EVOLUTIA DREPTULUI IN PERIOADA

1821 1848
REVOLUTIA DE LA 1821, ORGANIZAREA DE STAT
SI DREPTURI IN PERIOADA 1821-1848
REVOLUTIA DE LA 1821, ORGANIZAREA DE STAT SI
DREPTURI N PERIOADA 1821-1848
A) REVOLUTIA DE LA 1821
- condus de Tudor Vladimirescu, a avut dublu caracter social si
national, asa cum rezult din desfsurarea actiunilor si din actele
adoptate n decursul ei. Idealurile sociale se mpletesc, se
contopesc cu cele nationale. La lupt au participat toate clasele
sociale, o lupt mpotriva dominatiei otomane si a instrumentelor
acestora fanariotii.
- cadrul general sud - est european, de lupt pentru idealul
national, n care romnii ca si Serbia si Grecia. prin miscari de
eliberare precum Eteria ( sprijinit de Rusia tarist ), la care ader
initial si Tudor Vladimirescu, ofiter n armata rus, se va apropia
ulterior de Turcia pentru a realiza mcar partial dezideratele
revolutiei, cum ar fi revenire la domniile pmntene.
- programul revolutiei de la 1821 ntre 28 ian - 27 mai 1821
puterea politic a apartinut lui Tudor Vladimirescu si armatei
revolutianare de voluntari, constituit n Adunarea poporului,
stabilit la Bucuresti. A recunoscut Divanul boieresc ca organ al
administratiei trii, ntre timp dorindu-se introducerea unui sistem
constitutional modern. Principiile noii organizri constitutionale
sunt cuprinse n acte precum:
- Proclamatia de la Tismana ( Pades ),
- Cererile norodului romnesc adevrat proiect de constitutie, ce
vizau monarhie constitutional, acesul burgheziei la conducerea

statului, dregtorii dup merit,

- Proclamatia de la Bolintin
- Proclamatia de la Bucuresti
PRINCIPALELE idei revolutionare - titluri nobiliare dup
dregtorii, reorganizarea sistemului judiciar prin reducerea taxelor,
nlesnirea accesului tuturor locuitorilor la instantele de judecat,
afirmarea suveranittii prin desfiintarea privilegiilor strinilor n fata
justitiei.
- nfiintarea armatei nationale.
-Subordonarea bisericii, statului si legilor trii, alegerea
mitropolitului de ctre popor, nfiintarea de scoli prin biserici, cu
predare n limba romn, gratuite, indiferent de conditia social.
- Desfiintarea vmilor din interiorul trii.
- Revenirea la sistemul pltii impozitelor n patru sferturi.
- Desfiintarea strii de dependent personal.
- Boierii vinovati de abuzuri s fie alungati din tar.
B) ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI N PERIOADA
1821-1848.
EVOLUTIA ORGANIZRII DE STAT.
1) Economico-social.
- se mentin vechile relatii de dependent din agricultur.
- apar o serie de elemente noi legate de sporirea productiei n
conditiile lrgirii pietei interne si a cererii externe, extinderea
muncii salariate, modernizarea productiei, dezvoltarea industriei si
desfiintarea monopolului economic otoman, ascensiunea
elementelor burgheze.
- boierii rmn organizati n cele trei stri - majoritatea populatiei
rurale sunt trani clcasi 70% - restul fiind trani liberi si populatia
oraselor.
2) Revenirea la sistemul domnilor pmnteni.
- consecinte deosebit de importante, lupta de idei prin cereri,
memorii, proiecte de reform ale boierimii ( ntre 1821-1822 sunt
peste 70 de proiecte ce vizau politica, recunoasterea autonomiei,

