1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Doctrinele economice de baza si reprezentantii lor.

Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In perioadele zespective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. International. Principiile de baza ale studierii DE: - obiectivitatea cunoasterii stiintifice - originii , continutului, evolutiei si al functiilor sociale a TE Doctrinele economice au aparut mai tirziu ca gindirea economica. Studierea DE are ca scop cunoasterea legaturilor dintre continutul teoretic si esenta practica a politicilor ec. Promovate de catre state in diferite perioade ale dezvoltarii societatii. DE de baza: - Mercantelista !ean "odin, #ntoine d$Monc%restien, !ean "aptiste &olbert, T%omas Mun, '%iliam Pett(, #ntonio Sena) - *iziocrata *r. +uesna() - ,iberalismul economic clasic #dam Smit%, D. -icardo, !.".Sa(, !o%n Stuart Mill ) - .ationalismului economic *redric% ,ist) - Socialista /arl Mar0, Saint Simon, &%. *ourier si P.!.Proud%on) - Marginalismului /.Menger, "o%m-"a1er2, ,.'allras si #.Mars%all) - /e(nesismul !o%n Ma(nard /a(nes) - .eoliberalism '. Euc2en, ,. Er2ard, M.*riedman si *.von 3a(e2) 2. Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma DAquino. Platon Dintre cele mai importante lucr4ri ale sale amintim: 5Politica6, 5-epublica6, 7Statul si legile6. Pentru Platon, via8a social4 trebuie supus4 regulilor 9usti8iei, acestea avind o valoare absolut4. Preocupat de ideea creari unui stat ideal, Platon preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum. Totodata, el s-a preocupat de diviziunea muncii, rolul si importanta sa economica, de sc%imb si rolul banilor. Era impotriva imbogatirii si acumularii e0agerate de avere. Platon este adeptul unui comunism aristocratic si idealist compus din : clase: I filozofii ; cl superioara< II razboinicii< III producatorii ; agricultorii. #ristotel =andirea economic4 a lui #ristotel a fost sintetizat4 in operele: 5Politica6 5Politica atenian46. Este primul ginditor care a incercat sa faca din economie o forma a cunoasterii stiintifice, o disciplina de sine statatoare. Pentru el economia este >arta de a obtine bogatii sub forma> bunurilor materiale. &onsidera ca fiind normal4 imp4r8irea societ48ii in dou4 clase sociale: - oamenii liberi< - sclavii. #ristotel sesizeaz4 ?i cele dou4 forme ale valorii unui bun: - valoarea de intrebuin8are, dat4 de propriet48ile intrinseci ale bunului< -valoarea de sc%imb, dat4 de proprietatea bunului de a satisface o nevoie indirect, prin intermediul bunului cu care se sc%imb4. &%sematistica constituie un element deosebit de economie aceasta reprezentind arta de a obtine bogatia sub forma baneasca ; ea intemeindu-se pe sc%imb. Toma d$#@uino El si-a e0pus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in 5Suma teologica6. dA#@uino considera ca averea nu contine nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o ocupa Bn societate, cu ierar%ia acesteia. El intareste caracterul divin al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase, grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara si munca intelectuala superioara, nobila.

