II. 2.

Reformismul boieresc

Boierii români din Moldova şi din Ţara Românească, care formaseră partida naţională, au alcătuit memorii
trimise reprezentanţilor marilor puteri, cu scopul de a obţine internaţionalizarea problemei Principatelor.
Marile puteri ar fi putut iniția acțiuni care ar fi putut duce la schimbarea statutului politico-juridic al
Principatelor, la schimbarea formei de guvernământ, la modernizarea societăţii româneşti.
Aceste memorii, care sunt proiecte politice, cereau revenirea la domniile pământene, respectarea
autonomie, neutralitate, limitarea dominaţiei otomane. libertatea comerţului Principatelor, unirea Principatelor
Principalele proiecte politice din secolul al XVIII-lea au fost:
▪1769 –partida naţională condusă de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei, propunea formarea unei republici
aristocratice condusă de 12 mari boieri
▪1817-1818–marele vistiernic Iordache Rosetti-Rosnoveanu a scris 8 proiecte de reformă propunând instaurarea unui
regim politic în care domnia să fie un simplu organ de supravegere și control, puterea reală trecând în mâna unei
Adunări Obștești și a unui divan controlat de boieri ( avea în vedere o separarea aputerilor în stat)
▪ Boierii munteni și moldoveni au trimis Memoriul de la Focşani (1772) reprezentanților marilor puteri
care negociau în urma unui război care avusese loc pe fondul Crizei orientale. Ei cereau:
-revenirea la domniile pământene,
-autonomie
-unirea Moldovei cu Ţara Românească, într-un stat aflat sub garanţia Rusiei, Austriei, Prusiei
▪ Boierii munteni au trimis Memoriul de la Şiştov (1791) reprezentanţilor Rusiei şi Austriei, care se
aflau la negocieri în urma unui război care avusese loc pe fondul Crizei orientale.. Aceştia cereau:
-domn pământean
-desfiinţarea raialelor
-neutralitate
- unirea și independența sub protectoratul Rusiei şi Austriei(manual Ed. Niculescu)