandirea calitatii de avocat

Capitolul IV. Nedemnitati, incompatibilitati si interdictii
Secțiunea I. Nedemnitatea.
Secțiunea a II-a. Incompatibilitati.
Secțiunea a III-a. Interdicții.
Capitolul V. Incetarea și suspendarea calității de avocat
Secțiunea I. Încetarea calității de avocat
Secțiunea a II-a. Suspendarea calității de avocat

"Cât timp nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina."- Franz Kafka

 Capitolul I. Dispoziții generale despre profesia de avocat

Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome,

în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei. Această profesie se exercită numai de
avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale
a Barourilor din România (U.N.B.R).
În România, avocatul este persoana licențiată în știinte juridice care, ulterior, este
admisă în profesie, în baza unui examen organizat de baroul în care intenționează să
profeseze. După admiterea în profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar,
urmând a fi înscris pe Tabloul avocaților stagiari. La înscrierea în barou, avocatul depune un
jurământ într-un cadru solemn. După efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, avocatul
stagiar trebuie să susțină un examen de definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul
este înscris pe Tabloul avocaților definitivi.
În principal, activitatea avocatului se realizează prin consultații cu caracter juridic și
prin asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de
jurisdicție.
În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului
profesiei și codului deontologic. El promovează și apără drepturile, libertățile și interesele
legitime ale omului.1
Activitatea avocatului se realizează prin:2
a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire
penală, aautorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor
judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane
juridice, în condiţiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor
prezentate spreautentificare;
d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi
publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime
ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi
cu orice persoanăromână sau străină;
f) activităţi de mediere;
g) activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;

1
Site-ul official : https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat
2
Articolul nr. 3 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din
28 martie 2017
h) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al
avocatului şiînregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a
părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate;
i) activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de
asistenţă juridică;
j) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.
Activităţile mentionate se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.3

Capitolul II. Principiile fundamentale

Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale :

1. Principiul legalității;
2. Principiul libertății;
3. Principiul independenței;
4. Principiul autonomiei şi descentralizării;
5. Principiul păstrării secretului profesional.

Secțiunea I.Principiul legalității.

Principiul legalităţii presupune:

 exercitarea profesiei numai de către avocați înscrişi în cadrul Uniunii Naționale a
Barourilor din România;
 constituirea şi funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, actele de
constituire şi de înregistrare ale acestora fiind nule de drept (nulitatea poate fi
constatată şi din oficiu);
 exercitarea numai a acelor activități avocațiale prevăzute de Lege;
 invocarea în exercitarea dreptului la apărare numai a legislației naționale sau a celei
internaționale, dacă  este consacrată  prin tratate internaționale la care România este
parte sau a aderat ulterior;
 avocatul promovează  şi apără  drepturile, libertățile  şi interesele legitime ale
clienților săi;

3
Articolul nr. 3 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din
28 martie 2017.
  avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să 
acționeze numai în limitele Legii, ale Statutului  şi ale Codului deontologic, potrivit
crezului său profesional.4

Secțiunea a II-a. Principiul libertăţii.

Principiul libertăţii presupune:

 libertatea şi independența avocatului sunt garantate de lege [art. 7 alin. (3) din Statut];
 se concretizează, între altele, prin: libertatea de exprimare, libertatea de conştiință,
posibilitatea oricărui cetățean de a‐şi alege liber avocatul, libertatea deplină   în
încheierea contractului de asistență  juridică  între avocat  şi client, libertatea de a
angaja cauze sau de a da consultații juridice pe întreg teritoriul României etc.;
 fost recunoscut şi de Curtea Constituțională în mod expres în cadrul Deciziei nr.
45/1995, unde se statuează în mod expres că „profesia de avocat este o pro‐ fesie
liberală şi independentă. Acest principiu este fundamental”;
 avocatul este liber să opteze şi să‐şi schimbe opțiunea pentru una din formele de
exercitare a profesiei prevăzute de Lege.

Secțiunea a III-a. Principiul independenţei.

