1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Doctrinele economice de baza si reprezentantii lor.

Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In perioadele respective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. international. Principiile de baza ale studierii DE: - obiectivitatea cunoasterii stiintifice - originii , continutului, evolutiei si al functiilor sociale a TE Doctrinele economice au aparut mai tirziu ca gindirea economica. Studierea DE are ca scop cunoasterea legaturilor dintre continutul teoretic si esenta practica a politicilor ec. promovate de catre state in diferite perioade ale dezvoltarii societatii. DE de baza: - Mercantelista !ean "odin, #ntoine d$Monc%restien, !ean "aptiste &olbert, T%omas Mun, '%iliam Pett(, #ntonio Sena) - *iziocrata *r. +uesna() - ,iberalismul economic clasic #dam Smit%, D. -icardo, !.".Sa(, !o%n Stuart Mill ) - .ationalismului economic *redric% ,ist) - Socialista /arl Mar0, Saint Simon, &%. *ourier si P.!.Proud%on) - Marginalismului /.Menger, "o%m-"a1er2, ,.'allras si #.Mars%all) - /e(nesismul !o%n Ma(nard /a(nes) - .eoliberalism '. Euc2en, ,. Er2ard, M.*riedman si *.von 3a(e2) 2. Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma DAquino. In sec 4-5 i.3r oamenii erau mai mult preocupati de problemele politice, militare si spirituale, in economie isi e0puneau ocazitional cunostintele.Platon si #ristotel si-au e0pus opiniile cu privire la viata economica, in care elita avea rol decisiv in societate, reprezentata in cea mai mare parte de aristocratia funciara. Ei impreuna cu alti filozofi celebri au condamnat avutia, insa in masura in care aceasta il inrobea pe om, il impingea spre degrdare sociala. In viziunea lor sclavia era un fenomen firesc, iar sclavii sunt niste simple unelte vorbitoare. Platon spunea ca cea mai importanta lege, este cea a diviziunii muncii. El spune ca producatorul specializindu-se , confectioneaa bunurile mai usor si mai repede, intr-o cantitate mai mare si de o calitate mai buna. Pentru aceasta este nevoie de spararea functiilor administrative de cele productive. Platon vorbeste de o diviziune naturala a muncii, dar nu de una sociala, fiind convins ca omul de la natura este inzestrat cu capacitatea de a face un anumit lucru si el trebuie sa-l indeplineasca anume pe acesta. #stfel elita este predistinata pentru conducerea statului si indeplinirea altor munci intelectuale. Meseriasi si taranii erau lipsiti de orice drepturi politice. Platon este adeptul unui comunism aristocratic si idealist compus din 5 clase: I filozofii 6 cl superioara7 II razboinicii7 III producatorii 6 agricultorii. #ristotel considera ca ideea despre comunitate de bunuri si familii lansata de platon, este absoluta gresita deoarece vine in contradictie cu firea egoista si %rapareata a omului. El considera ca sclavia este o institutie nu numai fireasca si etarna, dar si universala, aceasta fiind o consecinta a legii dminatiei si supunerii. Intre sclavi si patroni e0ista o diviziune naturala a muncii: primii sunt predestinati pentru indeplinirea muncilor grele, pe cind nobilii

urmeaza sa indeplineasca functiile de conducere si de control. Deci nobilii trebuie sa domine, iar sclavii sa se supuna. Toma d$#8uino El si-a e0pus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in 9Suma teologica:. d;#8uino considera ca fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o ocupa in societate, cu ierar%ia acesteia.Stratificarea societatii in clase si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara si munca intelectuala superioara, nobila. T.d;#8uino s-a preocupat de teoria <Pretul =ust< si teoria nominala a banilor. Pretul marfurilor este =ust daca este determinat de c%eltuielile facute pentru producerea marfii, cit si in functie de situatia sociala a producatorului. Pretul =ust trebuie sa asigure producatorului atit recuperarea c%eltuielilor efectuate cit si o e0istenta corespunzatoare rangului producatorului. De aceea una si aceeasi marfa trebuie vinduta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui care o vinde. Toma d$#8uino a fost preocupat >i de analiza rentei funciare. El consider? renta funciar? ca fiind absolut necesar? pentru ca posesorii de p?mint s? fie lipsi@i de gri=a traiului zilnic. T d$#8uino a avut o atitudine de tolerare fa@? de comer@ >i profitul comercial. 3. ercantelismul ca teorie si politica economica. Particularitatile nationale ale mercantelismului. Termenul de mercantilism i>i are originea in limba francez?, ad=ectivul Amercantile: se identific? cu no@iunea de negustoresc. Mercantelismul s-a format in asa-numita perioada a acumularii primitive a capitalului. # dominat in viata sociala si politica din mi=locul secolului BC pinami= sec BD. El a ap?rut >i s-a dezvoltat atunci cind capitalul comercial a =ucat cu rol esen@ial. Se considera c? doctrina economic? mercantilist? se intemeiaz? pe trei idei caracteristice: B.forma ideal? sau esen@ial? a bog?@iei sunt banii, respectiv metalele pre@ioase din care erau confec@iona@i ace>tia, preocupEndu-se de acumularea unei cantit?@i cit mai mari de aur >i argint7 F. scopul oric?rei activit?@i lucrative, inclusiv al comer@ului, il reprezint? profitul care apare in procesul circula@iei m?rfurilor ca rezultat al diferen@ei dintre pre@ul de vinzare >i cump?rare al bunurilor. 