Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MARGARET
THATCHER –
“DOAMNA DE FIER”
Pe 8 octombrie 1959, obţine victoria în primele sale alegeri pentru Parlament, devenind deputat
conservator în circumscripţia Finchley, Londra;
La 15 octombrie 1964, este realeasă, în pofida victoriei laburiştilor, devenind purtătoare de cuvânt a
opoziţiei pe domeniile Pensii, Locuinţe, Trezorerie, Energie, Transporturi şi Educaţie;
La alegerile din 1970 a fost aleasă ca Ministru al Invăţământului, Cercetării şi Tineretului, ajungând
în atenţia conducătorilor Partidului Conservator prin inteligenţa şi energia sa, prin abilitatea ei de a
câstiga campanii electorale. Ocupând postul de Ministru al Invăţământului a făcut mari modificări în
legea învăţământului şi a ridicat vârsta studiilor obligatorii la 16 ani. Şi-a arătat interesul faţă de
situatia copiilor cu deficienţă de vedere, de auz sau cu alte probleme de sănătate. Dar tot o data a
primit multe critici in primele luni pentru că a încercat să taie cheltuielile din aceasta sferă în
rezultatul caruia a amânat oferirea laptelui gratis pentru elevii de la 7 ani pana la 11. Această politică
a adus multe critici și oamenii au numit-o „Furatoarea de lapte”. În autobiografia ei Thatcher a scris ”
Am învățat o lectie valoroasă. Am suportat o ura maximă politică pentru minimul de câștig politic”.
În perioada 1975-1979 este liderul opoziţiei, poziţie din care critica taxele mari impuse de către
Guvernul Laburist, subliniind ori de câte ori are ocazia, că aceste măsuri îndreaptă ţara spre
comunism;
• La 3 mai 1979, conservatorii câştigă alegerile, iar după o zi Margaret Thatcher
devine prima femeie premier a Marii Britanii, prima din istoria Europei şi a
patra din lume;
• Este unicul prim-ministru, în 160 de ani de istorie britanică, reales de trei ori
consecutiv;
A avut loc şi întâlnirea dintre cele două mari doamne : Excelenţa sa, Regina şi
Domnia ei, Prim-Ministrul Marii Britanii, iar cu această ocazie Regina şi-a dat
acordul pentru a forma Guvernul. Britania a avut nevoie de o schimbare
radicală, doamna Thatcher i-a oferit o nouă conducere, un nou început. Era
conştientă de situaţia dificilă în care se află sistemul, dar avut o atitudine
pozitivă, şi curaj de a acţiona promt. Cum ea însăşi a formulat era nevoie de o
minte solidă şi de o mână de fier
Activitatea politică – sursă de diplomație
Cabinetul ei se ocupau:
de impozite;
privatizarea întreprinderilor;
Ca rezultat inflația a fost oprită dar aceasta a adus la scăderea producției, faliment, închiderea
întreprinderilor, șomaj în masă ajungând la ”Marea Depresie”. De asemenea a introdus legea taxei
individuale, conform căreia fiecare individ care a implinit vârsta de 18 ani era obligat să plătească
impozit pentru stat. Guvernul conservator pe care îl conduce dereglementează piețele financiare, pune
capat influentei fară margini a sindicatelor, privatizează companiile de utilizații si operatorul aerian
Inflația în Marea Britanie
national și promovează responsabilitatea individuala oriunde este posibil;
Șomajul în Marea Britanie
• Printre măsurile principale se numără reducerea celei mai mari rate de impozit de la 83 la 60 la suta și
impunerea ratei de 98 la suta veniturilor câștigate din alte surse decât cele salariale la nivelul standard;
• Thatcher pune capăt și subvențiilor acordate industriilor care înregistrau pierderi, companiile din
domeniile respective fiind "invitate" sa concureze singure pe piața liberă;
• '‘Îmblânzirea" sindicatelor conduce la relații mai bune între angajați și angajatori și la creșterea
eficienței economice;
Popularitatea ei reinvie
1985)
Sovietice. În 1987, încurajat de ea, acesta a semnat Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, prin care
URSS şi Statele Unite hotărau să nu mai producă rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Anul acesta, însă,
Rusia şi SUA au renunţat la acord.
„De ce vă temeţi de restructurarea (perestroika) noastră?“, a întrebat-o Mihail Gorbaciov, secretarul general al
Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), pe Margaret Thatcher. „Tocmai pentru
că am fost prima care a început o restructurare asemănătoare în ţara mea“, i-a răspuns ea. „Şi pentru că am fost
prima care a spus că succesul dumneavoastră e în interesul nostru. E în interesul nostru ca Uniunea Sovietică să
devină mai paşnică, mai prosperă, mai deschisă spre schimbare, ceea ce ar merge mână în mână cu libertăţile
personale, cu mai multe deschideri şi schimburi. Continuaţi-vă drumul, iar noi vă vom sprijini“.
Când a devenit Gorbaciov liderul URSS, în ’85, Thatcher era deja de şase ani, din ’79, prim-ministrul Marii
Britanii şi din ’75, liderul Partidului Conservator, de centru dreapta. Pentru că şi ea implementase recent
reforme economice, se simţea pregătită să îi dea sfaturi lui Gorbaciov.
Gorbaciov o aprecia şi pentru că „a ajuns la putere într-o perioadă în care Regatul Unit a rămas în urma marilor
naţiuni vestice şi a reuşit să schimbe situaţia locală şi internaţională a ţării“. Avea încredere în premierul Marii
Britanii. În decembrie 1987, îndemnat de ea, a acceptat să semneze Tratatul privind Forţele Nucleare
Intermediare (acronim INF, de la The Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty). Un acord prin care URSS şi
Statele Unite se angajau să nu mai producă rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, pe distanţe între 500 şi
5.500 de kilometri, lansate de la sol.
