Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu

Organizarea sistemului judiciar

Statutul magistratilor
Raspunderea materiala si disciplinara a magistratilor

Coordonator :
Prof.univ.dr.Ioan Les
Student:
Mila Cristian-Pavel
An.IV, Drept , Grupa 6

Statutul magistratilor
Raspunderea materiala si disciplinara a magistratilor
Magistraii de profesie se mpart n dou categorii: magistrai care
pronun hotrri n instan i magistrai care lucreaz pentru Parchet.
Judectorii sunt numii deseori magistrai de instan", n timp ce ministerul
public este reprezentat de magistrai ai parchetului".
Cei dinti judec litigiile care le sunt naintate, n timp ce ceilali
reprezint societatea i verific aplicarea legii.
Statutul magistrailor intr sub incidena ordonanei nr. 58-1270 din 22
decembrie 1958 privind legea organic referitoare la statutul magistrailor.
Rezult c orice magistrat poate fi numit pe parcursul carierei sale ca judector
de instan sau reprezentant al Parchetului : acesta este principiul unitii
corpului judiciar (articolul 1), care a fost reafirmat de ctre Consiliul
Constituional, n special n decizia sa din 11 august 1993.
Magistraii sunt membri ai autoritii judiciare care apr libertile
individuale prin aplicarea articolului 66 din Constituie.
Cu toate acestea, exist anumite diferene ntre statutul lor prin faptul c
judectorii de instan nu sunt supui puterii ierarhice a autoritii superioare i
beneficiaz de garania de inamovibilitate, adic nu pot primi un post nou fr
acordul lor.
Majoritatea magistrailor sunt recrutai pe baz de concurs. Pentru a trece
primul concurs, deschis studenilor, candidaii trebuie s dein o diplom care
s ateste c dispun de o formare de cel puin patru ani dup bacalaureat (=
Master).
Candidaii care au reuit la concurs sunt numii judectori asisteni i
beneficiaz n acest caz de aceeai formare ca cea asigurat de coala Naional
de Magistratur (ENM). Exist, de asemenea, posibiliti de recrutare direct. La
ncheierea programului de formare la ENM, judectorii asisteni sunt numii,
prin decret, pe lng o instan unde sunt alocai.
efii de jurisdicie (preedintele i procurorul) i efii instanei (primpreedintele i procurorul general) au n plus atribuii jurisdicionale i atribuii
administrative (de ex. repartizarea termenelor).
Consiliul Superior al Magistraturii
Dispoziiile privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sunt
incluse la articolul 65 din Constituie. Legea constituional din 23 iulie 2008 a
modificat articolul 65 din Constituie, schimbnd structura, atribuiile (la nivelul
desemnrilor) i coninnd prevederi privind sesizarea sa de ctre un justiiabil.
Astfel, Preedintele Republicii nu mai este membru al CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii este alctuit din 19 membri, din care:
2

a) 9 judectori i 5 procurori, alei n adunrile generale ale judectorilor i

procurorilor, care compun cele dou secii ale Consiliului, una pentru judectori
i una pentru procurori;
b) 2 reprezentani ai societii civile, specialiti n domeniul dreptului, care se
bucur de nalt reputaie profesional i moral, alei de Senat;
c) preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie, reprezentant al puterii
judectoreti, ministrul justiiei i procurorul general al Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie i Justiie, care sunt membri de drept ai Consiliului.
Secia pentru judectori a Consiliului Superior al Magistraturii este
alctuit din:
a) 2 judectori de la nalta Curte de Casaie i Justiie;
b) 3 judectori de la curile de apel;
c) 2 judectori de la tribunale;
d) 2 judectori de la judectorii.
Secia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este
alctuit din:
a) 1 procuror de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie sau de
la Parchetul Naional Anticorupie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe lng curile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe lng tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lng judectorii.
Structura competent cu privire la magistraii Parchetului este prezidat
de ctre procurorul general de pe lng Curtea de Casaie. Acesta cuprinde, n
plus, cinci magistrai ai parchetului i un judector de instan, precum i
consilierul de stat, avocatul i cele ase personaliti calificate menionate la al
doilea alineat.
Structura Consiliului Superior al Magistraturii competent cu privire la
magistraii de instan emite propuneri pentru numirea magistrailor de instanta
la Curtea de Casaie, pentru numirea Prim-Preedintelui Curii de Apel i a
preedintelui tribunalului de prim instan. Ceilali judectori de instan sunt
numii n baza avizului conform al acestui Consiliu.
Structura Consiliului Superior al Magistraturii pronun hotrri n
calitate de consiliu de disciplin al magistrailor de instan. Pe lng membrii
prevzui la al doilea alineat, acesta cuprinde magistratul de instan care
aparine structurii competente n privina magistrailor Parchetului.
Structura Consiliului Superior al Magistraturii, competenta cu privire la
magistraii Parchetului i exprim avizul n privina numirilor privind
magistraii Parchetului. Aceast structur a Consiliului Superior al Magistraturii
i d avizul privind sanciunile disciplinare care i privesc. Pe lng membrii
prevzui la al treilea alineat, aceast structur cuprinde magistratul parchetului
care aparine structurii competente cu privire la magistraii de instana.
3

