III.

Proiecte politice și reforme din secolul al XIX-lea

1.Revoluţia de la 1821
După moartea domnitorului fanariot, Alexandru Şuţu, se alege un Comitet de Oblăduire desemnat să conducă provizoriu ţara.
O parte din aceşti boieri se înţeleg cu Tudor Vladimirescu pentru a începe o acţiune care să ducă la schimbări în Țara
Românească.
Revoluţia din Ţara Românească, condusă de Tudor Vladimirescu, are ca scop redarea vechilor privilegii ale statului, încălcate
de otomani şi de domnitorii fanarioţi. Se doreşte respectarea autonomiei ţării, înlăturarea domnitorilor fanarioţi, revenindu-
se la domnitorii pământeni şi modernizarea societăţii româneşti.
În timpul revoluţiei au fost redactate mai multe documente programatice care au rol de proiecte politice:
■ Proclamaţia de la Padeş (23 ianuarie 1821) –care se adresează tuturor locuitorilor (boieri, ţărani, meşteşugari)
-propune organizarea armatei
-propune organizarea unui corp reprezentativ, Adunarea Norodului, care să conducă şi să legifereze
-stabileşte conduita faţă de averile boiereşti (jertfirea doar a averilor rău agonisite şi cruţarea avuţiilor boierilor care participă la mişcarea revoluţionară)
■ Cererile norodului românesc (februarie 1821) –este programul politic al mişcării revoluţionare, în care se cerea:
▪ Adunarea norodului deţine puterea (se avea în vedere principiul suveranităţii poporului )
▪ domnitorul trebuia ales de ţară
▪ mărirea birurilor trebuia făcută doar în cazuri „de mare trebuinţă” şi trebuia cunoscută de norod
▪ desfiinţarea vămilor interne
▪ reforme ● administraţie -promovarea în funcţii să se facă pe baza meritelor personale
-desfiinţarea unor dregătorii considerate inutile
● fiscală –revenirea la impozitul plătit în patru rate anuale
● învăţămăntului –extinderea reţelei şcolare, pe cheltuiala bisericilor
●armatei –formarea unei armate permanente, pe cheltuiala mănăstirilor
Urmarea mişcării revoluţionare:
- marile puteri(Franţa, Anglia, Rusia) au cerut Turciei să consulte clasa politică din Ţările Române
- delegaţii de boieri munteni şi moldoveni au mers la Constantinopol şi au cerut înlăturarea domnitorilor fanarioţi şi
a străinilor din administraţie şi biserică
- din 1822 Turcia a fost de acord, la presiunea celorlalte mari puteri, să înlăture domnitorii fanarioţi şi să se revină la
domniile pământene ( Grigore Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova)
!!!!!! 2. Constituţia cărvunarilor, 1822
A fost redactată în Moldova de Ionică Tăutul, care cerea:
-domn pământean
-autonomie
-propunea un început al separării puterilor în stat (puterea legiuitoare se exercita de domn împreună cu
Sfatul Obștesc; însă puterea executivă era exercitată de domnitor singur
-egalitatea în fața legii
-respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
Acest document propunea modernizarea statului în sens iluminist făcând referire la un început al separării puterilor în stat,
de egalitate în fața legii, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

3.Regulamentele Organice, 1831/1832

A.Contextul adoptării lor
Pe fondul problemei orientale a avut loc războiul dintre Rusia şi Turcia încheiat cu Tratatul de la Adrianopol din 1829, în care
se prevedea şi introducerea unor regulamente administrative pentru Principate. La începutul războiului ruşii au ocupat Ţările
Române, ocupaţie care se păstreză şi în anii următori. Astfe, în timpul ocupaţiei ruse,guvernatorul Pavel Kiseleff iniţiază
redactarea regulamentelor, proiecte realizate de comisii de boieri munteni şi moldoveni, conduse de rusul Minciaki. Textele au
fost trimise în Rusia, modificate şi apoi supuse aprobării Adunărilor Obşteşti din Principate. Regulamentele acestea au devenit
primele legi fundamentale (constituţii), aplicându-se din -1831 în Ţara Românească
-1832 în Moldova
B. Prevederile Regulamentelor Organice
▪ principiul separării puterilor în stat:
 □ puterea executivă era deţinută de: ● domnitor (trebuia ales)
●Sfatul Administrativ
□ puterea legislativă era deţinută de: ● domnitor
● Adunarea Obştească
□ puterea judecătorească era deţinută de: ●Înaltul Divan Domnesc ● Divanuri judecătoreşti ● tribunale în judeţe
▪ se instituia bugetul de stat
▪ desfiinţarea vămilor interne, acordându-se libertate comerţului
▪ înfiinţarea miliţiei pământene, care va constitui nucleul armatei naţionale
▪ înfiinţarea corpului de avocaţi şi a procurorilor

