Statul Roman modern - de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (Sec.

XVIII - XX)
Romania si Conceptul European - de la criza orientala la marile aliante ale sec. XX

A.Proiecte Politice
Proiectul Statului Român Modern a început să se contureze în secolul al XVIII-lea și a devenit tot mai complex pe măsură ce
anumite aspecte treceau din planul ideeilor în cel al realizari efective.
Proiectele politice a fost elaborate de: boieri, tineri intelectuali si autoritatea centrală.
Proiectele politice s-au concretizat sub forma: memoriilor boierești, proiectelor de constituire și a programelor revoluționare.
Proiectele politice au cuprins obiective precum: înlocuirea domnilor fanarioți și revenire la domnia pământene, modificarea
statului politico juridic internațional al Principatelor, modernizarea societății românești si înfăptuirea obiectivelor naționale.
În Transilvania proiectele politice au vizat obținerea de dreptul pentru români
În secolul al XVIII lea o caracteristică a spațiului românesc care a reprezentat statutul internațional, acelea al suveranității
otomane accentuată în perioada domniilor fanariote căreia i-se adaugă amestecul tot mai accentuat al Rusiei în Principate. In
acest context boierii români solicitau marilor puteri sprijinul pentru rezolvarea problemelor în procesul de modernizare.
Asfel în 1772 Cu prilejul tratatelor de pace de la Focșani o declarație de boieri, moldovenii au adresat marilor puteri un
memoriu prin care solicitau: Revenirea la domniile pământene, Unirea Moldovei cu Țara Românească într un stat sub garanția
Rusiei Austriei și a Prusiei și respectarea autonomiei Principatelor etc.
În anul 1791 cu prilejul tratatelor de pace de la Șistov, boierii munteni înaintează marilor puteri în memoriu în care solicita:
Revenirea la domniile pământene, Unirea Moldovei cu Țara Românească într-un stat sub garantarea Rusiei și Austriei, Libertatea
Comerțului, respectarea neutralității pământului Principatelor, desființarea raioanelor etc.
În Transilvania documentele elaborate de funcționari au urmărit deținerea de drepturi pentru români: Supplex Libellus
Inochentie Micu 1774 și Supplex Libellus valahmus reprezentații școlii ardelene.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea a adus continuare la o dimensiune sporită a proiectelor elaborate în secolul al XVIII lea
În 1821 in contextul mișcării revoluționare condusă de Tudor Vladimirescu au fost elaborate mai multe documente considerate
proiecte politice
Astfel documentul intitulat "cererile norodului românesc" în 1821 a solicitat: era afirmat principiul suveranității Poporului,
funcțiile să fie date pe merit și nu pe bani, înființarea unei armate naționale formată din 4000 de panduri și 200 de arnăuți,
desființarea paralelelor boierești si desființarea categoriilor fiscale
Deși revoluția a fost înfrântă prin intenția militară otomană, acesta a avut o consecință importantă: s-a pus capăt domniilor
fanariote și a revenit la domniile pământene primii pământeni fiind instaurați în Iulie 1822
În anul 1822 o mică boierime din Moldova în frunte cu Ionică Fautu au elaborat în proiect de constituție numit Constituția
Carvunarilor în care se solicita: egalitate în fața legilor, respectul pentru proprietate, Libertatea Comerțului, memoriile mărginita
și moștenire.
În perioada 1822-1829 reprezintă o etapă importantă în procesul de modernizare a spațiului românesc în cunoașterea
solicitărilor românești la nivel European și modificarea statului politico juridic internațional a Principatelor Române
Astfel în 1826 se reiese între Rusia și Turcia
Conventia de la Harman care cuprinde prevederi referitoare la Principate: se instituia domnia pe fani si ilustrarea condiționată
a Comerțului Principatelor
În 1828 izbucnește un nou război ruso-turc încheiat în Tratatul de la Adrianopol din 1824 care într-un articol acționar cuprinde
prevedere referitoare la Principate române: sa instaurat domnia pe viață, Libertatea necondiționată a Comerțului Principatelor
Se instituia protocolul țărănist asupra Principatelor
În 1831-1832 intră în vigoare regulamentele organice în Țara Românească respectiv în Moldova. Acestea au fost elaborate
de comiși de boieri români care au ținut cont: de memoriile boierești în perioada anterioară și recomandările curții de la
peterburg
Regulamentele cuprindeau prevederi modernizatoare pentru Principate: era instituit principiul separării puterilor în stat, astfel
puterea executivă revenea domnitorului și unui sfat administrativ, puterea legislativă revenea adunarea obștească, puterea
judecătorească aparținea instanțelor adică Instanța Supremă fiind Înaltul Divan Domnesc: se intitula bugetul statului erau
constituite servicii orășenești precum: cel de la salubritate, sanitar de urbanism etc.
