MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

CONSIDERATII GENERALE Aparitia conceptului de drepturi ale omului a fost rezultat al evolutiei ideilor umaniste si a receptarii acestora din ce in ce mai intense. Debutul, din punct de vedere cronologic poate fi pozitionat in antichitatea preocupata de definirea omului si a pozitiei sale in societate si de formularea inaltelor principii morale, a ideii de justitie. In timp, conceptii noi au fost cristalizate, datorita in principal evolutiei societatii, a mutatiilor produse in plan politic si juridic, a teoriilor filosofice reflectate pregnant in acte si documente ale vremurilor. Se poate aprecia deci ca ,,elaborarea conceptului de drepturi ale omului a fost rezultanta unor acte juridice cu un bogat continut moral si politic, a consacrarii sub forma unor documente redactate de juristi de mare prestigiu, a unor principii de organizare politica, fundamentate in opere teoretice de valoare universala, care au rezistat timpului. Conceptul in sine de drepturi ale omului a reprezentat prin urmare, o sinteza a tot ceea ce gandirea umana a avut mai bun, ridicand pe trepte noi principiile umaniste, reluand elemente din gandirea religioasa si din nazuintele generale de libertate care se facusera cunoscute cu atata vigoare in secolele XVII si XVIII1. Elaborata in cadrul Consiliului Europei si semnata la Roma, la 4 noiembrie 1950, Conventia pentru aparararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, cunoscuta sub denumirea simplificata de Conventia europeana a drepturilor omului, care a devenit treptat, unul din instrumentele cale mai eficace de aparare a drepturilor omului in lume. Ea reprezinta un astfel de instrument din doua motive principale: pe de o parte, locul sau in dreptul intern al statelor membre care au ratificat Convetia, in prezent patruzeci si sapte, un loc care explic influenta profunda exercitata de Conventie asupra legislatiei, jurisprudentei si practicii acestor state, si pe de alta parte faptul ca spre deosebire de alte instrumente internationale de aparare a drepturilor omului, Conventia europeana a drepturilor omului detine propriul mecanism jurisdictional supranational, care se impune Ianltelor Parti contractante si garanteaza , in mod efectiv, respectarea de catre acestea a drepturilor proclamate.2 Conventia nu a fost introdusa concomitent in sistemul de drept national al tuturor tarilor europene. La sfarsitul anilor 1980, douazeci si trei de state semnasera si ratificasera Conventia. In prezent sunt patruzeci si sapte. Fara indoiala trebuie notat ca un puternic curent de adeziuni s-a manifestat in anii 1990, in Europa Centrala si Orientala, dupa caderea regimului comunist si la sfarsitul Razboiului Rece.
1

Victor Duculescu, Drepturile Omului culegere de documente internationale si acte normative de drept intern, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993
2

Jean- Paul Costa, Vicepresedinte al Curtii Europene a Drepturilor Omului, Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti.

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Romania a ratificat Conventia europeana a drepturilor omului la 20 iunie 1994, cu mai bine de patru ani inainte de intrarea in vigoare a Protocolului nr. 11, care a schimbat fundamental mecansimul institutional, indeosebi prin faptul ca a pus capat existentei Comisiei Europene a Drepturilor Omului, transformand Curtea Europeana a Drepturilor Omului intr-o jurisdictie permanenta si unica si retragand rolul jurisdictioal al Comitetului de Ministri al Consiliului Europei. Romania a devenit un actor important pe terenul Conventei: astfel, ca figureaza la ora actuala printre cele cinci sau sase state impotriva carora numarul de cereri introduse este cel mai ridicat.3 Obiectul reglementarii Conventiei este dat de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. SCURT ISTORIC Conventia isi are originile in ideile generoase privitoare la apararea dreprurilor omului, dezvoltate in cadrul comunitatii internationale dupa cel de al doilea razboi mondial, ca o reactie fireasca de respingere a posibilitatii repetarii erorilor pe care acesta le-a cauzat. Istoria ei este strans egata de cea a Consiliului Europei, organizatie internationala nascuta la initiativa societatii civile din Europa occidentala, hotarata imediat dupa razboi sa actioneze pentru crearea unui cadru democratic de dezvoltare a tuturor tarilor europene. Intelectuali si oameni politici s-au organizat intr-o miscare europeana, care, in cadrul unui congres numit Congresul Europei, ce a avut loc la Haga intre 4- 10 mai 1948, unde s-a discutat despre creearea unei organizatii ce urma sa reuneasca statele democratice europene, adica viitorul Consiliu al Europei si a unui sistem international de protectie a drepturilor omului. Rezolutia finala a Congresului proclama ca, pentru a apara drepturile persoanei umane si principiile liberatatii, va trebui sa se propuna crearea unei Curti de justitie competente sa aplice sanctiunile necesare pentru a asigura respectarea acestora, ceea ce va face posibil ca fiecare cetatean din tarile contractatnte sa introduca in fata Curtii o plangere impotriva oricarei incalcari a drepturilor ce vor fi reglementate printr-o viitoare Carta europeana in materie. In cadrul Congresului aceleiasi miscari europene de la Bruxelles din februarie 1949 a fost elaborat un proiect al organizarii unui mecanism european de protectie a drepturilor omului, compus dintr-o Comisie, careia putea sa-i fie adresata o plangere de catre orice persoana victima a unei incalcari a unui drept ce urma sa fie cuprins in viitoarea Conventie, si o Curte,careia reclamantul urma sa i se adreseze in cazul in care el nu se concilia cu privire la pretinsa incalcare, cu statul in cauza. Curtea urma a fi competenta sa pronunte hotarari a caror executare trebuia sa fie asigurata de un viitor Consiliu
3