Statutul judecatorilor Curtii Constitutionale

Curtea Constituional este alctuit din 9 judectori, numii pentru un
mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau nnoit.
Din cei 9 judectori, trei sunt numii de Camera Deputailor, trei de Senat i trei
de Preedintele Romniei.
Componena Curii se nnoiete cu o treime din numrul judectorilor din
3 n 3 ani, fiecare din autoritile competente s efectueze numirile desemnnd
cte un judector. Aplicarea acestui sistem de nnoire periodic a fost asigurat,
la nfiinarea Curii, prin numirea primilor judectori pe durate de 3, 6 i 9 ani,
pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, n mod corespunztor, cte un
judector din fiecare grup.
Judectorii Curii trebuie s aib pregtire juridic superioar, nalt
competen profesional i o vechime de cel puin 18 ani n activitatea juridic
sau n nvmntul juridic superior. Aceste exigene i-au conferit Curii
Constituionale privilegiul de a se fi impus, nc de la constituire, prin prestigiul
de care s-au bucurat judectorii si.
Judectorii sunt independeni n exercitarea mandatului lor i inamovibili
pe durata acestuia. Dup numire, ei depun individual, n faa Preedintelui
Romniei i a preedinilor celor dou Camere ale Parlamentului, jurmntul de
credin, moment de la care ncepe exerciiul mandatului lor. Prima Curte a
depus acest jurmnt la data de 6 iunie 1992. Ultima depunere a jurmntului a
avut loc la datele de 9 i respectiv 15 iunie 2010.
Funcia de judector al Curii Constituionale este incompatibil cu orice
alt funcie public sau privat, cu excepia funciilor didactice din nvmntul
juridic superior. Totodat, judectorilor le este interzis s fac parte din partide
politice. Judectorii Curii sunt obligai, prin lege, s-i ndeplineasc funcia cu
imparialitate i n respectul Constituiei i s se abin de la orice activitate sau
manifestare contrare independenei i demnitii funciei lor.
Ei se bucur de imunitate i nu pot fi trai la rspundere pentru opiniile i
voturile exprimate la adoptarea soluiilor.
Judectorii Curii nu pot fi arestai sau trimii n judecat penal dect cu
aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a Preedintelui
Romniei, dup caz. Preedintele Curii Constituionale este egal n grad cu
preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie, iar ceilali judectori cu
vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie.

Raspunderea disciplinara a magistratilor .

In Monitorul Oficial 51/2012 a fost publicata Legea 24/2012 pentru
modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si
procurorilor si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin
care s-a introdus conditia bunei reputatii pentru accesul in functia de magistrat si
s-a extins sfera abaterilor disciplinare.
Astfel, noua lege prevede ca si conditie suplimentara pentru inscrierea la
concursul pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii si faptul ca
potentialul magistrat sa se bucure de o buna reputatie.
Se introduce si un nou caz de suspendare din functie, prevazandu-se ca
se va dispune aceasta masura si in situatia in care magistratul a fost sanctionat
disciplinar, in conditiile art. 100 lit. d), prin excluderea din magistratura.
S-a marit de asemenea sfera abaterilor disciplinare posibile. Astfel,
constituie abateri disciplinare:
a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori
prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de
serviciu;
b) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii
privind judecatorii si procurorii;
c) atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi,
celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori
judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii;
d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea
convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau
actele depuse de partile din proces;
f) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
g) nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior,
date in scris si in conformitate cu legea;
h) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale
privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in
efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;
i) nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul
stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si
formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere in aceeasi cauza, care
are ca efect tergiversarea judecatii;
j) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au
acest caracter, precum si a altor informatii de aceeasi natura de care a luat
cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in
conditiile legii; k) absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat sau care
afecteaza in mod direct activitatea instantei ori a parchetului;
l) imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;
5

m) nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter

administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al
parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau
regulamente;
n) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea
autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori
acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale
altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti
cetatenii;
o) nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor privind distribuirea
aleatorie a cauzelor;
p) obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice
mijloace;
q) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal,
jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata
transparenta fondurilor;
r) lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale
procurorului, in conditiile legii;
s) utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al
actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara
rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea
functiei de magistrat;
s) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de
Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
t) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Legea detaliaza si asupra cazurilor in care exista rea-credinta sau grava
neglijenta. Astfel, se dispune ca exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau
procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind
sau acceptand vatamarea unei persoane si grava neglijenta atunci cand
judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si
nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
A fost marita si sfera sanctiunilor disciplinare care se pot aplica
magistratilor. Conform noului act normativ, sanctiunile disciplinare care se pot
aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o
perioada de pana la 6 luni;
c) mutarea disciplinara pentru o perioada de pana fa un an la o alta instanta sau
la un alt parchet, situate in circumscriptia altei curti de apel ori in circumscriptia
altui parchet de pe langa o curte de apel;
d) suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni;
e) excluderea din magistratura.
6

Legea 24/2012 modifica si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii. La momentul inaintarii proiectului de lege, secretarul de stat in
Ministerul Justitiei, Lidia Barac, a afirmat ca acest act normativ va asigura o mai
mare independenta functionala a Inspectiei Judiciare, in raport cu CSM, prin
faptul ca se instituie acest organism, i se atribuie personalitate juridica, un buget
distinct de bugetul Consiliului, iar formele de acces ale inspectorilor judiciari,
cariera acestora, concursul, selectarea acestora vor apartine Inspectiei Judiciare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, reunita in Sectii Unite, a decis
sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii
Legii privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii si legea privind
statutul judecatorilor si procurorilor, inainte de promulgarea acestora.
Convocarea Sectiilor Unite s-a facut de catre presedintele Instantei
Supreme, dupa consultarea Colegiului de conducere al ICCJ, care, suplimentar
celor aflate pe ordinea de zi a sedintei din 15 decembrie, a luat in discutie si
situatia ivita prin adoptarea de catre Plenul Senatului a legii sus-mentionate, fara
luarea in considerare a amendamentelor transmise de catre Inalta Curte de
Casatie si Justitie.
Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, au
hotarat in unanimitate sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 99 lit. r), s) si s) si art. 991 din Legea nr.
303/2004, astfel cum sunt prevazute in Legea pentru modificarea si completarea
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, in raport cu prevederile art.
20 alin. (2) si art. 129 din Constitutia Romaniei, precum si cu privire la
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 44, art. 45, art. 461 si art. 47 din Legea nr.
317/2004, astfel cum sunt prevazute in Legea pentru modificarea si completarea
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, in raport cu prevederile art.
1 alin. (4), art. 124 alin. (3) si art. 133 alin. (1) din Constitutia Romaniei .
Consiliul Superior al Magistraturii considera ca legea astfel adoptata are
prevederi care aduc atingere independentei judecatorului, atat din perspectiva
controlului asupra fondului hotararilor judecatoresti, cat si in ceea ce priveste
reanalizarea unor hotarari definitive si irevocabile, precum si implicarea
Executivului in declansarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si
procurorilor.
Raspunderea materiala a magistratilor
Prin dispozitiile art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecatorilor si procurorilor, s-a reglementat, in linii generale, raspunderea
patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, fara ca
prin aceasta forma de raspundere sa fie inlaturata raspunderea judecatorilor si
procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credint sau grava neglijena.
7

Se doreste repararea prejudiciului suportat n mod ilegitim ca urmare a

deciziei sau a comportamentului unui judecator n exercitiul functiunii sale este
asigurata de catre stat acesta din urm fiind garantul compensrii pagubelor.
Dreptul persoanei vtmate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin
eroare de drept urmare a gravei neglijene sau a relei credine a magistratului,
svrite n alte procese dect cele penale se poate exercita exclusiv mpotriva
statului .
In principiu, nu este potrivit ca judecatorul s fie expus, in ceea ce
priveste exercitiul functiunii juridice, vreunei raspunderi patrimoniale,deoarece
afecteaza independenta magistratului, nefiind posibila judecarea cauzei sub
amenintarea raspunderii materiale a magistratului .
Impactul proiectului asupra dispoziiilor legale existente:
1.
abrogarea art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 ntruct este contrar
Recomandrii (94) 12, a Avizului nr.3 al Consiliului Consultativ al
Judectorilor Europeni (prin faptul c se prevd forme de control administrativ
al hotrrilor judectoreti).
2.
punerea n aplicare a dispoziiilor privind asigurarea profesional
obligatorie a magistrailor.

Bibliografie :
1.
2.
3.
4.

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ;

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ;
Constitutia Romaniei ;
Legea nr. 24/2012 de modificare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul
Superior al Magistraturii ;
5. Monitorul Oficial al Romaniei
6. www.avocatnet.ro
7. Asociatie Magistratilor din Romania