Deși au fost considerate actul de naștere" al parlamentarismul românesc" se apreciază că regulamentele organice au avut un
caracter contradictoriul pentru că au menținut privilegiile boierilor.

1
 În anii 30 boierii din Țara Românească se grupează în Partida Națională condusă de Ion Câmpineanu în 1838 acesta
elaborează două documente: act de unire și independență, act de numire al suveranului românilor
Boierii munteni solicitau: Unirea Moldovei cu Țara Românească într un regat al Daciei, înlăturarea suveranității otomane și a
protectoratul țarist = Independența
În preajma Revoluției de la 1848 s-au constituit societăți secrete care au avut un rol important în organizația acesteia una
dintre acestea a fost societatea Frăția creată în 1843 din inițiativa lui Nicolae Bălcescu, Ion Ghica și Cristian Tell. Membrii
acestor societăți erau tineri intelectuali, fii de boieri, aveau studii la universități europene, erau cunoscuți sub numele de
bonjuriști aveau ca principal obiectiv Unirea Moldovei cu Țara Românească
Izbucnirea Revoluției europene de la 1848 era primăvara popoarelor care a determinat izbucnirea Revoluției și în spațiul
românesc, documentele elaborate în timpul Revoluției de la 1848 în spațiul românesc au constituit: o continuare a proiectelor
politice elaborate în perioada anterioară, un punct culminant deoarece acesta cuprind revendicările formulate de români până
atunci
În documentele Revoluției precum: Petiția proclamației de la Iași, Petiția Națională de la Blaj, Proclamația de la Islaz
Au fost formulate obiective:
-Sociale: Economic desființarea boierescului, împroprietărirea țăranilor și desființarea privilegiilor boierești
-Politice: instaurarea unor reglementări constituționale și reprezentativ, adoptarea unor constituții, drepturi și libertăți cetățenești
-Naționale Unirea și Independența
Deși cele două obiective nu au fost formulate în documentele de la Iași Blaj sau Islaz Unirea și Independența se regăsesc în
documentele elaborate de revoluționari Moldovei care s-au refugiat în alte provincii astfel în documentele:
-Principiile noastre pentru reformarea Patriei elaborată în Mai 1848 la Brașov se dorea Unirea Moldovei cu Țara
Românească într un singur stat neatârnat românesc.
-Dorințele partide naționale în Moldova elaborate în August 1848 la Cernăuți se dorea Unirea Moldovei cu Țara Românească
acesta fiind considerată cheia bolții fără de care s-ar fi prăbuși întreg edificiul Național
De asemenea ideea de unire a românilor se regăsește în ziarele timpului precum: "pruncul român" și "poporul suveran" Pe de
altă parte românii prezenți la Blaj au triplat" noi se vrem să ne unim cu țara"
B. Constituirea Statului Modern
Unirea Moldovei cu Țara Românească proiect politic al elitei românești a fost precedată de mișcarea unionistă acesta
reprezintă acțiunile desfășurate de revoluționarii români care după în fragmentarea revoluție de la 1848 a emigrat în Europa s-a
exilat și care au făcut cunoscută problema românească la nivel European astfel între 1853 și 1856 se desfășoară un nou război
ruso-turc. Războiul Crimeii încheiat cu Victoria Imperiului Otoman la sfârșitul acestui război se desfășoară Congresul de pace
de la Paris în 1856 în cadrul căreia marile puteri au elaborat și problema românească poziționând-se în funcția de propriile
interese.
Astfel pentru unire a fost Franța, Rusia, Sardina și Prusia, unire realizată propriilor state naționale Italia respectiv Germania.