5. cea mai profitabil? sfer? de activitate era, dup? p?rerea lor, comer@ul e0terior pentru c? asigura aducerea in grani@ele @?rii a metalelor pre@ioase >i realizarea celor mai ridicate profituri. In dezvoltarea lui istoric?, mercantilismul a parcurs doua etape: mercant timpuriu In centu atentiei a fost ideea 9nasterii banilor de catre bani:. Se caracterizeaza prin preocuparea realizarii unui e0cedent al monedei fata de iesiri) 7 mercantilismul dezvoltat "ogatia si puterea ec. nu este sinonima cu cantitatea de bani e0istenta in tara. Stocul mare al banilor poate avea efecte pozitive asupra ec. prin inlesnirea creditelor, accelerarea afacerii si dezvoltarea producerii). Mercantilist spaniol! bulionist #flu0ul masiv de metale pretioase a creat si intretinut iluzia ca acestea reprez suprema forma a bogatiei.Interzicerea e0portului de aur si argint, supraevaluarea monezilor straine,fi0area de ta0e vamale la importuri de marfuri#bundenta de moneda sub forma de aur, mai ales pt Spania , a creat iluza bogatiei deoarece crezanduse bogata ,ea a inceput sa produca din ce in ce mai putin. -educerea productiei a dus la cresterea preturilor 7preturile ridicate au atras produsele straine. #stfel Spania in decurs de un secol fiind cea mai bogata, a devenit cea mai saraca si depopulata tara din Europa. Mercantilismul industrialist, fondat in *ran@a de Montc%retien >i &olbert, urmareau scopul sporirii cantitatii de metale pretioase din tara ,insa ei reusesc sa evite calea catastrofala pe care pasise Spania, punind accentul pe dezvoltarea manufacturilor. #cestia aveau misiunea sa produca marfuri pentru e0port, sporind banii in tara.#tunci in scopul asigurarii manufacturilor cu brate de munca ieftine se interzice muncitorilor francezi sa paraseasca tara. Se interzicea importul marfurilor straine in tara care concurau cu marfa franceza, scutirea impozitelor pentru materiile prime importate, incura=area e0portului de marfuri manufacturiere. Mercantilismul comercialist a fost practicat in Marea "ritanie de Mun. El afirma ca pentru a spori cantitatea de bani nu este nevoie de a interice scoaterea banilor din tara. #cest obiectiv poate fi realizat printr-un comert e0tern activ. Si daca iesirea banilor din tara va spori acestia

atunci ei trebuie scosi din tara. Prin 9,egile .avigatiei: ale lui &rom1ell, flota maritima britanica obtine freptul e0clusiv de e0portare a marfurilor engleze si de importare in #nglia a marfurilor straine. ". #onceptiile de baza ale fiziocratilor$ordinea naturala% le&ile economice% produsul net%circuitul economic% 'r. (uesna). *iziocratii au fost primii care isi ziceau economisti. Ei au demonstrt ca izvorul avutiei este productia materiala7 au lansat conceptele cum ar fi: ideea ordinii naturale, legile economice obiective, produsul net, clasele sociale, etc. &uv fiziocratie inseamna puterea naturii sau ordinea naturala. ,a temelia sistemului economic al fiziocratilor se afla teoria produsului net. *iziocratii sustin ca inzvorul sporirei avutiei natiunii trebuie cautat in agricultura, iind unucul domeniu de activitate unde se creaza surplus de bunuri material, numit produs net diferenta intre productia obtinuta si c%eltuielile efectuate). *iziocratii considerau ca doar munca productiva adica cea agricola creaza produsul net, celelate munci fiind neproductive e0: muncitorul din industrie nu sporeste valoarea produsului, ci doar madifica forma). Conceptia Laisser-faire. &onfrom conceptiei individul trebuie lasat sa procedeze asa cum crede el, fara a se inplica statul. Legile economice. *iziocratii credeau in e0istenta lui Dumnezeu, anume El a stabilit ordinea naturala si legile ce guverneaza activitatea economica, care reglementeaza toate aspectele vietii economice. Gamenii sint obligati sa cunoasca aceste legi si ele trebuie sa fie respectate c%iar si de regi. Teoria 9ordinii naturale: a fiziocra@ilor se bazeaz? pe 5 forme de proprietate - personala dreptul omului de a predispune si insusi) - mobiliara dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale) - funciara care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net) &lasele confrom +uesna(: a) clasa producatorilor, care prin munca lor, scot din pamint venitul global, o parte fiind recompensa a muncii depuse, celalta parte produsul net) cedind-o proprietarilor funciari b) clasa propietarilor, din care fac parte regii, nobilii si toti cei care dispun de produsul net c) clasa sterila, in care sunt inclusi ceilalti cetateni medici, negustori, profesori). Sterila nu inseamna inutila, aceasta este sterila deoarece nu participa la crearea produsului net. Tabloul economic a lui *r. +uesna( +uesna( vede o asemanare in circulatia singelui si activitatea economica, rolul inimii revenindui agriculturii. Iar 9singele: economiei este produsul net, care se misca bub forma de zig-zag. In tablou gasim e0puse toate componentele sistemului ec. *iziocratic : produsul net, capitalul avansurile), clasele sociale productiva, proprietarilor, sterila) &a rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. #nul urmator procesul de productie poate sa reinceapa in aceleasi proportii. *. #aracteristica &enerala a doctrinei liberalismului economic classic. B)#vutia unei tari este reprezenatat de toate bunurile e0istente in tara F)Scopul principal al stiintei economice-natura si caile de sporire a unei tari 5)&alea principala de sporire a avutiei-industria 4)bogatia unei tari sporeste prin cresterea nr populatiei productive si prin acumularea de capital si diviziuna sociala a muncii C)forta motrice a dezvoltarii economice este interesul personal. Individul este programat in asa fel ca el tinde sa se imbogateasca si acest interes il propulsioneaza, dar statul nu trebuie sa se amestece H)forta motrice al progresului economic este %omoseconomicus I)omul fiind egoist, este g%idat de o mina invizibila-mina lui Dumnezeu. Prin neimplicarea statului, omul sporeste nu doar bogatia sa, dar si a intregii societati. D)au elaborat teoria valorii bazate pe munca vaoare-munca)

