IDEOLOGII DE EXTREMA STANGA: COMUNISMUL

EXTREMA STÂNGĂ ESTE DENUMIREA DATĂ MIȘCĂRILOR POLITICE RADICALE, CARE AU

CARACTER DE STÂNGA (PUNÂND ACCENTUL , AȘADAR, PE EGALITARISM ȘI IDEALURILE DE

DREPTATE SOCIALĂ) ȘI CARE FOLOSESC MIJLOACE VIOLENTE (ATENTATE, REVOLU ȚII ETC.) ÎN
VEDEREA ATINGERII SCOPURILOR LOR POLITICE . ETICHETA NU SE APLICĂ ACELOR PARTIDE ȘI
MIȘCĂRI POLITICE CARE FAC PARTE DIN CADRUL LEGAL CONSTITUIT AL SCENEI POLITICE CHIAR
DACĂ UNELE, SAU MAJORITATEA DEZIDERATELOR LOR, CORESPUND CELOR CARE POT FI
CLASIFICATE „DE STÂNGA ”. DE ACEEA DIFERENȚA DE SUBSTANȚĂ DINTRE „STÂNGA POLITICĂ” ȘI
„EXTREMA STÂNGĂ” ESTE DATĂ STRICT DE RAPORTAREA FAȚĂ DE MIJLOACELE VIOLENTE , ÎN
AFARA LEGII , DE ÎNDEPLINERE A DEZIDERATELOR POLITICE.

LA EXTREMA STÂNGĂ SUNT ÎNCADRATE, DE OBICEI , COMUNISMUL BOL ȘEVIC ȘI ANARHISMUL

COMUNIST . M ODALITĂȚILE PRIN CARE BOLȘEVICII AU PRELUAT PUTEREA ÎN RUSIA , ÎN 1917
(PRINTR -O LOVITURĂ DE STAT ), SAU ÎN „UNGARIA SOVIETELOR ” A LUI BELA KUN (PRIN
SUBMINAREA CONTINUĂ A GUVERNULUI SOCIAL-DEMOCRAT ) SUNT TIPICE PENTRU ELUDAREA
MANDATULUI POPULAR PE CARE, ÎNTR -O DEMOCRAȚIE, POPORUL ÎL DĂ PARTIDULUI SAU
PARTIDELOR CARE FORMEAZĂ GUVERNUL. ÎN ANII '60-'70 AI SECOLULUI XX PE PLAN
INTERNAȚIONAL S-AU REMARCAT DIVERSE GRUPĂRI EXTREMISTE DE INSPIRAȚIE LENINIST-
BOLȘEVICĂ PRECUM SENDERO L UMINOSO (PERU ) SAU ROTE A RMEE FRAKTION (R EPUBLICA
FEDERALĂ GERMANIA ) CARE URMĂREAU SĂ RĂSTOARNE ORDINEA DE DREPT PRIN ORGANIZAREA
DE ATENTATE ȘI FORMAȚIUNI PARA -MILITARE. ACESTE GRUPĂRI ȘI FORMAȚIUNI AU FOST, ÎN
GENERAL , DEMANTELATE DE AUTORITĂȚI ÎN DECENIILE '80-'90, MAI ALES DIN CAUZA
INAPETENȚEI POPULAȚIEI FAȚĂ DE IDEALURILE SOCIALE PROPUSE. MIȘCAREA REVOLUȚIONARĂ A
LUI F IDEL C ASTRO POATE FI, DE ASEMENEA , CATALOGATĂ LA STÂNGA EXTREMĂ, CA ȘI MIȘCAREA
EȘUATĂ A LUI CHE GUEVARA PRIN CARE ACESTA A ÎNCERCAT SĂ ORGANIZEZE O SERIE DE
REVOLUȚII ÎN AMERICA DE S UD, PIERZÂNDU - ȘI VIAȚA, ÎN CELE DIN URMĂ, ÎN CONFRUNTĂRILE CU
ARMATA BOLIVIANĂ.

ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ANARHISMUL COMUNIST, EPOCA „DE GLORIE” A ACESTUIA A FOST LA

ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX, CÂND GRUPĂRILE ANARHISTE S-AU REMARCAT PRINTR -O SERIE DE
ATENTATE CARE AVEAU CA SCOP PROVOCAREA DE DEZORDINI SOCIALE ȘI CREAREA CONDIȚIILOR
FAVORABILE UNEI REVOLUȚII. CEL MAI CELEBRU ATENTAT REALIZAT DE ANARHO -COMUNI ȘTI
RĂMÂNE, FĂRĂ ÎNDOIALĂ, CEL DE LA SARAJEVO 1914, CARE A PROVOCAT MOARTEA LUI
DIN
FRANZ FERDINAND ȘI A CONDUS NEMIJLOCIT LA PRIMUL R ĂZBOI M ONDIAL. ANARHO -
COMUNIȘTII AU JUCAT UN ROL MARGINAL ȘI ÎN RĂZBOIUL CIVIL RUS DIN PERIOADA 1917-1921
(ARMATA INSURECȚIONARĂ A ANARHO-COMUNISTULUI NESTOR M AHNO OPUNÂNDU -SE ARMATEI
ROȘII, DAR ȘI ALBILOR, ÎN UCRAINA) ȘI ÎN RĂZBOIUL CIVIL DIN SPANIA (1936-1939).
 COMUNISMUL ESTE UN TERMEN CARE SE POATE REFERI LA MAI MULTE NO ȚIUNI LEGATE ÎNTRE
ELE, DAR DIFERITE ȘI ISTORIC , FOARTE CONTRASTATE, SAU CHIAR , DUPĂ COMENTATORI PRECUM
ISTORICUL STEPHANE COURTOIS , CONTRADICTORII :

 IDEOLOGIE CARE, OFICIAL, PROMOVEAZĂ UN SISTEM SOCIAL ÎN CARE NU EXIST Ă STAT,

CLASE SOCIALE ȘI PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE ȘI CARE
ARE SCOPUL DE A REALIZA O SOCIETATE EGALITARĂ;
 MIȘCARE POLITICĂ, UN PARTID CARE AFIRMĂ CĂ DOREȘTE SĂ IMPLEMENTEZE ACEST
SISTEM;
 UN REGIM POLITIC CARE SE REVENDICĂ „COMUNIST ”, „ SOCIALIST ”, „ REPUBLICĂ POPULARĂ” SAU
„DEMOCRAȚIE POPULARĂ”, ÎN CARE STATUL EXISTĂ, FIIND CHIAR ATOTPUTERNIC ȘI
TOTALITAR SUB CONDUCEREA EXCLUSIVĂ A UNUI SINGUR PARTID, ZIS „COMUNIST”,
„SOCIALIST” SAU„MUNCITORESC ”, IAR CLASELE SOCIALE FIIND DIFEREN ȚIATE NU PRIN
ACCESUL LA PROPRIETATE, CI PRIN ACCESUL INEGAL LA UZUFRUCTUL PROPRIET ĂȚII
COLECTIVE

SECERA ȘI CIOCANUL ESTE UN SIMBOL FOLOSIT PENTRU REPREZENTAREA COMUNISMULUI ȘI A

PARTIDELOR COMUNISTE . I MAGINEA CELOR DOUĂ UNELTE SUPRAPUSE SIMBOLIZEAZĂ ALIANȚA
POLITICĂ DINTRE ȚĂRĂNIME ȘI PROLETARIATUL INDUSTRIAL .
TEORETIC, ÎN COMUNISM TOATE BUNURILE APARȚIN SOCIETĂȚII CA ÎNTREG, ȘI TOȚI MEMBRII
ACESTEIA SE BUCURĂ DE ACELAȘI STATUT SOCIAL ȘI ECONOMIC. PROBABIL CEL MAI CUNOSCUT
PRINCIPIU AL UNEI SOCIETĂȚI COMUNISTE IDEALE ESTE: „DE LA FIECARE DUPĂ CAPACITĂȚI ,
FIECĂRUIA DUPĂ NEVOI ”. COMUNISMUL IDEAL, SAU TEORETIC, ARE ASTFEL O ISTORIE
STRĂVECHE: DUPĂ CE A FOST PROPUS ÎN REPUBLICA LUI P LATON , EL A FOST ADOPTAT DE
APOSTOLII CREȘTINISMULUI , EI ÎNTEMEIND O SOCIETATE COMUNISTĂ , PRINTRE PRIMII CREȘTINI
DIN P ALESTINA ANTICĂ .