Împotriva Unirii Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic care nu doreau să piardă influență în Țările române
O altitudine indecisă a avut-o Marea Britanie
La finalul congresului de pace a fost semnat tratatul de pace care cuprindeau prevederile referitoare la principate: Se modifica
statutul politico juridic al principatelor în sensul că era desființat protectoratul țăresc și înlocuit cu garanția colectivă a celor 7
mari puteri, Principatele își mențineau autonomia sub suzeranitate otomană, Cele trei județe din sudul Basarabiei erau
retrocedate Moldovei
Românii urmau să fie consultați în problema unirii etc.
În 1856 și-au desfășurat activitatea adunării ad-hoc\/
Acesta a avut un rol consultativ românii fiind consultați in problemele unirii, caracteristica reprezentativ fiind reprezentate
toate categoriile sociale
Rezoluțiile adunărilor ad-hoc cuprindeau cinci puncte: menținerea autonomiei Principatelor, respectarea neutralității
pământului Principatelor, Unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat, aducerea la tronul României a unui prinț
străin dintr o familie domnitoare a Europei, crearea unei adunări reprezentative:

2
 In 1858 marile puteri s-au reunit într-o conferință de la Paris pentru a lua în discuție dorințele exprimate de români în cadrul al
adunărilor ad-hoc
Principatele urmau să se unească sub denumirea principatele domnite ale Moldovei și Valahiei, urmau să aibă domnitor
separați, guverne separate și adunări separate, erau create două instituții comune: Comisia Centrală avea rol legislativ și Înalta
Curte de justiție cu sediul în Focșani judecătoresc
Erau prevăzute principii modernizatoare precum: separare puterilor în stat, egalitatea în fața legilor si libertatea persoanei.
Desființarea privilegiilor boierești votul rămânea cenzitar, iar costul era destul de ridicat etc.
Convenția nici nu anula, dar nici nu împlinea dorința de unire a românilor Vasile Boerescu afirmând" Europa ne-a ajutat
rămâne să ne ajutăm noi înșine".
În 1859 s-au constituit adunările elective la Iași si la București care urma să aleagă cei doi domnitori potrivit prevederilor
convenției de la Paris
La Iași adunările elective era domnia de partida națională și ai reușit să impună un candidat Alexandru Ioan Cuza evoluat în
umanitate la 5 ianuarie 1859
La București adunarea electivă era dominată de conservatori care însă au reușit să impună un singur candidat propunerea ca
domnitorul Cuza să fie ales la București a fost pusă în practică la 24 ianuarie 1859:
Se realizează astfel statul Național român prin dubla Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe cale diplomatică într-un context
internațional favorabil, Românii punând Europa în fața faptului împlinit
C. Consolidarea Statului Roman Modern
După realizarea Statului Național român deziderat al proiectului politice românești politicienii români aveau de realizat alte
obiective precum: modernizarea și consolidarea statului, cucerirea independenței de stat, realizarea unui stat al cultură românilor
Aceste obiective vor fi realizate în a doua jumătate a secolului al XIX lea și în primele două decenii ale secolului al XX lea
1 Domniile lui Alexandru Ioan Cuza.
1864 lovitura de stat Alexandru Ioan Cuza instaurează un regim autoritar și totodată este adoptat un act cu rol constituțional
tip numit statul dezvoltator al convenției de la Paris potrivit acestuia sporeau puterile domnitorului și erau create noi instituții
precum: corpul ponderator, Senatul Parlamentului devine bicameral.
Legea electorală care însoțea statul prevedea un impozit mai mic ceea ce favorizează creșterea numărului de alegători
14-26 august 1864 este adoptată legea rurală potrivit căreia țăranii erau împroprietăriți în funcție de puterea lor economică in
număr de vite deținute. Pământul primit nu putea fi vândut timp de 30 de ani, pământul primit trebuia plătit în 15 ani
Prin această reformă au fost împroprietărite 500.000 de familii cu aproximativ 2 milioane de hectare. Totuși legea a avut și
unele neajunsuri cum ar fi de exemplu faptul că nu au fost împroprietăriții toți țăranii.
Decembrie 1864 este adoptată legea instrucțiunii publice primare cea modernă a învățământului din România. Reglementa
atat învățământul de stat cât și cel privat de la cel primar până la cel superior, introducea gratuitatea și obligativitatea
învățământului primar, stabilea egalitatea între sexe în învățământ
Alte măsuri au fost adoptate în alte domenii de activitate precum adoptarea codului civil și a Codului Penal proclamarea
autocefalia Biserica Ortodoxă Română, Înființarea C.E.C. etc.