J)divizeaza societatea in 5 clase:muncitori, capitalisti, proprietari funciari. Si in dependenta de apartenenta la una di clase se distribuie profitul, salariul, renta BK)salariul este singurul venit bazat pe munca si el se stabileste la nivel mai mare decit cel minim pentru a se putea intretine. BB)profitul-principala forta motrice a dezv econom. BF)moneda trebuie sa fie stabila numai pe baza unui sistem bazat pe banii din aur si argint) B5)au elaborat teoria liberului sc%imb, potrivit careia sc%imbul intre F tari este reciproc avanta=os, iar ec%ilibrul dntre import si e0port se stabileste in mod automat +. Sistemul economic al lui A.Smit, si ideile economice optimiste ale lui -...Sa)/ 0icardo si alt,us 1A2u3ia na3iunilor4 de Adam Smith. El afirma: B)ca bogatia natiunii se compune din toate bunurile necesare vietii e0istente la momentul dat in tara. F)scopul principal al stiintei economce sunt natura si caile de sporire a unei tari 5)calea principala de sporire a avutiei este industria 4)bogatia unei tari sporeste prin cresterea nr populatiei productive si prin acumularea de capital si diviziuna sociala a muncii C)forta motrice a dezvoltarii economice este interesul personal. Individul este programat in asa fel ca el tinde sa se imbogateasca si acest interes il propulsioneaza, dar statul nu trebuie sa se amestece H)forta motrice al progresului economic este %omoseconomicus I)omul fiind egoist, este g%idat de o mina invizibila-mina lui Dumnezeu. Prin neimplicarea statului, omul sporeste nu doar bogatia sa, dar si a intregii societati. Jean-Baptiste Say #trage atentia asupra problemelor productiei sc%imbului , repartitiei si consumului. Este cunoscut prin legea debuseelor, conform careia produsele se sc%imba contra produselor, deci nici o criza de supraproductie nu poate fi completa, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai. #ceasta presupune ca in mod permanent cererea globala este egala cu oferta globala. El introdce in teoria economica conceptul de intreprinzator ca principal agent al productiei. Elaboreaza teoria celor 5 factori de productie: natura renta)7 munca salariu)7 capitalul profit)) David Ricardo Metoda de cercetare utilizata este abstractizarea. El este economist pesimist. &onceptiile lui constituie largirea si dezvoltarea ideilor fiziocratilor, precum si ale lui #dam Smit%. Principalele teorii sunt : B. teoria valoare munca: a) orice valoare a unui obiect este determinat de munca sacrificata de om pentru acest lucru b)marimea valorii marfii este determinata de conditiile sociale F. teoria rentei a)Smit% a=unge la concluzia ca renta constituie o parte din produsul creat de muncitor, un profit suplimentar b)-icardo respinge ideea lui Smit% ca renta este un dar al naturii si renta ar fi una dintre cauzele cresterii preturilor la produsele agricole. 5. teoria repartitiei veniturilor a)salariul este fi0at la nivel minim necesar pentru e0istenta muncitorului si familiei sale b) profitLtotalitatea banilor- rentaMsalariul) 4. toria costurilor comparative fiecare tara poate sa produca un anumit bun la costuri relative mici. Spre e0emplu: la Moldova ii mult mai ieftin sa cresti produse agricole decit in Turcia, pentru ca are un pamint roditor.) Thomas altus Legea populatiei #bordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie geometrica decit producerea bunurilor si serviciile care evolueaza in proportie artimetica. Saracia e

rezultatul suprapopulatiei. In procesul de imbogatire, se imbogatesc doar un nr mic din populatii si ma=oritatea populatiei se afla in saracie. Legea randamentelor descrinde-dublarea muncii si a capitalului pe aceeasi suprafata de pamint nu va dubla productia. 5 #ontinutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui 'r. 6ist. Protectionismului lui Aurelian si anoilescu List! "#in centru economiei-statul F)stiinta economica trebuie sa studieze economia la nivel de tara 5)legile economice poarta un caracter economic 4)ramura principala-industria &onform ,ist fortele productive ale natiunii sint: -legislatia, statul, invatamintul, religia, industria Protectionismul propus de ,ist este selectiv, deoarece vizeaza doar produsele industriale, e temporar, educativ, deoarece indoaeamna germanii sa fie patrioti la bunurile produse de ei. Aurelian El pune accentul in activitate sa economica si practica pe ideea apararii independentei economice a tarii printr-o politica protectionista si prin dezvoltarea industriei nationale. &ritica cu asprime ideile liberalismului clasic, mai cu seama si politica liberului sc%imb , care dupa el este avanta=oasa numai pentru tarile avansate, dar si foarte slabe, dar nu pentru cele in curs de devzoltare. El sustine ca trebuie facut un protectionism industrial principiul de spri=in al unui intreg sistem de gindire economica, de a fi sc%imbat centrul de greutate al acestui protectionism de la formele fiscale si comenzi de stat la protectia vamala. #urelian considera ca politica protectionista a -omaniei trebuie sa fie provizozie si diferentiata. anoilescu a)a elaborat o noua teorie a sc%imbului international si a protectionismului, punctul de plecare fiind analiza decala=ului ce e0ista intre productivitate muncii industriale si cea a muncii agricole. b)face o ierar%izare a ramurilor economiei nationale in functie de productivitatea aferenta. c)elaboreaza o noua teorie a protectionismului care include industria si agricultura d)protectionismul lui Manoilescu este permanent si aplicabil in toate tarile. e)spune ca prin industrializare are loc deplasarea de capital si de forta de munca din ramurile cu o productivitate mai mica agricultura) intr-o ramura cu o productivitate mai mare industria). 