Corneliu Birsan, Conventia Europeana a drepturilor omului, Comentariu pe articole, Vol. I, Drepturi si libertati, Ed. C.H. Beck,Bucuresti, 2005

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

european de ministri. Viitorul prin mecanism european de protectie a drepturilor omului aparea deja schitat in liniile sale generale. PRECIZARI PRELIMINARII Considernd Declaraia Universal a Drepturilor Omului, proclamat de Adunarea general a Naiunilor Unite la 10 decembrie 1948 ; Considernd c scopul acestei declaraii este recunoaterea i aplicarea universal i efectiv a drepturilor pe care ea le enun ; Considernd c scopul Consiliului Europei este realizarea unei uniuni mai strnse ntre membrii si i c unul dintre mijloace este aprarea i dezvoltarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale ; Reafirmnd ataamentul lor profund fa de aceste liberti fundamentale care constituie temelia nsi a justiiei i a pcii n lume i a cror meninere se bazeaz n mod esenial, pe de o parte, pe un regim politic cu adevrat democratic, iar pe de alt parte, pe o concepie i un respect comune ale drepturilor omului din care acestea decurg ; Hotrte, n calitatea lor de guverne ale statelor europene animate de acelai spirit i avnd un patrimoniu comun de idealuri i de tradiii politice, de respect al libertii i de preeminen a dreptului, s ia primele msuri pentru garantarea colectiv a anumitor drepturi enunate n Declaraia Universal, Au convenit asupra celor ce urmeaz : Protocolul adiional la Convenia pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei, Hotrte s ia msuri care s asigure garantarea colectiv a drepturilor i libertilor, altele dect cele care sunt deja nscrise n Titlul I al Conveniei pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale, Protocolul nr. 4 la convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, recunoscnd anumite drepturi i liberti, altele dect cele care figureaz deja n convenie i n primul protocol adiional la convenie Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei, Hotrte s ia msuri de natur s asigure garantarea colectiv a drepturilor i libertilor, altele dect cele care sunt deja nscrise n Titlul I al Conveniei pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale, semnat la Roma la 4 noiembrie 1950 ,denumit n continuare "Convenia" i n articolele 13 din primul Protocol adiional la Convenie, semnat la Paris la 20 martie 1952, Au convenit asupra celor ce urmeaz :

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv ca nu este in masura sa execute o obligatie contractuala. Cunoscuta din dreptul roman, utilizata si in Evul Mediu, institutia privarii de libertate pentru neexecutarea unei obligatii contractuale este, in prezent, cazuta in desuetudine. Totusi, art. 1 din Protocolul aditional nr. 4 la Conventie, semnat la Strasbourg la 16 septembrie 1963, intrat in vigoare la 2 mai 1968 prevede ca nimeni nu poate fi privat de libertate pentru singurul motiv ca nu este in masura sa-si execute o obligatie contractuala. . Protocolul nr. 6 la Convenia pentru aprarea Drepturilor Omuluii a Libertilor fundamentale, privind abolirea pedepsei cu moartea. Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Protocol la Convenia pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale, considernd c progresele intervenite n mai multe State membre ale Consilului Europei exprim o tendin general n favoarea abolirii pedepsei cu moartea, Au convenit asupra celor ce urmeaz : Protocolul nr. 7 la Convenia pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Protocol, hotrte s ia noi msuri de natur s asigure garantarea colectiv a anumitor drepturi i liberti prin Convenia pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale. Au convenit asupra celor ce urmeaz : Articolul 1 Garaniile procedurale n cazul expulzrilor de strini Articolul 2 Dreptul la dou grade de jurisdicie n materie penal Articolul 3 Dreptul la despgubiri n caz de eroare judiciar Articolul 4 Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de dou ori Articolul 5 Egalitatea ntre soi Protocolul nr. 11 la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Lbertatilor fundamental