După domnia scurtă dar otică în 1866 sub presiunea montorii coaliției Alexandru Ioan Cuza a fost oblicat să abdică locul său
fiind luat de locotenență Domnească
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a consolidat și a modernizat statul român prin reforme adoptate, a realizat în spațiul
românesc tranziția spre regimul politic modern.
2. Domnia lui Carol I a reprezentat momentul de maturizare politică a României, acesta devine un stat Modern guvernat după
Principatele liberalismului. A fost adoptate acțiuni în diferite domenii de activitate. Una dintre marile probleme pe care Carol I a
dorit să le rezolve a fost adoptarea unei constituții moderne aceasta a fost adoptată în iulie 1866(vezi con. 1866)
În cea de a doua jumătate a secol al XIX lea se formează partidele politice care vor asigura conducerea României până la
Primul Război Mondial: Partidul Național Liberal s-a construit în 1875, reprezintă interesele burgheziei, industriale, comerciale
și bancare a avut ca lider politicieni de marcă precum: Ion Brătianu, Mihail Kogălniceanu ,Sturza, prețul de modernizare liberar
promova pluripartitismul politic, toleranța libertatea de exprimare etc. Susținerea necesitatea dezvoltării Industriei românești și
promovat politica economică "prin noi înșine"

3
 Partidul Conservator a fost creat în 1880: a reprezentat interesele marilor moșieri, a avut ca lider politicieni precum: Catargiu,
Titu Maiorescu, Petre Carp și Gheorghe Cantacuzino "nababul"
Proiectul Conservator de modernizare viza: o modernizare progresivă, respectarea specificului românesc, viza modernizarea
fără salturi bruște si fără copierea modelelor occidentale, susținerea dezvoltarea agriculturii
Cele două forțe politice au asigurat guvernarea României prin practica "rotativei guvernamentale" instaurată de Carol I in
1895
Instituția monarhică se consolidează în perioada care a urmat obținerii independenței de stat. Astfel în 1878 Carol I îşi ia titlu
de "Altele Regale" ceea ce duce la creșterea prestigiului statului
1881 România se proclamă regat, iar Carol I si Elisabeta devin regi
1881 este reglementată succesiunea la tron prin adoptarea „pactului de familie" potrivit căreia succesor devine Ferdinand I,
nepotul lui Carol I
Prin Carol I instituția monarhică a reprezentat un factor de stabilitate politică, regele fiind abdicat.
D. Romania in Relatile Internationale. Secolul al XIX lea și începutul secolului al XX lea
După realizarea Unirii Principatelor următorul obiectiv Național și al politicii externe românești la constituit obținerea
independenței de stat.
Afirmațiile Naționale ale popoarelor din centru și sud estul Europei erau împiedicate de existența imperiilor multinaționale:
Imperiul Otoman, Austro ungar, țarism. Astfel România aflat sub suveranitate otomană trebuia să plătească un tribut anual, Să
accepte stăpânirea otomană asupra Dobrogei, nu putea încheia tratate și convenții cu alte state.
În perioada 1866-1877 năzuința spre independență s-a manifestat cu putere, centrele politice de la București și domnitorul
Carol I trebuia să țină cont de contextul internațional.
Atât liberării cât și conservatorii doreau obținerea Independenței, dar căile preconizatoare erau diferite.
Liberări se pronunțau o apropierea pentru Rusia și o colaborare cu acesta în cazul unor acțiuni antiotomane
Conservatorii își pune speranța în sprijinul Diplomatic Germano Austro Ungară.
În perioada 1875-1876 începe o nouă criză orientală prin declanșarea luptei antiotomane, dusă de popoarele balcanice Bosnia,
Herțegovina, Bulgaria, Serbia, Muntenegru. Deși simpatizează cauza popoarelor balcanice România și-a proclamat neutralitatea
și a încercat să obțină Independența pe cale diplomatică
Ianuarie 1876 guvernul de la București condusă de sarcași Catargiu adresează marilor puteri o notă diplomatică în care
solicita recunoașterea în independența României.