7.#aracteristica &enerala a doctrinei economice socialiste. 8deile economice ale lui Saint Simon/ #,. 'ourier si P.-.Proud,on. Esenta: B)condamnarea proprietatii private si inlocuirea ei cu cea colectiva,societatea capitalista inlocuita cu cea comunista F)societatea este bazats pe e0ploatarea omului de catre om 5)repartitia bunurilor se face dupa necesitati 4)trecerea de la societatea capitalista la cea comunista trebuie facuta benevol si prin difuzarea in societate a ideilor comuniste C)statul trebuie sa dispara si oamenii trebuie sa traiasca fericiti si norocosi in anumite comune #,. 9 de Saint:Simon ::Industria, noul crestinism,Socialismul productivist, deoarece autorul lui considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va fi strins unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. -epartitia bunurilor create se va face dupa munca. Statul va disparea. Propune limitarea dreptului la proprietate si anularea dreptului de mostenire. #,. 'ourier : milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de producatori si intemeiata pe principiile =ustitiei sociale. El critica proprietatea privata mare,

care, potrivit opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale, a anar%iei si a crizelor ec. Se pronunta pt proprietatea sociala. Piere -osep, Proudon: parintele anar%ismului. 9Memoriu asupra proprietatii: - Proprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor. &onsiderind ce proprietatea este de origine naturala si deci trebuie sa ramina comuna - Proprietatea este libertate 6 devine factor al dezvoltarii societatii numai atunci cind proprietarul utilizeaza personal mi=loacele ce-i apartin.Daca el foloseste munca namita, se transforma in e0ploatator. - Temelia unei societati ec%itabile trebuie s-o constituie mica proprietate -Propune creditul gratuit fara dobinda, o forma de organizare politica descentralizata, intemeiata pe solidaritate reciproca si asistenta mutuala a producatorilor. ;. 8deile principale ale doctrinei mar<iste. a)in societate domina o ordine sociala creata de oameni, iar legile economice poatra un caracter istoric, adica difera de la o epoca la alta b)societatea este bazata pe e0ploatarea omului de catre om si este o societate in=usta c)societatea capitalista trebuie sa fie inlocuita de o noua sociateate, dar in rezultatul unor revolutii populare in toate tarile concomitent d)statul trebuie sa dispara, proprietatea privata trebuie sa fie natinalizata e)Mar0 demonstreaza mecanismul e0platarii prin Teoria plusvalorii-o forma de manifestare a muncii neplatite prestate de muncitor valoarea ac%itata a obiect pentru muccaNvaloarea reala) f)in societatea capitalista are loc un proces de marire a dimensiunilor capitalului. #cest proces de infaptuieste in rezultatul unei parti din plusvaloare din capital g)o data cu dezvoltarea societatii capitaliste creste nr pers salariate lipsite de proprietate si creste nr propietarilor dar care sunt mult mai bogati 1=. #aracteristica &enerala a doctrinei neoclasice si principalela scoala psi,olo&ia austriaca en&er si .a>er?. a. # fost dezvoltata concomitent in 5 tari b. #ctivutatea economica se dezvolta conform anumitor legi psi%ologice ale individului c. .u divizeaza societatea in clase d. #para proprietatea privata ca temelia unuie societati eficiente e. Oiata economica se autoreglementeaza f. *ortta motrice a dezvoltarii-%omoseconomicus g. Oiata economica este supusa actiunei unei ordini naturale si se dezvolta in conformitate cu aceasta %. #u pus la temelia doctrinei o noua teorie a valorii-utilitate pretul la produs este determinat de utililtatea si rarietatea lui) i. #u analizat problemele eficientei economiei si a ec%ilibrului economic introducind un sir de categorii noi cum ar fi: costul marginal, salariul marginal Scoala psi%ologica de la Oiena "a1er2, Menger) Scoala psi%ologica de la Oiena considera ca in activiatea lor economica oamenii sunt g%idati de anumite legi psi%ologice Menger foloseste pentru prima data notiunea de bunuri in lor de marfuri Menger elaboreaza in detalii teoria utilitatii marginale descrescinde. Potrivit aceseia in procesul consumului utilitatea unei unitati de produs consumata descreste Teoria dobinzii deprecierii viitorului)-"a1er2-dobinda este diferenta dintre valoarea mai mare acordata a bunurilor actuale si valoarea mai mica acordata bunurilor viitoare Potrivit lor valoarea unui bun este determinata de gusturile, necesitatile, dorintele consumatorului. 11. #ontributiile teoretice ale lui @. en&er si .o,m:.a>er?. Ei s-au preocupat de elaborarea teoriei valorii bazate pe utilitatea finala. Ei considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiective e0primate de