Statele semnatare ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Protocol, instituind Curtea unica, s-a stabilit o alta durata a mandatului de judecator la instanta europeana, reducandu-l la 6 ani, cu posibilitatea reinnoirii lui. Protocolul nr. 12 la Convenia pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale 4

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Protocol, lund n considerare principiul fundamental n virtutea cruia toate persoanele sunt egale n faa legii i au dreptul la o protecie egal din partea legii ,hotrte s ia noi msuri pentru promovarea egalitii tuturor persoanelor din garantarea colectiv a unei interziceri generale a discriminrii, prin intermediul Conveniei pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale, Reafirmnd c principiul nediscriminrii nu mpiedic statele pri s ia msuri pentru promovarea unei egaliti depline i efective, cu condiia existenei unei justificri obiective i rezonabile a acestor msuri . Protocolul nr. 13 la Convenia pentru aprarea Drepturilor Omuluii a Libertilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea n toate circumstanele Convinse c dreptul fiecruia la via reprezint o valoare fundamental ntr-o societate democratic i c abolirea pedepsei cu moartea este esenial pentru aprarea acestui drept i pentru deplina recunoatere a demnitii nnscute a tuturor fiinelor umane ,Dorind s consolideze aprarea dreptului la via garantat de ctre Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea, semnat la Strasbourg la 28 aprilie 1983, nu exclude pedeapsa cu moartea referitoare la actele comise n timp de rzboi sau de pericol iminent de rzboi, fiind hotrte s acioneze n cele din urm pentru abolirea pedepsei cu moartea n toate circumstanele , Articolul 1 Abolirea pedepsei cu moartea Articolul 2 Interzicerea derogrilor Protocolul nr. 14 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind amendarea sistemului de control al conventiei. Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului protocol la conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, considerand ca este necesara si urgenta amendarea unor dispozitii ale Conventiei pentru a mentine si consolida eficacitatea pe termen lung a sistemului de control, in principal din cauza cresterii continue a sarcinii de lucru a Curtii europene a drepturilor omului si a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei. Considerand ca este necesar a veghea la mentinerea rolului preeminent al Curtii in cadrul protectiei drepturilor omului in Europa. cresterea duratei mandatuli judecatorilor Curtii de la 6 la 9 ani; instituirea interdictiei reeligibilitatii judecatorilor; modificarea procedurii de numire a judecatorilor ad-hoc. Instituirea formatiunii jurisdictionale a judecatorului unic, alaturi de Comitete si de Marea Camera. 5

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

DUPA 1 NOIEMBRIE 1998 Finalizarea cauzei

cerere individuala

atribuirea cererii catre o sectie, apoi catre un judecator- raportor CAMERA (7 judecatori) COMITET (3 judecatori) finalizarea cauzei

admisibila

inadmisibila

procedura contradictorie si incercare de rezolvare amiabila a litigiului nu se realizeaza rezolvarea amiabila a litigiului hotararea camerei COLEGIUL MARII CAMERE ( 5 judecatori) se refuza trimiterea la Marea Camera; hotararea e mentinuta se accepta trimiterea la Marea Camera se realizeaza rezolvarea amiabila a litigiului finalizarea cauzei

hotararea MARII CAMERE ( 17 judecatori)

