Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene

Proiect la Istoria Constructiei Europene

MARGARET THATCHER

Student: Laiu Ioana Prof. Universitar: Tache Ileana Anul : 2010/2011 Grupa: 8502 FB

-1-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Rezumat Margaret Thatcher ................................................ nceputurile vieii i educaie ................................................. nceputul vieii sale politice .................................................. Motenirea ............................................................................. Activiti din 2003 ................................................................ Citate celebre ........................................................................ Concluzii ............................................................................... Bibliografie ...........................................................................

-2-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene

Rezumat -Margaret Hatcher-

Famous as Born on Born in Nationality Works & Achievements

Singura femeie prim-ministru a Marii Britanii 13 Octobrie 1925 Grantham, England United Kingdom revitalizarea economiei Marii Britanii, reprimarea sindicatelor

Margaret Thatcher este prima femeie prim-ministru al Regatului Unit i a fost prima femeie care conduce un partid politic major n ar. Ea a acionat pe mai multe poziii importante i a avut responsabiliti majore ca lider al Partidului Conservator. n cele din urm a fost aleas prim-ministru n 1979, dup care a fost realeas pentru a doua oar i a treia consecutiv. n timpul mandatului su ca prim-ministru, Margaret Thatcher a luat o poziie intransigent mpotriva sindicatelor, s-a opus Uniunii Sovietice i a politicilor economice stabilite de Free Markets, entrepreneurialism redus de stat i de intervenie n economia rii. Dei ea a fost realeas pentru un al treilea mandat in 1987, popularitatea ei a nceput s scad pn la sfritul mandatului de-al treilea, ca urmare a opiniei sale privind comunitatea european i Planului comunitar de ncrcare.Chiar i aa, Thatcher rmne o figur revoluionar care a revitalizat economia Marii Britanii i a transformat-o ntr-o ar cu o economie n cretere rapid i ntr-o putere mondial. Cronologie 1925 - Margaret Thatcher s-a nscut la 13 octombrie. 1943 - A studiat la Oxford. 1946 - A fost aleas ca preedinte al Asociaiei Oxford Conservator. 1949 S-a fost mutat la Dart Ford pentru concursul de membru al Parlamentului. 1961 - A fost promovat ca subsecretar parlamentar la Ministerul de Pensii i Asigurri Naionale. 1979 - Margaret Thatcher a devenit prim-ministru din Marea Britanie la 4 mai. 1990 Are loc un protest fa de politica fiscal Poll la Trafalgar Square, Londra la 31 martie. 1990 - Geoffrey Howe a demisionat din funcia de viceprim-ministru. 1990 - Demisia lui Margaret Thatcher a fost anunat. 1992 - Margaret Thatcher a devenit membru al Camerei Lorzilor n 1992. 1993 Este servit ca, cancelar al Colegiului de William i Mary n Virginia 1993 - 2000. 2003 - Sir Denis Thatcher a murit la 26 iunie. 2007 - Ea a devenit primul prim ministru onorat cu o statuie n Palatul Parlamentului, n timp ce nc n via.

