Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari

(Sec XVIII – XX)

A. Proiecte de realizare a statului român modern(sec XVIII – 1859)

- Cauzele care au dus la formarea României Moderne au fost:

a.) interne: dezvoltarea societății românești între sec XVIII și
începutul secolului XIX;
b.) externe: „problema orientală” – care aduce un echilibru între
Marile Puteri europene.
 Problema orientală – se referă la decăderea Imperiului Otoman după
înfrângerea de la Vima e către habsburgi și lupta pentru menținerea
sau destrămarea acestuia. Între Imperiul Habsburgic și Imperiul Rus
începe o concurență pentru a moșteni teritoriile stăpânite de „omul
bolnav al Europei” (Imperiul Otoman).

Între secolele XVII – începutul sec XVIII, au avut loc războaiele

ruso-austro-otomane în urma cărora Imperiul Otoman va ceda teritorii
habsburgilor și rușilor.

Teritoriul Principatelor Române a fost „ ____ de război”, Principatele

făcând parte din proiectul de împărțire. Imperiul Otoman(statele
vestice au anexat teritorii românești: Bucovina – cedată de turci
habsburgilor în 1775, Basarabia cedată rușilor în 1812.)
-Crește îngrijorarea Marilor Puteri europene(Anglia, Franța, Prusia,
Sardinia) pentru echilibru european și crește interesul lor față de
Principate.
În acest context favorabil elita românească a acționat pentru modificarea
statutului internațional al Principatelor și pentru formarea statului român
modern.
  Sec XVII – începutul sec XIX, elita românească „partida
națională”, după model occidental, a adoptat mijloace diverse
pentru realizarea unor proiecte.
- social-politice și naționale. Scopul proiectelor: emanciparea românilor
de sub dominația străină.
Marile Puteri au primit ____ prin care solicită:
a.) Modificarea situației internaționale a Principatelor;
b.) Înlăturarea domniilor fanariote;
c.) Obținerea independenței.
d.) Unirea teritoriilor românești într-un singur stat românesc sub
protecția Marilor Puteri.

Exemplu proiect – sec XVIII:

 1772 – tratative de pace de la Focșani dintre Austria, Rusia, Imperiul
Otoman. Delegațiile boierilor moldoveni și munteni au cerut Rusiei și
Austriei respectarea de către Imperiul Otoman a tratatelor încheiate cu
domnitorii români și intrarea Principatelor sub protecția celor
două(Austria și Rusia)
- Sec XIX: - au fost elaborate mai multe proiecte de
organizare a statului.
 1802 – Dimitrie Studza, elaborează proiectul „Plan sau formă de
Oblăduire republicană, aristocraticească” prin care se cerea înființarea
republicii și separarea puterilor în stat.
 1821 – În timpul revoluției condusă de Tudor Vladimirescu, Tudor a
conturat un proiect de reformă de stat; cuprins în domnitorul „Cererile
Norodului Românesc”.
a.)Principiul suveranității poporului;
b.)Principiul separării puterilor în stat(Adunarea Norodului,
Comitetul de Oblăduire);
c.)Armată națională;
 d.)Funcții pe merit;
e.)Desființarea privilegiilor marii boierimi;
f.) Impozit unic plătit în patru rate(reformă fiscală)
g.)Sprijin pentru cultură, biserică, administrație, economie.
 1822 – Moldova – Mișcarea cărvunară condusă de Ionică Tăutu, a
elaborat „Constituția Cărvunarilor” prin care propune o serie de
îmbunătățiri politice.
 1829 – Rusia introduce Protectoratul în Țara Românească și
Moldova(dominație rusească prin protectorat și otomană prin
suzeranitate)
 1831-1832 – Rusia introduce Regulamentele Organice(constituție)
care cuprindeau o nouă organizare politică, economică, socială și
culturală a Principatelor(Țara Românească + Moldova)
 1838 – „partida națională” condusă de Ion Câmpineanu elaborează
două documente: „Act de unire și independență” și „Osăbitul act
de numire al suveranului românilor,” se cerea unirea Principatelor,
independența și prerogativele domnului.