Importanţa Regulamentelor Organice:

-un moment important în procesul de modernizarea Principatelor, înlocuindu-se statul de tip medieval cu statul de tip modern
-organizarea asemănătoare a Principatelor, prin intermediul acestor regulamente, a ajutat mai târziu la unificarea acestora
instituţională
Domnitori regulamentari ▪ sunt cei care au domnit pe baza Regulamentelor Organice
● Moldova –Mihail Sturdza ( numit şi nu ales )
● Ţara Românească –Alexandru Ghica( numit şi nu ales ) și Gheorghe Bibescu (ales

!!!!!! 4. Act de unire şi independenţă, 1838

Redactat de Ion Câmpineanu, membru al partidei naţionale din Ţara Românească, în care cerea:
▪ înlăturarea suzeranităţii otomane şi a protectoratului rusesc (adică independență)
▪ unirea Principatelor într-un regat al Daciei
▪ alegerea unui domn ereditar

5.Proiectele politice paşoptiste(1848)

În 1848 au loc mişcări revoluţionare în spaţiul european. Dar revoluţia europeană a fost doar contextul favorabil pentru izbucnirea
mişcărilor revoluţionare a românilor, acestea având cauze proprii.
Cauzele mişcărilor revoluţionare
▪ economică şi socială –problema ţărănească, ţăranii nu aveau pământ, fiind împovăraţi de biruri, era necesară emanciparea şi
împroprietărirea lor (clăcaşii în Moldova şi Ţara Românească şi iobagii în Transilvania)
▪ naţională –stăpânirea străină determină dorința de independență
● Moldova şi Ţara Românească exista protectoratul Rusiei şi suzeranitatea Turciei
● Transilvania exista stăpânirea Imperiului Habsburgic, iar românii erau lipsiţi de drepturi politice, fiind doar o
naţiune tolerată, îşi doreau egalitatea cu naţiunile privilegiate( maghiarii, saşii, secuiii)
-fărâmiţarea politică – determină dorința de unire într-un stat naţional
▪ politică –existenţa unor privilegii şi inegalităţi, necesitatea acordării unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, nemulţumirea faţă de domnia
autoritară
A. Revoluţia de la 1848 din Moldova
Revoluţionarii moldoveni au redactat mai multe documente programatice care au rol de proiecte politice:
a. Petiţia proclamaţie ( martie 1848, Iaşi), la redactarea căreia a contribuit Vasile Alecsandri
Prevederi: ▪ respectarea Regulamentului Organic( le era teamă de o intervenţie rusească)
▪ îmbunătăţirea stării ţăranilor
▪ reforma şcolilor → Caracterul documentului programatic: moderat
▪ desfiinţarea cenzurii ▪ desfiinţarea pedepselor corporale
▪ desfiinţarea gărzilor de arnăuţi, aflate sub autoritatea domnitorului şi înfiinţarea unor gărzi cetăţeneşti
Domnitorul Mihail Sturdza a ordonat arestarea liderilor revoluţiei, dar o parte dintre aceştia au reuşit să se refugieze în
Transilvania şi Bucovina, unde vor redacta noi documente revoluţionare.
 !!!!!! b.Principiile noastre pentru reformarea patriei ( 12 mai 1848, Braşov)
Document programatic redactat de revoluţionarii moldoveni (Costache Negri, Vasile Alecsandri) refugiaţi în Transilvania.
Moldovenii, aflaţi sub influienţa adunării de la Blaj(unde transilvănenii făcuseră cunoscute dorinţele lor), şi-au redactat propriul
proiect politic. Prevederi:
▪ unirea Moldovei cu Ţara Românească într-un stat independent
▪ emanciparea ţăranilor(desfiinţarea clăcii) şi împroprietărirea lor fără despăgubire
▪ egalitate în faţa legii elemente de modernizare
▪ desfiinţarea tuturor privilegiilor Caracterul documentului programatic: radical
!!!!!! c.Dorinţele partidei naţionale din Moldova (august 1848, Cernăuţi)
Document programatic redactat în Bucovina de Mihail Kogălniceanu, desemnat de revoluţionarii moldoveni refugiaţi.
Prevederi:
▪ unirea Moldovei cu Ţara Românească
▪ emanciparea ţăranilor şi împroprietărirea lor cu despăgubire
▪ abolirea Regulamentului Organic
▪ instrucţie egală şi gratuită elemente de modernizare
▪ egalitate în faţa legilor
▪responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţiile ce ocupă
▪Adunarea obştească compusă de reprezentanţii tuturor stărilor societăţii
▪Domnul ales din toate stările societăţii după vechiul obicei.
B.Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească
În Ţara Românească documentul programatic a fost redactat de Ion Heliade Rădulescu:
!!!!!! Proclamaţia de la Islaz (iunie 1848, Islaz)
▪ autonomie (independenţă administrativă şi legislativă)
▪ emanciparea ţăranilor şi împroprietărirea lor cu despăgubire
▪ domn responsabil, ales pe 5 ani, provenind din toate stările sociale
▪ Adunare Obştească în care să fie reprezentate toate stările(categoriile sociale)
▪ instrucţie egală
▪ Responsabilitatea ministrilor și a tuturor funcționarilor în funcția ce ocupă
▪ egalitatea în drepturi politice
▪ adoptarea unei constituţii elemente de modernizare
▪ dezrobirea ţiganilor prin despăgubire.
▪ emanciparea evreilor
▪ desfiinţarea protectoratului rus
Revoluţia izbucneşte şi la Bucureşti, iar domnitorul Gheorghe Bibescu a fost obligat să accepte Proclamţia de la Islaz ca pe o
constituţie. Protestul Rusiei l-a determinat pe domnitor să abdice, iar puterea este execitată de un guvern revoluţionar( Ion Heliade
Rădulescu, Nicolae Bălcescu, C.A.Rosetti). Ei au luat măsuri precum:desfiinţarea cenzurii, desfiinţarae rangurilor boiereşti, adoptarea
tricolorului ca drapel naţional, formarea unei comisii a proprietăţii ( care ar fi trebuit să stabilească condiţiile împroprietăririi, dar activitatea
ei a fost un eşec). Turcii impun înlocuirea guvernului revoluţionar cu o locotenenţă domnească. Protestele Rusiei şi intervenţia Turciei îi
determină pe revoluţionari să ardă exemplare ale Regulamentului Organic, ca protest faţă de amestecul celor două puteri. Trupe otomane şi
ruseşti pătrund pe teritoriul Tării Româneşti, iar în lupta de la Dealul Spirii revoluţionarii sunt înfrânţi, în septembrie 1849 .