diferiti indivizi luati separat cu privire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare. Ei considera cau PT finala depinde de F factori: B. intensitatea nevoii individului F. raritatea bunului respectiv Dupa en&er valoarea bunului respectiv rezulta din raportul dintre cantitatea nevoilor individului si nu e aferenta marfurilor insasi. Sc%imbarile in raportul dintre nevoi contribuie la aparitia si disparitia valorii marfurilor. Oaloarea poate aparea si in afara sc%imbului ca un raport intre individ izolat si diverse bunuri capabile sa satisfaca trebuintele sale. Dupa "o%m-"o1er2 pt formarea valorii e nevoie ca utilitatea sa fie unita cu cantitatea.-aritatea in viziunea lui e o marime relativa si apare numai in concordanta cu gradul de necesitate de a poseda un lucru sau altul. -epectiv cu cit e mai mare intensitatea nevoii cu atit va fi mai mare valoarea bunului si PT finala a lui. In esenta reprezentanii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura sporirii rezervelor si ca valoarea unui bun e determinata de cea mai mica PT pe care o poseda ultima unitate sau cea mai putin importanta nevoie. &ontributia: # e0plicat valoarea cu a=utorul PT finale si a analizat ev economice printro viziune psi%ologica. 12. #ontributiile teoretice ale lui 6.Aallras si A. ars,all. 6. Aalras elaboreaza teoria ec%ilibrului general. In viziunea lui in anumite conditii trebuie sa se stabileasca un anumit ec%ilibru intre: B. pretul produsului F. factorii de producere 5. cantitatile de produse In viziunea lui ec%ilibru se realizeaza in cadrul presupunerii ca ec. E perfect concurentiala si rata profitului este K. Dupa el sunt 5 categorii de piete: B. a produselor F. serviciilor productive 5. capitalurilor &ei care fac legatura intre aceste piete sunt antreprenorii. Ei cumpara serviciile productive si capitalurile si vind produsele suportind riscul afacerilor. El a reprezentat #E drept rezultatul =ocului celor 5 piete. Ec%ilibrul ec. .ecesita egalizare posibila prin micsorarea preturilor, a ofertei si a cererii pe cele 5 tipuri de piete. In viziunea lui 'alras starea de ec%ilibru este una ideala si nu reala. .u se poate intimpla niciodata ca pretul de vinzare a produselor sa fie egal cu cel al serviciilor productive. Alfred ars,all Principalele probleme cercetate: B. formarea preturilor F. distribuirea veniturilor 5. elaborarea teoriei ec%ilibrului ec. Partial In viziunea lui utilitatea si costul produselor =oaca acelasi rol in determinarea valorii. El incearca sa arate ca preturile sunt variabile in functie de situatia pietelor si de relatiile stabilite intre mai multe piete. # aratat ca costul de productie e compus din c%eltuieli proportionale si fi0e. Grice antreprenor ia decizii de ma=orare a nivelului productiei sale pina cind preturile de vinzare asteptate de el piermit macar acoperirea c%eltuielilor fi0e.legile formarii pretului trebuiau sa asigure anumite 9rente: venituri): B.surplusul consumatorului F.surplusul producatorului In teoria distributiei Mars%al distinge 4 venituri: B.renta pt pamint F.salariul pt munca 5.dobinda pt capital

4.profitul pt antreprenoriat Prin metoda sa Mars%al a cercetat ec%ilibrele partiale. El isi punea problema cum firmele pot sa produca e0zact atit cit sa asigure ec%ilibrul cererii si ofertei. &onceptia lui cu privire la ec%ilibrul economic a orientat teoria economica catre studiul fenomenelor ec-ce concrete care econometrie. 13. Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si neoclasica. ars,all B promotorul concilierii intre clasici si neoclasici Trasaturi comune: a. #para proprietatea privata ca temelia unuie societati eficiente b. *ortta motrice a dezvoltarii-%omoseconomicus c. Oiata economica este supusa actiunei unei ordini naturale si se dezvolta in conformitate cu aceasta d. Oiata economica se autoreglementeaza e. considerarea profitului drept motor al dezvoltarii f. calificarea concurentei ca factor al progresului. Deosebiri: B. &lasicii afirma ca activitatea economica se dezvolta dupa legi fizice sau mecanice, obiective vesnice si mecanice. Potrivit neoclasicilor activitatea econom se dezvolta cu anumite legi psi%ologice ale individului F. Invinuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de a crea o stiinta adevarata, pura separata de economia sociala. Ei renunta la termenul de economie politica in favoarea celui de 9economics: in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile, gusturile si preferintile sale 5. &lasicii analizeaz? procesele >i fenomenele Qn termeni de clas?, marginali>tii studiaz? activit?@ile agen@ilor economici, considerQnd c? societatea este compus? nu din clase diferite dar din produc?tori >i consumatori. 4. In baza sistemului ec. &lasic sta teoria valoare-munca. In baza teoriei marginaliste sta teoria subiectiva a utilitatii marginale valoare-utilitate) . Ei considera ca valoarea bunului nu are substanta obiectiva munca) dar se afla in dependenta de aprecierile subiective ale individului consumatorului) C. Marginalistii introduc in circcuitul stiintific un sir de termeni noi. In loc de notiunea 9marfa: utilizeaza termenul 9bun:. "unurile le impart in economice si libere H. &lasicii determina pretul prin cantitatea de munca necesara producerii marfurilor. .eoclasicii- prin utilitatea finalaRmarginala a bunului respectiv. In viziunea lor utilitatea bunurilor economice scade pe masura satisfecerii nevoilor. .eoclasicii introduc in circuitul stiintific urmatoarele notiunii: utilitate individuala, marginala, postmarginala, salariul marginal, productivitate marginala ars,all -i-a impacat pe clasici si neoclasici, elaborind teoria mersului fara valoare determinat de 5 factori:c%eltuieli de productie, utilitate marginala, cererea si oferta) si spune ca pe termen scurt nivelul preturilor este determinat de cererea si oferta7 rarietate si utilitate, iar pe termen lung este determinat de c%eltuieli de productie, de munca 12. 8nstitutionalismul$ esenta si etapele dez2oltarii. CT,. Deblen/ 'r. Perrou</ -.@.Ealbrait,F. # aparut la sf. Sec SIS-lea in SP#. &ritici ai monopolului. Trasaturii definitorii: B. piata, libera concurenta nu mai este un intrument eficient de utilizare rationala a resurselor, deoarece oriind si oriunde forta statului este mai mare decit cea a pietei si concurentei F. forta motrice a unei tari-institutiile:statul, biserica, intreprinderile, traditiile, partidele politice