Iulie 1876 guvernul de la București condus de Ion Catargiu Brătianu adresează marilor puteri o nota diplomatică în care se
solicită recunoașterea individualității Statului Român și recunoașterea numelui de România.
În condițiile în care Imperiul Otoman obține victoria asupra popoarelor balcanice iar rivalitatea Russo-turcă crea pericolul
transformării teritoriale românești în teatrul de război era necesară încheierea unei alianțe cu Rusia
Asfel 12-24 aprilie Rusia declară război, iar trupele rusești încep să tranziteze teritoriul romanesc. Dat de noile realități Turcia
bombarda localitățile de pe malul românesc al Dunării, iar românii au răspuns bombardând localitățile de pe malul turcesc. Se
instala astfel starea de război dintre România și Turcia. În acest context la 9 Mai 1877 ministerul de externe Mihail
Kogălniceanu a proclamat în Camera Deputaților Independența de stat a României.
La începutul războiului Rusia a refuzat să colaboreze militar cu România deoarece nu doreau să își creeze obligații față de un
stat căruia urmau să i-au un teritoriu din sudul Basarabiei
În iunie 1877 armata rusă trece Dunărea fiind sprijinită și de navele românești continuând apoi înaintarea spre Balcani
În iulie 1877 ofensiva rusă a fost oprită în fața reducție în această situație Comandantul Armatei Ruse Marele Duce Nicolae a
solicitat ajutorul României printr-o telegramă adresată principelui Carol I la 19-31 iulie 1877 deși nu există un angajament
privind colaborarea militară cu Rusia, Principele Carol I a dispus trecerea unei părți a armatei române la sud de Dunăre în
perioada care au urmat forțele Unite române ruse, au efectuat un asalt general asupra plesnirii pe la 30 august 1877 reușind însă
să cucerească doar Grivița 1 ulterior la propunerea lui Carol 1 plesnea comandată de Osman Pasa a fost supusă aridicatului
La 28 noiembrie Orman a capitulat în perioada următoare armata română a desfășurat operațiuni militare în zona Vidin
Belogradisk iar Rusia a înaintat pe direcția Sofia Adrianopol

4
 În ianuarie februarie 1878 s-au desfășurat tratatele de pace de la San Stefano dintre Rusia și Turcia, România nefiind
acceptată, Tratatul de la San Ștefano a semnat în 19 februarie-13 martie 1878 a recunoscut Independența României dar totodată a
marcat o creștere considerabilă a influenței Rusiei în Balcani. Această situație a mulțumit marile puteri Germania, Austro
Ungaria, Anglia sub presiunea cărora au fost reluate în cadrul unui nou congres de pace desfășurat la Berlin în vara anului 1878
1-13 iulie 1878 la Berlin a recunoscut Independența României dar în mod condiționat: modificarea articolului 7 al Constituției
1866 în sensul acordării cetățenii române și locuitorilor de altă religie decât cea creștină, România trebuie să accepte schimbul
teritorial propus de Rusia. România ceda sudul Basarabiei și punea la schimb Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor.
După obținerea Independenței: a crescut prestigiul Statului Român în plan internațional, statul și instituțiile s-au consolidat în
mod deosebit monarhia: 1878 Carol I alteță regală, 1881 Carol 1 devine rege și România regat "pactul de familie"
Aderarea României la tripla alianță 1883. După obținerea independenței de stat la sfârșitul secolului al XIX-lea România a
urmărit în politica externă: consolidare independenței de stat, afirmarea în plan internațional, desăvârșirea unității naționale.
După război din dependență relațiile României cu Rusia au fost tensionate datorită: atitudinii dușmănoasă a Rusiei, datorită
faptului că Rusia nu a respectat integritatea teritorială a României și a luat sudul Basarabiei
Ca urmare România se va orienta spre o alianță cu Germania pentru a ieși din izolarea diplomatică în care se află. Un rol
important în acest orientare au avut și relațiile economice dintre cele două țări. Faptul că regele Carol I făcea parte din familia
domnitoare germană.
Astfel în octombrie 1883 România a încheiat un tratat cu tripla alianță din care făceau parte Germania Austro Ungaria și Italia.
Potrivit acestui tratat semnatorii își promiteau sprijin militar românesc în cazul unei agresiuni împotriva uneia dintre ei.
Tratatul a avut caracter defensiv.