hotararea e transmisa Comitetului Ministrilor care supravegheaza executarea 6

finalizarea cauzei

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Protocolul nr. 14 are in vedere amendarea sistemului de control al Conventiei sub urmatoarele aspecte: a) cresterea duratei mandatului judecatorilor Curtii de la 6la 9 ani; b) instituirea interdictiei reeligibilitatii judecatorilor; c) modificarea procedurii de numire a judecatorilor ad- hoc. Acestia vor fi numiti de presedintele Curtii de pe o lista de rezerva furnizata de fiecare stat- parte, d) instituirea formatiunii jurisdictionale a judecatorului unic, alaturi de comitete, Camere si de Marea Camera. Judecatorul unic va completa mecanismul de filtrare a cererilor individuale supuse Curtii, in scopul degrevarii comitetelor de cererile ce apar evident inadmisibile. El va avea competenta de a declara inadmisibila o cerere individuala sau de a radia de pe rol o astfel de cerere, atunci cand o astfel de decizie poate fi luata fara un examen suplimentar al cererii. Decizia judecatorului unic va fi definitiva. Daca judecatorul unic nu declara o cerere inadmisibila sau nu o radiaza de pe rol, acesta o va transmite unui comitet sau unei Camere pentru exameniarea complmentara. Judecatorul ales in numele unui stat- parte nu poate fi judecator unic intr-o cauza impotriva acelui stat. Judecatorul unic este asistat de raportori din cadrul grefei Curtii, care isi exercita functiile sub autoritatea Presedintele Curtii. Pentru a inlatura orice obiectiuni cu privire la obiectivitatea si eficienta unui astfle de mecanism de filtrare a cererilor, raportul explicativ al protocolului arata ca judecatorul unic va lua decizii doar in cauzele clare, in care inadmisibilitatea cererii apare evidenta; e) modificarea competentelor comitetelor Curtii si introducerea conceptului de jurisprudenta stabilita a Curtii. Astfel, comitetele vor avea competenta de a : declara inadmisibila sau radia de pe rol o cerere individuala, cu votul unanim, daca o astfel de decizie poate fi luata fara o examinare complementara; declara admisibila si adopta o hotarare pe fond atunci cand chestiunea referitoare la interpretarea sau aplicarea Conventiei sau a Protocoalelor sale, care este la originea cauzei, face obiectul unei jurisprudente stabilite a Curtii.

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Prin aceasta din urma modificare se urmareste fluidizarea activitatii jurisdictionale a Curtii, dandu-se in competenta comitetelor solutionarea acelor cauze ce fac parte dintr-un contencios repetitiv, care constituia aproximativ 60% din totalul cererii adresate Curtii. f) introducerea unei noi competente a Marii Camere: aceea de a se pronunta asupra chestiunilor cu care Curtea este sesizata de catre Comiteteul Ministrilor in acele probleme legate de punerea in executare a hotararilor Curtii. g) Introducerea unei noi cauze de inadmisibilitate a cererilor individuale. Astfel, o cerere individuala va putea fi declarata inadmisibila daca reclamantul nu a suferit un prejudiciu important cu exceptia cazului in care respectul drepturilor omului garantate de Conventie cere un examen pe fond al cauzei si cu conditia de a nu respinge pentru acest motiv nici o cauza care nu a fost examinata in mod corespunzator de un tribunal inten; h) Instituirea posibilitatii Comisarului pentru drepturile Omului de a prezenta observatii scrise si de a lua parte la audierile Camerelor si ale Marii Camere; i) Modificarea procedurii de ancheta sia celei de solutionare a cauzei pe cale amiabila. In acest sens, Curtea va putea proceda la o ancheta si se va putea pune la dispozitia partilor in vederea solutionarii pe cale amiabila a litigiului in orice moment al procedurii si nu doar dupa decizia de admisibilitate; j) Instituirea competentei Comitetului Ministrilor de a supraveghea executarea termenilor regelmentarii amiabile a unei cauze, asa cum figureaza acestia in decizia Curtii; k) Consolidarea competentei Comitetului Ministrilor de a supraveghea executarea hotararilor Curtii. Astfel, atunci cand Comitetul Ministrilor va considera ca supavegherea executarii unei hotarari definitive a Curtii este impiedicata de o dificultate de interpretare a acesteia, acesta poate decide, cu o majoritate de 2/3, sesizarea Curtii pentru a se pronunta asupra acestei chestiuni de interpretare. Atunc cand Comitetul Ministrilor considera ca una din Inaltele Parti contractate refuza sa se conformeze unei hotarari definitive intr-un litigiu la care este parte, acesta poate dupa anuntarea statului in cauza si printr-o decizie luata cu o majoritate de 2/3, sa sesizeze Curtea cu aceasta problema. In cazul in care Curtea constata o violare a normei privind caracterul obligatoriu al hotararilor sale, ea retrimite cauza Comitetului de Ministri pentru a examina masurile ce trebuie luate. Daca nu constata o violare a art. 46 paragraful 1, Curtea retrimite cauza Comitetului de ministri care va decide inchiderea examinarii. 8

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

l) Introducerea prevederii exprese conform careia Uniunea Europeana poate adera la prezenta Conventie. Articolul 2 articolul 23 al Conventiei se modifica dupa cum urmeaza : articolul 23 Durata mandatului se revocarea 1.judecatorii sunt alesi pentru o peioada de noua ani. Ei nu sunt reeligibili. 2. Mandatul judecatorilor se termina in momentul implinirii varstei de 70 de ani. 3. Judecatorii raman in functie pana la inlocuirea lor. Ei continua totusi sa rezolve cauzele cu care sunt deja sesizati. 4. Un judecator nu poate fi eliberat din functie decat daca ceilalti judecatori decid cu majoritate de voturi, ca acest judecator a inceput sa corespunda conditiilor cerute.

