Statul Român Modern –de la proiect politic la România Mare

Proiectul statului român modern a început să se contureze în a doua jumatăte a secolului XVIII:
Elita autohtonă constituită în 'partida națională' viza:

 modernizarea societății românești;

 modificarea statului politico-juridic extern al Principatelor.

Meritul elaborării proiectelor politice a aparținut boierimii mari si mijlocii, principalul obiectiv
al programelor politice până în 1821 fiind acela al recâștigării puterii politice.

Modificarea statutului politico-juridic extern al Principatelor Țara Româneasca și Moldova viza

internaționalizarea problemei celor două Țări Românești.Partida națională propunea

transforrnarea Țării Românesti și Moldovei în state neutre.

Modernizarea societății românești avea în vedere reorganizarea administrației, desființarea

practicii cumpărării funcțiilor, dezvoltarea învățământului, egalitatea în fața legilor etc.

Proiecte politice din a doua jumatate a secolului XVIII.

anul 1769: Partida națională condusă de mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi ,propunea o
reprezentanță alcătuită din 12 boieri;

Memoriul boieresc anul 1772: în cadrul tratativelor de pace de la Focșani marii boieri și
reprezentanții clerului din Țara Româneasca și Moldova propun marilor puteri un proiect politic
ce viza: desființarea domniilor fanariote, unirea Țării Românești si Moldova, independența sub
garanția Rusiei, Austriei si Prusiei;

Memoriul boieresc anul 1791:in cadrul tratativelor de la Șistov partida nationala propune
marilor puteri următorul proiect politic:desființarea domniilor fanariote, neutralitatea, desfințarea
raialelor, independența sub protecția Rusiei si Austriei.
 Proiecte politice din prima jumatate a secolului XIX

1. 1802: Dumitrache Sturdza elabora projectul politic intitulat "Plan sau forma de
oblăduire aristo-dimocraticească” propunând ca forma de organizare politică
republica.Se dorește separarea puterilor în stat, boierii fiind cuprinși în cele 3
divanuri:Divanul cel Mare alcătuit din marii boieri, având cele mai importante atribuții,
Divanul Pravilnicesc cu rol legistlativ, alcătuit din boierii cunoscători ai pravilelor și
Divanul de Jos cu rol financiar alcătuit din boierii aleși în baza unui mandat pe o
perioadă determinată.
2. 1821: Cererile norodului românesc elaborate în timpul Revoluției lui Tudor

Vladimirescu. Documentul a avut atât valoare de proiect politic cât și valoare de Constituție.

Prevederi:

 noul stat se baza pe principiul suveranității poporului având ca organizare reprezentativă

Adunarea norodului;

 desființarea privilegiilor boierești;

 numirea în funcții dupa merite;
 reînființarea armatei țării, alcătuită din 4 mii de panduri și 200 de arnăuți cu leafă ușoară
plătita de mănăstiri;
 desființarea vămilor interne;
 un singur impozit plătit în 4 rate anuale;
 reorganizarea învățământului.

1822: Constituția Cărvunară sau Proiectul celor 77 de ponturi. Documnetul a fost elaborat
de lonica Tautu, consilierul domnitorului Moldovei, lonița Sandu Sturdza. Forma de organizare
politică propusă era monarhia constituțională, unde domnitorul avea atribuții limitate fiind ales
dintre bolerii pământeni de către Adunarea obștească. Atribuțiile cele mai mari le deținea Sfatul
Obștesc. Exista în acest memoriu și o cerere cu privire la reorganziarea administrativă,
religlioasă, drepturi și libertăți cetățenești. Se preciza autonomia principatelor sub suzeranitate
otomana.

Între 1760-1831 au fost elaborate 209 proiecte politice. Până in 1821 s-a cerut de 40 de ori
înlăturarea domniilor fanariote și de 10 ori independenta.

Urmarea revoluției de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a fost revenirea la domniile

pământene, începând cu 1822. Domnii pământeni, desemnați de Înalta Poartă pe șapte ani în
Moldova si Tara Romaneasca au fost: Grigore IV Ghica (Țara Romaneasca) si loniță Sandu
Sturdza (Moldova) .
Regulamentele Organice au fost implementate în Țara Românească la 1 iulie 1831 și în Moldova
la 1 ianuarie 1832.

Regulamentele Organice erau însoțite de Actul Adițional care interzicea orice modificare făra

acordul puterii protectoare Rusia și a celei suzerane Imperiul Otoman.

Boierii din Țara Românească au respins Actul Adițional.

Partida naționala, în frunte cu boierul Ion Câmpineanu, a declarat că autonomia internă a

Principatelor a fost știrbită de acest document. Intervenția sultanului printr-un înalt împărătesc

firman obliga Adunarea Țării Românești să accepte Regulamentele Organice.