-3-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene

Margaret Thatcher
nceputurile vieii i educaie Baroneasa Thatcher s-a nscut drept Margaret Hilda Roberts n oraul Grantham din Lincolnshire n partea de est a Angliei. Tatl su a fost Alfred Roberts, proprietarul unui mic magazin din ora i o figur cunoscut n politica local. Dei oficial el era descris ca 'liberal independent', n practic susinea Conservatorii locali. El i-a pierdut postul su de Alderman dup ce Partidul Laburist a ctigat controlul Consiliului din Grantham n 1946. Mama sa a fost Beatrice Roberts, nscut Stephenson. A fost o elev silitoare, urmnd cursurile colii de fete din (Kesteven) i mai apoi Colegiul Somerville, Oxford din 1944, unde a studiat chimia. Ea a devenit preedinte al Asociaiei Universitare Conservatoare din Oxford n 1946, cea de-a treia femeie care s dein aceast funcie. Ea a absolvit cu un titlul de gradul doi, i a lucrat ca cercettor chimist pentru British Xylonite i mai apoi a ajutat la producerea metodelor de pstrare a ngheatei. nceperea vieii sale politice Ea a ctigat un loc n alegerile generale 1959, devenind MP (membr a Parlamentului) pentru Finchley, ca un conservator. Cnd Edward Heath a format un guvern n 1970, el a numit-o pe Thatcher secretar de stat pentru Educaie i tiin, portofoliu pe care l pstreaza timp de patru ani. n aceasta perioad, i face o bun reputaie ca profesionist si o abil negociatoare, dar este criticat pentru ca renunta la distribuirea laptelui gratuit n coli. Patru ani mai tarziu, ea l-a sprijinit pe Keith Iosif n tentativa sa de a deveni lider al Partidului Conservator, dar a fost forat s renune la alegeri. n 1975 a intrat n concurs ea nsi i a devenit lider al Partidului Conservator. La alegerile generale 1979 ea a devenit prima femeie din Marea Britanie prim-ministru. A fost prim-ministru al Regatului Unit din 1979 pn n 1990. Mandatul ei a fost cel mai lung mandat al secolului XX, depindu-l astfel pe William Gladstone. Mandatul ei l-a depit i pe cel al Lordului Liverpool, ca cel mai lung mandat continuu. Baroneasa Thatcher este singura femeie aleas s fie prim-ministru sau lider al unui partid politic major n Regatul Unit al Marii Britanii. n cuvantul su la manifestul Conservator din 1979, Thatcher a scris despre "un sentiment de neajutorare, c o naiune odat mare a czut cumva n urm".Ea a intrat n 10 Downing Street (reedin oficial i birou al Primului Consiliu al Ministerului de Finane Britanic) determinat s inverseze ceea ce ea a perceput ca fiind un declin precipitat naional. Margaret Thatcher a avut afiniti doctrinare cu Ronal Reagan, ales ca preedinte al Statelor Unite ale Americii n 1980. Orientarea conservatoare a devenit acum filosofia politic dominant n majoritatea naiunilor vorbitoare de limb englez, cu excepia Australiei. Relaia doamnei Thatcher cu premierul australian Bob Hawke a fost destul de tensionat din cauza opiniilor lor contrastante privind Africa de Sud i Commonwealth-ul (Hawke fiind republican). Aplic un program radical care sporeste rolul iniiativei particulare n societate i reduce ntr-adevar rolul statului, n ncercarea de a redresa situaia economic inconfortabil n conditiile existentei unor sindicate puternice si a unei inflatii ingrijoratoare. Sunt privatizate 77 de mari intreprinderi, ceea ce duce la o echilibrare a bugetului si la o oarecare revitalizarea economiei. In schimb, somajul creste. Popularitatea ei renvie dup ce reuete s pstreze Insulele Falkland (Maldive) sub tutela coroanei britanice. -4-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene In privinta afacerilor externe, Doamna de Fier a susinut n 1980 dobndirea independentei pe cale pasnica de catre statul Zimbabwe (fosta Rhodesia) si a adoptat o pozitie ferma mpotriva separatistilor irlandezi, din Irlanda de Nord. In anul 1982, fortele argentiniene declanseaza operatiunea de ocupare a acestor teritorii,detinute de englezi din anul 1833. Premierul trimite de urgen o expediie care recupereaz Maldivele, pe calea armelor.Marea Britanie