 DOCUMENTELE REVOLUȚIEI DE LA 1848 – 1849:

cuprindeau:
1.)Necesitățile politice, naționale, sociale ale Principatelor și ale
românilor din teritoriile aflat sub ocupație străină(Bucovina,
Banat, Transilvania);
2.)SCHIȚAU CONTURUL STATULUI ROMÂN MODERN.
 Revoluționarii MOLDOVENI: - au elaborat documentele
revoluționare:
a.) PETIȚIA – PROCLAMAȚIE – la Iași;
b.) PRINCIPIILE NOASTRE PENTRU REFORMAREA
PATRIEI – la Brașov.
c.) DORINȚELE PARTIDEI NAȚIONALE DIN
MOLDOVA – la Cernăuți.
  În aceste documente se cerea: Adunarea Obștească
Reprezentativă, unirea Moldovei cu Țara Românească,
rezolvarea problemei țărănimii, drepturi și libertăți cetățenești
în ton cu cele din Europa Apuseană.
 În Țara Românească, programul revoluționar „Proclamația de
la Islaz”, se cerea:
a.)Republică;
b.)Domn responsabil ales pe 5 ani;
c.)Autonomie(nu era precizată independența din motive
diplomatice);
d.)Împroprietărirea țăranilor cu despăgubire;
e.)Adunare Obștească Reprezentativă;
f.) Drepturi și libertăți democratice cetățenești.

În Transilvania – Programul revoluționar „Petițiunea Națională”, a

avut un pronunțat caracter național.
Cuprindea: - respingerea anexării Transilvania la Ungaria;
- împroprietărirea țăranilor fără despăgubire;
- drepturi naționale pentru români.

Concluzii: prin prevederile lor, documentele revoluționare de la

1848-1849, au stabilit direcțiile pentru realizarea României moderne.
 FORMAREA STATULUI NAȚIONAL ROMÂN

După înfrângerea revoluției de la 1848-1849, obiectivul principal

al românilor a fost unirea Moldovei cu Țara Românească.
Context: - liderii români revoluționari exilați, au dus o politică de
propagandă unionistă în marile capitale europene(Paris, Viena, Berlin).
 1853-1856 – războiul Crimeii, se încheie cu victoria Turciei sprijinită
de Anglia, Franța, Sardinia(Italia) împotriva Rusiei.
 Congresul de Pace de la Paris – 1856, pus în discuție de către
Marile Puteri(Anglia, Franța, Prusia, Austria, Sardinia, Turcia,
Rusia) unirea Țării Românești cu Moldova.
Față de unire Anglia a avut o atitudine duplicitară, Franța, Prusia,
Sardinia, Rusia au fost pentru unire, iar Turcia și Anglia împotrivă.
 Marile Puteri au hotărât la Congres:
1.) Consultarea populației din Principate în privința unirii
prin Adunări Ad-Hoc(organizate cu rol consultativ care
exprimau voința lor prin „da” sau „nu” asupra unirii);
2.) Principatele române sub suzeranitate otomană, este
înlăturat Protectoratul rus și înlocuit cu garanția colectivă
a Marilor Puteri;
3.) Rusia restituia Moldovei trei județe din sudul Basarabiei:
Belgrad, Cahul și Ismail.
 1857 – Adunările Ad-Hoc de la Iași și București.
Au hotărât: - unirea în unanimitate sub un prinț străin.
- propuneri de reformă politică și socială pentru a fi
trimise Marilor Puteri.
 1858 – Conferința de la Paris a Marilor Puteri, a adoptat la 7 august
1858 – Convenția de la Paris, cu rol de Constituție în Principate.

Cuprindea: - o unire formală a Țării Românești cu Moldova.

- Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei;
- domnia, Adunările legislative și guvernele rămâneau
separate.
- instituții comune:
A.) Comisia Centrală de la Focșani(elabora proiecte
de legi comune)
B.) Înalta Curte de Justiție și Casație.

 5 ianuarie 1859 – Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor în

Moldova.
 24 ianuarie 1859 – A.I. Cuza – Desemnat domnitor al Țării
Românești.

Concluzii: - prin dubla alegere a lui Cuza se formează statul național

român, acesta a deschis drumul românilor spre independență și unitate
națională deplină.