T.dA#@uino s-a preocupat de teoria >Pretul 9ust> si teoria nominala a banilor. Pretul marfurilor este 9ust daca este determinat de c%eltuielile facute pentru producerea marfii, cit si in functie de situatia sociala a producatorului. Pretul 9ust trebuie sa asigure producatorului atit recuperarea c%eltuielilor efectuate cit si o e0istenta corespunzatoare rangului producatorului. De aceea una si aceeasi marfa trebuie vinduta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui care o vinde. Toma d$#@uino a fost preocupat ?i de analiza rentei funciare. El consider4 renta funciar4 ca fiind absolut necesar4 pentru ca posesorii de p4mint s4 fie lipsi8i de gri9a traiului zilnic. T d$#@uino a avut o atitudine de tolerare fa84 de comer8 ?i profitul comercial. 3. ercantelismul ca teorie si politica economica. Particularitatile nationale ale mercantelismului. Termenul de mercantilism i?i are originea in limba francez4, ad9ectivul 7mercantile6 se identific4 cu no8iunea de negustoresc. Mercantelismul s-a format in asa-numita perioada a acumularii primitive a capitalului, considerata preistoria modului de productie capitalist. &urentul de gindire mercantilist este specific secolelor CDI-CDII ?i a dominat via8a economic4, sub aspect teoretico-practic, pin4 la mi9locul sec. al-CDIII-lea. El a ap4rut ?i s-a dezvoltat sub impulsul economiei de sc%imb in cadrul c4reia, capitalul comercial a 9ucat cu rol esen8ial. Se considera c4 doctrina economic4 mercantilist4 se intemeiaz4 pe trei idei caracteristice: E.forma ideal4 sau esen8ial4 a bog48iei sunt banii, respectiv metalele pre8ioase din care erau confec8iona8i ace?tia, preocupFndu-se de acumularea unei cantit48i cit mai mari de aur ?i argint< G. scopul oric4rei activit48i lucrative, inclusiv al comer8ului, il reprezint4 profitul care apare in procesul circula8iei m4rfurilor ca rezultat al diferen8ei dintre pre8ul de vinzare ?i cump4rare al bunurilor. :. cea mai profitabil4 sfer4 de activitate era, dup4 p4rerea lor, comer8ul e0terior pentru c4 asigura aducerea in grani8ele 84rii a metalelor pre8ioase ?i realizarea celor mai ridicate profituri. In dezvoltarea lui istoric4, mercantilismul a parcurs doua etape: mercant timpuriu In centu atentiei a fost ideea 5nasterii banilor de catre bani6. Se caracterizeaza prin preocuparea realizarii unui e0cedent al monedei fata de iesiri) < mercantilismul dezvoltat "ogatia si puterea ec. .u este sinonima cu cantitatea de bani e0istenta in tara. Stocul mare al banilor poate avea efecte pozitive asupra ec. Prin inlesnirea creditelor, accelerarea afacerii si dezvoltarea producerii). Mercantilismul industrialist, fondat Bn *ran8a de !ean "odin, Montc%retien ?i &olbert, a avut drept obiectiv esen8ial, ac%izi8ia de metale pre8ioase prin practicarea unei politici de dezvoltare industrial4, pe baza reglement4rilor ?i interdic8iilor statului. Dezvoltarea industrial4 este privit4 in cadrul acestui proces, ca un instrument, rolul decisiv revenind statului prin aplicarea unor subven8ii pentru dezvoltarea manufacturilor, paralel cu aplicarea unor politici protec8ioniste riguroase. Mercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea "ritanie. =ri9a a fost aceea de a asigura pe termen lung un sold activ al balantei globale, calea era aceea a unui e0port masiv de produse fabricate si importand minimul necesar consumului national. Mercantilist spaniol! bulionist #flu0ul masiv de metale pretioase a creat si intretinut iluzia ca acestea reprez suprema forma a bogatiei.Interzicerea e0portului de aur si argint, supraevaluarea monezilor straine,fi0area de ta0e vamale la importuri de marfuri#bundenta de moneda sub forma de aur, mai ales pt Spania , a creat iluza bogatiei deoarece crezanduse bogata ,ea a inceput sa produca din ce in ce mai putin. -educerea productiei a antrenat cresterea preturilor <preturile ridicate au atras produsele straine <plata lor a insemnat iesirea de numerar <pro%ibirea importurilor s-a lovit de insuficienta ofertei interne . #portul : In general, mercantilistii s-au a0at pe oferta, cu scopul de a e0porta surplusul de produse si pentru a procura valuta necesara . Ei au urmarit o abordare macroeconomica a fenomenelor si proceselor, insa niciodata nu au reusit sa realizeze o prezentare sintetica asupra economiei si a functionarii acesteia. .u au reusit sa separe aspectele economice de cele politice, adeseori acestea suprapunandu-se, economia capatand, de cele mai multe ori, forma actiunii politice.

Totusi, putem considera mercantilismul ca un pas important in dezvoltarea economico-sociala a epocii. El a fost o prima incercare de descifrare a scopului miscarii capitalului, de analiza a circulatiei marfurilor si a economiei de sc%imb, pregatind in buna masura terenul pentru afirmarea fiziocratismului si ulterior, a doctrinei liberalismului clasic. E. #u imbogatit stiinta economica formulind teoria cantitativa a banilor, conceptul de balanta comerciala, notiunea de ppolitica protectionista. G. #u grabit transformarea economiei naturale in economie de sc%imb :. #u contribuit la formarea pietelor nationale, la adincirea diviziunii sociale a muncii, la sustinerea progresului te%nic si economic. H. #u declarat ca imbogatirea este o fapta laudabila , ca dorinta de a acumula bani este un stimulator pt #E. ,imite: E. #u supraapreciat rolul circulatiei marfurilor in raport cu sfera de productie, care era negli9ata complet. G. #u identificat in mod eronat banii cu capitalul :. Se inregistreaza o scadere a nivelului de trai si o adincire a diferentei dintre cei bogati si cei saraci.Incura9area e0portului a dus la cresterea preturilor. ". #onceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic a lui $r. %uesna&. Programul de actiune: E. Irganizarea agriculturii farnceze pe baza de capitalisti cu predominare a marelor firme G. Promovarea unei politici de preturi inalte la produsele agricole :. Scutirea completa a firmelor de plata impozitelor H. ,iberalizarea comertului e0terior &onceptiile de baza: E. Teoria produsului net ; izvorul avutiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine un surplus de bunuri materiale, produs net. G. Teoria despre capital- E data) +uesna( a divizat capitalul in agricultura in : - avansurile initiale - avansurile anuale :. Teoria 5ordinii naturale6 a fiziocra8ilor se bazeaz4 pe : forme de proprietate - personala dreptul omului de a predispune si insusi) - mobiliara dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale) - funciara care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net) Ei au apreciat c4 agricultura este singura ramur4 productiv4 ?i singura capabil4 s4 produc4 venit net< au fondat un regim bazat pe libertate ?i proprietate< au analizat activitatea economic4 precum un flu0 continuu de venituri, trecJnd de la o clas4 a popula8iei la alta ?i au considerat c4 pot reprezenta aceste diverse flu0uri printr-un tablou sintetic. Tabloul economic a lui *r. +uesna( +uesna( vede o asemanare in circ singelui si #E, rolul inimii revenindui agriculturii. Iar 5singele6 economiei este produsul net, care se misca bub forma de zig-zag. In tablou gasim e0puse toate componentele sistemului ec. *iziocratic : produsul net, capitalul avansurile), clasele sociale productiva, proprietarilor, sterila) &a rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. #nul urmator procesul de productie poate sa reinceapa in aceleasi proportii. #portul fiziocratilor: E. #u fondat prima scoala economica in adevaratul sens al cuvintului si au elaborat o teorie obiectiva si stiintifica. #u reorientat cercetarile economice din domeniul circulatiei marfurilor in cel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat adevaratul izvor al avutiei unei tari.