Prevederi:

 separarea puterilor în stat: puterea executivă aparține domnitorului care este ales pe viață de
către o Adunare Obștească, acesta are dreptul de a iniția și promulga legea fiind ajutat de un

Guvern compus din 6 boieri; puterea legislativă aparținea Adunării Obștești formată din marii

Boieri. Adunarea adopta legile și prezenta domnitorului rapoarte despre starea țării - anaforale;
puterea judecatoreasca: cea mai importanta institutie era Înaltul Divan Domnesc, urmat de
tribunale și de curți de apel, sunt inființate serviciul procuraturii și corpul de avocați.

 sisternul fiscal: burghezia plătea patenta pe venit; se introduce o singură taxa plătibilă în 4
rate numită capitație; este introdus, pentru prima data, principiul bugetului; sunt desființate
vămile interne.

 modernizarea instituțiilor: reorganizarea învățământului

 reorganizarea armatei naționale
 îmbunătățirea arrnatei naționale
 îmbunătățirea serviciului poștelor, sanitar și de pornpieri
 au fost înființate arhivele statului.

Aspecte negative:

 se mențin privilegile boierești

 o treime din fiecare moșie fiind considerată proprietatea absolută a boierului
 tăranii rămân dependenți economic de boieri (sunt clăcași) și vor fi obligați la o nouă taxă
numită nart.

În 1838 ,boierul Ion Câmpineanu va redacta 2 documente intitulate 'Actul de unire și

independenta" și "Osăbitul act de numire a suveranului”.

Câmpineanu propunea o monarhie constituțională sub garanția colectivă a marilor puteri. Era

prevăzut votul universal, dar și limitarea puterilor suveranului de către Parlament. Câmpineanu

susținea separarea puterilor în stat, iar în economie se baza pe principiul concurenței și

neintervenției statului. Se dorea înlăturarea dominației otomane și a protectoratulul țarist.

Revoluția de la 1848-1849 în Țările Române
Proiecte revolutionare
Revoluția din anul 1848 este cunoscută în istoria universală cu numele de ”Primăvara
popoarelor”

Flacăra revoluției a cuprins continentul european ,de la Atlantic și Marea Mediterană până la
Marea Neagră. Țările Române au participat la această revoluție prin programe revoluționare
elaborate în provinciile românești.Programele revoluționare prezintă obiective naționale, de
modernizare a statulului și sociale.

Moldova

La 27 Martie 1848 Ia Hotelul Petesburg din Iași s-au întrunit boierii cu vederi liberale pentru
elaborarea uni proiect revoluționar, intitulat ”Petițiune Proclamațiune”.
Documentul avea 35 de articole și a fost redactat de Vasile Alecsandri.

Obiectivele naționale, dar și cele sociale, demonstrează cracterul moderat al proiectulul

revoluționar.
Oblectiv național: ,,Sfânta păzire a Regulamentelor Organice, fără nicio răstălmăcire pe tot
cuprinsul lor”. Teama revoluționarilor de reacția Imperiului țarist, dar și de cea a domnitorului
Mihail Sturdza i-a determinat pe aceștia să adopte această formulă.
Modernizarea societății; desfințarea cenzurii, desfințarea pedepselor corporale, numirea în
funcții după merite, reforma școlară.
Obiectiv social: ”Grabinica soluționare a stării locuitorilor săteni”. Documentul prezentat
domnitorului Sturdza a fost respins acetsa dispunând arestarea revoluționarilor. Unii dintre ei au
reușit să fugă de sub escortă și s-au refugiat în Transilvania și Bucovina.

Participarea revolutionarilor moldoveni (Vasile Alecsandri, Costache Negri) la Marea

Adunare de la Blaj din 3-5 mai 1848 i-a determinat să redacteze un nou program revoluționar
intitulat ”Prințipiile noastre pentru reformarea Patriei”- Brașov 12 mai 1848.
Obiectiv național ”Unirea Țării Românești cu Moldova într-un singur stat neatârnat românesc”.
Obiective care vizau modernizarea: desființarea boierescului și a oricăror dări ale țăranilor
către proprietari, taxe și impozite plătite de către toți locuitorii tării; noul stat să se organizeze pe
principlul "libertate, egalitate, fraternitate”: se cerea egalitatea în fața legilor și în drepturile
civile și politice.
Obiective sociale: desființarea clăcii și împroprietărirea fără despăgubire.

În august 1848 Mihail Kogălniceanu redacta proiectul revoluționar intitulat "Dorințele Partidei

Naționale din Moldova".

Obiectiv național: "Unirea Țării Românești cu Moldova, cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși
întregul edificiul național".
Obiective ce vizau rnodernizarea: desființarea privilegiilor, egalitatea în fața legii, libertatea
cuvântului, libertatea tiparului, reorganizarea învătământului.
Obiectiv social: desființarea clăcii și împroprietărirea prin despăgubire.

Transilvania

În Transilvania situația politică și socială a fost mult mai complicată.Revoluția de la 1848 s-a

declanșat și în Ungaria, ungurii reușind să obțină prin intermediul reprezentatului lor Lajos
Kossuth înființarea unui parlament, a unui guvern, a armatei și monedei nationale, la Budapesta

Revoluționarii unguri își doreau refacerea regatului maghiar din vremea regelui Ștefan cel Sfânt,

neținând cont de aspirațiile celorlalte națiuni din Imperiul Habsburgic.