Regina Marii Britanii şi Margaret Thatcher
Cele două femei care-şi împărţeau conducerea Regatului Unit al Marii Britanii se respectau reciproc, ba
chiar afirmau - cu binecunoscuta reţinere a britanicilor - că se admiră. În spatele uşilor închise, însă,
cele două se ciocneau şi au purtat ani buni un adevărat război. Margaret Thatcher era cu şase luni mai
mare decât Regina Elisabeta a II-a, însă cele două femei erau cât se poate de diferite. Nu de puţine ori,
regina o privea cu superioritate pe Thatcher, numind-o „femeia aceea” şi ironizându-i accentul, susţine
Dean Palmer, autorul cărţii „Regina şi Doamna Thatcher. O relaţie inconfortabilă”. Timp de mai bine de
10 ani, cele două au purtat un război tăcut, atât pe plan politic, cât şi personal, contrazicându-se pe
chestiuni-cheie, printre care sancţiunile împotriva Africii de Sud, greva minerilor şi aprobarea
planurilor SUA de a bombarda Libia şi permiţându-le să folosească bazele militare britanice. Una dintre
glumele preferate pe care regina le făcea pe seama „Doamnei de Fier” se lega de o vizită a premierului
conservator la un azil de bătrâni. Acolo, Thatcher, strângând mâna unui internat, îl întrebă dacă ştie cine
este ea. Nedumerit, omul îi răspunde: „Nu, dar dacă o întrebi pe asistentă, ea o să-ţi spună cine eşti”.
Regina ar fi rostit replicile cu intonaţie, mimând strângerea de mână şi mimica lui Thatcher.
La rândul ei, Thatcher pretindea să-i dea lecţii reginei în timpul audienţelor săptămânale de la Palatul
Buckingham. Relaţia celor două s-ar fi consolidat însă, cu timpul, iar monarhul britanic a participat la
funeraliile „Doamnei de Fier” în aprilie 2013.
În timpul celui de-al treilea mandat, conjunctura economică îi pune piedici mult mai mari. Tensiunile rasiale cresc, se dezvoltă huliganismul şi
delincvenţa suburbană. Se opune programelor socialiste ale Partidului Laburist şi scade rolul guvernului în economie. Privatizează învăţământul şi
instituţiile medicale. La 9 august, în acelaşi an, aprobă participarea trupelor britanice, alături de cele ale SUA, la Războiul din Golf, după invadarea
Kuweitului de către Irak, în mandatul preşedintelui Saddam Hussein;
• Spre finalul anului 1990, pe 28 noiembrie, demisionează din funcţia de premier, pe fondul unor dispute în partid pe tema relaţiilor cu Comunitatea
Europeană, dar mandatul său de 11 ani ca prim ministru devine cel mai lung din istoria Marii Britanii;
• Tot în anul 1990 pierde şi şefia Partidului Conservator, iar popularitatea sa printre englezi scade vertiginos;
• La 30 iunie 1992, ea primeşte un loc în Camera Lorzilor şi titlul de baroană Thatcher de Kesteven, iar la 5 februarie 1994, devine cancelarul
Collegiului William and Mary, la Williamsburg, în Virginia, cea mai veche Universitate din Statele Unite după Harvard;
• Începând din anul 2002, starea ei de sănătate începe să se deterioreze, avand tot mai dese momente de slăbiciune;
• Britanicii cred ca Margaret Thatcher este de departe cel mai mare prim-ministru pe care l-au avut dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, releva un
sondaj YouGov;
• Circa 34 % dintre persoanele intervievate estimeaza ca 'Doamna de fier' - prim-ministru conservator intre anii 1979-1990 - a fost cel mai mare
conducator al țării, obținând un procentaj aproape egal cu al altor trei premieri renumiți: Winston Churchill, Tony Blair și Harold Wilson.
Concluzii
Margaret Thatcher rămâne o figură intens controversată în
Marea Britanie. Criticii susțin că politicile sale economice erau
divizive social, că era dură în politica sa. Apărătorii indică o
transformare a performanțelor economice britanice pe parcursul
guvernelui Thatcher. Reformele sindicale, privatizarea,
dereglementarea, o poziție antiinflaționistă puternică și
controlul impozitelor și cheltuielilor au creat perspective mai
bune pentru Marea Britanie decât părea posibil când a devenit
prim-ministru în 1979.
Bibliografie
Evans, Eric J. Thatcher and Thatcherism 2nd Edition
Cannadine David. Margaret Thathcer A life and Legacy
Routledge & Kegan Paul.London and Boston- Margaret Thatcher a Personal and
Political Biography. Russell Lewis
Claire Berlinski ”There is no alternative” Why Margaret Thattcher Matters
RUSSELL LEWIS “MARGARET THATCHER” A PERSONAL AND POLITICAl BIOGRAPHY
James Cooper “Margaret Thatcher and Ronald Reagan “A Very Political Special Relationship
Webografie
https://www.youtube.com/watch?v=y4FDclO00cI&t=1716s
https://www.youtube.com/watch?v=CBQ47EOgTv8&t=634s
https://www.youtube.com/watch?v=g3swqgStkwU&t=96s
https://adevarul.ro/cultura/istorie/caderea-cortinei-fier-negociat-margaret-thatcherdespartirea-
europei-est-comunism-1_5d579ee3892c0bb0c6a17be6/index.html