incheie victorioasa confruntarea cu Argentina, iar Lady Margaret este nnobilat de regin pentru serviciile pe care le aduce rii. Filosofia economic i politic a doamnei Thatcher a vizat minimizarea interveniei statului n economie, accentuarea rolului pieelor libere i activitatea antreprenorial. Margaret Thatcher a experimentat vinderea unei mici companii naionalizate, National Freight Company, ctre lucrtorii si, cu un rspuns pozitiv prompt. Marele succes le aduce o noua victorie conservatorilorla alegerile parlamentare din iunie 1983. Dup aceste alegeri, ncepnd cu British Telecom, guvernul a vndut multe din marile companii de utiliti aflate n proprietate public din partea ultim a anilor 1940. Populaia a profitat de ofertele aciuni, dei muli oameni i-au vndut aciunile imediat pentru realizarea unui ctig rapid. Astfel, proporia aciunilor deinute de ctre indivizi fa de cele deinute de instituii nu a crescut. Politica de privatizare anatemizat de politicienii de stnga a devenit sinonim cu thatcherismul , fiind aplicat i de guvernul lui Tony Blair. Noul mandat al doamnei Thatcher este marcat de marea greva a minerilor (din anii 1984-1985),care dureaza aproape un an. Premierul nu cedeaza sub nici un chip presiunilor sindicatelor, atitudine ce va contribui in a fi supranumita "Doamna de fier". D dovad de intransigent si in cazul revendicrilor nationalistilor irlandezi. Nici atentatul cu bomba pus la cale de IRA(Armata Republican Irlandez) la Grand Hotel din Brighton - in timpul conferintei Partidului Conservator, din octombrie 1984 - in urma caruia scapa miraculos cu viata, nu-i schimba atitudinea. Duce o politica externa antieuropeana si de alianta cu americanii. In iunie 1987, dobandeste a treia victorie electorala, adoptnd o atitudine i mai ostil fa de integrarea european. A rezistat tendintelor federaliste continentale att fa de moneda unic, ct i fa de o uniune politic mai profund. n septembrie 1988, Margaret Thatcher i-a rostit celebrul speech de la Bruges (Belgia), care a reflectat atitudinea sa din ce n ce mai eurosceptic. n mod tradiional pro-european, partidul su a nceput s se divizeze. Un aspect important de a fi menionat este c, n anul 1985, Univesritatea Oxford a refuzat s-i acorde doamnei Thatcher titlul de profesor onorific n semn de protest fa de reducerile bugetului alocat nvmntului superior. Acest titlu a fost mereu acordat premierilor care studiaser la Oxford. n Rzboiul Rece, Margaret Thatcher a susinut politicile lui Ronald Reagan de intimidare a sovieticilor. Aceasta a contrastat cu politica de dtente pe care Occidentul a adoptat-o n perioada anilor 1970, cauznd friciuni cu aliaii care nc mbriau ideea de destindere. Margaret Thatcher a permis forelor SUA s amplaseze rachete pe bazele britanice, declannd astfel proteste de mas ale Campaniei de Dezarmare Nuclear. Este unicul prim-ministru, in 160 de ani de istorie britanica, reales de trei ori consecutiv. In timpul celui de-al treilea mandat, conjunctura sa economic i pune piedici mult mai mari. Tensiunile rasiale cresc, se dezvolta huliganismul si delincventa suburbana. Se opune programelor socialiste ale Partidului Laburist si scade rolul guvernului n economie. Privatizeaza cateva ramuri industriale nationale, invatamantul si institutiile medicale. Incepe sa fie contestata chiar si in sanul propriului partid. Ajunge sa faca presiuni asupra presei si creste impozitele. Multi incep sa creada ca este lovita de paranoie. Cu toate acestea, Margaret Thatcher a fost ulterior primul lider occidental care a rspuns cu cu cldur ascensiunii viitorului conductor sovietic reformist Mihail Gorbaciov, declarnd c l simpatizeaz i descriindu-l ca pe o persoan cu care se pot ncheia afaceri. Acesta a consituit startul micrii Occidentului napoi ctre o nou atitudine de dtente fa de URSS sub -5-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene conducerea lui Gorbaciov, ceea ce a concis cu erodarea puterii sovietice nainte de colapsul din 1991. Parte din Victoria Occidentului n Rzboiul Rece, care