5. viata economica nu se dezvolta potrivit unor legi vesnice si generale, ci se dezv in dependenta de institutia care domina intr-o tara 4. =ustificarea amestecului statului in economie cu scopul evitarii crizelor, soma=ului si obtinerii veniturilor nelegitime C. efectuarea unei analize macroeconomice Etape: B. BJKK-BJ4K Institutionalism negativist 6Oeblen F. BJ4C- BJHK pozitivist- "erie 5. BJHK-BJIK tirziu 6Talbrait% Scoala americana$ Deblen 1Teoria clasei inacti2e4 6 proprietarii de intreprinderi sunt clasa fara ocupatii, care este una din principalele institutii daunatoare societatii capitaliste. Teoria 9suveranitatii: consumatorului 6consumatorul nu e suveran in alegerea sa, ci este supus anumitor presiuni-sclav, care-l impun in cazul alegerii marfurilor si serviciilor, este manipulat de marile intreprinderi, un comportament nerational si nu este independent in alegerile sale. Scoala sociolo&ica franceza: *r. Perou0 6 Teoria economiei dominante &onsidera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec. &ontemporane. El defineste dominatia ca o influenta disimetrica si ireversibila pe care o firma o e0ercita altor unitati mai putin puternice. #ceste relatii se stabilesc in urma unei aprigi lupte de concurenta. Sunt economii, interprinderi dominante si dominate) Geoinstitutionalismul: !./.Talbrait% 9.oul stat industrial: 9Stiinta economica si interesul public: 6 -espinge teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. Si fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in programarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume functia de 9planificare: a economiei. Te%nostructura-o noua institutie c%eie Trup format din cei mai influenti manageri, care poseda cunostintele si e0perienta necesara si conduc in realitate intreprinderile). 13. #aracteristica &enerala a doctrinei @e)nesiste. odelul ?e)nisist. Oiata economica este supusa influentei anumitor legi. #ceste legi insa sunt de natura psi%ologica, dar nu biologica, c%imica. #nume legile psi%ologice se afla la temelia tuturor dezec%ilibrelor economice potrivit acestei legi, oamenii pe masura cresterii veniturilor sunt predispusi sa consume o parte mai mica din venituri) Dezec%ilibrul economic principal este soma=ul. ,egea psi%ologica fundamentala, genereaza in permanenta soma=ul. In viziunea lui /e(nst de a cauta si gasi o metoda eficienta de prevenirea soma=ului Economia nu se autoregleaza. Pentru eliminarea diferitor dezec%ilibre cum ar fi crizele, soma=ul, staul este obligat sa intervina *aza principala de care depinde progresul economic este consumul cererea reala) Studiaza fenomenele economice la nivel macroeconomic odelul $eynesist &ererea si oferta nu se ec%ilibreaza in mod automat dupa cum spuneau clasicii. &erea ramine cu mult in urma ofertei de aceea si e0ista crize si soma=. #ceasta se intimpla din cauza ca firmele isi stabilesc oferta in dependenta de previziunile la cererea efectiva determinata de & si I), dar nu in dependenta de de factorii de productie disponibili. Daca cererea efectiva va creste, interpinderea va produce mai mult, voi fi nevoie de mai multe brate de munca, rezulta ca soma=ul se reduce. Potrivit lui /e(nst cererea globala este formata din F parti: B)cererea pentru consum F)cererea pentru investitii UL&MI), daca tot venitul national se c%eltuie su forma de & si i, atunci se realizeaza o ocupare inte%rala a bratelor de munca. 1". Politica economica a statului preconizata de -. .@e)nes. Politica economica propusa de /e(nst trebuie sa fie temporara si limitata, moderata, indirecta interventia statului limitata). Statul trebuie sa intervina anume atunci cind

agentii ec individuali isi micsoraza investitiile, promovind o politica de c%eltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului. Pentru a face fata problemei soma=ului statul trebuie sa stimuleze cererea pentru consum sa nu aiba venituri prea mari) cit si cererea pentru investitii Stimularea in2estitiilor private urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei dobinzii &ererea pentru consum trebuie sa fie stimulata prin introducerea impozitului progresiv /e(nst propune statului sa emita in circulatie o cantitate mai mare de bani, fapt ce ar reduce rata dobinzii, incura=undu-i astfel pe intreprinzatorii sa ia credite pentru investitii propune inc%iderea frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe piata interna, ceea ce ar impune confectionarea lor si in mod inevitabil crearea locurilor de munca. 