ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Referat
Omorul intentionat
Executat de !itca Veronica
Verificat de Marit Alexandru
C"i#inau $%&'
1
Ca(itolul I) Con#ideratii *enerale (ri+ind omorul)
Sectiunea &)&) I#toricul a(aritiei #i e+olutiei le*i#latiei
(enale (ri+ind re*lementarea omorului)
Viata omului apare ca o valoare primar si absolut. n aceast privint, cu dou milenii n
urm Titus Lucretiu spunea c Vitaque mancipio nulli datur, omnibus usu (viata nu este
proprietatea nimanui, ci uzuructul tuturor!. "stel, s#a accentuat atentia asupra importantei
valorii persoanei sub aspectul succesiunii $eneratiilor si a persoanei omului n lume.
Viata este bunul cel mai de pret al omului,nsusi omul.%e orice treapta a dezvoltarii sale,omul
si#a aprat viata individual sau n colectiv, anar&ic sau sub ri$orile le$ii,prin toate mi'loacele de
care a dispus n acest scop.ntr#o lun$ perioad de la nceputul istoriei omenirii, ocrotirea
dreptului la viat se rializa ie n modalitti ori$inare, ie potrivit unor cutume dintre cele mai
diverse si nu rareori bizare dac sunt e(aminate prin lo$ica si moralitatea prezentului.
n ornduirea gentilic persoanele care suprimau viata unuia din membrii $rupului social, erau
abandonate de trib, cu conditia c ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea comunittii.)i
erau lsati n voia soartei, iind lipsiti de protectia pe care tribul le#o oerea. *z$onirea lor era
considerat ca rzbunarea prtilor interesate. +surile mpotriva aceluia care ucidea o persoan
ce apartinea aceleiasi colectivitti, nu erau a(ate pe ideea de vinovtie, ci pe necesitatea
conservrii ec&ilibrului indispensabil supravetuirii $rupului.
,c&imbrile care au intervenit pe parcursul dezvoltrii omenirii au dus la limitarea ormelor de
rzbunare e(istente. -zbunarea nelimitat a ost re$lementat de Legea Talionului, potrivit
acesteia, victima sau amilia ei nu puteau pricinui inractorului o pa$ub mai mare dect cea
$enerat de apta lui.
. asemenea re$lemetare o $sim n una din cele mai vec&i le$i, Codul lui Hamurabi (1/01#
1/20 .e.n.!, unde le$ea talionului avea mai multe orme3 4ochi pentru ochi,(art.196) dinte pentru
dinte, mna pentru mna, picior pentru picior, arsur pentru arsur, ntaie pentru ntaie!.
n China, re$lemetri n domeniu au e(istat n secolul al 55***#lea .e.n. n codurile 6ia,
,ciun si ,cian. 7el mai important cod de le$i dateaz din secolul al 5*#lea .e.n. si este numit
Le$ile lui +anu. )ste surprinztor c le$ea vorbeste putin despre pedepsele capitale. %ractic nu
sunt descrise componentele inractiunilor de omor, cu toate c una dintre cele mai $rave
1
inractiuni era asasinarea unui bra&man. "tt n 7&ina ct si n *ndia, le$ile au avut un caracter
reli$ios, deoarece se ncerca de a se descoperi divinitatea prin atin$erea unei triri interioare
dierit de cea e(terioar.
%e parcursul anilor apare un interes3 de a re$lementa problemele 'uridice n mod precis, apt
care a $enerat o tendint de a studia necesitatea unor re$lemetri scrise, care urmau a i aplicate
tuturor. n acest sens, n 'urul secolului al V**#lea .e.n., n "recia au ost alesi le$islatorii
(persoane nsrcinate cu elaborarea le$ilor scrise!, printre care ,olon si 8racon. 9recii i
considerau ca iind cei mai ntelepti $nditori, care pledau pentru nsprirea pedepselor. Le$islatia
lui 8racon (sec. V** .6r.! pentru prima oar ace distinctia dintre actul premeditat si cel
involuntar. ,e limita dreptul $entilic al Talionului si n cazul unor delicte minore se aplica
pedeapsa cu moartea. 8up le$ile lui 8racon omorul svrsit cu intentie era pedepsit cu iz$onirea
din cadrul societtii. 8reptul penal cunoaste notiunea de tentativ, az prepratorie (pre$tirea!,
participatia, circumstante a$ravante si atenuante. %rin activitatea lor s#a ani&ilat arbitrariul
cutumiar, intarindu#se cadrul institutionalizat si rolul statului n domeniul penal, care de'a
intervine direct n cazurile de omucidere.
n #oma antic, prima le$e scris a ost Le$ea celor 5** Table (sec. V .e.n.!, inspirat din
le$ea talionului n materie penal si care cea distinctie ntre crimen publica si delicta priata.
7ele mai importante le$i din perioada respectiva erau institutiunile lui *ustinian, 8i$estele,
7ode(ul T&eodosianus, 7ode(ul lui *ustinian si :ovelae. *nractiunile n dreptul roman sunt
desemnate prin notiunea de delicte. *nractiunile ce constau n suprimarea vietii unei persoane
libere din comunitate erau 'udecate n complete specilale si erau pedepsite deobicei cu moartea,
putndu#se ns aplica si alte pedepse n locul celei capitale (de e(emplu, amputarea minii
condamnatului!. n perioada vec&e asasinatul se pedepsea cu moartea. ;cidera unui sclav n
perioada vec&e nu atr$ea nici o sanctiune pentru autorul aptei. n perioada imperial apare
crima e$traordinaria, cosiderat ca iind inractiune $rav sau deosebit de $rav si care era
urmrit din oiciu. La romani vinovtia era $rupat n doua orme3 dolus (intentie! si culpa
($reseal! si de ea depindea tipul pedepsei aplicate (nc&isoarea cu c&aracter preventiv, pedepsele
corporale, pedepsele pecuniare!.
n perioada %ului mediu s#a remarcat le$ea 7orpus iuris canonice (112<!, care privea
inractiunea sub dou aspecte3 al nesocotirii ordinii divine si al leziunii aduse ordinii umane.