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________ cerere individuala

atribuirea cererii catre o sectie, apoi catre un judecatorraportor JUDECATORUL UNIC

admisibila CAMERA (7 judecatori) Comisarul pt Drepturile Omului

inadmisibila

finalizarea cauzei

COMITET (3 judecatori)

admisibila

inadmisibila

finalizarea cauzei

procedura contradictorie si incercare de rezolvare amiabila a litigiului

nu se realizeaza rezolvarea amiabila a litigiului

se realizeaza rezolvarea amiabila a litigiului

finalizarea cauzei

hotararea camerei

COLEGIUL MARII CAMERE ( 5 judecatori)Comisarul pt Drepturile Omului

se refuza trimiterea la Marea Camera; hotararea e mentinuta

se accepta trimiterea la Marea Camera

hotararea MARII CAMERE ( 17 judecatori)

hotararea e transmisa Comitetului Ministrilor care supravegheaza executarea

finalizarea cauzei

10

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI Noua Curte europeana creata prin Protocolul nr. 11 pastreaza, in mare parte caracetristicile celei vechi: este un organ jurisdictional creat prin intermediul unui tratat international, menit a asigura respectarea angajamentelor care decurg, in sarcina statelor- parti, din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. COMPETENTA CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI Competenta Curtii europene este enuntata in art. 32 al Conventiei: ea acopera toate problemele privind interpretarea si aplicarea Conventiei si a protocoalelor sale, care ii sunt supuse in conditiile prevazute de art 33, 34 si 47. RATINE MATERIAE, Curtea este competeta a solutiona litigiile care ii sunt supuse privind fapte concrete prin care se pretinde violarea unuia dintre drepturile prevazute in Conventie. Sub aspect material, Curtea are si o competenta consultativa. COMPETENTA RATIONE PERSONAE vizeaza, pentru cauzele interstatale, litigiile in care ambele parti sunt state contractante, iar pentru cauzele individuale, acele litigii in care ca reclamant figureaza o persoana aflata sub jurisdictia unui stat parte iar ca parat, statul parte respectiv. COMPETENTA RATIONE TEMPORIS, Curtea judeca doar acele litigii impotriva unor state care au ratficat Conventia pana la data introducerii cererii, pentru fapte ce au avut loc dupa data acestei ratificari de catre statul parat. COMPETENTA RATIONE LOCI, Curtea este competenta a controla sub aspectul conformitatii cu Conventia doar acele fapte petrecute pe teritoriile statelor- parti. Judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului. Conform articolelor 20-24 ale Conventiei, in numar elag cu acela al statelor parti la CEDO. Pentru a fi eligibili in aceasta functie, judecatorii trebuie sa se bucure de cea mai inalta reputatie morala si sa intruneasca conditiile cerute pentru exercitarea unor inalte functii judiciare sau sa fie juristi de o competenta recunoscuta. Judecatorii isi exercita mandatul cu titlu individual, si nu in reprezentarea statelor in numele carora au fost alesi. 4 Judecatorii sunt alesi de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei in numele fiecarui stat parte la CEDO, cu majoritatea voturilor exprimate, de pe o lista de 3 candidati prezentata de statul respectiv, potrivit Protocolului aditional nr. 14 durata mandatului judecatorilor este de 9 ani , acestia neputand fi realesi.

Bianca Selejan Gutan, Protectia europeana a drepturilor omului, editia a 3-a editura C.H.Beck Bucuresti 200