1*. Geoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic classic. Ideilde principale: B)economia de piata se dezv conform unei ordine naturale, adica nu necesita o interventie permanenta a statului in procesul de productie, plaseaza in centrul doctrinei lor notiunea de individualism ec , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei. F)statul trebuie saintervina in F scopuri Elaborarea unui cadru institutional foarte corect si asigurarea respectarii de catre toti a acestor legi Prote=area concurentei, pentru a nu aparea monopolurile 5)Statul este obligat sa asigure solidaritatea sociala sa nu permita o diferentiere e0cesiva,prea bogati si prea saraci saraci), pentru sa creeze o clasa numeroasa din patura de mi=loc .eoliberalii plaseaza la temelie urmatoarele principii: respectarea ordinii naturale, fara insa a o absolutiza ca in cazul liberalilor clasici sustinerea concurentei insotita de lupta contra monopoluri respectarea libertatii formarii preturilor interventia limitata a statului in economieRstatul nu trebuie sa intervina 1+. Scoala de la 'reibur&. odelul economiei de piata sociale. Goua scoala 2ieneza / '.2on 9a)e?. Prima scoala neoliberala a aparut la *reiburg *ondator: Eu2en # imbunatatit teoria economica cu : -teoria tipurilor ideale de economie :teoria econom sociale pe piata Potrivit lui Eu2en in realitate e0ista F tipuri ideale de economii: a)economia de piata b)economia centralizata Deosebirea dintre ele consta in modul de stabilire a relatiilor intre agentii economici. In economia de piata relatiile dintre agentii economici se stabilesc prin intermediul pietei. In economia centralizata toate relatiile le stabileste statul. #mbele tipuri sint reale si pot e0ista in acelasi timp, dar economia sociala de piata e mai eficienta si asigura o crestere cu ritmuri mai inalte atit a bogatiei nationale, cit si a bogatiei fiecarui in parte. odelul economiei de piata sociale Modelul economiei sociale de piata reuneste, imbina virtutele economiei de piata cu protectia sociala. Economia sociala de piata este asigurata printr-o interventie a statului in procesul de redistribuire a venitului. Presupune e0istenta unui sector public important. %oua scoala viene&a.

3a(e2 un mare economist care a aparat ideiile si principiile de=a cunoscute principiul minei invizibile) In stat trebuie sa domneasca legea Statul nu trebuie sa intervina in viata economica Principala functie a statului sa elaboreaze o concurenta intre agentii economici

15. Scoala monetarista de la #,ica&o a lui .'riedman. Principalul oponent teoretic a lui /e(nst a fost monitaristul american-*riedman Monetarismul 6 scoala neoliberala care considera ca toate dezec%ilibrele ec care apar in viata unei societati sunt generate de faptul ca statul nu este capabil sa stabileasca corect masa monetara din circulatie. Potrivit monetaristilor instrumentul principal de interventie a statului in viata economica treb sa fie politica monetara-ea reglementeaza masa banilor in circulatie. *riedman a elaborat teoria soma=ului natural rata soma=ului nu poate fi egala cu K). Totdeauna va e0ista un nr de someri care nu sunt legati de activitatea economica. -ata soma=uui include persoanele ca-si sc%imba locul de munca, trai, calificare. -ata naturala a soma=ului constituie intre 5-HV din nr total a soma=ului. Statului nu tre sa tinda sa reduca rata soma=ului pina la K precum propunea /e(nst. Se pronunta impotriva interventiei statului in procesul de ta0are a preturilor, impotriva deficitelor bugetare, impotriva acordarii subventiilor intrprinderilor particulare. &onsidera ca statul trebuie sa promoveze o politica economica stabila care ar permite agentilor economici sa-si a=usteze anticiparile cu a=utorul semnalelor emise de piata. Principala marime asupra careia statul poate sa-si e0ercite eficient amestecul este masa monetara 17. Particularitatile formarii si dez2oltarii &indirii economice romanesti In formarea gindirii romisesti au aparut probleme cum ar fi: Eliberarea nationala Pnificarea Deci in centrul gindirii economice s-a aflat ideea independentei si de aceea plaseaza gindirea romaneasca in cadrul unei doctrine nationaliste. Pnificarea a fost mereu o problema pentru poporul roman. Mereu au fost ane0ate de diferite tari si de aceea a predominat mereu gindirea economica , anume prin aceasta prisma,din aceasta perspectiva erau analizate c%estiunile economice. De aceea gindirea economica romaneasca nu era concentrata asupra problemelor economice, ci mai degraba unificarea, apararea roadelor muncii. Problema unificarii ramine a fi una din problemele predominante, deoarece era necesara unificarea economiilor farimitate. Pina in prezent gindirea economica nu a avut posibilitatea sa se manifeste din plin. Datorita amplasarii geografice, poporul roman era mereu =efuit de celelate popoare, de aceea am pus mereu accentul pe consum, dar nu pe acumulare. Si din totdeauna am avut o gindire emotiva, dar nu rationala. Tindirea noastra economica fiind incatusata de de tot felul de morale, superstitii, traditii relogioase. # fost si este in continuare un popor foarte %arnic, insa toti din toate partile il =efuiesc, iar el continuie sa munceasca mai departe. 1;. Geo?e)nesismul. 1Sinteza neoclasica4 de Samuelson In perioada postbelica calitatile economice s-au sc%imbat radical. Dupa razboi au disparut dezec%ilibre macroeconomice, deci economistii au pus in centru lor o problema nou-crestera economiei. Din BJ4C pina in BJIC cea mai mare dinamica a pibului. Meritul aceste dezv apartine ideilor lui 2e(nst dar si adeptilor lui- neo2e(nisistii.neo2e(nesistii au pus accentul pe studiera tainelor productiei, dezvolta teoria dinamicii economice, include: Problema cresterii economiei Problema crizelor /e(nst spune ca statul trebuie sa intervina periodic, insa neo2einesistii spuneau ca trebuie sa intervina permanent