=
%erioada #enasteri elucideaz ntrirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor le$i
penale precise si unitare (ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedur panal!,
$eneratoare de noi codiicri3 7onstitutia T&erisian (1/>?!, 7onstitutia %iemontez(1/?>, al lui
*osi al **#lea (1/?/! si al lui :apoleon @onaparte (1?1<!.
Le$i scrise au e(istat si pe timpul lui @urebista, care propovduia spiritual reli$ios al actelor
re$ale, pn cnd 8acia a ost ocupat de *mperiul -oman, aplicndu#se evident sistemul de drep
roman, inclusive pedeapsa cu moartea. ,iatemul respective a coe(istat cu normele auto&tone si
dup retra$erea romanilor din 8acia, deoarece nu se putea evita o atare inluent, n conte(tual
n care popoarele erau oarte apropiate.
n timpul &eudalismului, au urmat o serie de le$i ce prote'au viata si inte$ritatea corporal3
7artea romAneasc de nvttur(1>2>!, ndreptarea Le$ii(1>B1!, Le$iunea 7ara$ea(1?1?!,
ultima iind n vi$oare pn la adoptarea 7odului penal al lui 7uza(1?>B!. ,ituatia se sc&imb o
dat cu unirea principatelor n 101?, deoarece -omAnia +are a ost supus o perioad unor
pluralitti de le$i penaleC spre e(emplu, n @asarabia se aplica le$ea Vec&iului re$at.
8iversiicarea re$lemetilor care e(istau n @asarabia, @ucovina si "rdeal au determinat
adoptarea unui cod unic al -omAniei, care ar uniica le$islatiile e(istente.%rimul cod penal
romAn apare n 10=/.
n perioada sovietic inluentele romAnesti sunt nlturate deinitiv, aplicndu#se le$ea
sovietic.
Sectiunea &)$) Re*lement,ri (enale (ri+ind omorul -n le*i#latiile
.enale a altor #tate
n le$islatia tuturor statelor inractiunile contra vietii, inte$rittii corporale sau snttii ocup
un loc prioritar. *nractiunile contra vietii sunt clasiicate dierit n tri dierite. n Codul 'enal
(rance) din 1001 la dierentierea acestora de alte inractiuni s#a stabilit criteriul material, adic
$ravitatea aptei, inractiunile contra vietii persoanei iind incluse n cadrul crimelor (art. 111#1
7%D!. "stel, n titlul ** se denumesc aptele care prei$urez persoana uman, incrimineaz
aptele contra vietii n dou sectiuni distincte prevzute n capitolul * si anume 3 aptele voluntare
contra vietii (,#1! si aptele involuntare contra vietii (,#1!. n prima sectiune este incriminat
omorul (111#1!, omorul a$ravant (111#1!, omorul cu premeditate (111#=!, omorul comis n alte
2
circumstante a$ravante (111#2!, atentatul la viata persoanei prin otrvire (111#B!. n sectiune a
doua este incriminat omorul involuntar (11#>!, rspunderea din culp a persoanelor morale (111#
1!. 7apitolul ** cuprinde si re$lementri cu privire la aptele prin care se adduce atin$ere
inte$rittii izice sau psi&ice a persoanei dup cum acestea sunt voluntare3 actele de tortur si cele
de barbarie (111#0! n orm simpl si apoi orma a$ravant, violentele simple si a$ravante,
amenintrile art. 111#1> sau involuntare n art. 111#10.
7riteriul material de clasiicare a inractiunilor a e(istat dE'F la acel moment n *reptul 'enal
engle). 7onorm lui pn n 10>/ inractiunile erau mprtite n 'uridico#materiale si 'uridico#
procedurale, iar cele contra vietii se ncadrau n inractiunile 'uridico#materiale $rave, numite pe
atunci elonii. 8up 10>/, conorm le$ii din 11 iunie a aceluias an, ele se atrubuie la alte
inractiuni (inractiunile de atunci si pn azi se $rupez n dou cate$orii3 trdarea si alte
inractiuni!.
n conormitate cu dispozitiile le$islative ale dreptului penal al +,-, inractiunile contra vietii
se ncadreaz n elonii (se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai mare de un
an!.
7odul %enal al ,;" incrimineaz n art. 11<#1 omuciderea (&omicide!, sistematiznd
materialul astel3 n art. 11<#1 este incriminat omorul (crima de $radul *#murder!, cnd apta este
comis cu intentie,cu bun stiint, din interes material (la comand!, din nepsare sau dintr#o
e(trem indierent maniestat at de viata umanC n ar. 11<#= omorul din imprudent (crim
de $radul **#monslau$&er!, cnd apta este comis cu temeritateC n art.11<#2 omuciderea din
ne$li'ent (crim de $radul ***#ne$li'ent &omicide!, cnd apta este comis din ne$li'entC art.11<#
B este incriminat inractiunea de determinare sau a'utor dat victimei s se sinucid.
Codul 'enal german re$lementeaz inractiunile contra vietii n capitolul 5V*, unde sunt
incriminate uciderea unei personae n conditii a$ravante (para$raul 111!C , inclusive la
comandCuciderea unei persoane n conditii nea$ravante (para$raul 111!C uciderea unei persoane
n conditii atenuante (para$raul 11=!C omorul la cererea victimei (para$raul 11>!C pruncuciderea
(para$raul 11/!Cntreruperea sarcinii (para$raul 11?!. n capitolul 5V** sunt incriminate aptele
contra inte$rittii corporale.
