Forme de organizare statala in epoca contemporana

Modalitatea de organizare a puterii în stat, precum şi competenţa organelor supreme ale statului şi
modul de formare a acestora reprezintă forma de guvernământ a unui stat. Formele de guvernământ
întâlnite în zilele noastre sunt:
• Monarhia-este forma de guvernământ în care puterea supremă este deţinută de o singură
persoană care ocupă tronul, ales pe viaţă sau ocupându-şi tronul prin succesiune familială.
• Republica-este forma de guvernământ în care puterea este deţinută de un organ colegial, ales pe
o perioadă de timp limitată.
În zilele noastre, democraţia a ajuns inclusiv în unele monarhii(precum Regatul Unit al Marii
Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Olandei, Regatul Norvegiei, Japonia), încât statul
funcţionează nu numai statal, ci şi guvernamental, reprezentând cu aproximaţie modelul unei
republici “ideale”. Spre deosebire de acestea, există şi ţări în care modul de exercitare a puterii în
stat de către o singură persoană le face asemănătoare unei monarhii absolutiste(un bun exemplu
este URSS-ul, urmat de repulicile populare din Europa de Est şi Asia, în perioada cortinei de fier,
republicile bananiere).
Într-o republică, puterea aparţine în mod democratic poporului, acceptând să fie conduşi de un
organ legislativ ales de ei prin vot, pe o perioadă de timp limitată de 4-5 ani. În cadrul regimurilor
democratice republicane, raportul dintre insitutiile legislative şi executive s-au structurat în moduri
diferite, îndeosebi ca urmare a diferenţelor în aplicarea principiului separaţiei puterilor în stat. Se
disting astfel 3 mari sisteme de guvernământ: parlamentar, prezidenţial şi semiprezidenţial.

Sistemul parlamentar

Reprezintă sistemul în care guvernul are nevoie de încrederea parlamentului pentru a guverna,
demisia fiind soluţia în cazul în care acesta îşi pierde încrederea poporului. Executivul este divizat:
şeful statului (are puteri limitate, cu caracter mai mult simbolic), prim-ministrul(exercită puterea
executivă împreună cu guvernul). Marea Britanie este modelul perfect de republică “ideala”, ea
neavând o constituţie, ci conducându-se după o colecţie de legi şi după aşa-numitele precedente
faptice.Cea mai importantă instituţie britanică este Parlamentul, care votează legile şi aprobă
bugetul, dar exercită şi un control permanent asupra puterii executive. Partidele care se succed la
conducerea ţării: Partidul Conservator şi Partidul Laburist.
Sistemul prezidential

Preşedintele este cheia acestui sistem. Este concomitent şef al statului şi al guvernului, comandant
al forţelor armate şi cel care dirijează politica externă. El este ales prin vot universal de către
membrii unui Colegiu Electoral, aleşi la rândul lor la nivelul fiecărui . sistemul politic, evoluat de
la o guvernare pe Congres(parlament, bilaterală) la pe Preşedinte. Sistemul politic este bipartid.
Partidul Democratic doreşte o are centralizare statului materie, iar Republicanii favorabili unei
descentralizări statului liberei iniţiative private. Preşedinţi democraţi au fost: John F.Kennedy,
Lyndon B.Johnson, Jimmy Carter, Bill Clinton. Preşedinţi republicani: Richard Nixon, Ronald
Reagan, George Bush

Sistemul semiprezidenţial

În Franţa, constituţia din 1946 a restabilit un regim parlamentar clasic, care este constatat
predominant Adunării Naţionale asupra puterii executive. Astfel,poporul francez, care suferise
umeroase instabilităţi la nivelul guvernelor(25 de guverne schimbate în 12 ani) au decis că este
necesară schimbarea constituţiei, fapt ce a dus la Constituţia din 1958 şi la instaurarea unui regim
prezidential, în frunte cu de Gaulle(1958-1968). În timpul acestui regim, Franţa este implicate într-
un conflict important cu Algeria(1962), iese din organizaţia NATO şi începe o colaborare cu
Germania.

STATE CENTRALIZATE – STATE FEDERATIVE

Structura de stat = raportul dintre organele centrale si cele locale
Dupa structura acestuia un stat poate fi:
I. STATELE UNITARE
STAT UNITAR (CENTRALIZAT)= stat cu un singur Parlament, guvern si constitutie
- competentele autoritatii locale (oricât de largi) sunt atribuite de autoritatea centrala (îsi
rezerva si drept de control a activitatii acestora)
- principiul descentralizarii = tendinta transferarii de competente cât mai largi autoritatilor
locale.
- exista state unitare cu grad mare de descentralizare. Exemple: Danemarca, Spania,
Finlanda, Suedia, Norvegia, Italia, Japonia.
- descentralizarea nu pune în pericol unitatea statului, determina adâncirea democratiei
socialpolitice în statul unitar. Exemple: Polonia, Ungaria, Suedia, M.B., Franta etc.
II. STATELE FEDERATIVE
STAT FEDERATIV = o comunitate de state nesuverane, care are o autoritate centrala.
- organizarea de tip federal are ca principal obiectiv rezolvarea problemelor comune; functii
statale împartite între autoritatea centrala si autoritatea locala (statele membre).
- statele membre participa la elaborarea legislatiei federale
- constitutia federala – nu înlocuieste constitutiile statelor membre; la elaborarea ei participa
reprezentantii tuturor statelor membre.
- statele membre – îsi pastreaza o larga autonomie; au legislatie proprie, organe si institutii
proprii de aplicare a acesteia (nu vin în contradictie si nici nu se substituie celor centrale).
Exemple: SUA, Elvetia, Belgia, Germania, Brazilia, Federatia Rusa etc.
SUA
- primul stat constituit pe o structura federala
6
- baza constituirii – 13 colonii din America de Nord (independente la 4 iulie 1776)
- 1783 – fiecare stat avea propriile legi, propriul guvern si institutii specifice statelor
independente
- 1787 – Philadelphia – Constitutia federala – prevedea instituirea unui guvern central
puternic într-un sistem federal
- puterea (în sensul suveranitatii) – împartita între autoritatea centrala si statele componente
ale federatiei
- numarul de state ale SUA (prezent) = 50
III. CONFEDERATIILE DE STATE
CONFEDERATIE DE STATE = asocierea a doua sau mai multe state care au convenit sa-si
creeze, sau nu, organe comune de conducere, dar cu pastrarea suveranitatii statelor membre.
(statele membre îsi pastreaza suveranitatea si independenta INTEGRAL!)
Exemple: SUA (1776-1787), Confederatia Elvetiana (1815-1848), Imperiul Austro-Ungar,
astazi: Comunitatea Statelor Independente (CSI)
Comunitatea Statelor Independente
- formata în 1991
- au aderat 12 din cele 15 foste republici ale URSS, prin Acordul de la Alma Ato
- state fondatoare (1991): Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgîstan, Rep.
Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan
- dec. 1993 – adera si Georgia
- nu au aderat – Lituania, Letonia, si Estonia
 Bibliografie

1. http://www.filadelfia.ro/wp-content/uploads/2012/03/Curs-
Istorie2.pdf
2. http://istorie-bacalaureat-manual.ro/forme-de-organizare-
statala.html
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Form%C4%83_de_guvern%C
4%83m%C3%A2nt