In perioada crizelor potrivit neo2e(nesismului, statul trebuie sa: Sa mareasca indemnizatiile pentru soma= Sa reduca rata dobinzii Sa creasca volumul ac%izitiilor publice Sa reduca impozitele Sa tipareasca o cantitate suplimentara de bani Iar in perioada avintului economic sa procedeze invers. In asa fel statul trebuie sa actioneze cind statul este in criza si in avint. G varianta a neo2e(nisimului este teoria sntezei neoclasice elaborate de Samuelson. Pornind de la faptul ca in perioada postbelica economiile celor mai dezv tari au devenit economii mi0te, Samuelson a elaborat o teorie care imbina avanta=ele doctrinei neoclasice cu cele ale doctrinei 2e(nesiene, deci imbinarea avanta=elor economiei de piata cu avanta=ele interventiei statului in viata economica. In viziunea lui Samuelson intrumentul principal de inerventie a statului in viata economica trebuie sa fie politica monetara si fiscala. Samulelson spune 9 deoarece e0ista si sectorul privat si cel public, atunci sunt corecte ambele doctrine. Sectorul privat se dezvolta in conformitate cu legile economice de piata studiate de neoclasici. Sectorul public insa poate sa se dezvolte doar in rezultatul unei interventii permanente a statului. 2=. Geoinstitutionalismul economic. Teoria 1 costul tranzactiilor de #aose si teoria 1 ale&erii publice de .uc,anan Institutionalistii plaseaza in in centrul doctrinei lor omul social, dar nu omul economic cum spuneau clasicii si neoclasicii. #cesta isi desfasoara activitatea intr-un mediu cencret si compaortamentul lui este infuluentat sau c%iar modelat de anumite institutii, formale sau neformale. -eprezentanti:&oase, Douglas Pentru prima dat a aparut in SP# in cadrul scolii de la &%icago, apoi se raspindeste si pe alte continete. Daca noeclasicii spuneau ca individul este o persona rationala, care stie cum sa repartizere bugetul sau rarietatea resurselor, atunci neoinstitutionalistii resping aceasta spunind ca individul are o rationalitate limitata, c%iar citeodata e irational si individul poate avea deseori si un comportament oportunist, adica isi sc%imba ideile, principiile si atitudinea dupa impre=urari, urmarind doar satisfacerea intereselor personale ES:daca nul urmaresti, atunci face lucrul necalitativ). #nume de la acest comportament trebuie de pornit, nu de la cel rational si ideal propus de neoclasici. Teoria 1 costul tranzactiilor4 de #aose Daca clasicii considereau ca costul este determinat de c%eltuielile de procurare a materiiloe prime, utila=, transport, salariu, atunci neointitutionalistii spun ca costul este determinat de costul unui sc%imb sau tranzactii econom, adica c%eltuieli legate de studierea pietei, de desfasurarea negocierilor inc%eierea contractelor, acesta fiind costul tranzactiilor. Grice firma tinde ca aceste costuri sa fie mai mici. teoria 1 ale&erii publice de .uc,anan El incearca sa integreze intr-o singura abordare teoretica stiinta economica si stiinta politica, traditional separate El sustine oamenii politici si functionarii de stat in pofida declaratiilor ca ei ar fi aparatorii interesului public si ai valorilor democratice, in realitate isi urmaresc doar scopuri personale. In centrul teoriei alegerii publice se afla analiza comportamentului economic al individului in procesul de administrare a treburilor publice, cercetarea raportului dintre functionarea institutiilor politice si rezultatele economice ale %otaririlor adoptate de acesta

21. Particularitatile &indirii economice contemporane. Teoria 1capitalului uman4 de .e?er si teoria 1anticiparilor rational4 de 6ucas. Teoria 1capitalului uman4 de .e?er Esen@a teoriei: veniturile indivizilor cresc substan@ial Qn func@ie de gradul de educa@ie al acestora. individul nu este simplu consumator final, ci un adev?rat produc?tor, care prin educa@ie >i formare profesional?, practic? o investi@ie Qn capital uman. Teoria capitalului uman constituie fondul gWndirii lui T. "ec2er, care-i permite s? abordeze din perspectiv? economic? atWt consumul obi>nuit %ran?, Qmbr?c?minte, petrecerea timpului liber etc.), cWt >i valorile personale determinante ale comportamentul uman iubire, ur?, altruism etc.). Xn opinia sa, individul este o adev?rat? firm?, care utilizeaz? resurse rare munca salariat? >i casnic? a membrilor familiei) >i care prin munc? produce satisfac@ii, >i cu o organizare care necesit? investi@ii >i calcule bazate pe pre@uri relative, pe costul timpului etc. teoria 1anticiparilor rational4 de 6ucas. #nticipYrile ra@ionale sus@in cY agen@ii economici sunt capabili sY prevadY viitorul de o asemenea manierY QncWt sY evite neplYcerile. Teoria anticipYrilor ra@ionale are la bazY o serie de ipoteze: - salariile >i pre@urile sunt determinate de concuren@Y, ele adaptWndu-se perfect unui model de ec%ilibru al oricYrei pie@e. #ltfel spus,oferta este Qntotdeauna egalY cu cererea7 - pie@ele se comportY ca >i cWnd agen@ii economici utilizeazY cel mai bine toate informa@iile de care pot sY dispunY - fluctua@ia ciclurilor observate Qn economie rezultY din erorile pe termen scurt ale indivizilor. #ce>tia dispun de informa@ii limitate. Xn mYsura Qn care ei utilizeazY mai bine informa@ia pe termen scurt pentru a prevede viitorul, nu QnseamnY cY >i >tiu ce se va petrece Qn realitate.