Codul 'enal italian re$lementeaz inractiunile contra vietii, inte$rittii corporale sau
snttii n capitolul *, Titlul 5**, cartea a **#a, iar cel spaniol#n Titlul V***, cartea a **#a3 n
capitolul * patricidul (art.2<B!, asasinatul la comand (art.2<>! , omorul simplu (art.2</!, n
B
capitolul ** pruncuciderea (art.21<!, n capitolul *** vtmrile. n Codul 'enal al #om.niei,
inractiunile contra vietii sunt prevzute n capitolul *, sectiunea *, intitult .muciderea, care
cuprinde art.1/2#1/0, sunt incriminate3 omorul (art.1/2!, omorul caliicat (art.1/B!, omorul
deosebit de $rav (art.1/>!, pruncuciderea(art.1//!, uciderea din culp (art.1/?!, determinarea sau
nlesnirea sinuciderii (art.1/0!
Le$iuitorul din &ederatia #us a inclus inractiunile contra vietii n 7odul %enal din 100> n
capitolul V**, Titlul 1># *nractiuni contra vietii si santtii. "cesta cuprinde3 omorul simplu
(art.1<B, alin.1!, omorul a$ravat (art.1<B,alin.1!, pruncuciderea (art.1<>!, omorul in stare de
aect(art.1</!, omorul n urma depsirii limitelor le$itimei aprri (art.1<?, alin.1!, omorul n
urma depsirii msurilor necesare pentru retinerea inractorului (art.1<?, alin1!, cauzarea mortii
din imprudent (art.1<0!, determinarea la sinucidere (art.11<!.
Sectiunea &)/) Conce(tul de omor
Le$ea penal acord cea mai mare nsemntate ocrotirii omului, att n ceea ce priveste nssi
e(istenta sa izic si atributele undamentale ale personalittii lui, ct si n ceea ce priveste toate
celelalte drepturi, libertti si interese pe care societatea este datoare s i le asi$ure."ceast apt se
datoreaz n manier speciic 8reptului %enal, adic prin incriminarea tuturor aptelor care, sub
un aspect sau altul, aduc atin$ere iintei, drepturilor si intereselor le$itime ale omului.
Daptele sociale periculoase ndreptate mpotriva omului sunt numeroase si variate. Dcnd
distinctie ntre aptele ndreptate mpotriva drepturilor absolute privitoare la e(istenta izic si la
principalele atribute ale iintei si personalittii umane, pe de o parte,si aptele atribuite mpotriva
altor drepturi si interese ale omului, pe de alta parte, le$iuitorul le#a inclus pe cele dinti ntr#o
cate$orie distinct de inractiuni, cu titlu /n(ractiuni contra ietii si snttii persoanei.
8ac s ne reerim la le$islatia noastr, putem mentiona c componentele de inractiuni contra
vietii snt concentrate n articolele 12B#1B< 7od %enal al -epublicii +oldova, ns n cadrul
lucrrii date ne vom reeri doar la articolul 12B 7od %enal al -epublicii +oldova# .morul
intentionat cu respectivele circumstante a$ravante.
%entru nceput este necesar de a analiza notiunea conceptual de omor care reprezint un reper,
un punct de spri'in care ne a'uta s solutionm corect c&estiuni particulare ce apar in procesul de
>
caliicare a aptelor, s cunoastem semnele individuale ale inractiunilor comise si s veriicm
conormitatea lor cu prevederile le$ii.
Le$islatiile moderne prevd, n aar de orma de baz a omorului (sau omorul simplu!,
modalitti a$ravate de omor, care snt re$lementate n partea special a 7odului %enal, la
capitolul privind 4omuciderea , sub orm a$ravante de caliicare. n codul nostru penal snt
re$lementate omorul simplu si omorul caliicat. *nractiunea de omor implic ntotdeauna
aceleasi caracteristici, si anume, e(istenta unei actiuni (inactiuni! comise cu intentia de a suprima
viata unei persone, actiune care are ca rezultat moartea victimei. n realizarea sa concret,
actiunea sau inactiuneapoate prezenta ns unele particularitti, dup cum, n 'urul aptei tipice
(omorul simplu! se $rupeaz dierite elemente care, r a sc&imba substanta aptei, i da o
coloratur dierit, sporindu#* vdit $radul de pericol social. "ceste mpre'urri snt valoriicate
de le$iuitor si prevzute ca elemente circumstantiale n continutul inractiunii de omor,
reprezentnd o modalitate normativ a$ravat a inractiunii de omor. "sadar, din punct de vedere
al teoriei dreptului penal, omorul este deinit ca lipsirea ile$al si intentionat de viat a unei alte
personae. "ceast deinitie a notiunii de omor este aplicat tuturor inractiunilor savrsite prin
omor, prevzute la art 12B#12?7% al -+. )(ist ns si alte deinitii ale acestui concept, astel
potrivit unei opinii, omorul este deinit ca privarea ile$al, intentiont sau din imprudent, de
viat a unei alte persone, atunci cnd cauzarea mortii constituie temeiul raspunderii penale.
8eci n concluzie putem mentiona ca deinitia cea mai perect a omorului este lipsirea ilegal
si intentionat de iat a unei alte persoane.

/
Ca(itolul II) A#(ecte 0uridico1(enale ale com(onentei omorului -n#otit de circum#tante
a*ra+ante -n functie de latura #u2iecti+,)
Sectiunea $)&) Semnele di#tincti+e ale o2iectului #i laturii o2iecti+e ale omorului -n#otit de
circum#tante a*ra+ante)
n baza art.12 (1! 7% al -+ ,, inractiunea este o apta (actiune sau inactiune!
pre'udiciabil, prevzut de le$ea penal svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps penal.
8esi art 1B al 7% al -+ prescrie n mod e(pres c $radul pre'udiciabil al inractiunii se determin
conorm semnelor ce caracterizeaz elementele inractiunii (obiectul, latura obiectiv, subiectul,
latura subiectiv! totusi ar i mai corect dup prerea mea, apelarea la e(istenta unui pericol
social al inractiunii, dar nu la $radul pre'udiciabil.n acest conte(t am vorbi despre esenta
pericolului social, ca un element material al inractiunii, reiesind nemi'locit din daunele aduse
valorilor sociale si relatiilor sociale ocrotite de le$ea penal. 7ele din urm, adic valorile sociale
si relatiile sociale aprate de le$ea penal n vi$oare ormeaz cate$oria obiectului inractiunii.
