Sunteți pe pagina 1din 2

Viața cotidiană în perioada regimului comunist

România comunistă
„România comunistă” este denumirea neoficială a perioadei regimului
comunist din România (1947-1989) cunoscută cu denumirile oficiale de Republica
Populară Română / Republica Populară Romînă, respectiv Republica Socialistă
România. În această perioadă, Partidul Comunist Român - creat în anul 1921 - a
primit numele de Partidul Muncitoresc Român (între 1948-1965) și a fost, de facto,
partidul politic unic care a dictat viața publică în România

Viața cotidiană în România comunistă


În România comunista a existat o adevărată revoluție a moravurilor, societatea
moderniza ndu-se într-un ritm alert, a schimbat complet viața cotidiană. Populatia
consuma acum mai multe produse, au apărut obiectele electrocasnice, cum ar fi:
radioul, frigiderul si aragazul - în anii ’50, de care propaganda regimului Dej făcea
mare caz; automobilul proprietate personală( Aro în ani ’50, Dacia în anii ’70 și, mai
târziu, Oltcitul și Lastunul plus mărci provenite, în special, din lagărul comunist
cum ar fi Trabant, Skoda, Volga, Lada si altele), aparatele TV , concediile la mare și
la munte, servicii telefonice pentru marea majoritate a populatiei, electrificarea
satelor construcția de numeroase șosele, revistele mondene, filmele autohtone și
înflorirea cinematografelor, accesul la școlarizare mai liber ca oricand,
Transfagarasanul, metroul bucurestean si, inspe sfarsitul regimului, primele
computere personale românești replici ale celor occidentale și destinate
publicului larg. Totuși societatea comunista nu afost niciodată una de consum
asemeni celor occidentale, nivelul celor enumerate mai sus situandu-se la cote
modeste în comparație cu țările capitaliste. Ca o comparatie edificatoare,
statisticile RAR arată ca în noiembrie 1989, în București și Ilfov, existau 150.000 de
automobile la o populație de 3 milioane de locuitori, iar în luna august 2003 numai
numărul automobilelor din București situandu-se la cifra de 978.000 de unități la o
populație (numai!) a Bucurestiului, ce a scăzut cu 500.000 de persoane.

S-ar putea să vă placă și