De asemenea tratatul a avut un caracter secret fiind cunoscut de Regele Carol I și de câțiva politicieni. El n-a fost adus în
discuție deoarece a existat temerea că va fi respins.
Ca urmare a încheieri acestui tratat: România a ieșit din izolarea diplomatică în care se afla, a fost stânjenită sprijinul pe care
statul român îl acordau românilor ardeleni
Războaiele balcanice 1912-1913. Au evidențiat preorientarea politică externe Românești și a oferit României ocazia de a se
afirma în rândul statelor mici. În timpul primului război balcanic declanșat de statele balcanice Bulgaria, Serbia, Grecia,
Muntenegru împotriva Imperiului Otoman, România a rămas neutră deși simpatizat cu cauza popoarele balcanice.
Întărirea Bulgariei și pretențiile exagerate ale acesteia au fost percepute la București ca o amenințare. Ca urmare Guvernul
român a decis intervenția militară împotriva Bulgariei. România alăturându-se celorlalți adversari ai acesteia Serbia, Muntenegru
dar și Imperiul Otoman
Armata română a înaintat spre Sofia și pentru a evita pătrunderea acesteia în capitala Bulgaria a cerut pace.
Tratatul de pace S-a semnat la București în 1913 în România obținându Sudul Dobrogei cadrilaterul cu cele două județe dumbra
și caciacra
Semnarea tratatului de pace de la București a evidențiat prestigiul României în zona balcanică
Participarea României la al doilea război balcanic s-a făcut în contradicție cu politica Austro Ungară aprecindu-se că noi
luptăm în Balcani cu gândul la Transilvania
România în timpul primului război mondial 1914-1918
Declansarea Primului Razboi Mondial a pus Romania in fata unei întrebări fundamentale: cu care dintre cele 2 aliante sa intre
in razboi pentru a-si desăvârși unitatea nationala ?. O decizie era greu de luat deoarece in fiecare dintre cele 2 aliante erau state
care stăpâneau teritorii romanesti.
PUTERILE CENTRALE VS ANTANTA: Rusia (Antanta) detine Basarabia si Austro-Ungaria (Puterile Centrale) detine
Transilvania, Bucovina
Asfel Consiliul de coroana de la Sinaia din 21 iulie 1914 a luat in discutie atitudinea pe care urma sa-o adopte Romania. In
urma discuțiilor, hotararea adoptata a fost aceea a neutralității. In perioada neutralității 1914-1916 economia a fost profilata pe
productie de razboi:
-au fost făcute comenzi in străinătate si au fost contractate împrumuturi
-Romania s-a confruntat cu presiuni din partea celor 2 aliante care încercau sa o determine sa intre in razboi.
Dupa lungi tratative, Romania a semnat cu Antanta la 4 august 1916, convenția militara si Tratatul de Alianta potrivit
carora:

5
-Antanta se angaja sa sprijine militar Romania prin diferite modalități precum: aprovizionarea cu armament (300tone/zi),
declanșarea unor operațiuni militare pe alte fronturi asfel incat Romania sa intre mai ușor in razboi
-Antanta recunoștea Romaniei integritatea teritoriala
-Romania se angaja sa declare razboi Austro-Ungariei
14/27 august 1916 in baza celor doua documente, Romania a intrat in Primul Razboi Mondial declarând razboi Austro-
Ungariei si trecând la eliberarea Transilvaniei sub deviza: „acum ori niciodată”.
Ofensiva armatei Romane in Transilvania a fost rapida, au fost eliberate orașele Brașov, Făgăraș, Miercurea-Ciuc
alungându-se pana in apropriere de Sibiu si Sighișoara. Acesta ofensiva a armatei romane a fost insa oprita ca urmare a
înfrângerii suferita de armata romana in Turtucaia.
19 august in perioada care a urmat s-au dat lupte grele pe Jiu, pe Olt si pana la sfarsitul centrului, 2/3 din teritoriul național
(Oltenia, Muntenia, Dobrogea) intra sub ocupație militara.
Guvernul și familia regală s-au retras la Iași, care timp de 2 ani a deținut capitala iar Moldova a devenit speranța renașterii
naționale. Frontul s-a stabilizat pe Carpații Orientali.