-eiesind din art. 1 7% al -+ ,,le$ea penal apr mpotriva inractiunii persoanei,
drepturile si liberttile acestea, proprietatea, mediul incon'urtor, ornduirea constitutionala,
suveranitatea, independenta si inte$ritatea teritorial a -+, pacea si securitatea omenirii, precum
si ntrea$a ordine de drept.
. conditie indispensabil privind respectarea le$alittii este ca orice inractiune concret
svrsit de o persoan s corespund continutului unei inractiuni din le$ea penal. 7omponenGa
de inracGiune constituie temeiul rspunderii penale, adic acel temei 'uridic #componentul,
le$itatea, condiGia necesar pentru caliicarea oricrei apte 7omponenGa pre'udiciabile comise
dreot o inracGiune concret.
7aracteristica 'uridico#penal a omorului se determin de componenGa de inracGiune. 8up
cum se cunoaHte, componenGa iecrei inracGiuni, din punct de vedere structural, se
caracterizeaz prin patru elemente3 obiectul Hi subiectul inracGiunii, latura obiectiv Hi subiectiv
a inracGiunii.

Lipsa oricruia dintre aceste patru elemente determin lipsa componenGei de
inracGiune n ansamblu.
n teoria 8reptului %enal se statueaz c obiectul inractiunii este determinat de relatiile
sociale e(istente, ormele, conditiile materiale, le$ittile de maniestare a lor.
?
"nume aceasta permite a asi$ura un comportament al membrilor relatiilor sociale precum si
apararea acestor relatii. La determinarea obiectului inractiunii ca premis initial I trebuie luat
in vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de le$e in $eneral. -elatiile sociale e(ist in
mod obiectiv si se relect ca interese.
n literatura de specialitate s#au conturat o serie de idei reeritoare la problema obiectului
inractiunii contra vietii si snttii persoanei. Dormarea statului de drept presupune asi$urarea
drepturilor, liberttilor si intereselor le$ale ale cetatenilor. Daptele prin care se aduce atin$ere
vietii, inte$rittii corporale s#au snttii au ost pedepsite din cele mai vec&i timpuri, iar dupa
aparitia statului, le$ile penale din toate ornduirile sociale le#au prevazut , sanctionndu#le cu
pedepse variind dup $ravitatea urmrilor. 7odul %enal incrimineaz aptele privitoare la viata,
inte$ritatea corporal n raport cu calitatea subiectului, $ravitatea urmrilor, mobilul si modul n
care au ost comise.
n analiza obiectului inractiunii contra vietii si snttii va trebui sa distin$em intre
obiectul $eneric al inractiunii contra persoanei, ntre obiectul 'uridic speciic iecreia dintre
inractiunile componente ale acestei cate$orii si obiectul material al inractiunii.
,ub primul aspect, accentueaz autorii romAni, se observ c inractiunile contra
persoanei au ca obiect 'uridic $eneric ansamblu relatiilor sociale care se constituie si se
dessoar n le$atur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea atributelor sale3 viata,
inte$ritatea corporal, inviolabilitatea se(ual, libertatea, demnitatea. )ste cunoscut c aceste
inractiuni prezint un $rad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de importanta
valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de $ravele urmri pe care le pot avea
pentru comunitate savrsirea acestor inractiuni, iar pe de alta parte, de aptul c inractiunile
contra persoanei se realizeaz de re$ul prin utilizarea unor mi'loace s#au procedee violente si
care au o inluent ne$ativ mult mai pronuntat n raport cu alte cate$orii de inractiuni. "utorii
romAni 9&.:istoreanu, "l.@oroi ect., determinnd obiectul 'uridic $eneric al inractiunilor contra
persoanei, pun accent pe relatiile sociale care privesc aprarea persoanei incluznd totalitatea
atributelor sale (viata, inte$ritatea corporal, inviolabilitatea se(ual, libertate, demnitatea!.
"ceste valori nu reprezint realitti izolate , inclusiv individuale, ce au o important socialC n
'urul si pe baza lor se ormeaz, se dessoar si se dezvolt relatii interumane, conerind acestor
valori caracterul de valori sociale adic de valori n a cror e(istent este interesat ntrea$a
societate si totodat de valori al cror continut se relev pe deplin numai n cadrul relatiilor
0
sociale. ,vrsirea oricror inractiuni contra persoanei, aducnd atin$ere uneia dintre valorile
sociale care prezint atribute ale persoanei nssi, pune n pericol sau vatm si relatiile sociale
care s#au ormat si se dessoar pe baza acestor valori sociale.
8eci, drept obiect $eneric al inractiunii de omor ne apare acel cumul de relatii sociale a cror
e(istent si normal dessurare sunt conditionate de aprarea vietii persoanei si relatiile sociale
intervenite n le$tur cu aceast valoare.
8rept obiect obiect 'uridic nemi'locit (special! al inractiunilor contra vietii persoanei se
relev viata persoanei# ca valoare suprem si relatile sociale a cror dessurare normal nu poate
i conceput r aprarea dreptului undamental al omului la viat.
.biectul inractiunii de omor l constituie viata persoanei ca mi'loc de e(istent bio#social.
-eeritor la punctul de vedere e(pus n literatura de specialitate, precum c obiectul nemi'locit si
cel $eneric n cazul inractiunilor de omor coincid nu sunt de acord, remarcnd c obiectul
$eneric are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii sociale si valori sociale pe care se
pretinde a i prote'ate prin incriminarea unui $rup de inractiuni. .biectul nemi'locit n cazul
omorului se contureaz n relatiile sociale, a cror ormare, dessurare si dezvoltare normal
implic respectul valorii vietii umane. 8eci anume acea valoare social concret la care se
atenteaz prin comiterea actului inractional si constituie obiectul nemi'locit al inractiunii, astel
ca obiect nemi'locit n cazul omorului se prezint relatiile sociale care asi$ur viata persoanei.