11

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

PROCEDURA JUDECARII UNEI CERERI INDIVIDUALE DE CATRE CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI Sesizarea Curtii Europene a Drepturilor Omului cu o cerere individuala. Subiectele cu drept de sesizare sunt: orice persoana fizica, ONG sau grup de particulari care se pretinde victima a unei violari provenind de la un stat- parte. Persoanele juridice de drept public care nu exercita prerogative de putere publica, avand o autonomie completa fata de stat pot sesiza Curtea Europeana, nu este relevanta cetatenia sau nationalitatea reclamantului. Ca reclamant poate figura un particular, iar ca parat un stat- parte la conventie.ca intervenient prezentand observatii scrise si/ sau luand parte la audieri, la procedura poate participa statul al carui cetatean este reclamantul, daca doreste interventia voluntara, precum si orice stat- parte la CEDO sauorice persoana interesata , alta decat reclamantul, in interesul bunei administrari a justitiei, la invitatia presedintelui Curtii, interventia la invitatie.5 Minorii, incapabilii si detinutii pot, sesiza instanta Europeana, in aceleasi conditii cu perosoanele avand capacitate civila deplina. Si persoanele juridice, asociatii, fundatii, sindicate, partide politice, societati comerciale- pot adresa cereri Curtii Europene. Singura exceptie, in cazul persoanelor juridice, sunt, autoritatile publice. Nu pot formula cereri individuale colectivitatile teritoriale locale, deoarece sunt organisme de drept public cu atributii oficiale conferite de Constitutie si de legi. Acestea sunt organizatii guvernamentale. Persoanele juridice de drept public care nu exercita prerogative de putere publica, avand o autonomie completa fata de stat, pot sesiza Curtea Europeana. Cetatenia reclamantului este, irelevanta: pot formula cereri in fata Curtii atat cetateni ai statului parat, cat si cetateni straini si apatrizi, cu conditia sa se fi aflat sub jurisdictia acestui stat. Statutul de victima a unei violari a Conventiei presupune existenta interesului de a sesiza Curtea europeana si este, asa cum insasi aceasta instanta s-a exprimat. Pentru a se considera victima in sensul articolului 34, o persoana trebuie sa fi suferit o atingere efectiva si concreta a drepturilor sale prevazute de Conventie prin decizii ale autoritatilor nationale: pentru ca un reclamant sa se poata pretinde victima a unei violari a Conventiei, trebuie sa existe o legatura suficient de directa intre reclamant si violarea suferita.

C. L. Popescu, Protectia internationala a drepturilor omului, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000

12

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

CONDITIILE DE ADMISIBILITATE A UNEI CERERI INDIVIDUALE INTRODUSE LA CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI Pentru a fi examinate pe fond de catre Curte, cererile individuale trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de admisibilitate prevazute de articolul 35 din Conventie. A. EPUIZAREA PREALABILA A TUTUROR CAILOR DE RECURS INTERNE Acesta este o conditie intalnita in dreptul international general si are la origine un caracter cutumiar. Este o conditie destinata a proteja suveranitatea statului impotriva unor proceduri internationale intempestive. Regula epuizarii cailor de recurs interne confirma caracterul subsidiar al sistemului european de protectie a drepturilor individului si se bazeaza pe necesitatea acordarii in primul rand statului a posibilitatii de a remedia situatia litigioasa prin propriile resurse din ordinea juridica interna. Obligatia reclamantului in sensul articolului 35 din Conventie este asadar de a parcurge toate gradele de jurisdictie puse la dispozitia sa in dreptul intern. Dovada epuizarii cailor de recurs interne incumba reclaantului. Orice cerere introdusa pe temeiul art. 34 din Conventie este prezentata pe formularul pus la dispozitie de grefa, afara daca presedintele sectiei investite cu solutionarea ei decide altfel. Formularul indica: numele, data nasterii, nationalitatea, sexul, profesia si adresa reclamantului; daca este cazul numele, profesia si adresa reprezentantului sau; partea sau partile contractante impotriva careia ( carora) este indreptata cererea; o expunere succinta a faptelor; o expunere succinta a incalcarii sau a incalcarilor Conventiei si argumentele pertinente; o expunere succinta privitoare la respectarea de catre reclamant a criteriilor de adisibilitate prevazute de art. 35 parag. 1 din Conventie, epuizarea tuturor cailor interne de atac si respectarea termenului de 6 luni; obiectul cererii si va fi insotit de : copii de pe toate documentele pertinente si, in special, de pe deciziile judiciare sau de alta natur, privitoare la obiectul cererii; 13