s-a ncheiat n 1989, i se poate doamnei Thatcher, att din postura de intimidare, ct i din cea de destindere. Devenit impopular, la 20 noiembrie 1990 pierde presedinia partidului. Dup cteva zile, demisioneaz i din functia de premier, insa continua sa faca greutati succesorului la fotoliul de prim-ministru al Marii Britanii. In 1992, a fost facuta baronesa si a dobndit un loc n Camera Lorzilor. Motenirea Thatcher rmne identificat cu remarcile sale pentru reporterul Douglas Keay, pentru revista Woman's Own, 23 septembrie 1987: ,, Cred c am trecut printr-o perioad n care la prea muli copii i oameni li s-au dat de neles: "Am o problem, aceasta este treaba guvernului sa se ocupe de ea!" sau "Am o problem, voi merge i voi obine o subvenie pentru a face fa cu ea!" "Eu sunt fr adpost, Guvernul trebuie s-mi dea casa!" astfel nct isi indreapta problemele lor asupra societii i care este societatea? Nu exist nici un astfel de lucru! Exist brbai i femei, individuale i exist familii i nici un guvern nu poate face nimic dect prin oameni i oamenii trebuie s se uite mai nti la ei. Este de datoria noastr s avem grij de noi nine i apoi, de asemenea, pentru a ajuta pe aproapele nostru iar viaa este o afacere de reciprocitate i oamenii se gandesc la mult prea multe drepturi, ins la nicio obligatie. Pentru sustinatorii ei, Margaret Thatcher rmne o figur care a revitalizat economia Marii Britanii, a afectat sindicatele, i a restabilit o naiune ca o putere mondial. Cu toate acestea, Thatcher a fost, de asemenea, un personaj controversat, Premiera ei a fost marcat de omaj ridicat i tulburri sociale .Vorbind n Scoia, n aprilie 2009, nainte de a 30-a aniversare a alegerii sale ca prim-ministru, Thatcher a declarat: "Eu nu regret nimic", i a insistat "a fost dreptul de a introduce ,,pol tax i s nchid industriile care ieseau n pierdere si s distruga dependenta tarii de cultura. Dup plecarea din Camera Comunelor, Thatcher a rmas activ n politic, devenind primul fost prim-ministru care si-a infiintat propria asociatie pentru a incerca s-si asigure motenirea ei i sa-si propage ideile ei," dei a fost desfiintata n 2005 din cauza dificultilor financiare. Ea a scris dou volume de memorii: ,,The Downing Streets Years, publicat n 1993 i ,,Cale spre putere publicat n 1995. n 1999, n timpul primului discurs a lui Thatcher la o conferin al Partidului Conservator, , ea a susinut c problemele din Marea Britanie au venit din Europa continentala. Comentariile ei au strnit unele critici din partea lui Sir Malcolm Rifkind, un fost Secretar de Externe sub Sir John Major, care a spus c observaiile lui Lady Thatcher ar putea da impresia c Marea Britanie are prejudeci mpotriva Europei. n martie 2002, Thatcher a publicat Statecraft: ,,Strategii pentru o lume n schimbare, detaliind gndurile ei asupra relaiilor internaionale, n special dedicate lui Ronald Reagan. Ea a susinut, ca nu o sa mai existe pace n Orientul Mijlociu pn cnd Saddam Hussein va fi rsturnat i a spus dac el o sa fie gasit vinovat in implicarea lui n atacurile din 11 septembrie 2001, dreptul de rzboi a fost pe drept. De asemenea, ea a declarat c Israelul trebuie s faca comer pe teren pentru pace, ca parte a unei soluionri echitabile. Acesta a fost un proiect utopic clasic, un monument la vanitatea de intelectuali, un program al crui destin este inevitabil predispus la eec". Ea a susinut c Marea Britanie ar trebui s renegocieze termenii de aderare, dar dac acest lucru nu va reui, Marea Britanie ar trebui s prseasc UE i s se alture la North American Free Trade Area z. Aceast carte a fost serializat n The Times i a provocat senzatie. Activiti din 2003 -6-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene Thatcher a rmas vduv dup moartea lui Sir Denis Thatcher, pe 26 iunie 2003. A avut loc un serviciu de nmormntare, onorndu-l la Spitalul Regal din Chelsea, pe 3 iulie n prezena lui Thatcher, precum i a copiilor ei: Mark i Carol. Thatcher a adus i-a adus un omagiu spunnd:" A fi prim-ministru, este un loc de munc singuratic. ntr-un