.morul poate i comis att prin actiune (de mpuscare, strivire, n'un$&iere, otrvire,
ardere, lovire etc.!, ct si prin inactiune, dar nuami n acele cazuri n care ptuitorul avea
obli$atia de a actiona pentru mpiedicarea mortii persoanei. n cadrul omorului cu circumstantele
a$ravnte n unctie de latura subiectiv n ma'oritatea cazurilor se comite prin actiuni orientate
spre nclcarea inte$rittii anatomice si unctiilor or$anelor vitale importante ale altei persoane.
"ctiune de ucidere poate i direct, atunci cnd ptuitorul actioneaz direct asupra victimei,
provocndu#i moartea, sau indirect, atunci cnd, pentru provocarea mortii, ptuitorul recur$e la
un mi'loc indirect, activat de o ort strin.
8in punct de vedere al laturii obiective omorul nsotit de circumstantele a$ravante n
unctie de latura subiectiv se e(prim prin privarea victimei de viat (component material!. ,e
stie c descrierea aptei incriminate mai poate cuprinde pe ln$ descrierea actiunii (ianctiunii!
incriminate si artarea rezultatului acolo unde le$iuitorul conditioneaz e(istenta aptei
1<
incriminate de producerea unui rezultat material, conceput ca o entitate e(terioar a conduitei,
dierit, cronolo$ic si lo$ic, de actiunea si cauzat de aceasta.
+oartea reprezint o ncetare ireversibil a vietii, o dere$lare inte$ral si ireversibil a
proceselor vitale ale or$anismului ce conditioneaz stin$erea activittii biolo$ice a tuturor
tesuturilor si or$anelor. "ceasta se instaleaz dup ncetarea unctiilor de important vital#
circulatiei san$vine si respiratiei# ncetare care are orma unui proces treptat de in&ibitie
metabolismului celular si de descompunere a materiei vii or$anizate.
;rmarea sau rezultatul este cea de#a doua component obli$atorie a laturii obiective a
inractiunii de omor intentionat. "ctul deviolent devine relevant sub aspectul inractiunii de
omor intentionat n momentul n care se produce rezultatul, constnd n moartea victimei. n lipsa
lui, actul de violent poate i luat n considerare ca element al tentativei de omor sau al altei
inractiuni de omor.
,urvenirea mortii ca consecint a aptelor inractionale comise constituie un semn
obli$atoriu al laturii obiective a omorului. La analiza laturii obiective a omorului este necesar de
a lua n vedere c actiunile sau inactiunile constituie doar un semn e(terior al inractiuni. "ceasta
si are e(plicatia n aptul c pericolul social al ei n inal const n dauna cauzat Idecesul
victimei.
8eterminarea le$turii de cauzalitate n asemenea mpre'urri este esential pentru
ncadrarea corect a aptei n cate$oria omorului. Lipsa raportului de cauzalitate ntre apt si
consecinta survenit o e(clude n $enere rspunderea penal pentru lipsirea de viat a persoanei,
ori permite a caliica apta n alt el.
-aport de cauzalitate este atunci cnd se stabileste, c r activitatea ptuitorului,
moartea victimei nu s#ar i produs. :u este necesar ca activitatea ptuitorului s constituie cauza
e(clusiv a mortii victimei, le$tura cauzal e(ist si atunci cnd la activitatea ptuitorului s#au
adu$at si alti actori pree(istenti, concomitenti sau subsecventi, care au concurat la producerea
rezultatului.
,tabilind raportul de cauzalitate n cauzele de omor cu circumstante a$ravante, este
necesar de a lua n vedere c3
#raportul de cauzalitate e(ist nu numai ntre miscrile corporale nemi'locite ale
vinovatului si moartea survenit, dar si ntre dierite mecanisme, orte ale naturii, animale olosite
de ctre inractor la svrsirea omoruluiC
11
#actiunile subiectului inractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar n cazul dac au
ost conditii necesare pentru privarea de viat a persoanei, n lipsa crora moartea nu interveneaC
#actiunile persoanei care constituie conditie obli$atorie a survenirii consecintei
pre'udiciabile, poate i considerat cauza mortii doar n situatia n care rezultatul a reiesit cu
necesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie nscut din realizarea ntmpltoare a
actorilor obiectivi, doar n mod e(tern le$ate ntre ele.
La e(aminarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie locului,
timpului, metodei si mi'loacelor, tuturor circumstantelor de comitere a inractiunii. ;nde metode
de svrsire a omorului se iau n vedere de ctre le$iuitor n calitate de semne circumstantiale.
La caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concret de comitere a
inractiunii. "ceasta are important nu numai la solutionarea problemei viznd prezenta ori lipsa
raportului de cauzalitate, dar si, n anumite circumstante concrete, pentru atra$erea persoanei la
rsundere penal si caliicarea corect a aptei comise. ,tabilirea momentului de svrsire a
inractiunii n cazul e(pirrii termenului de prescriptie are important pentru liberarea persoanei
de rspundere penal. Timpul svrsirii inractiunii poate i relectat si asupra aplicrii le$ii
penale. Locul de comitere a omorului are important pentru caliicarea corect a inractiunii,
aplicrii este supus le$ea care actioneaz pe un anumit teritoriu unde a ost comis.
*dentiicarea locului n care a ost svrsit omorul este o problem important pentru
solutionarea cazului, acesta iind, de re$ul, cel mai bo$at n urme si date cu privire la
mpre'urile n care s#a comis apta. 7u att mai mult se impune $sirea locului crimei, cu ct n
practic se ntlnesc recvent cazurile de transportare a victimei n alt parte, ori mprstierea de
ra$mente din cadavru n diverse locuri. 8esi$ur, c pe ln$ locul propriu#zis al aptei nu trebuie
s e(cludem si celelalte locuri sau zone n care au ost descoperite urme, mi'loace materiale de
prob etc.
8eterminarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are important
principal pentru caliicarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda constituie o
circumstant caliicativ.