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Reclamantul trebuie : sa mentioneze daca a supus plangerea sa unei alte instante internationale de ancheta sau de reglementare a diferendelor. Reclamantul care nu voieste dezvaluirea identitatii sale trebuie sa precizeze aceasta si sa prezinte o expunere a motivelor care justifica derogarea. In cazuri exceptionale, temeinic justificate, presedintele camerei poate autoriza anonimatul. Ca regula generala se considera ca cererea a fost introdusa la data primei comunicari prin care reclamantul exprima fie si in mod sumar obiectul cererii sale. Curtea poate daca aceasta pare justificat, sa decida retinerea unei alte date. Reclamantul trebuie sa informeze Curtea cu privire la orice schimbare a adresei sale, precum si despre orice fapt pertinent privitor la examinarea cererii.6 B. INTRODUCEREA CERERII INTR-UN TERMEN DE 6 LUNI DE LA DATA DECIZIEI INTERNE DEFINITIVE Acest termen are ca scop limitarea in timp a posibilitatii de contestare a unor acte sau masuri interne. Termenul de 6 luni este intrerupt de prima scrisoare sau notificare adresata Curtii, in care sa se fi mentionat, chiar sumar, substanta cererii reclamantului. Simpla completare a formularelor existente, fara mentionarea substantei pretinsei incalcari, nu este suficienta,in privinta momentului de la care se calculeaza termenul de 6 luni, trebuie precizat ca prin ultima decizie interna se intelege ultima decizie prin care pretentiile reclamantului au fost respinse de catre instantele interne sau decizia definitiva pronuntata in cadrul normal al epuizarii cailor de atac. C. CEREREA SA NU FIE ANONIMA Aceasta conditie este indeplinita deoarece formularele puse la dispozitie de catre grefa Curtii obliga reclamantul sa-si decline identitatea. D. CEREREA SA NU FIE ESENTIAL ACEEASI CU O CERERE ANTERIOR EXAMINATA DE CURTE

Corneliu Birsan, Conventia europeana a drepturilor omului, Comentariu pe articole, vol. II, editura C.H.Beck, Bucuresti 2006

14

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Conventia impune respingerea ca inadmisibila a unei cereri individuale care este identica sub aspectul faptelor si al incalcarilor invocate cu o cerere deja examinata si solutionata de curte. Este vorba de aplicarea princpiului autoritatii lucrului judecat in materia deciziilor si hotararilor Curtii Europene. Daca cererea cuprinde fapte noi ea ar putea deveni admisibila. E. CEREREA SA NU MAI FI FOST SUPUSA EXAMINARII UNEI ALTE INSTANTE INTERNATIONALE, DACA NU CONTINE FAPTE NOI Vor fi inadmisibile cererile care au fost deja inaintate Comitetului Drepturilor Omului instituit de Pactul International privind Drepturile Civile si Politice sau altor comitete specializate ale ONU. F. CEREREA SA NU FIE INCOMPATIBILA CU PREVEDERILE CONVENTIEI, MANIFEST NEFONDATA SAU ABUZIVA O cerere poate fi considerara incompatibila cu prevederile Conventiei atunci cand obiectul ei nu intra sub incidenta dispozitiilor acesteia ( ratione persoane, ratione loci, ratione materiae sau ratione temporis) G. NOUA CONDITIE DE ADMISIBILITATE A PROTOCOLULUI NR. 14 ARE CA SCOP adaugarea unui mijloc suplimentar de filtrare a cererilor de catre Curtea Europeana, care sa ii permita sa poata consacra mai mult timp cauzelor ce justifica o examinare pe fond. In conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, idealul fiintei umane libere nu poate fi realizat decat daca se creeaza conditii care sa permita fiecaruia sa se bucure de drepturile sale economice, sociale si culturale, ca si de drepturile civile si politice. S-a statuat juridic, la nivelul normelor internationale, obligatia morala a statelor de a promova respectarea universala si efectiva a drepturilor si libertatilor omului. Reprezentand un principiu de drept international cu valoare de ,,jus cogens principiul respectarii universale a drepturilor omului, obliga toate statele in aceeasi masura. El implica indeplinirea unor indatoriri ferme a fiecarui stat atat fata de proprii cetateni cat si fata de comunitatea internationala a statelor, privita in intregul sau. Nerespetarea obligatiilor juridice asumate poate atrage deci sanctiuni din partea comunitatii internationale Astfel, in cazul Consiliului Europei, cea mai mare organizatie interguvernamentala si interparlamentara europeana, sanctiunea ultima este aceea a excluderii din randurile sale a statului membru care si-a incalcat obligatiile. 15

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Procesul realizarii drepturilor omului nu este unul armonios, care sa evolueze de la sine si rectiliniu. Ramane un domeniu de lupta si contestare pe plan intern si international pentru drepturi, pentru acces la putere, la resurse si respectiv pentru o distribuire a acestora.De accea, actiunea in favoarea drepturilor omului porneste de la necesitatea ca statul, societatea, prin diferite forme de actiune, asigurand egalitatea in drepturi si exercitarea drepturilor individuale sa devina un instrument al participarii, al redistribuirii in favoarea tuturor, mai ales a celor care sunt sau devin dezavantajati, pentru a evita excluderea, marginalizarea sau scoaterea lor in afara vietii sociale.