În primăvara anului 1917 armata Română s a refăcut, un rol important avândul misiunea militară franceză condusă de
generalul Henri Besteleu. De asemenea un rol important a avut și acțiunile reginei Maria de ajutoare a răniților și prin acțiunile
realizate de crucială precum și promisiunile regelui Ferdinand I a realizării reformelor.
În vara anului 1917, pe frontul romanesc, armata română a reușit să oprească ofensiva puterilor centrale, bătăliile de la
Mărășești Mărăști și Oituz
La sfârșitul anului 1917 situația României s-a complicat in condițiile în care în decembrie 1917 Rusia a încheiat
armistițiul cu Puterile Centrale iar în primăvara anului 1918 Rusia încheie de la Brest-Litovsk. Rămasă singură România:
-putea continua să lupte dar riscând să fie ocupată în totalitate
-putea ieși din război printr-o pace cu Puterile Centrale
Soluția aleasă a fost aceea păcii încheiată la Buftea București 24 aprilie 1918 care cuprindea prevederile umilitoare:
-Bulgaria ocupat Dobrogea
-Austro Ungaria i-a in stăpânire crestele Carpaților o suprafață însumând 5600 km²
-Germania instituia un monopol asupra petrolului timp de 90 de ani, asupra cerealelor, exploatării și prelucrării lemnului
Deși uimitoare pacea de la București pe care Regele Ferdinand refuză să-o semneze, permitea supraviețuirea statului.
În tomnat 1918 în contextul victoriilor militare ale Antante pacea de la București a fost declarată nulă.
MAREA UNIRE DIN 1918
S-a realizat într un context internațional favorabil. Acțiunile care vizau înfăptuirea României Mari s-au intensificat în 1918
când în Europa Centrală și răsăriteană existau facturi favorizanți:
-afirmarea principiului autodeterminării popoarelor, ca urmare a:
-revoluții bolșevice din Rusia toamna anului 1917
-ca urmare a impunerii celor 14 puncte de către președintele American în ianuarie 1918
-eșecul încercărilor curții de la Viena de a salva Imperiul Austro Ungar
-ii supunerea revoluțiilor în capitalele monarhiei dualiste
-picturile militare ale Antantei din toamna anului 1918
Acțiunile pentru realizarea Marii Uniri s-au caracterizat prin:
-„Simultaneitate si convergenta" în sensul că acțiunile desfășurate de români din principiile istorice s-au împletit de eforturi și
sprijinul Statului Român.
Și cu adunările în cadrul cărora au fost adoptate „Actele Unirii" de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia a avut un caracter
reprezentativ. Actele Unirii Basarabiei, Bucovine și Transilvaniei au avut caracter democratic si plebiscitar.
Caracteristici:
Unirea Basarabiei:
Mișcarea Națională din Basarabia a fost condusă de Partidul Național Moldovenesc care s-a străduit să dea coerența sânilor
populației dintre Prut și Nistru
Septembrie 1917 are loc la Chișinău congresul "constrângerilor moldovenești"
A hotărât crearea unui organism reprezentativ numit "sfatul țării " condus de Ion Inculeţ
A proclamat autonomia Basarabiei
Decembrie 1917 "sfatul țării" a proclamat Republica Democratică Moldovenească basarabica în cadrul Rusiei
Ianuarie 1918 este proclamată Independența Basarabiei față de Rusia

6
 27 martie - 9 aprilie 1918 sfatul țării de la Chișinău a hotărât Unirea Basarabiei cu România
Unirea Bucovinei
În toamna anului 1918 în Bucovina mișcarea națională a intensificat în contextul dezmembrări Imperiului Austro Ungar și s-
a concretizat în diferite forme precum:
-respingerea manifestului "către popoarele mele credincioase"
-publicarea în presă ce militau pentru Unire
14 octombrie 1918: s-a format adunarea Constituțională condusă de Iancul care a adoptat o noțiune în care era
experimentată: Voința de unire a Bucovinei de România. De asemenea s-a constituit Consiliul român care urma să coordoneze
acțiunile pentru Unire.
15-28 noiembrie 1918: congresul general al Bucovinei de la Cernăuți a hotărât Unirea necondiționată și pentru veci a
Bucovinei de România
Unirea Transilvaniei
În toamna anului 1918 într-un context favorabil acțiunile care vizau Unirea cu România ale ardelenilor s-au intensificat.