7ercetarea omorurilor prezint mari diicultti, deoarece inractorii utilizeaz diverse
metode de comitere, mascare si tinuire a inractiunii. %entru e(istenta inractiunii nu au
relevant metodele de suprimare a vietii victimei ns pot i luate n considerare la
individualizarea pedepsei penale. ,tabilirea modului de suprimare a victimei este posibil pe baza
11
interpretrii unui comple( de date, urme, cu privire la ntrea$a activitate dessurat de inractor.
,e va determina astel, modul concret de operare interesnd o serie de circumstante de natur s
serveasc la ncadrarea corect a aptei. 8e asemenea pe aceast cale se stabileste evolutia
raportului dinamic victim#a$resor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele ncercri
de simulare sau mascare a aptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau accident etc.
.morul este considerat inractiune numai n cazurile n care actiunile persoanei, care au
cauzat moartea, au ost ilicite. 8e aceea se consider omor lipsirea de viat a inractorului
svrsit nstare de le$itim aprare (art.=>7.%.! sau lipsirea de viat a inractorului n cazul n
care acesta nu putea i retinut r a neutralizat prin alte mi'loace (art. =/ 7.%.!.
Sectiunea $)$) Semnele di#tincti+e ale #u2iectului #i laturii #u2iecti+e ale omorului -n#otit de
circum#tante a*ra+ante)
"ceasta Hi are e(plicaGia, n aptul c oricare apt, inclusiv lipsirea de viaG a altei persoane,
svArHit de ctre minori n vArst de pAn la 12 ani sau iresponsabili nu trebuie recunoscute ca
neprezentAnd pericol social, deoarece aceast circumstanG doar nltur rspunderea penal a
acestor persoane. 8ac vArsta Hi responsabilitatea de atribuit la semnele componenGei de
inracGiune, atunci n mod lo$ic privarea de viaG a altei persoane, svArHit de ctre o persoan
minor pAn la 12 ani sau de ctre o persoan iresponsabil, trebuie recunoscut ca neprezentAnd
pericol social n cazul n care lipseHte componenGa de inracGiune.
n plus, urmrirea penal n cauzele despre persoanele n vArst de pAn la 12 ani se e(clude nu
n baza lipsei componenGei de inracGiune, dar n le$tur cu neatin$erea vArstei rspunderii
penale. 8e asemenea n cazul comiterii inracGiunii de ctre un minor pAn la 12 ani ori o
persoan iresponsabil prin intermediul altor persoane # subiecGi ai inracGiunii, acestea din urm
vor avea calitatea de mi'loace a inracGiunii Hi vor i liberate de rspundere penal. "ceasta nu
nseamn ns c subiectul se al dup limitele componenGei de inracGiune. Dr subiect nu
poate i vorba de inracGiune. %rezenGa persoanei, prin acGiunile vinovate ale creia a ost cauzat
moartea altei persoane, constituie o condiGie obli$atorie de recunoaHtere a cauzrii morGii altei
persoane. n ipoteza ideii consemnate remarcm c pericolul social i este speciic inracGiunii,
ns nu componenGei de inracGiune.
1=
%articipaGia penal n cazul omorului este posibil sub toate ormele. )ste posibil n toate
ormele la nivel $eneral, ns reeritor la incriminarea propriu zis n baza art. 12B 7%
determinm ncadrarea e(pres a participaGiei simple.
,ubiect pasiv poate i, de asemenea, orice persoan, deoarece le$ea nu poate condiGiona
aprarea vieGii unei persoane de vreo calitate a acesteia. .rice persoan, oricare ar i starea sau
statutul ei personal sau social, poate i subiect pasiv al omorului, iindc ocrotirea vieGii persoanei
are caracter universal. )ste suicient ca persoana s i ost n viaG. :u intereseaz vArsta, se(ul,
starea sntGii izice sau psi&ice ale subiectului pasivC nu intereseaz dac acesta era &otrAt s se
sinucid sau c, iind bolnav de o boal incurabil, nu mai avea de trit decAt puGine clipe.J 8up
consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoan, ci o victim. ;neori omorul poate
avea mai mulGi subiecGi pasivi (omorul a dou sau mai multor persoane!.
=
n literatura de
specialitate s#a subliniat, pe drept cuvAnt, c nu trebuie conundat subiectul pasiv al inracGiunii,
adic persoana vtmat, cu subiectul pasiv de drept civil al inracGiunii, respectiv persoana care a
suerit pa$uba n inracGiune. 8istincGia este important iindc, dac de cele mai multe ori,
persoana vtmat este n acelaHi timp Hi persoan p$ubit prin inracGiune, e(ist Hi cazuri n
care cineva poate i subiect pasiv, deci persoan vtmat, r s ie ns Hi persoan p$ubit.
Latura #u2iecti+,# un elemet al componentei de inractiune,care oer o prezentare a
proceselor psi&ice interioare, ce au loc n constiinta si vointa persoanei care comite inractiunea.
n acest conte(t, latura subiectiv a omorului este ormat din semnele care caracterizeaz
atitudinea psi&ic at de aptele sale si consecintele survenite# moartea persoanei. "ceast
atitudine este relectat n diverse momente intelectuale, volitionale si emotionale care devin
evidente la e(aminarea aptei concrete. 7a criteriu principal la deinirea inractiunilor dup latura
subiectiv ne serveste orma de vinovtie# intentia ori imprudenta. 7a elemente ale laturii
subiective pot servi motivul si scopul inractiunii.
.morul este atribuit la cate$oria inractiunilor care pot i maniestate doar prin vinovtie
intentionat (intentie direct ori indirect!, n aar de lipsirea de viat din imprudent, adic
vinovatul si d seama de aptul c atenteaz la viata altei persoane, prevede inevitabilitatea sau
12
posibilitatea real de survenire a mortii victimei si doreste survenirea ei (intentia indirect! sau o
admite n mod constient (intentie direct sau eventual!.