DUPĂ REVOLUȚIA DIN FEBRUARIE 1917 DIN RUSIA ȚARISTĂ, CARE A RĂSTURNAT MONARHIA ȘI
PRODUS O REPUBLICĂ DEMOCRATĂ , A URMAT ÎN OCTOMBRIE PUCIUL COMUNIST („BOLȘEVIC ”),
NUMIT , ULTERIOR , „REVOLUȚIA DIN OCTOMBRIE ”), CARE A PRODUS UN REGIM INSPIRAT DE
MARXISM ( ȘI DE DIVERSELE IDEOLOGII DERIVATE , CEA MAI NOTABILĂ FIIND A MARXISM-
LENINISMULUI) ȘI DE TRADIȚIILE POLITICE RUSE.

POTRIVIT CONCEPȚIEI MARXIST-LENINISTE A PROGRESULUI ÎN ISTORIE, EXISTĂ PATRU FAZE ALE

DEZVOLTĂRII ECONOMICE A SOCIETĂȚII : SCLAVIA , FEUDALISMUL , CAPITALISMUL , SOCIALISMUL ,
ȘI, ÎN FINAL, COMUNISMUL . A CEASTĂ CONCEPȚIE MATERIALIST -ISTORICĂ A COMUNISMULUI ,
ARATĂ CĂ DIN SISTEMUL ECONOMIC DERIVĂ TOATE CELELALTE SISTEME ( SOCIAL , JURIDIC,
CULTURĂ ). DE ASEMENEA , DEZVOLTĂ CONCEPȚIA DETERMINISMULUI , POTRIVIT CĂREIA FIECARE
INDIVID DINTR -O CLASĂ ARE UN GEN DE COMPORTAMENT INDUS NU DE GÂNDIREA ACELUI
INDIVID , CI DE CLASA LA CARE APARȚINE , ȘI DE ACEEA EL TREBUIE REEDUCAT ÎN LUMINA NOII
SOCIETĂȚI COMUNISTE . A CEST CONCEPT DETERMINIST ESTE CEL CARE A FOLOSIT LA
JUSTIFICAREA LAGĂRELOR DE REEDUCARE , ÎN CARE AU MURIT MILIOANE DE OAMENI ÎN DECURSUL
SECOLULUI XX, ÎN RUSIA SOVIETICĂ A LUI STALIN, CHINA , ȘI ÎN CELELALTE STATE FRĂȚEȘTI . D E
ASEMENEA , COMUNIȘTII AU NAȚIONALIZAT PROPRIETĂȚILE PRIVATE PRIN PROCESUL DE
COLECTIVIZARE ÎN AGRICULTURĂ , SAU ETATIZARE ÎN INDUSTRIE ȘI COMERȚ.
REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA (RSR) A FOST DENUMIREA OFICIALĂ PURTATĂ DE STATUL
ROMÂN ÎN A DOUA PARTE A PERIOADEI COMUNISTE A ȚĂRII (1965-1989), DUPĂ CE INIȚIAL SE
NUMISE REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ .

ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ, ȚARA A FOST CONDUSĂ DE N ICOLAE CEAUȘESCU, ÎN CALITATEA SA DE

SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI UNIC , P ARTIDUL COMUNIST ROMÂN (PCR), LA CARE S-A
ADĂUGAT, ÎNCEPÂND CU ANUL 1974, FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL REPUBLICII S OCIALISTE
ROMÂNIA . REGIMUL COMUNIST, SUB CONDUCEREA LUI NICOLAE CEAUȘESCU, A AVUT UN
CARACTER PREPONDERENT DICTATORIAL .