fel asa ar fi trebuit sa fie, nu poi conduce dintr-o mulime, dar cu Denis acolo am fost niciodat singur.. Ce om... Ce so... Ce prieten ". La o ntlnire secret de No Turning Back, un grup de parlamentari conservatori, ea a vorbit mpotriva planurilor guvernului laburist pentru crile de identitate obligatorii, spunnd: "Crile de identitate sunt un concept germanic i complet strine n aceast ar nu vd de ce ar trebui s le avem ". Ea a susinut c nu ar proteja Marea Britanie de un atac terorist i nici de a reduce criminalitatea. Acum, n anii ei de declin, ea a nceput s-i plng familia ei ,,pierdut (Marcu n Africa de Sud, Carol n Elveia), dar fiica ei a fost mai puin decat inelegtoare: "O mama nu se poate atepta n mod rezonabil ca copiii ei deja mari sa se intoarca napoi i s recupereze timpul pierdut. O mam absent i o bunic epuizat nu e chiar ecuaia care merge. n anul urmtor, la 11 iunie, Thatcher a cltorit n Statele Unite pentru a participa la serviciul funerar de stat pentru prietenul ei, fostul preedinte al SUA Ronald Reagan. Thatcher a emis un elogiu prin caset video la Reagan;. avnd n vedere faptul c nu e facultilor mintale n urma a mai multor accidente vasculare cerebrale mici, mesajul a fost pre-nregistrat cu cteva luni nainte,dup care a zburat in California cu anturajul lui Reagan, i a participat la serviciul memorial i ceremonia de nmormntare pentru preedintele Reagan la Biblioteca prezidenial Ronald Reagan. Margaret Thatcher a marcat ziua ei de natere de 80 de ani cu o petrecere la Hotel Mandarin Oriental n Hyde Park, Londra la 13 octombrie 2005, printre oaspei fiind inclus Regina, Ducele de Edinburgh, Prinesa Alexandra i Tony Blair. Acolo, Geoffrey Howe, acum Lord Howe de Aberavon, i-a spus fostului su sef, "triumf ei real a fost c a transformat nu doar un singur partid, ci dou, astfel nct atunci cnd Laber s-au ntors n cele din urm, cea mai mare parte mare de Thatcherism a fost acceptat ca un lucru ireversibil. n 2006, Thatcher a participat la serviciul memorial oficial de la Washington, DC pentru a comemora a cincea aniversare de la 11 septembrie 2001 cu privire la atacurile asupra Statelor Unite. Ea a participat, fiind invitat de Vice Preedintele SUA, Dick Cheney, i s-a ntlnit cu secretarul de stat american Condoleezza Rice n timpul vizitei sale. La 12 noiembrie, ea a aprut la parada de Ziua Memoriei la cenotaf n Londra, sprijinindu-se foarte mult pe braul de Sir John Major. La 10 decembrie a anunat c a fost "profund intristat" de moartea lui Augusto Pinochet. n februarie 2007, ea a devenit primul ministru al Regatului Unit care a fost onorat cu o statuie n Camerele Parlamentului n timp ce nc e n via. Statuia este din bronz i st vizavi de eroul ei politic i predecesorul ei, Sir Winston Churchill. Statuia a fost lansat pe 21 februarie 2007, cu Lady Thatcher n prezen: ea a fcut un discurs rar i scurt n holul membrilor de la House of Commons, spunnd : "S-ar putea s fi preferat de fier dar bronzul merge... Nu va rugini." Thatcher a spus ca a fost incantata de ea. La 13 septembrie 2007, Thatcher a fost invitat la 10 Downing Street de a avea ceai cu Gordon Brown i soia lui. Brown s-a referit la Lady Thatcher, numind-o ,,un politician convins.La data de 30 ianuarie 2008, Thatcher s-a ntlnit David Cameron, la o ceremonie de premiere de la Guildhall din Londra, unde a fost decernata cu un "Lifetime Achievement Award". n mai 2009, ea a cltorit la Roma pentru a satisface Papa Benedict al XVI-lea ntr-o audien privat la Vatican. La data de 08 iunie 2010 ea a revenit din nou la Downing Street pentru a avea parte de ceai cu primul ministru, David Cameron si sotia lui Cameron Samantha, unde a spus c a fost "bine s se ntoarc n Downing Street ". Lady Thatcher a fost invitat napoi la Numarul 10 la sfritul lui noiembrie 2009 pentru a fi prezent la dezvelirea unui portret oficial de ctre artist, Richard Stone, care a pictat-o anterior pe regina i trziu regina-mam. Lady Thatcher a fost invitat, mpreun cu oaspei printre care David Cameron, precum i