G. #u analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al circulatiei economice :. E inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de activitate sterile, in care nu sar crea nici un fel de produs net H. .u e 9usta afirmatia despre caracterul perpetuu si universal al legilor economice, ceea ce ar insemna ignorarea istoriei si evolutiei K. nu au dreptate cind trateaza comertul e0terior prin prisma teoriei lui aristotel privind steriliatatea sc%imbului ceea ce ii face sa afirme ca balanta comerciala favorabila nu inseamna altceva decit faptul ca o tara e0porta mai mult decit importa, fapt ce duce la saracirea ei '. #aracteristica (enerala a doctrinei liberalismului economic classic. Succesele doctrinei liberalismului economic clasic E. &lasicii au elaborat un sistem desavirsit de teorie economica, avind ca baza principiile individualismului, noninterventionismului si ordinii naturale G. #u mutat obiectul de studiu al TE in sfera productiva in care, in opinia lor are loc procesul de sporire a avutiei natiunilor :. Politica economica ocupa un loc de cea m mica importanta, transformind ec. Politica intr-o stiinta ce studiaza legile obiective ale dezv economice H. # dezvoltat teoria valoare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea avutiei natiunilor e considerat decisiv K. # imbogatit stiinta despre economie cu un sir de concepte noi: teoriile profitului, rentei, salariului, preturilor, factorilor de productie, ec%ilibrului economic general, sc%imburilor ec. Internationale L. # fondat teoria economiei de piata intemeiata pe libera concurenta, pe 9ocul liber al preturilor si automatismul proceselor economice M. # favorizat o dezvoltare economica fara precedent , stimulind cresterea substantiala a volumului productiei, a calitatii marfurilor create, a nivelului de trai etc. E?ecurile doctrinei liberalismului economic clasic E. In centrul D,& sa pomenit nu omul ci piata. Scopul oricarei activitati este obtinerea profitului, intreprinzatorului fiindui indiferent ce sa produca. Productia sa pomenit orientata nu spre consumator, ci spre cel care are bani G. # e0altat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat cu o diferentiere nemaipomenita de avere :. Nnele teorii sau dovedit a fi gresita : imposibilitatea crizelor economice, a utilizarii complete a bratelor de munca , a ec%ilibrului economic ce se stabileste in mod automat H. Teoria valorii bazate pe munca considera in mod gresit drept substanta a pretului numai munca ignorind contributia altor factori : capitalul, natura, cererea si oferta, utilitatea, gusturile, raritatea etc. K. ,egea debuseelor ce presupune e0istenta unui ec%ilibru automat intre cerere si oferta si, deci, imposibilitatea crizelor economice a valabila doar pt economia de troc ). Sistemul economic al lui A.Smit* si ideile economice optimiste ale lui +.,.Sa& -A.u/ia na/iunilor0 cercetare asupra naturii 1i cauzelor ei2. Adam Smith ,ucrarea lui principal4 a ap4rut On anul EMML. Elaboratul ?tiin8ific a lui #dam Smit% trateaz4 probl de economie politic4< probl de politic4 economic4< probl de istorie economic4< probl de istoria gJndirii economice< probl de finan8e<

Preocup4rile principale ale lui #dam Smit% au fost: E. Determinarea bog48iei na8iunilor ?i a c4ilor de cre?tere a ei < G. -epartizarea bog48iei Ontre membrii societ48ii< :. Descoperirea legilor economice obiective. Teza fundamentala a lui Smit% este libertatea economica, cu conditia ca e0ista concurenta. #ceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului personal si cel general, mentine ordinea naturala, 9ustifica progresul social. #rmonizarea interesului personal cu cel social este asigurata de o 5mina invizibila6 prin intermediul concurentei.astfel are loc reglarea preturilor. Principiile care inspir4 Ontreaga oper4 sunt E. Diviziunea muncii< G. Irganizarea spontan4 a vie8ii economice sub ac8iunea interesului personal< :. Politica liberal4. #dam Smit% realizeaz4 o structur4 de clas4 clar4, a societ48ii din timpul s4u: muncitori, capitali?ti ?i proprietari funciari. Potrivit structurii de clas4, #. Smit% apreciaz4 c4 valoarea m4rfurilor se compune din salariu, profit ?i rent4, adic4 el confund4 valoarea m4rfurilor cu veniturile diferitelor clase sociale. -#urs complet de economiei politic324 Jean-Baptiste Say #trage atentia asupra problemelor productiei sc%imbului , repartitiei si consumului. Este cunoscut prin legea debuseelor, conform careia produsele se sc%imba contra produselor, deci nici o criza de supraproductie nu poate fi completa, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai. #ceasta presupune ca in mod permanent cererea globala este egala cu oferta globala. El introdce in teoria economica conceptul de intreprinzator ca principal agent al productiei. Elaboreaza teoria celor : factori de productie: natura renta)< munca salariu)< capitalul profit)) 5. 6deile economice ale liberalilor pesimisti D. 7icardo si T. alt*us. -Despre principiile economiei politice 1i ale impunerii24 David Ricardo Metoda de cercetare utilizata este abstractizarea. El este economist pesimist. &onceptiile lui constituie largirea si dezvoltarea ideilor fiziocratilor, precum si ale lui #dam Smit%. Principalele componente ale gindirii lui sunt : E. teoria valoare munca G. teoria rentei funciare< :. teoria repartitiei< H. toria costurilor comparative< K. teoria cantitativa a banilor. El a criticat dogma lui smit% care e0cludea din valoarea marfii capitalul constant , pe motiv ca si el, se compune din venituri- salar, profit, renta) si a relansat teoria reproductiei cspitslului social, a asezat la baza diviziunii si sc%imbului internationalcosturile comparative si nu absolute) -8seu asupra principiului popula/iei2 - Principiile economiei politice24 Thomas Maltus *olosind e0emplul SN# abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie geometrica decit producerea bunurilor si serv care evolueaza in proportie artimetica. Saracia e rezultatul suprapopulatiei. Propaga razboaie, cataclisme, foame, boli infectioase. In a G-a lucarare abordeaza o serie de probleme a liberalismului, a rentei funciare, motiveaza crizele de supraproductie prin subconsum) 9. #ontinutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui $r. :ist. D.E este un sistem de idei si teorii economice indreptate impotriva ,iberalismului ec. &lasic. Protectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria unei natiuni sunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin vamal si nevamal adoptate de stat.