GHEORGHE GHEORGHIU -DEJ A MURIT ÎN 1965 ÎN CIRCUMSTANȚE CEL PUȚIN NECLARE. DUPĂ O
SCURTĂ LUPTĂ PENTRU PUTERE, ÎN FRUNTEA PARTIDULUI A VENIT N ICOLAE CEAUȘESCU . DACĂ
POLITICA LUI G HEORGHIU -DEJ ERA CONSIDERATĂ CONSERVATOR -STALINISTĂ PRIN COMPARAȚIE
CU NOUA LINIE POLITICĂ HRUȘCIOVISTĂ , CEAUȘESCU A PĂRUT INIȚIAL UN REFORMIST PRIN
COMPARAȚIE CU NEOSTALINISMUL LUI L EONID BREJNEV .

ÎN PRIMII SĂI ANI PETRECUȚI ÎN FRUNTEA PARTIDULUI , CEAUȘESCU ERA POPULAR ATÂT ÎN ȚARĂ
CÂT ȘI ÎN STRĂINĂTATE. APROVIZIONAREA CU ALIMENTE ERA BUNĂ, BUNURILE DE LARG CONSUM
AU REÎNCEPUT SĂ APARĂ , CENZURA A FOST SLĂBITĂ ȘI S-A ÎNREGISTRAT O DESCHIDERE
CULTURALĂ SPRE OCCIDENT . M OMENTUL DE MAXIMĂ POPULARITATE A LUI CEAUȘESCU A FOST
CEL AL DISCURSULUI DE CONDAMNARE A INVAZIEI SOVIETICE DIN CEHOSLOVACIA DIN 1968. Î N
SCURTĂ VREME ÎNSĂ, POPULARITATEA LUI ÎN ȚARĂ A ÎNCEPUT SĂ SCADĂ , ÎN CIUDA BUNULUI SĂU
NUME ÎN STRĂINĂTATE . R OMÂNIA A CONTINUAT SĂ AIBĂ RELAȚII BUNE CU GUVERNELE
OCCIDENTALE ȘI CU INSTITUȚIILE INTERNAȚIONALE PRECUM F ONDUL MONETAR I NTERNAȚIONAL
ȘI B ANCA M ONDIALĂ . Î N TIMPUL LUI C EAUȘESCU , R OMÂNIA A STABILIT SAU A PĂSTRAT
RELAȚIILE DIPLOMATICE CU ȚĂRI PRECUM G ERMANIA DE VEST , I SRAELUL , C HINA SAU A LBANIA ,
CARE DIN DIFERITE MOTIVE AVEAU RELAȚII TENSIONATE CU MOSCOVA .
PERIOADA DE LIBERTATE ȘI APARENTĂ PROSPERITATE A FOST DE SCURTĂ DURATĂ. CHIAR DE LA
ÎNCEPUTUL PERIOADEI ÎN CARE S-A AFLAT LA PUTERE , ÎN 1966, C EAUȘESCU A HOTĂRÂT
INTRODUCEREA UNEI NOI POLITICI DEMOGRAFICE, LUÂNDU-SE MĂSURA INTERZICERII
AVORTURILOR ȘI CONTRACEPȚIEI ȘI SPRIJINIREA CREȘTERII NATALITĂȚII .

AU EXISTAT NUMEROASE ÎNCĂLCĂRI ALE DREPTURILOR OMULUI, ABUZURI DE NATURĂ

STALINISTĂ : O POLIȚIE SECRETĂ SUPRADIMENSIONATĂ , CENZURĂ , STABILIREA DE DOMICILII
FORȚATE PENTRU OPONENȚII REGIMULUI , DAR NU LA ACEEAȘI SCARĂ CA ÎN DECENIUL ANTERIOR .