16

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Anexa 1. STATELE PARTI LA CONVENTIA PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI SI A LIBERTATILOR FUNDAMENTALE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Albania Andora Armenia Austria Azerbaidjan Belgia Bosnia si Hertegovina Bulgaria Croatia Cipru Republica Ceha Danemarca Elvetia Estonia Finlanda Fosta Republica Iugoslava a macedoniei Franta Georgia Germania Grecia Irlanda Islanda Italia 39

24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Letonia Liechtenstein Lituania Luxemburg Malta Moldova Monaco Norvegia Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord Romania Rusia San Marino Serbia si Muntenegru Slovacia Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Ungaria Ucraina

40 41 42 43 44 45 46 47

17

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

Anexa 2. MODEL DE CERERE PENTRU CERERILE INDIVIDUALE ADRESATE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI Consiliul Europei Cerere Inaintata in conformitate cu art. 34 al Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor si a Libertatilor Fundamentale, precum si cu art. 45 si 47 ale Regulamentului Curtii Europene a Drepturilor Omului. I.Partile A. Reclamantul / Reclamanta B. Nume C. Prenume D. Sex: masculin/ feminin E. Cetatenia F. Profesia G. Data si locul nasterii H. Domiciliu I. Telefon J. Adresa actuala ( daca difera de punctul 6) 1. Numele si prenumele reprezentantului/ reprezentantei 2. Ocupatia reprezentantului/ reprezentantei 3. Adresa reprezentantului/ reprezentantei 4. Telefon_______________ Fax B. Inalta parte contractanta ( se va indica numele statului impotriva caruia se introduce cererea) 13._______________________________________________ II. Expunerea faptellor ( se vor expune clar si amanuntit faptele care fac obiectul plangerii, de preferinta in ordine cronologica, cu mentionarea datei exacte a acestora) 18

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

14.______________________________________________________________________________ III. Expunerea pretinsei sau pretinselor violari ale conventiei si/ sau protocoalelor, precum si a argumentelor in sprijinul acestor informatii 15. ______________________________________________________________________________ IV. Expunere in legatura cu prevederile articolului 35 parag. 1 din Conventie ( se vor indica recursurile exercitate in fata autoritatilor nationale) 16. decizia interna definitiva ( data si natura deciziei, organul care a pronuntat-o ) 17. Alte decizii ( enumerate in ordine cronollogica, indicand, pentru fiecare decizie, data, natura si organul care a pronuntat-o). 18. Dispuneti sau ati dispus de un recurs pe care nu l-ati exercitat? Daca da, care si pentru ce motiv acesta nu a fost exercitat? V. Expunerea obiectului cererii si a pretentiilor provizorii in vederea acordarii unei satisfactii echitabile 19. _______________________________________________________________________________ VI. alte instante internationle care examineaza sau au examinat cazul 20. Ati prezentat in fata unei alte instante internationale de ancheta sau de reglementare capetele de cerere din prezenta plangere? Daca da, furnizati indicati detaliate cu privire la acest aspect. VII. Lista documentelor ( nu se trimit originalele, ci numai copii) ( se anexeaza copii ale tuturor deciziilor mentionate mai sus. Daca nu se pot obtine copiile trebuie explicat motivul. Aceste documente nu se inapoiaza) 21. a)______________________ b)______________________ VIII. Declaratia si semnatura 22. Declar pe onoare ca informatile ce figureaza in prezentul formular de cerere sunt exacte. Locul ____________________ Data _____________________ Semnatura reclamantului sau reprezentantului_________________

19

MECANISMELE DE PROTECTIE ALE CEDO _______________________________________________________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE

BIANCA SELEJAN GUTAN , PROTECTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI, EDITIA A 2-A, EDITURA C.H. BECK, BUCURESTI 2006 CORNELIU BIRSAN, CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI, COMENTARIU PE ARTICOLE, VOL. I, DREPTURI SI LIBERTATI, EDITURA ALL. BECK, BUCURESTI 2005 CORNELIU BIRSAN, CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI, COMENTARIU PE ARTICOLE, VOL. II, PROCEDURA IN FATA CURTII, EXECUTAREA HOTARAILOR, EDITURA C.H. BECK, BUCURESTI 2006 VICTOR DUCULESCU, DREPTURILE OMULUI CULEGERE DE DOCUMENTE INTERNATIONALE SI ACTE NORMATIVE DE DREPT INTERN, EDITURA LUMINA LEX, BUCURESTI, 1993

20