-7-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene foti membri ai cabinetului Lady Thatcher i membrii ai ziarelor Conservator de susinere pe parcursul anilor 1980. Este o onoare rar pentru un prim-ministru inc n via de a avea un portret pictat comandat, agat n reedina primului-ministru. Baroneasa Thatcher i nc doi prim-minitri au portretele lor pictate precum o fotografie care atrna de pe un ecran. Sir Winston Churchill i David Lloyd George sunt doar alte prim-minitri au spanzurat portrete pictate pe ecran in Numarul 10 Downing Street. Lady Thatcher a fost unul dintre cei patru foti prim-minitri britanici care au fost abordai de Sanctitatea Sa Papa Benedict al XVI-lea pe 17 septembrie 2010 la Westminster Hall. Sttea lng Sir John Major, care i-a oferit sprijin atunci cnd ea a fost ntlnirea cu Papa, dup discursul su. Margaret Thatcher a avertizat, la inceputul anilor '90, c o moneda unica va devasta Europa Margaret Thatcher avertizase, inca inainte de nasterea monedei unice europene, ca euro are potentialul de a devasta Europa. Ea il prevenise atunci pe John Major ca o moneda unica nu poate acomoda puteri industriale precum Germania cu tari mici precum Grecia. Impotrivirea Doamnei de Fier la intrarea Marii Britanii a fost principalul motiv care a dus la detronarea sa din fruntea Cabinetului britanic Presiunile se multiplicasera pe scena politica britanica, dar ceea ce a distrus-o a fost, in cele din urma, nasterea euro. In ultima saptamana a lui octombrie 1990, ea s-a deplasat la Roma, unde visul lui Jacques Delors despre Uniunea Monetara Europeana era principalul subiect pe ordinea de zi.In timp ce Thatcher lupta de una singura impotriva Euro, pozitia sa a fost subminata chiar acasa, unde Geoffrey Howe a afirmat, intr-o declaratie televizata, ca Marea Britanie nu se opune monedei unice. La revenirea in tara, Thatcher a precizat ca "acest guvern crede in lira sterlina". Howe a demisionat dar nu a mai trecut mult timp pana ce Thatcher a pierdut postul de premier. Astazi, autobiografia lui Margaret Thatcher, publicata prima oara in 1993, suna ca o profetie. La inceputul anilor '90, Thatcher pare sa fi prevazut foarte limpede potentialul devastator al euro. Aici putem vedea cum l-a prevenit pe John Major, cancelarul care simpatiza cu Euro, ca o moneda unica nu poate acomoda puteri industriale precum Germania cu tari mici precum Grecia. Germania se va dovedi extrem de reticenta la ideea de inflatie, iar euro s-ar putea dovedi fatal pentru tarile sarace, deoarece le-ar putea "devasta economiile ineficiente". Criticile sale au fost respinde de presedintele Mitterrand si de cancelarul Kohl. "Iar cand Thatcher a fost alungata din birou, in 1990, o voce cruciala a fost pierduta, si un nou consens a inceput sa se formeze in Marea Britanie, in favoarea euro", scrie Peter Oborne, principalul comentator politic al cotidianului britanic. Ce s-ar fi intamplat daca Marea Britanie ar fi adoptat Euro? n primul rand, boomul economic care a luat sfarsit in 2008 ar fi fost mult mai puternic, gratie ratelor mici folosite de Banca Centrala Europeana la inceputul acestui secol. A doua concluzie este insa ca prabusirea ar fi fost mult, mult mai dura. "Nu am fi putut sa coboram dobanzile atat de repede pe cum am facut-o. Nu am fi putut sa devalorizam moneda. Nu am fi fost capabili sa alimentam cresterea economica tiparind bani", spune Osborne. In aceste conditii, recesiunea s-ar fi transformat in depresiune, crede reputatul analist. La fel ca si Grecia si Irlanda, Marea Britanie s-ar fi trezit in incapacitatea de a strange fonduri externe si ar fi apelat la FMI. "Angela Merkel a Germaniei ne-ar fi oferit un plan de salvare - dar doar cu conditia sa urmam politicile stabilite pentru noi in Europa. Ne-am fi pierdut independenta si am fi devenit o subsidiara detinuta in totalitate de Bruxelles - soarta in fata careia se afla astazi Irlanda". CITATE CELEBRE -8-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene Avem nevoie de fore pe care le putem gsi numai mpreun. [] Trebuie sprofitm de toate avantajele unei piee unice mari. ,,Europa a fost creat de istorie. America a fost creat de filosofie. ,,O fi cocoul cel ce cnt, dar gina e cea care depune oule. ,,Eu sunt extraordinar de rbdtoare, odat ce mi-am gsit calea mea ctre un scop. ,,Lumea fr arme nucleare ar fi mai puin stabil i mai periculoas pentru omenire. ,,Daca vrei ca ceva sa fie spus, cere-i un barbat acest lucru si-l va spune; daca vrei ca un lucru sa fie facut, cere-i unei femei si lucrul va fi facut. Concluzii mbrind viziunea monetarist asupra banilor, primul su mandat, Margaret Thatcher i-a demarat politica economic printr-o sporire a ratelor dobanzii n scopul ncetinirii cresterii ofertei de bani si al atenurii inflatiei. Ea a avut o preferin pentru impozitarea indirect n raport cu impozitul pe venit. Astfel, TVA a crescut abrupt la 15%, ceea ce a afectat sever afacerile n special sectorul manufacturieromajul depind cifra de 2 milioane, adic dublu fa de nivelul nregistrat sub guvernul laburist precedent. Margaret Thatcher a urmarit reducerea puterii sindicatelor, dar printr-o strategie gradual i nu printrun act unic. Mai multe sindicate au ripostat prin greve, dar aceste aciuni au euat n cele din urm. Treptat reformele implementate de doamna Thatcher au atenuat fora i influena sindicatelor. Modificarile aveau ca scop prevenirea reizbucnirii unor aciuni industriale de amploare de tipul celor din anii 1970, dar i democratizarea sindicatelor i redarea puterii membrilor lor. Fr ndoial, ea este una dintre cele mai importante personaliti politice britanice, mandatul su fiind cel mai lung mandat continuu din istoria politic britanic. Ea este de asemenea una dintre cele mai controverate figuri politice, fiind iubit i contestat n egal msur. Pentru meritele sale, urmeaz s primeasc rara onoare de a beneficia de funeralii de stat dup ce va muri, onoare pe care, din rndul oamenilor politici ai secolului XX, a mai primit-o doar Sir Winston Churchill.