modernizarea vietii economice si de stat). Revenirea la sistemul

traditional al domniilor pmntene, stabilirea granitei pe talvegul
Dunrii, desfiintarea raialelor turcesti, libertatea comertului,
armata national, reforma administrativ.
- 1822 este anul revenirii n trile romne la traditia domniilor
pmntene. n Moldova, Ionit Sandu Sturdza, n Tara
Romneasca Grigore Dimitrie Ghica. Conventia de la Akkerman 1826, a consacrat puterea politica a marii boierimi. Din 1828 tarile
romne au fost ocupate de trupele tariste, ocupatie militara pna
n anul 1934. Tarile romne avnd regimul unor protectorate
conduse de un guvernator rus, numit de tar, presedinte deplin
mputernicit al divanului Moldovei si Tarii Romnesti.
Regulamentele organice elaborate n timpul administratiei
ruse adoptate n 1830 de catre Adunarile obstesti extraordinare
ale Tarii Romnesti si Moldovei, ntarite apoi de Poarta. Intra n
vigoare n 1831 n Tara Romnesca si 1832 n Moldova. Desi
dispozitiile regulamentare spuneau ca domnii sa fie alesi, n
realitate, ei au fost numiti.
3) Organele centrale ale statului.
- domnul - organ central al statului cu atributii precizate de acte
interne si internationale, se recunostea autonomia trilor romne,
ales pe timp de 7 ani cu consimtmntul portii, dar putea fi si
destituit pentru delicte cu consimtmntul Turciei si Rusiei.
Hotrrile domnului se luau de comun acord cu divanul. Ulterior,
din 1828, domnii au fost nlocuiti cu guvernatorul rus, unic pentru
ambele tri. Potrivit Regulamentelor organice, domnia era
electiv, nobiliar si viager, alesi de adunarea obsteasc
extraordinar, investiti de Turcia si comunicati Rusiei.
Avea n exercitarea conducerii statului atributii legislative,
executive si judectoresti. Visteria statului a fost complet separat
de cmara domneasc, comanda armata national. n principiu,
nu putea judeca, ci numai ntri hotrrile judectoresti rmase
definitive.
- dregtorii - pstreaz vechile trsturi, aprnd si elemente noi.
Regulamentele organice au interzis cumulul atributiilor

administrative si judectoresti, dnd expresie principiului

separatiei puterilor n stat. Marele vornic are atributiile ministrului
de interne, marele logoft veritabil ministru de justitie, marele
sptar era sef al militiei, marele ag era sef al politiei.
- divanul domnesc sufer transformri n component si
competent. Atributiile administrative i-au fost preluate de sfatul
administrativ, iar cele legislative de ctre obisnuita obsteasc
adunare.
- adunarea obsteasc extraordinar alegea pe domn. 190 membri
n Tara Romneasc si 132 n Moldava.
- adunarea obsteasc ordinar avea 42 membri n Tara
Romneasc si 35 n Mokdova, alesi pe 5 ani si cuprindea
reprezentanti ai boierului si clerului. Se pronunta numai n
domeniul legislativ, deci rol asemntor parlamentului.
- organizarea fiscal- s-au luat o serie de msuri moderne, impozit
de 30 de lei pe cap de familie (capitatia), iar negustorii, industriasii
si meseriasii un impozit special (patenta). Boierii se clerul erau
scutiti de dri. Erau si impozite indirecte precum circulatia
mrfurilor pltite de toate clasele.
- organizarea armatei nationale - trani erau luati cu arcanul pe
termen de sase ani, tinerii burghezi erau subofiteri, iar boierii erau
ofiteri.
- organizarea judectoreasc - pe principii noi precum separarea
activittii
juridice
de
cea
administrativ,
introducerea
inamovibilittii judectorilor n form incipient, organizare
ierarhic a instantelor si specializarea lor.
Regulamentele organice prevedeau :
- prima instant era tribunalul stesc, format din preot si trei
reprezentanti ai tranilor (fruntasi, mijlocas si codas)
- ispravnicii judetelor si zapciii tinuturilor.
- tribunalele politiei ndrepttoare la Bucuresti si Iasi.
- tribunalele judetene (sau de tinut n Moldova), formate dintr-un
presedinte, doi membri si un procuror, judecau procese civile
pn la o anumit valoare comercial, precum si plngerile
clcasilor mpotriva boierilor.

- divanurile judectoresti si desfsurau activitatea la Bucuresti,

Craiova si Iasi, avnd cte o sectie civil si una comercial. n
materie civil, ele judecau ca instant de apel dar si ca prim si
ultim instant. La valori mari, hotrrile pueau fi apelate la naltul
Divan.
- tribunalele apelative de comert erau organizate la Bucuresti,
Craiova si Iasi. n compunerea acestor instante intrau si trei
asesori, alesi dintre negustori.
- naltul divan judeca la Bucuresti si IasI, n ultim instant
procesele venite n apel de la divanurile judectoresti. Instanta era
format din boieri, alesi pe termen de trei ani, n care erau
inamovibili.
- divanul domnesc n Moldova era prezidat de ctre domn si
solutiona cazurile de gresit aplicare a legii. Hotrrile erau date
cu majoritate. Din 1833, divanul domnesc s-a contopit cu naltul
divan.
- nalta curte de revizie n Tara Romneasc exercita competenta
initial a divanului domnesc din Moldova.
4) Organizarea administrativ teritorial.
Prin Regulamentele organice emise se merge n directia
centralizrii puterii de stat. Ea rmne neschimbat, numrul
judetelor si tinuturilor a fost ns redus.
EVOLUTIA DREPTULUI
1) Tendinte de modernizare a dreptului.
Se adopt coduri noi ce accentueaz rolul legii scrise n raport cu
obiceiul traditional; - alt caracteristic ncepe consacrarea
principiului legalittii, folosindu-se experienta legislativ a altor
state (Franta); - se formeaz cadre cu pregtire juridic n tar,
prin organizarea cursurilor de drept (se continu practica trimiterii
tinerilor la studii juridice n strintate, Franta si Italia); - se
contureaz nceputurile unui sistem de drept.
2) Principalele ramuri si institutii juridice.
- aparitia unor elemente de drept constitutional.
- cele dou Regulamente organice au dat identitate legislativ