În rnartie 1848, Dieta de la Pojon a decis anexarea Transilvaniei la Ungaria. Acest fapt urma să
fie ratificat de către autoritățile habsburgice. Națiunea româna urma să dispara în condițiile în
care revoluționarii unguri considerau că există o singură limbă și o singură națiune, cea
maghiara.

La 3-5 mai 1848 are loc Marea Adunare Nationala de la Blaj unde au participat peste 10 mii
de oameni. Au fost prezenti si revolutionarii din Transilvania si Moldova. A fost adoptat
programul revolutionar "Petiția Națională", redactat de Simion Bărnuțiu.
Obiectivele naționale: se cerea independența națiunii române, se respingea anexarea
Transilvaniei la Ungaria, cei prezenți au strigat:"Noi vrem să ne unim cu țara!"
Obiective de modernizare: dezvoltarea industriei și comerțului, libertatea cuvântului, libertatea
tiparului, drepturi si libertăți cetățenești, limba română și religia creștin ortodoxă să fie
considerate oficiale, alături de limba maghiara și germană și confesiunile catolica si protestantă.
Obiectiv social: deființarea iobăgiei fără nicio despăgubire;
Cei prezenți și-au declarat atașamnetul față de coroana habsburgică.

Proiectul revoluționar din Țara Românească intitulat Proclamația de la Islaz din 9 Iunie 1848
avea 22 de puncte și a fost redactat de I. H. Rădulescu. La Adunarea de la Islaz au participat
revoluționari precum: Nicolae Bălcescu, Christian Tell, I. C. Brătianu, C. A Rosetti.

Preverderile proclamației de la Islaz:

 recunoașterea idependenței administrative și elective pe temeiul tratatelor lui Mircea cel
Bătrân și Vlad Țepeș;
 egalitatea în drepture politice;
 guven și Adunare reprezentative;
 domn responsabil ,ales pe 5 ani,căutat în toate păturile societății;
 secularizarea averilor mănăstirilor închinate;
 desființarea clăcii și împroprietărirea prin despăgubire;
 convocarea unei Adunări Costituante care să elaboreze o Constituție pe baza primelor 21 de
puncte.

La 13 septembrie 1848 are loc bătălia de pe Dealul Spirii între Fuad Pașa și comandantul Pavel

Zăgănescu, al unității de pompieri. Pavel Zăgănescu a fost învins.Revoluția din Țara

Românească a fost suprimată.

Puterea protectoare Rusia și cea suzerană Imperiul Otoman vor implementa în Moldova și în
Țara Românească ,din nou, Regulamentele Organice.

Bucovina

În Bucovina la 20 mai 1848 la Cernauți a fost redactată Petiția Țării de către Eudoxiu
Hurmuzachi.
Obiectivele naționale vizau autonomia Bucovinei, dar și o mai largă participare la viața politică
a provinciei, a tuturor categoriilor sociale și naționalităților.
S-a cerut înființarea unei diete reprezentative, egalitatea religioasă, oficializarea limbii române
alături de limba germana.Ca obiectiv social s-a cerut desființarea clăcii.

Proiectul politic revoluționar din Banat a fost redactat de către Eftimie Murgu cu numele de
Petiția Neamului Românesc din Ungaria și Banat. Ca obiectiv național se cerea respectarea
autonomiei; s-a solicitat recunoașterea oficială a limbii române și a confesiunii ortodoxe alături
de limbile maghiară și germană și confesiunile catolică și protestantă. Ca obiectiv social s-a
cerut desființarea clăcii.

În cazul Transilvaniei, suprirnarea mișcării revoluționare din Ungaria în august 1849 a pus capăt
și acțiunilor militare din munții Apuseni, întreprinse de români sub conducerea lui Avram lancu.

Constitutia habsurgica, din martie 1849, consființea autonomia Transilvaniei și faptul că

provincia istorica intra din nou sub administrație Habsurgică.În privința Bantului, acesta va fi
alipit Voievodinei Sârbești astfel că speranțele românilor bănățeni de a se uni cu Transilvania au
fost spulberte.
 În Țara Românească și Moldova, prin reimplementarea Regulamentelor Organice, se revenea la
statutul politico-juridic anterior Revolutuiel de la 1848.Domnia în cele două principate nu mai
era pe viata ci pe o perioada de 7 ani cu posibilitatea reînoirii.

În 1849 are loc Convenția de la Balta Liman. Imperiul Otoman, în calitate de putere suverană

Interzicea, unui număr de peste 300 de revoluționari, accesul pe teritoriul Țărilor Române.
Acestea vor fi ocupate pe rând, până în anul 1852, de către armatele țariste și
otomane.Adunările obștești erau dizolvate și înlocuite cu Adunări compuse numai din marii
boieri.

În 1849 are loc Convenția de la Balta Liman. Imperiul Otoman, în calitate de putere suverană

Interzicea, unui număr de peste 300 de revoluționari, accesul pe teritoriul Țărilor Române.
Acestea vor fi ocupate pe rând, până în anul 1852, de către armatele țariste și
otomane.Adunările obștești erau dizolvate și înlocuite cu Adunări compuse numai din marii
boieri.