-9-

Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinre economice Proiect la Istoria Constructiei Europene

Bibliografie

Available at : http://www.thefamouspeople.com/profiles/margaret-thatcher-57.php Last accessed: 03.01.2010 Available at: http://en.wikipedia.org/wiki/Margaret_Thatcher Last accessed: 02.01.2010 Available at: http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Margaret+Thatcher Last accessed: 04.01.2010 Available at: http://www.ziare.com/articole/margaret+thatcher Last accessed: 04.01.2010 Available at: http://www.rightwords.ro/citate/tema/politica--57/margaret-thatcher--303 Last accessed: 04.01.2010 Available at: http://europa.eu/institutions/inst/comm/index_ro.htm Last accessed: 03.01.2010 Available at: http://europa.eu/abc/12lessons/lesson_2/index_ro.htm Last accessed: 04.01.2010 Available at: http://doctorat. ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/filosofie/VADEAN_ MIHAI _RO .pdf Available at: http://www.google.ro/search?hl=ro&biw=1345&bih=584&q= economia +integrarii +europene+baldwin+free&aq=f&aqi=&aql=&oq=&gs_rfai Last accessed: 04.01.2010 ,,Istoria construciei europene de Ileana Tache, Nicolae Marinescu, Editura Dacia Cluj-Napoca, 2007

- 10 -