C.Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania

Transilvania se afla sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, un stat multinaţional care cuprindea între graniţele sale şi pe
maghiari, cehi, polonezi, italieni. În 1848 pe teritoriul imperiului s-au desfăsurat mai multe mişcări revoluţionare, ale naţiunilor
care-l formau. Astfel, în Transilvania au loc mişcări revoluţionare şi ale ungurilor şi ale românilor.
Revoluţia românilor transilvăneni- au hotărât să convoace o adunare naţională la Blaj pentru luna mai
- la această adunare participă alături de transilvăneni şi revoluţionari moldoveni (
Alexandru Ioan Cuza, Alecu Russo,Vasile Alecsandri) şi munteni (Dimitrie Brătianu)
-documentul programatic Petiţia Naţională a fost redactat de Simion Bărnuţiu
Prevederile din Petiţia Naţională(3-5 mai 1848, Blaj):
-românii se declarau o naţiune independentă, cereau egalitate cu celelalte naţiuni şi reprezentarea în Dietă proporţional cu
numărul lor
-independenţa Bisericii române şi egalitatea ei cu celelalte biserici din Transilvania
-emanciparea ţăranilor(desfiinţarea iobăgiei) fără nici o despăgubire
-înfiinţarea de şcoli româneşti de toate gradele
-o nouă constituţie care să garanteze libertatea cuvântului, a tiparului, libertatea personală şi a întrunirilor
- se respingea anexarea Transilvaniei la Ungaria
- din motive tactice se exprimă fidelitatea naţiunii române faţă de împăratul de la Viena

Urmările revoluţiilor de la 1848:

-documentele programatice au făcut cunoscute dorinţele noastre care se vor imprima în mentalul colectiv al românilor, fiind
reluate şi puse în practică, mai târziu, atunci când se va găsi contextul favorabil îndeplinirii lor
- revoluţionari români refugiaţi în spaţiul european fac cunoscute dorinţele românilor acelora care au putere de decizie în
politica continentală; de aceea au alcătuit memorii, au publicat articole, broşuri, în care fac cunoscută mai ales dorinţa de unire
a Moldovei şi Ţării Româneşti
- Transilvania devine provincie dependentă direct de împăratul de la Viena
○Convenţia de la Balta Liman(aprilie 1849) –prin care Rusia, ca putere protectoare şi Turcia, ca putere suzerană, au impu
pentru Moldova şi Ţara Românească:
–domnitorii erau numiţi în Principate de către sultan, pe o perioadă de 7 ani
-Adunările Obşteşti erau înlocuite cu Divanuri Obşteşti, în care membrii erau numiţi de domn
- se reintroduc Regulamentele Organice, dar se înfiinţează o comisie care trebuia să le revizuiască, astfel încât să se
îmbunătăţească situaţia internă
-se menţineau trupe de ocupaţie până la linştirea internă
-se trimitea câte un comisar al Rusiei şi al Turciei la Bucureşti şi Iaşi
-convenţia era valabilă 7 ani