ROMÂNIA COMUNISTĂ A AVUT SISTEME SANITARE ȘI DE ÎNVĂȚĂMÂNT RELATIV BUNE, LA NIVELUL

CELOR DIN ALTE ȚĂRI ALE LUMII ÎN CURS DE DEZVOLTARE. NIVELUL LOR A CĂZUT ÎNSĂ SPRE
SFÂRȘITUL ANILOR 1980, CÂND ERA LIPSĂ DE MEDICAMENTE, APARATE MEDICALE ETC . C A UN
EXEMPLU AL URMĂRILOR SITUAȚIEI DEZASTRUOASE , PUTEM AMINTI CĂ DIN CAUZA LIPSEI
SERINGILOR STERILE ȘI A TRANSFERURILOR DE SÂNGE EFECTUATE ÎN CONDIȚII NEPROFESIONALE
ȘI NONIGIENICE , MULȚI COPII AU FOST INFECTAȚI CU VIRUSUL HIV.

DE-A LUNGUL ANULUI 1989, CEAUȘESCU DEVINE TOT MAI IZOLAT ÎN LAGĂRUL COMUNIST. ÎN
AUGUST 1989, EL PROPUNE O ÎNTÂLNIRE LA VÂRF PENTRU A DISCUTA PROBLEMELE
COMUNISMULUI EST -EUROPEAN ȘI A „APĂRĂRII SOCIALISMULUI ” ÎN ACESTE ȚĂRI . A CEASTĂ
PROPUNERE ESTE ÎNSĂ RESPINSĂ ATÂT DE CĂTRE STATELE P ACTULUI DE LA V ARȘOVIA , CÂT ȘI DE
CĂTRE C HINA.

PE 17 DECEMBRIE 1989 AU IZBUCNIT ÎN TIMIȘOARA REVOLTE ȘI PROTESTE DE STRADĂ , IAR

SOLDAȚII AU DESCHIS FOCUL UCIGÂND CAM 100 DE OAMENI . D UPĂ CE ȘI -A SCURTAT VIZITA ÎN
IRAN, CEAUȘESCU A ȚINUT UN DISCURS TELEVIZAT PE 20 DECEMBRIE, PRIN CARE CONDAMNA
EVENIMENTELE DIN TIMIȘOARA , PE CARE LE CONSIDERA UN REZULTAT ALE INTERVENȚIEI
EXTERNE STRĂINE. CEAUȘESCU , DUPĂ CE A PROCLAMAT STAREA DE ASEDIU , A CONVOCAT PENTRU
A DOUA ZI UN MARE MEETING POPULAR ÎN B UCUREȘTI . REVOLTA DIN TIMIȘOARA DEVENISE
CUNOSCUTĂ ÎN SPECIAL PRIN INTERMEDIUL EMISIUNII POSTURILOR STRĂINE DE RADIO DIN
SERBIA , UNGARIA ȘI UNIUNEA SOVIETICĂ, DAR ȘI A POSTULUI DE RADIO EUROPA LIBERĂ . ÎN
DIMINEAȚA ZILEI DE 21 DECEMBRIE , MEETINGUL DIN FAȚA CLĂDIRII COMITETULUI CENTRAL AL
PCR S-A TRANSFORMAT ÎNTR -O REVOLTĂ ANTICOMUNISTĂ , CEAUȘESCU ÎNSUȘI FIIND NEVOIT SĂ
FUGĂ CU ELICOPTERUL , DUPĂ CE PIERDUSE CONTROLUL ASUPRA MULȚIMII . D UPĂ CE ECHIPAJUL
ELICOPTERULUI PREZIDENȚIAL I -A ABANDONAT PE SOȚII CEAUȘESCU ÎN APROPIEREA ORAȘULUI
TÂRGOVIȘTE, UNDE AU ȘI FOST ARESTAȚI, AU FOST REȚINUȚI ÎNTR-O UNITATE MILITARĂ DIN
ACEL ORAȘ, IAR DUPĂ UN PROCES SUMAR , AU FOST EXECUTAȚI PE 25 DECEMBRIE, ÎN ZIUA DE
CRĂCIUN.