$redric* :ist 6Sistemul national de economie politica6 in care elementul central este natiunea. #stfel are loc sc%imbarea accentului de cercetare de la individ la natiune, de la ec. politica la politica economica. Scopurile cercetarilor: E. corelarea ec. si politicii statului german G. lansarea dezvoltarii pe cale capitalista a ec. :. progresul ec. rapid si atingerea nivelului celor mai dezvoltate tari ale timpului &ontinutul principal al D.E este teria fortelor productive ale natiunii si a protectionismului. Prin forte productive el intelege statul si institutiile sale. *orta principala productiva este industria. Puterea unei natiuni nu este avutia pe care o are la un moment dat, dar este forta productiva corespunzatoare capabila sa creeze avutie in proportii cit mai mari. ,ist defineste ca principal obiectiv al politicii economice cresterea puterii productive a statului prin folosirea protectionismului vamal. Protectionismul lui ,ist are caracter temporar si este folosit doar in anumite circumstante cu scop educativ. Instrument al politicii protect. Este considerat tariful vamal care trebuie aplicat doar la prod. Industriale in perioada de trecere de la faza agrara la agrar-manufacturiera. ,ist a apreciat gresit ca doar anumite state sunt capabile sa atinga un nivel superior de industrializare. ;. #aracteristica (enerala a doctrinei economice socialiste. 6deile economice ale lui Saint Simon0 #*. $ourier si P.+.Proud*on. Esenta: condamnarea proprietatii private si inlocuirea ei cu cea colectiva Socialismul c%ema la inlocuirea liberii initiative private prin actiunea colectivului sau a statului. #*. < de Saint=Simon :6Industria6 5noul crestinism6 Socialismul productivist, deoarece autorul lui considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va fi strins unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. -epartitia bunurilor create se va face dupa munca. Statul va disparea. Propune limitarea dreptului la proprietate si anularea dreptului de mostenire. #*. $ourier : milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de producatori si intemeiata pe principiile 9ustitiei sociale. El critica proprietatea privata mare, care, potrivit opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale, a anar%iei si a crizelor ec. Se pronunta pt proprietatea sociala. &elula de baza: falanga. Piere +osep* Proudon: parintele anar%ismului. 5Memoriu asupra proprietatii6 - Proprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor. &onsiderind ce proprietatea este de origine naturala si deci trebuie sa ramina comuna - Proprietatea este libertate ; devine factor al dezvoltarii societatii numai atunci cind proprietarul utilizeaza personal mi9loacele ce-i apartin.Daca el foloseste munca namita, se transforma in e0ploatator. Propune creditul gratuit fara dobinda, o forma de organizare politica descentralizata, intemeiata pe solidaritate reciproca si asistenta mutuala a producatorilor. 1>. 6deile principale ale doctrinei mar?iste. Socialismul mar0ist P teorie politic4 bazat4 pe concep8ia materialist4 a istoriei ?i caracterizat4 prin luarea drept obiectiv a punerii On comun a mi9loacelor de produc8ie ?i de sc%imb, ca ?i prin reparti8ia ec%itabil4 a bunurilor. Ea lupt4 pentru emanciparea muncitorilor ?i 84ranilor, pentru o lume f4r4 clase sociale ?i f4r4 oprimare. Pentru Mar0, care a stabilit ?i definit esen8a mi?c4rii socialiste, socialismul implic4, On final, eliminarea pie8ei, a capitalului, a muncii ca marf4 ?i c%iar a banilor. &onceptia mar0ista nu este cea a ordinii naturale, ci cea a ordinii sociale. @arl ar? -#apitalul2. Mar0 a analizat evolutia societatii capitaliste pt a indica directia necesara miscarii ei si scopul acesteia: socialismul. &onceptia sa despre productie, capital,

factorii de productie a preluato de la -icardo. ,a temelia DM se afla : concepte fundamentale : valoare, plusvaloarea, acumularea capitalului. Teoriei .alorii mar0 i-a adus niste imbunatatiri. Daloarea-munca este un raport social intre participantii la producerea si comercializarea marfurilor. Mar0 a facut divizarea mai clara intre valoarea de intrebuintare si valoarea de sc%imb. Mar0 a introdus in ec. politica conceptul de plus=.aloare, adica valoarea ce este creata in timpul supramunca folosind munca salariatilor. E0ploatarea capitalista consta in faptul ca proprietarul mi9loacelor de productie insuseste diferenta dintre valoarea muncii si valoarea fortei de munca, iar salariul nu constituie decit pretul fortei de munca, si nu ec%ivalentul muncii prestate de muncitor. El a analizzat : categorii de venituri forme ale plusvalorii): salariul, profitul, renta. #cumularea capitaluui porneste de la dorinta capitalistului de a obtine profit, care-l impinge sa imparta plusvaloarea in G : o parte o consuma, alta o acumuleaza.transformarea plusvalorii in capital este numita acumulatea capitalului. ME-ITE: Desi doctrina socialista se bazeaza pe diverse teorii contradictorii,adeseori gresite, ea a lasaturme adinciin istoria gindirii economice, imbogatind-o cu idei noi, si dind un impuls deosebit dezvoltarii de m departe a stiintei economice E. Socialismul premar0ist, utopic si mic burg%ez) a pus in centrul societatii propuse de ei ideea infaptuirii ec%itatii si dreptatii sociale G. Mar0 a oferit stiintei economice o mare paradigma, care a servit drept sursa de inspiratie pt aparitia unor noi teorii economice. Desi multe dintre previziunile lui nu pot fi verificate nici pina in prezent, meritul sau de cugetator, de inovator este incontestabil. # fost primul care a acordat o importanta ma9ora analizei sociale, dovedind influenta efectelor sc%imbarilor sociale si te%nologice asupra economiei :. Mar0 a demonstrat ca legile economice poarta un caracter istoric, intrucit societatile se sc%imba, conditionind astfel si o transformare a modului lor de functionare H. Mar0 are meritul de a fi analizat la cel mai inalt nivel teoretic posibil problema saracimii. Dupa el nimeni din economistii seriosi nu a mai putut ocoli aceasta problema. # introdus in circuitul stiintific fenomenul e0ploatarii economice, atit in cadrul tarii,cit si intre tari. -#T#&I-I: E. *acind e0ces de materialism si obiectivism, Mar0 a subapreciat rolul factorului subiectiv in evolutia fenomenelor economice, nu a tinut cont de caracterul limitat al resurselor economice , a subapreciat capacitatea proprietatii private de a se adapta la noile conditii . G. In niciuna din tarile dezvoltate nu a invins revolutia socialista si proletariatul nu a venit la putere . Iar acolo unde au avut loc asemenea revolutii, clasa muncitoare nu constituia mai mult de G-:Q din nr. Populatiei :. &ontrar afirmatiei lui mar0 , in agricul nu sa manifestat legea concentrarii productiei , micile gospodarii taranesti dovedindusi pina azi viabilitatea H. .u s-a adeverit nici asa numita legea generala a acumularii capitaliste in conformitate cu care odata cu dezvoltarea capitalismului situatia clasei muncitoare se inrautateste K.S-a dovedit a fi inconsistenta afirmatia cu privire la disparitia productiei si circulatiei de marfuri odata cu trecerea la socialism 11. #aracteristica (enerala a doctrinei neoclasice si principalele scoli mar(inaliste. In ERMS au aparut : mari scoli: austriaca, elvetiana si de la &ambridge care au fondat doctrina neoclasica. *ondatorii sunt !evons, #.Mars%all, ,eon 'alras si /arl Menger.Ei au descoperit paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii marginale denumit principiul diminuarii utilitatii mar(inale.Savantii dati afirma ca valoarea depinde de combinarea dintre raritate si utilitate. Ea este determinata de utilitatea marginala adica de utilitatea unitatii cel mai putin utile care face obiectul unei cereri.

,a temelia D. se afla citeva directii noi de cercetare: E. a utilitatii marginale G. a ec%ilibrului ec. general si partial :. a comportamentului subiectiv al agentilor economici $actorii care au conditionat aparitia D.: E. trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si monopoluri. G. oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea marfurilor devenind mai importanta decit producerea lor. :. se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce priveste accesul lor la materie prima si energie H. se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi e0istenta societatii burg%eze Scoala austriaca: /. Menger, E. "o%m-"a1er2 Scoala de la ,ausanne: ,eon 'alras Scoala de la &ambridge: #.Mars%all Meritele: E. #u imbogatit stiinta cu un sir de termeni noi cum ar fi : teoria valoare-utilitate, ec%ilibrului general si ec%. Partial G. #u largit sfera preocuparilor stiintifice prin studierea proceselor de circulatie si de consum a marfurilor prin analiza proceselor ec. de pe pozitiile consumatorului :. #u studiat mecanismul functionarii pietii 5in stare pura6, fapt ce lea permis sa descopere un sir de legitati si tendinte de prima importanta, valabile pt orice ec. de piata H. #u pus accentul pe studierea cererii si ofertei. #u subliniat importanta studierii raritatii bunurilor economice 12. #ontributiile teoretice ale lui @. en(er si ,o*m=,aAerB. Ei s-au preocupat de elaborarea teoriei valorii bazate pe utilitatea finala. Ei considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiective e0primate de diferiti indivizi luati separat cu privire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare. Ei considera cau NT finala depinde de G factori: E. intensitatea nevoii individului G. raritatea bunului respectiv Dupa en(er valoarea bunului respectiv rezulta din raportul dintre cantitatea nevoilor individului si nu e aferenta marfurilor insasi. Sc%imbarile in raportul dintre nevoi contribuie la aparitia si disparitia valorii marfurilor. Daloarea poate aparea si in afara sc%imbului ca un raport intre individ izolat si diverse bunuri capabile sa satisfaca trebuintele sale. Dupa "o%m-"o1er2 pt formarea valorii e nevoie ca utilitatea sa fie unita cu cantitatea.-aritatea in viziunea lui e o marime relativa si apare numai in concordanta cu gradul de necesitate de a poseda un lucru sau altul. -epectiv cu cit e mai mare intensitatea nevoii cu atit va fi mai mare valoarea bunului si NT finala a lui. In esenta reprezentanii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura sporirii rezervelor si ca valoarea unui bun e determinata de cea mai mica NT pe care o poseda ultima unitate sau cea mai putin importanta nevoie. &ontributia: # e0plicat valoarea cu a9utorul NT finale si a analizat ev economice printro viziune psi%ologica. 13. #ontributiile teoretice ale lui :.Callras si A. ars*all. :. Calras elaboreaza teoria ec%ilibrului general. In viziunea lui in anumite conditii trebuie sa se stabileasca un anumit ec%ilibru intre: E. pretul produsului G. factorii de producere :. cantitatile de produse

In viziunea lui ec%ilibru se realizeaza in cadrul presupunerii ca ec. e perfect concurentiala si rata profitului este S. Dupa el sunt : categorii de piete: E. a produselor G. serviciilor productive :. capitalurilor &ei care fac legatura intre aceste piete sunt antreprenorii. Ei cumpara serviciile productive si capitalurile si vind produsele suportind riscul afacerilor. El a reprezentat #E drept rezultatul 9ocului celor : piete. Ec%ilibrul ec. necesita egalizare posibila prin micsorarea preturilor, a ofertei si a cererii pe cele : tipuri de piete. In viziunea lui 'alras starea de ec%ilibru este una ideala si nu reala. .u se poate intimpla niciodata ca pretul de vinzare a produselor sa fie egal cu cel al serviciilor productive. Alfred ars*all Principalele probleme cercetate: E. formarea preturilor G. distribuirea veniturilor :. elaborarea teoriei ec%ilibrului ec. partial In viziunea lui utilitatea si costul produselor 9oaca acelasi rol in determinarea valorii. El incearca sa arate ca preturile sunt variabile in functie de situatia pietelor si de relatiile stabilite intre mai multe piete. # aratat ca costul de productie e compus din c%eltuieli proportionale si fi0e. Irice antreprenor ia decizii de ma9orare a nivelului productiei sale pina cind preturile de vinzare asteptate de el piermit macar acoperirea c%eltuielilor fi0e.legile formarii pretului trebuiau sa asigure anumite 5rente6 venituri): E.surplusul consumatorului G.surplusul producatorului In teoria distributiei Mars%al distinge H venituri: E.renta pt pamint G.salariul pt munca :.dobinda pt capital H.profitul pt antreprenoriat Prin metoda sa Mars%al a cercetat ec%ilibrele partiale. El isi punea problema cum firmele pot sa produca e0zact atit cit sa asigure ec%ilibrul cererii si ofertei. &onceptia lui cu privire la ec%ilibrul economic a orientat teoria economica catre studiul fenomenelor ec-ce concrete care econometrie. 1". Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si neoclasica. Trasaturi comune: E. -ecunaosterea e0istentei unei ordini naturale careia ii este supusa viata economica G. *orma cea mai reusita de organizare a #E este economia de piata bazata pe proprietatea privata :. acceptarea principiului 5miinii invizibile6 credinta in automatismul functionarii economiei de piata H. neadmiterea amestecului statului in economie K. considerarea profitului drept motor al dezvoltarii L. calificarea concurentei ca factor al progresului. Deosebiri: E. &lasicii afirma ca #E este reglementata de legi obiective si universale , marginalistii au mutat cercetarile teoretice din domeniul obiectiv in cel subiectiv. In timp ce clasicii pornesc de la productie, neoclasicii pornesc de la consum la alte faze ale #E studiind in primul rind procesele de circulatie a marfurilor G. Invinuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de a crea o stiinta adevarata, pura separata de economia sociala. Ei renunta la termenul de

economie politica in favoarea celui de 5economics6 in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile, gusturile si preferintile sale :. &lasicii analizeaz4 procesele ?i fenomenele On termeni de clas4, marginali?tii studiaz4 activit48ile agen8ilor economici, considerOnd c4 societatea este compus4 nu din clase diferite dar din produc4tori ?i consumatori. H. In baza sistemului ec. &lasic sta teoria valoare-munca. In baza teoriei marginaliste sta teoria subiectiva a utilitatii marginale valoare-utilitate) . Ei considera ca valoarea bunului nu are substanta obiectiva munca) dar se afla in dependenta de aprecierile subiective ale individului consumatorului) K. Marginalistii introduc in circcuitul stiintific un sir de termeni noi. In loc de notiunea 5marfa6 utilizeaza termenul 5bun6. "unurile le impart in economice si libere L. &lasicii determina pretul prin cantitatea de munca necesara producerii marfurilor. .eoclasicii- prin utilitatea finalaTmarginala a bunului respectiv. In viziunea lor utilitatea bunurilor economice scade pe masura satisfecerii nevoilor. .eoclasicii introduc in circuitul stiintific urmatoarele notiunii: utilitate individuala, marginala, postmarginala, salariul marginal, productivitate marginala 1'. 6nstitutionalismulD esenta si etapele dez.oltarii. ET*. Feblen0 $r. Perrou?0 +.@.Galbrait*H. # aparut la sf. Sec CIC-lea in SN#. &ritici ai monopolului. Trasaturii definitorii: E. atitudine critica fata de un sir de aspecte negative ale capitalismului. G. calificarea institutiilor drept forta motrice a dezvoltarii social-economice :. 9ustificarea amestecului statului in economie cu scopul evitarii crizelor, soma9ului si obtinerii veniturilor nelegitime H. efectuarea unei analize preponderent macroeconomice K. promovarea ideii primatului socialului in raport cu economicul. L. ideea prioritatii socialului asupra economicului Etape: E. EUSS-EUHS Institutionalism negativist sau protestatar critica capitalismului si a liberalismului economic) T%.Deblen, '.Mitc%ell G. EUHK- EULS Sc%imbarea accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui. !.M.&lar2, #. #."erie :. EULS-EUMS,argirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. !.=albrait% Scoala americanaD Feblen -Teoria clasei inacti.e2 ; Sustine ca intreprinzatorul nu este motivat doar de profitul ma0im ci si de un sir de instincte paternitatii, curiozitatii, bunastarii materiale). -espinge notiunea de legi economice eterne. In viziunea lui clasa fara ocupatii este una din principalele institutii daunatoare societatii capitaliste. Teoria 5suveranitatii6 consumatorului ;consumatorul nu e suveran in alegerea sa, ci este supus anumitor presiuni, care-l impun in cazul alegerii marfurilor si serviciilor, un comportament nerational. Scoala sociolo(ica franceza: *r. Perou0 ; Teoria economiei dominante &onsidera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec. contemporane. El defineste dominatia ca o influenta disimetrica si ireversibila pe care o firma o e0ercita altor unitati mai putin puternice. #ceste relatii se stabilesc in urma unei aprigi lupte de concurenta.) Ieoinstitutionalismul: !./.=albrait% 5.oul stat industrial6 5Stiinta economica si interesul public6 ; -espinge teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. si fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in programarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume functia de 5planificare6 a economiei. Te%nostructura-o noua institutie c%eie =rup format din cei mai influenti manageri, care poseda cunostintele si e0perienta necesara si conduc in realitate intreprinderile). &oncluzii: doctrina eterodo0a)

-espingind conceptia de %omos economicus au demonstrat influenta mereu crescinda asupra dezvoltarii economice a diferitor institutii: statul, sindicatele, religia, te%nostructura G. Promoveaza ideea prioritatii socialului asupra economicului, optind pt o ec. mai umanista, mai ec%ilibrata, cu mai putine conflicte sociale 1). #aracteristica (enerala a doctrinei @e&nesiste. odelul Be&nisist. /e(nisismul a aparut la inceputul sec 00 si ca premise a aparitiei a avut urmatoarele conditii: E. Piata nu este complet libera predomina concurenta imperfecta apar monopolurile -.in productie predomina intreprinderi mari proprietate mare si mi9locie.se nimiceste institutul proprietatii mici private. In asemenea situatii legile economice promovate de clasici se neoclasici nu actioneaza liber. G. pe masura cresterii gradului de comple0itate a vietii economice statul devine nu un factor econ. Efectiv necesar cu urmatoarele functii: a) organizator al vietii economice b) subiect active si direct in economie statul devine un neofactor de productie) :. relatiile econ. .u se stabilesc la intimplare. Economia capata un caracter mi0t. Pe de o parte e0ista un sector privat cu proprietate mica mi9locie mare. Pe de alta aprte e0ista un sector de stat astfel si politica economica trebuie sa aiba un c%aracter mi0t. H. inceputul sec 00 este caracterizat prin mari disfunctii economice soma9, inflatie, crize etc.) K. criza economica mondiala EUGU-EU:: care a demonstrate ca doctrina liberala este depasita istoric si incapabila sa ofere solutii pt ieisrea din ea. In asemenea situatii in perioada interbelica se pun bazele unei noi si importante doctrine: doctrina diri9ismului economic *ondatorul DDE 9o%n Ma(nard 2a(nes professor de economic politica &ambridge ,ucrarea de baza: 7teoria generala a dobinzii miinei de munca si a banilor6 Problema principala care l-a preocupat pe /a(nes mai ales in lucrareasa de baza a fost somajul. El isi propune ca scop de a descoperi ce anume determinavolumul ocuparii fortei de munca. In cercetarile sale a9unge la concluzia ca volumul ocuparii e determinat de punctual de intersectie dintre functia cererei si a ofertei globale. In acest punct se realizeaza starea de ec%ilibru economic. #D-cererea globala #S-oferta globala In viziunea lui ecuatia ec%ilibrului este: VP&WI VP&WS SPV-& SPI &-consumul< I-investitiile)

E.

In ecuatia VP&WI cererea si oferta se ec%ilibreaza. In situatia de ec%ilibru se investesc toate economiile. &rizele si soma9ul dispar. Economia functioneaza in regim normal. In realitate relatia cererea globala-oferta globala nu este mereu in stare de ec%ilibru. In cele mai dese cazuri economia se caracterizeaza astfel: E)SXI economii mai mari ca investitiile, inflatie, valoarea banilor scade. G)SYI valoarea banilor creste. Soma9. In situatii de dezec%ilibru statul trebuie sa intervina pt eliminarea efectelor lui. /a(nes considera ca elemental decisiv al mentinerii ec%ilibrului este stimularea cererii efective de consum si investitii. El afirma ca procesul de realizare a ec%. Economic se concentreaza in 9urul la 3 legi:

1.le(ea inclinatiei psi*olo(ice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasi sporeasca consumul odata cu cresterea venitului dar in aceeasi masura cu care a crescut venitul. In acest conte0t /a(nes introduce inclinatia marginala spre consum. MP&PD&TDV arata cum se modifica consumul in rezultatul modificatiei venitului cu o unitatesi inclinatia marginala spre economie. MPSPDSTDV cum se modifica economiile cind venitul se modifica cu o unitate. Daca Fenitul J consumKcererea (lobalaK .ol. productieiK Soamj 2. inclinatia spre in.estitii ; Intreprinzatorii sunt predispusi sa investeasca doar in cazul cind se intrevede perspective obtinerii unui profit care-I satisface, cind eficienta marginala a investitiilor este destul de mare. &ind ef. Marg e egala sau mai mica decit dobinda, intreprinzatorii prefera sa depuna banii la banca . 3Hinclinatia spre lic*iditate ; predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub forma lic%ida, usor de transformat in alte bunuri /e(nes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin ieftinirea banilor. 15. Politica economica a statului preconizata de +. .@e&nes. /e(nes afirma ca dezec%ilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara interventia statului. Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza investitiile, promovind o politica de c%eltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului. Stimularea in.estitiilor private urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei dobinzii. Stimularea consumului . /e(nes propune promovarea unei politici de stimulare a consumuluisi de redistribuire a veniturilor. In scopul asigurarii unei repartitii mai ec%itabile a veniturilor, /e(nes propune introducerea impozitului progresiv pe venit. El cere introducerea unui sistem eficient de asistenta sociala, de servicii publice ceea ce indirect ar contribui la sporirea veniturilor celor saraci si ar incura9a inclinatia spre consum. /e(nes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important de diri9are, de reglementare a ec. Nn scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la cel mai scazut nivel posibil. -educerea acestea poate fi realizata prin sporirea de bani aflati in circulatie, ceea ce ar duce in mod inevitabil la inflatie. El mai propune si inc%iderea frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe piata interna, ceea ce ar impune confectionarea lor si in mod inevitabil crearea locurilor de munca. Merite: E. I noua doctrina logica, acceptata cu timpul de toti specialistii in domeniu. G. # dovedit de ce nu este posibil automatismul sistemului economic capitalist. :. #ceasta politica a contribuit la reducerea soma9ului si atenuarea crizelor economice, asigurind o dezvoltare economica fara precedent. -ataciri: E. Propunerea de a micsora rata dobinzii in copul stimularii investitiilor private sa dovedit a fi ineficienta, caci capitalurile private prefera sa plece peste %otare. G. /e(nes nu a aratat cum poate fi mentinuta permanent ocuparea completa a miinei de lucru, care nivel al inflatiei este rau, pina la ce nivel este admisibil deficitul bugetar. :. /e(nes a acordat o atentie deosebita consumului si cererii si a subapreciat rolul productiei, cit si al ofertei 19. Ieoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic classic. .eoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiunea de individualism ec , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei. Principii: E. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata

G. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului :. concurenta fara monopoluri H. libertatea formarii preturilor K. stabilitatea circulatiei monetare L. interventia limitata a statului in ec. - ,E& apara ideea unei libertati abstracte, si nu concrete, libertatea trebuie sa fie conrolata. 1;. Teoriile lui C. 8ucBen si $..on <a&eB. 2>. Teoria si politica monetara a lui .$riedman. 5Eseurile teoriei economice pozitive6 5&ererea de moneda6 Monetarismul - potrivit acestei teorii marirea cantitatii de monede in circulatie produce o crestere proportionala a nivelului general al preturilor si o scadere a valorii monedei. Inflatia este un fenomen pur monetar ce are la temelia sa o crestere anormala a cantitatii de bani in raport cu volumul productiei. #dept inflacarat al economiei de piata. Se pronunta impotriva interventiei statului in procesul de ta0are a preturilor, impotriva deficitelor bugetare, impotriva acordarii subventiilor intrprinderilor particulare. &onsidera ca statul trebuie sa promoveze o politica economica stabila care ar permite agentilor economici sa-si a9usteze anticiparile cu a9utorul semnalelor emise de piata. Principala marime asupra careia statul poate sa-si e0ercite eficient amestecul este masa monetara 21. Particularitatile formarii si dez.oltarii (indirii economice romanesti. 22. #onceptul a.utiei la mercantelisti0 fiziocrati si liberali clasici.