Proiecte politice care aveau in vedere unirea Principatelor romane

In secolul XVIII, in Tarile Romane au fost impuse domeniile fanariote. Astfel, apar primele proiecte
politice referitoare la organizarea si modernizarea statului roman.

Memoriile boierilor romani organizati in ,, Partida Nationala'', au fost inaintate Marilor Puteri cu ocazia
Tratativelor de pace de la Focsani (1772) si Svistor (1791), prin care se cerea inlaturarea domniilor
fanariote, revenirea la domniile pamantene, recunoasterea independentei si unirea Principatelor intr-un
singur stat.

Ion Campineanu, om politic, a elaborat in 1838 un proiect numit ,, Act de unire si independenta", in care
proiecta o unire a Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un regat al Daciei, independent de Turcia si Rusia.

In contextul revolutiei de la 1848, revolutionarii moldoveni aflati in exil, au elaborat 2 programe intitulate
,, Principiile noastre pentru reformarea patriei" (printre initiatori fiind V. Alecsandri) si ,, Dorintele
Partidei Nationale in Moldova" (printre initiatori fiind Mihail Kogalniceanu).

In 1856, a fost semnat Tratatul de pace de la Paris, in contextul incheierii Razboiului Crimeei. Aici s-a
stabilit autonomia Moldovei si a Tarii Romanesti sub suzeranitatea Turciei, garantia a 7 mari Puteri
Garante, infintarea in Principate a 2 Adunari ad-hoc, iar Moldova primea de la Rusia cele 3 judete din
sudul Basarabiei (Cahul, Belgrad si Ismail).

In anul 1857, adunarile ad-hoc au adoptat rezolutii prin care cereau Puterilor Garante unirea totala a
Principatelor romane sub autoritatea unui print strain, iar primul stat sa se numeasca ,,Romania". Insa, in
anul 1858, Conventia de la paris a Puterilor Garante a propus o unire partiala cu 2 domni, 2 guverne, 2
adunari si infiintarea la Focsani a doua intitutii comune, adica Comisia Centrala si Inalta Curte de Justitie
si Casatie.

In anul 1859, partizarii unirii din cele 2 Principate, au pus Puterile Garante in fata faptului implinit,
deoarece la 5 Ianuarie la Iasi si 24 Ianuarie la Bucuresti, adunarile Elective au ales in unanimitate pe A.I.
Cuza ca domn al Principatelor romane.