celor dou tri romne, cu aceeasi organizare politic. Nu sunt

ns constitutii fiind adoptate cu ncuviintarea Rusiei si Turciei.
fr consultarea si acordul poporului, fr dispozitii privitoare la
drepturi si libertti. Dispozitiile Regulamentelor organice introduc,
deci, primele principii de drept constitutional n istoria legislatiei
noastre (separatia puterilor n stat, liber circulatie ntre cele dou
tri).
- dreptul civil cf. Regulamentelor organice pricinile civile se
judecau dup Codul Calimach si Codul Caragea, cu reglementri
aproape identice in cele dou tri, "dreptul sfnt al propriettii",
sporirea importantei actelor scrise n viata juridic prin
introducerea sistemului de nregistrare a contractelor de ipotec si
de dot, ca si actele de stare civil, se accentueaz caracterul
personal al rspunderii civile, desfiintndu-se formele de
rspundere colectiv consacrate de obiceiuri strvechi.
- dreptul comercial - n 1833 Icovache Veisa si la 1841 Emanoil
Drghici au tradus codul comercial francez, pentru M. , iar n 1840
Simion Marcovici n TR. Acest cod cuprinde trei crti si un
supliment:
- cartea nti cuprinde dispozitii generale: negustori, registre de
comert (catastife), tovrsii (societti comerciale), burse de
comert, comisionari, samsari, crusi, vnzri-cumprri, polite
(cambii), etc.
- cartea a doua trata problema falimentului
- cartea a treia privea navigatia, vasele maritime si negotul
maritim.
- suplimentul (anexa) cuprindea norme referitoare la organizarea
instantelor comerciale si la procedura de judecat.
- dreptul penal - n anul 1820 apare n Moldova prima parte a
Condicii Criminalicesti, un cod de procedur penal ntocmit de
Iordache Cantacuzino, Grigoras Sturdza si Iordache Rusei, Partea
a doua neputnd fi elaborat atunci din cauza evenimentelor de la
1821. n 1826 se va desvrsi lucrarea. Toate infractiunile erau
considerate criminale, calsificndu-se n dou mari grupe: a) fapte
pricinuitoare de tulburarea linistii si sigurantei (rzvrtirea,

mpotrivirea fat de dregtori sau judectori) si b) fapte

pricinuitoare de vtmare a particularilor (tulburarea stpnirii
mosiei si casei, punerea de foc, furtisagul, tinuirea, prdciunea,
uciderea, pruncuciderea, rnirea, violul, plastografia, etc.). Se
introduce si prescriptia, de exemplu 30 de ani pentru furtisag, 3
luni pentru adulter.
Pedepsele erau btaia, nchiderea la groapa ocnei, etc. Se
mentine caracterul discriminatoriu dup situatia social a
infractorilor.
Dup constituirea unittilor militare nationale, se elaboreaz
n 1823 reglementarea ndatoririlor, abaterilor si sanctiunilor
militare. Ca infractiuni militare erau: nesupunerea, fuga de sines
deprtare de slujb, nesilinta, etc. Abaterile militarilor puteau fi:
1) abateri disciplinare.
2) infractiuni grave.
- dreptul procesual. mbunttirea organizrii judectoresti si a
desfsurrii procesului continu cu noi dispozitii privitoare la
separarea instantelor judectoresti de cele administrative,
specializarea instantelor, organizarea procedurii scrise, a
avocaturii, procedura apelului, revizuirea hotrrilor. Se
delimiteaz mai clar competenta instantelor civile si cea a
instantelor ecleziastice. Se garanta inviolabilitatea persoanei ~prin
introducerea mandatului de arestare si obligatia de cercetare a
celui arestat n termen de 24 de ore.
Sunt o serie de inovatii, mai ales n domeniul procedurii
civile, prin reglementarea regimului probelor scrise, actelor de
zestre si zlog, contractelor comerciale, depozitului judiciar,
actelor de notariat si actelor de stare civil. Se introduce pentru
prima dat principiul autorittii lucrului judecat, hotrrile luate de
divanul domnesc si confirmate de domn nu puteau fi modificate.