Sectiunea 2.3) Anali3a 0uridico1(enal, a circum#tantelor a*ara+ante ale omorului -n functie
de latura #u2iecti+, a com(onentei de infractiune)
n literatura 'uridic este acceptat mprtirea circumstantelor a$ravante, enumerate n
articolul 12B 7od %enal al -+ , pe $rupuri, n unctie de elementele componentei de inractiune#
obiect, latur obiectiv, subiect, latur subiectiv. "stel, noi ne vom reeri doar la $rupul de
circumstante ce se atribuie laturii subiective a componentei de inractiune a omorului intentionat.
8eci conorm laturii subiective circumstantele a$ravante ale omorului se prezint astel 3
.morul svrsit cu premeditareC
.morul svrsit din interes materialC
.morul svrsit n le$tur cu ndeplinirea de ctre victim a obli$atiilor de
serviciu sau obstestiC
.morul svrsit cu scopul de a ascunde o alt inractiune sau de a nlesni
svrsirea eiC
.morul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau reli$ioasC
.morul svrsit cu scopul de a preleva si Ksau utiliza ori comercializa or$anele sau
tesuturile victimeiC
.morul svrsit la comandC
n continuare vom ace o analiz 'uridico#penal a tuturor circumstantelor prezentate mai sus.
Omorul #,+-r#it cu (remeditare1 alin)4$5 litera a5 art)&'6 C. al RM
nainte de a trece la analiza 'uridico#penal propriuzis, este necesar de a e(plica unele concepte,
si anume3
'remeditarea0cuvnt compus din prei(ul 4pre , care semniic o anterioritate, si substantivul
meditare , ce are ntelesul de cu$etare , de $ndire pround asupra unui subiect, dar si de
a plnui, a urzi .
1B
%ractica si doctrina 'udiciar romAn n materie, i#au coni$urat onceptului
premeditare unele elemente alctuitoare, n prezenta crora aceast atitudine psi&ic a
ptuitorului poate i identiicat n cazul concret, si anume3
1)-doptarea hotrrii de a ucide, consolidarea acesteia si relectarea asupra
modalittii de nptuire a actiunii(ima$inarea si calcularea eicientei posibilelor variante de
actionare!C
1)%$teriori)area si mani(estarea re)olutiei delictuase constnd n obtinerea de
inormatii necesare e(ecutrii omorului (date despre pro$ramul sau obiceiurile victimei,
capacitatea acesteia de a riposta, e(istenta unor cini la locul ori n prea'ma locului stabilit pentru
svrsirea inractiunii!, pre$tirea instrumentelor trebuinceoase nptuirii actiunii (cumprarea si
curtirea armei, procurarea sau prepararea otrvii etc.!, ale$erea locului si timpului cel mai
propice, crearea conditiilor avorabile, si n $eneral, oricare activitti de aceast natur menite si
ntreprinse n vederea atin$erii scopului.
2)Timpul scurs ntre luarea &otrrii de a ucide si punerea acesteia n e(ecutare,
interval n care autorul ndeplineste activitti pre$titoare.
%utem erm s aimm c si n doctrina noastr se re$sesc aceste trei elemente
alctuitoare pe care noi le numim conditii de reali)are a premeditrii, si anume3
1! trecerea unui interval de timp din momentul lurii &otrrii de a svrsi omorul si pn n
momentul e(ecutrii inractiuniiC
1! n acest interval de timp ptuitorul trebuie s mediteze, s#si concentreze ortele sale
psi&ice n vederea asi$urrii succesului actiunii saleC
=! n acest interval de timp ptuitorul trebuie s treac la svrsirea unor acte de pre$tire de
natur s ntreasc &otrrea luat si s asi$ure realizarea ei.
. prim conditie const n trecerea unui interval de timp din momentul lurii &otrrii de a
svrsi omorul si pn n momentul e(ecutrii inractiunii.
8urata acestui interval de timp nu este i( si nici nu poate i dinainte stabilit. n iecare caz
instanta de 'udecat va constata dac aceast conditie este sau nu ndeplinit, tinnd seama de
mpre'urrileconcrete ale cauzei, si ndeosebi, de particularittile subiective ale ptuitorului,
deoarece, n unctie de aceste particularitti, o persoan poate avea nevoie de un interval mare de
timp pentru a c&ibzui, pe cnd o alt persoan poate c&ibzui cu mult eicient c&iar ntr#un
interval de timp mult mai scurt. n practica 'udiciar, considerndu#se ndeplinit aceast prim
1>
conditie, s#a retinut ca omor svrsit cu premeditare, de e(emplu apta inculpatului, care n urma
unui conlict cu victima, a plecat acas, s#a narmat cu un cutit si a revenit n acelasi loc dup o
or, pndind#o si aplicndu#i o lovitur n inim cu eect mortal.
. a doua conditie priveste activitatea psi&ic a ptuitorului de relectare, de c&ibzuire asupra
modului cum va svrsi inractiunea, n intervalul de timp cuprins ntre momentul lurii &otrrii
inractionale si momentul nceperii &otrrii, ptuitorul
Trebuie s mediteze, s#si concentreze ortele sale psi&ice n vederea asi$urrii succesului
actiunilor sale. 8in cerinta acestei conditii rezult c nu se poate vorbi de premeditare n situatia
n care ptuitorul nu a putut s mediteze, s cntreasc posibilittile de realizare a &otrrii luate.
n acest sens n practica 'udiciar s#a decis Ide e(emplu# c nu poate i retinut ca omor svrsit cu
premeditare, apta inculpatilor care n urma unui incident cu victima, produs ntmpltor la
ntlnirea lor cu aceasta, n aara locului unde se alaser mpreun, au lovit#o cu ciome$ile si cu
cutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece n conditiile date, ei nu au situatia de a cntri
posibilittile de svrsire a aptei si nici consecintele le$ate de &otrrea luat.
n srsit, pentru e(istenta premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp cuprins ntre
momentul lurii &otrrii inractionale si momentul nceperii e(ecutrii omorului, ptuitorul s
treac la svrsirea unor acte de pre$tire de natur s ntreasc &otrrea luat si s asi$ure
eectiv realizarea ei.