Principiul independenţei presupune:

 în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, Statutului
profesiei şi Codului deontologic [art. 3 alin. (1) din Statut, art. 2.4 din Codul
deontologic];
 independența avocatului se manifestă, pe de o parte, prin independența profe‐ siei de
avocat, şi, pe de altă parte, prin independența avocatului ut singuli, ca reprezentant al
acestei profesii independente;
 independența organizării profesiei de avocat – aceasta se concretizează atât la nivelul
baroului ca formă  de organizare a profesiei, cât  şi mai departe la nivelul societăților
civile profesionale şi al cabinetelor individuale, în contextul în care baroul şi formele
de exercitare a profesiei sunt independente şi libere să  îşi organizeze activitatea
fără a putea fi cenzurate în modul lor de constituire şi de organizare;
 independența avocatului – se manifestă în raport cu profesia, cu instanțele şi
magistrații, cu clienții, cu colegii, independența materială.

Secțiunea a IV-a. Principiul autonomiei şi descentralizării.

4
Coord. Dr. Ligia Catuna, Nicoleta BEDROSIAN, Teodora BLIDARIU, Lucian DRĂGOI, Alexandra MURA,
Carmen TUFARIU, ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT. SINTEZE ŞI GRILE,
Universul Juridic Bucureşti, 2012, pag. 12;
 Principiul autonomiei şi descentralizării presupune:
 profesia de avocat are o organizare, funcționare  şi conducere autonomă, stabilită în
condițiile Legii nr. 51/1995;
 avocații sunt deplin separați din punct de vedere organizatoric, atât de stat şi de
organele acestuia, cât şi de alte profesii judiciare (magistrați, notari publici,
jurisconsulți)5

Secțiunea a V-a. Principiul păstrării secretului profesional.6

Principiul păstrării secretului profesional presupune:

 principiul secretului profesional ține de esența profesiei;  
 secretul profesional al avocatului nu are o natură juridică contractuală, ci una legală,
fiind de ordine publică;
 păstrarea secretului profesional este o obligație absolută, nelimitată  în timp,
comportă obligația de a nu vorbi şi dreptul de a nu răspunde, şi vizează orice aspect al
cauzei care a fost încredințată avocatului;
 obligația de a păstra secretul profesional revine şi tuturor organelor profesiei de
avocat, persoanelor cu care avocatul conlucrează  în exercitarea profesiei, precum şi
salariaților săi, avocatul fiind dator să le aducă la cunoştință această  obligație;
 obligația de a păstra secretul profesional se întinde asupra tuturor activităților
avocatului, ale asociaților săi, ale avocaților colaboratori, ale avocaților salarizați din
cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alți avocați;
 secretul profesional vizează  toate informațiile  şi datele de orice tip, în orice formă şi
pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenței
juridice  şi în legătură  cu care clientul a solicitat păstrarea confidențialității, precum 
şi orice documente redactate de avocat, care conțin sau se fundamentează pe
informațiile sau datele furnizate de client în scopul acordării asistenței juridice şi a
căror confidențialitate a fost solicitată de client;7

Capitolul III. Dobândirea calității de avocat

5
Coord. Dr. Ligia Catuna, Nicoleta BEDROSIAN, Teodora BLIDARIU, Lucian DRĂGOI, Alexandra MURA,
Carmen TUFARIU, ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT. SINTEZE ŞI GRILE,
Universul Juridic Bucureşti, 2012, pag. 13;
6
Art. 1 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR, publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările și
completările survenite până la 25 mai 2017
7
Coord. Dr. Ligia Catuna, Nicoleta BEDROSIAN, Teodora BLIDARIU, Lucian DRĂGOI, Alexandra MURA,
Carmen TUFARIU, ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT. SINTEZE ŞI GRILE,
Universul Juridic Bucureşti, 2012, pag. 16;
 Primirea în profesie se obține numai pe baza unui examen organizat de barou. În
România sunt înscriși în barouri cca. 21.000 de avocați.
După cum prevede și articolul 17 Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017, primirea în profesie se
realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel
naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.
Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului
Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în
centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de
Consiliul U.N.B.R.
Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face
de comisia naţională de examen.
Comisia naţională de examen este formată cu precădere din avocaţi – cadre didactice
universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se
face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barouri lor.
Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod
corespunzător, precum şi judecătorilor de la instanţele internaţionale.
Poate fi membru al unui barou din România persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b)este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;
c)nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
d)este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

Indeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat

medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în
condiţiile prevăzute în statutul profesiei.8
8
Art. Nr. 12 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din
 Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului
organizat de către U.N.B.R. la nivel naţional. Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot
accede în profesie, fără susţinerea examenului, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, care au fost eliberaţi din
motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele
internaţionale.9
Articolul 13 din Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017, prevede :
(1)Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în
cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.
(2)Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia
de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română,
organizat de U.N.B.R.
(3)Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia
dintre formele de organizare prevăzute la art. 5.
(4)Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi
a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.
(5)Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România.
(6)Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul
special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei
şi codului deontologic.

Capitolul IV. Nedemnități, incompatibilități și

interdicții

Secțiunea I. Nedemnitatea.

Este nedemn de a fi avocat:

a)cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare
pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului
profesiei;
b)cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri
disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;

28 martie 2017.
9
Art. 14 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările și
completările survenite până la 25 mai 2017
 c)cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită
prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
d)cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin
acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă,
exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.10

Secțiunea a II-a. Incompatibilitati.

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:

a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b)ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele
moravuri;
c)exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.11
De asemenea, sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale
nu prevăd altfel:
a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-
o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni;
c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acţiuni;
d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralităţi de administratori, aceea
de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului
de administraţie ori de membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale cu
răspundere limitată;
e) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de
supraveghere ori de membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societăţi
comerciale pe acţiuni.12
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu: (la data 31-mar-2017 Art.
16 din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 25/2017)
a)calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
b)activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior;
10
Art. Nr. 14 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din
28 martie 2017.
11
Art. Nr. 15 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din
28 martie 2017.
12
Art. 29 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările și
completările survenite până la 25 mai 2017.
 c)activitatea literară şi publicistică;
d)calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în
proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator
sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii.
e)alte activităţi prevăzute de lege.13

Secțiunea a III-a. Interdicții.

Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au
funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se
înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au
funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.
În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia
operează pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la
instanţa respectivă.
Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului
auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale.
Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul
de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei
respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2).
În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate
de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire şi de cercetare
penală, durata fiind calculată în mod corespunzător. Dispoziţiile prezentului articol se aplică
şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.14

Capitolul V. Incetarea și suspendarea calității de

avocat

Secțiunea I. Încetarea calității de avocat

13
Art. Nr. 16 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din
28 martie 2017.
14
Art. 39 si art. 40 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările
și completările survenite până la 25 mai 2017.
 Potrivit art. 58 din Statut, calitatea de avocat încetează:
a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară; d) în cazul în care avocatul a
fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a
fi avocat, potrivit legii.
Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept
consecinţă radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor. Încetarea dreptului de a exercita
profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calităţii de avocat.

Secțiunea a II-a. Suspendarea calității de avocat

Calitatea de avocat este suspendată:

a)în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
b)pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau
disciplinară;
c)în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către
barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la
scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;
d)la cererea scrisă a avocatului.15

15
Art. Nr. 28 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din
28 martie 2017.
 BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr.
51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017
2. Coord. Dr. Ligia Catuna, Nicoleta BEDROSIAN, Teodora BLIDARIU,
Lucian DRĂGOI, Alexandra MURA, Carmen TUFARIU, ORGANIZAREA
ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT. SINTEZE ŞI GRILE,
Universul Juridic Bucureşti, 2012, pag. 12;
3. Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului
UNBR, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie
2011 Varianta consolidată cu modificările și completările survenite până la
25 mai 2017
4. Site-ul official : https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat