Statul roman modern de la proiect politic la Romania Mare

Infrangerea Imperiului Otoman in anul 1683 la Viena a determinat decaderea imperiului marcata de accentuarea exploatarii teritoriilor detinuta direct sau dependente. Exploatarea provinciilor romanesti: Tara Romaneasca si Moldova s-a realizat prin instaurarea domniei fanariote. Asadar in 1711, 1716 in Moldova si Tara Romaneasca s-au instaurat domniile fanariote care s-au caracterizata prin fiscalitate excesiva, restrangerea autonomiei, desfiintarea armatei si inlocuirea ei cu o garda domneasca. Domnitorii erau desemnati de sultan pentru o perioada scurta de timp. Boierii romani au reactionat fata de noul statut politico-juridic prin redactarea unor memorii adresate Marilor Puteri. Prin aceste memorii, boierii solicitau revenirea la domnia pamanteana, libertatea comertului, limitarea dominatiei otomane. Astfel de memorii au fost redactate in 1772, 1774, 1791, 1802. Prin memorial din 1791 s-a cerut unirea si independenta sub protectia Austriei si Rusiei, iar prin cel din 1772 unirea Moldovei cu Tara Romaneasca. In prima jumatate a secolului al XX-lea Europa s-a confruntat cu o ampla miscare de liberare nationala si sociala. In acest context international se inscriu si eforturile romanilor pentru unitate nationala, modernizarea statului, eliberarea de sub dominatie straina.

In anul 1821 se declanseaza in Tara Romaneasca Revolutia lui Tudor Vladimirescu cu sprijinul Eteriei. Tudor Vladimirescu urmarea sa aduca schimbarii economice si politice in beneficiul micii boierimi si a taranilor, astfel pentru a castiga sprijinul poporului a redactat Proclamatia de la Pades si Cererile norodului roman. Prin aceste acte, Tudor Vladimirescu cerea reformarea administratiei, justitiei, invatamantului si instituirea peincipiului suveranitatii nationale. Interventia trupelor otomane a pus capat acestor tendinte reformatoare, dar, desi infranta revolutia lui Tudor Vladimirescu a creat spiritual national, premisele modernizarii societatii romane si poate fi considerata inceputul renasterii nationale. Prin presiunea exercitata a Marilor Puteri, Imperiul Otoman a hotarat revenirea la domnia pamanteana. In Moldova, Ionica Taudu a elaborat Constitutia Carvunara in 1822 prin care propunea egalitatea in fata legii, principiul separarii puterilor in stat, drepturi egale intre diferitele categorii ale boierimii. In 1831-1832, Regulamentele Organice su creat modernizarea societatii romanesti prin instituirea principiului separarii puterilor in stat, prin desfiintarea vamilor si reformele din administratie si justitie. In 1838 in jurul lui Ion Campineanu s-a conturat Partida Nationala care a elaborate 2 documente ce urmareau reorganizarea statului: Actul de unire si independenta si Osabitul act, denumire a suveranului romanilor.

Prin cele 2 documente, Partida Nationala solicita unirea drepturilor si libestatilor cetatenesti. In 1848, revolutionarii au contribuit la trasarea principalelor obiective politice, sociale, economice ale natiunii romane si anume regimul constituind drepturile si libertatile catatenesti, unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, emanciparea si improprieterire taranilor. In Moldova a fost redactat documentul Petitiune Proclamatiune in care revolutionarii au cerut egalitatea cetatenilor in fata legii, desfiintarea cenzurii [] grabnica imbunatatire a stari locuitorilor sateni. Prin Petitia de la Blaj (mai 1848) se cerea libertatea tiparului de a vorbi, de a scrie, desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire. Documentul Printipiile noastre pentru reformarea patriei redactat la Brasov, propunea unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un stat independent. Revolutionarii, prin programele redactate ce au contribuit la afirmarea romanilor spre unitate si independenta nationala.