Acestea s-au împletit cu sprijinul pe care l-a acordat România
29 septembrie-12 octombrie Partidul Național Român a adoptat Declarația de la Oradea care a afirmat dreptul românilor de
a și hotărî singuri soarta. Ulterior acesta a fost prezența de deputatul Alexandru Vaida, Voievod în Parlamentul de la Budapesta
30 octombrie-12 noiembrie se constituie Consiliul Național Român Central format din: 16 reprezentanți ai P.M.R, și 16
Reprezentați ai PSD
Acesta vrea sediul la Arad și-a devenit organismul care a coordonat acțiunea pentru Unire
La mijlocul lunii noiembrie s-au desfășurat tratative Romano-Maghiare la Arad care însă nu a ajuns la niciun rezultat
deoarece cele două părți s-au situat diferit:
-românii doreau despărțirea totală de Ungaria
-maghiarii propuneau menținerea Transilvaniei în schimbul unei largi autonomii
Are loc Marea Adunare Națională la Alba Iulia de a participat 1228 delegați care reprezentau orașele și statele Transilvaniei
Marea Adunare Națională a adunat rezoluția Unirii Transilvaniei Banatului, Crișanei și a Maramureșului România. Rezoluția
Unirii citată de Vasile a fost salutată cu entuziasm de cei peste 100k de români prezenți la Alba Iulia.
Marea Unire realizată pe parcursul anului 1918 a fost recunoscută pe plan internațional în cadrul conferinței de pace de la
Paris 1919-1920. La 15 octombrie 1922 Regele Ferdinand și Regina Maria au fost încoronați ca rege ai României Mari în
cadrul unei ceremonii.
În urma realizării Marii Uniri s-a realizat statul Național Român Unitar
Au crescut suprafața teritoriului și populația
A fost influențată structura social economica a României ca urmare a specificului fiecărui provinciei românești
Regimul democratic se consolidează
ROMANIA IN RELATIILE INTERNATIONALE IN PERIOADA INTERBELICA
Dupa Primul Razboi Mondial, Romania a urmărit in politica externa:
-recunoasterea internaționala a Marii Uniri
-mentinerea integrității si suveranității nationale
-afirmarea sa in randul tinerelor state din S-E UE.
Marea Unire a fost recunoscuta pe plan internațional in cadrul conferinței de pace cu fiecare dintre tăriile învinse cunoscute
sub numele de "sistemul Versailles"
Asfel, tratatele de pace (de la Saint Germain cu Austria si Traian cu Bulgaria) au recunoscut unirea Bucovinei si
Transilvaniei cu Romania. Aceasta li s-a adăugat tratatul de la Paris din Octombrie 1920 prin care se recunoaște unirea
Basarabiei cu Romania.
România a avut acțiuni prin care a urmărit realizarea unui sistem de securitate colectivă. Astfel România a avut un rol
important în cadrul societății Națiunilor devenind membră din 1919. O activitate deosebită în acest organism a desfășurat
Ministerul de Externe român Niculae Titulescu care a deținut funcția de președinte general al societății naționale
România a avut rol important și în realizarea alianțelor regionale încercând să mențină un climat de pace și securitate în zona
centrală și răsăriteană
1921 România încheiat cu Cehoslovacia și regatul Sarbo-Croato, Sloven Mica Antanta un rol important avândul Tate Ionescu
Alianța avea caracter defensiv și era împotriva revizionismului anumitor state.
Asfel România:

7
-va adera la Axa Berlin Roma Tokyo
-în România sosesc trupe germane
-România va renunța la Starea de neutralitate
La 22 iunie 1941 România intră în război alături de Germania împotriva URSS cu scopul de a și elibera teritoriile anexate în
1940. La 27 iunie 1941 teritoriile sunt eliberate dar România va continua Războiul alături de Germania ceea ce-i va aduce starea
de război cu SUA și UK. România va lupta în răsărit împotriva Uniunii Sovietice până la 23 august 1944 când întoarce armele
împotriva Germaniei alăturându-se coaliției naționale unite. Alături de aceasta va lupta pe frontul de Vest continuând la
înfrângerea naziștilor.
După al Doilea Război Mondial România va întrece în seră de influență sovietică iar acțiunile sale de politică externă se vor
înscrie în Războiul Rece.