Omorul #,+-r#it din intere# material alin)4$5 litera 25 art)&'6 C. al RM
:otiunea de interes material, denot ideea de preocupare, dorint e$oist a ptuitorului de a
dobndi n urma omorului, un avanta' (olos! patriminial. "vanta'ul material rvnit de autor poate
i actual# de pild, o sum de bani, bunuri de orice el, beneiciul unui contract de locatiune ect.#
ori n perspecti I desc&iderea succesiunii persoanei ucise al crei mostenitor este ptuitorul,
stin$erea n acest mod a unei datorii s.a. )ste realizat aceast cerint le$al si n ipoteza uciderii
unei alte persoane dect cea a crei moarte desc&ide ptuitorului calea spre obtinerea avanta'ului.
,vrsirea omorului din interes material este o circumstant personal, deoarece priveste latura
subiectiv a inractiunii. n consecint, ea nu este transmisibil participantilor. 8ac, ns,
participantii au actionat din acelasi motiv, a$ravanta va i aplicat si lor.
1/
%entru caliicarea omorului ca iind svrsit din interes material este necesar a stabili c un
asemenea motiv a aprut la ptuitor pn la omor. n cazul n care lipseste acest aspect, nsusirea,
de e(emplu a averii victimei, dup privarea ei de viat, se ncadreaz n componenta omorului
r interes acaparator.
,emniicatia pe care o poart notiunea de interes acaparator sau, astel zis, interes material ca
circumstant a$ravant n materie de omor este oarecum dierit de cel comun, cel de olos sau de
avanta' material (respective, bani sau bunuri obtinute din activitti curente!. *nteresul de omor
care st la baza omorului a$ravant se poate ntisa sub diverse orme concrete3 ca un avanta' sau
beneiciu, cum ar i banii, bunurile, titlurile de valoare sau dobndirea unei succesiuni. *nteresul
material poate consta si n stin$erea unor datorii sau n obtinerea altor avanta'e (de e(emplu,
autorul omorului sper s ie promovat dup moartea victimei!.
*nteresul material trebuie s premear$ omorul, nu s#l succead, n caz contrar, lipsesc
temeiurile aplicrii a$ravantei analizate. 8e asemenea, este necesar a stabili ca, pentru e(istenta
omorului svrsit n interes material, este suicient a constata c ptuitorul a urmrit anume un
astel de interes, indierent dac a realizat sau nu acel interes.
1
Omorul #,+-r#it -n le*,tur, cu -nde(linirea de c,tre +ictim, a o2li*atiilor de #er+iciu
#au o2#te#ti alin)4$5 litera c5 art)&'6 C. al RM
;n asemenea omor, are loc atunci cnd pruitorul svrseste omorul cu scopul de a mpiedica
activitatea le$al a vistimei la ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau obstesti, precum si din
rzbunare pentru asemenea activitate.
%rin ndeplinirea obli$atiilor de serviciu se ntele$e e(ecutarea atributiilor de serviciu care
decur$ din contractul de munc, nc&eiat cu ntreprindere, institutie sau or$anizatie, nre$istrat n
modul stabilit, indierent de tipul de proprietate sau de orma 'uridic de or$anizare a acesteia.
%rin ndeplinirea obli$atiilor obstesti se are n vedere nptuirea de ctre cetteni a unor
ndatoriri publice cu care acestea au ost nsrcinati (de e(emplu, ndeplinirea obli$atiilor de
membru al $rzilor populare! sau svrsirea altor actiuni n interesul socittii sau al unor persoane
aparte (de e(emplu, comunicarea despre comiterea sau pre$tirea inractiunii, criticarea
1
;,+. 8rept penal. %artea special. %a$.B>.
1?
nea'unsurilor la adunarea colectivului de munc, renuntarea de a participa la svrsirea
inractiunii etc.!.
%entru aplicarea a$ravantei e(aminate este necesar a stabili c omorul a ost svrsit n
le$tur cu ndeplinirea legitim a obli$atiilor de serviciu sau obstesti. 7aracterul le$itim al
ndeplinirii acestor obli$atii e(ist n cazul n care conduit a victimei a ost conorm cu cerintele
si re$ulele serviciului respective, cu normele morale si nu a ormat o nclcare a le$ii, cu att mai
putin# o inractiune.
)(presia n le$tur cu din dispozitia incriminatoare trebuie interpretat n sensul c
omorul poate i svrsit 3
1! %n la ndeplinirea obli$atiilor de serviciu sau obstesti (n scopul neadmiterii!C
1! n momentul ndeplinirii obli$atiilor respective (n scopul reprimrii !C
=! 8up ndeplinirea acelor obli$atii (din rzbunare!C
Omorul #,+-r#it cu #co(ul de a a#cunde o alt, infractiune #au de a -nle#ni #,+-r#irea ei alin)
4$5 litera d5 art)&'6 C. al RM
%rin conceptul 4nlesnire, din sinta$na a ascunde svrsirea altei inractiuni, trebuie
nteleas acea actiune de omor comis pentru a netezi sau 4a desc&ide drumul spre
inractiunea vizat, pentru a se reusi astel, prin intermediul omorului, s ie svrist inractinea#
scop#, cum este omorrea pazei pentru a evada din penitenciar, omorrea brbatului pentru
vioalarea emeii ce#l nsoteste, ori a emeii mpotriva creia s#a nceput e(ercitarea unor acte de
constrn$ere n scopul de a o viola.
%rin conceptul ascundere , din aceeasi sinta$m, se ntele$e ntele$e actiunea de ucidere
ntreprins pentru a disimula o alt inractiune, pentru a ace ca aceast alt inractiune s nu
poat i descoperit# bunaoar, ucidereaunui martor ocular la comercializarea de stupeiante, ori a
unei personae care a surprins pe ptuitor n timpul urtului.
)ste de mentionat c acest circumstant a$ravant este una comple(, adic const din dou
circumstante a$ravante, si anume, omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt inractiune si
omorul svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea comiterii altei inractiuni.
"$ravanta dat se caracterizeaz prin aptul c vinovatul, privd de viat victim,
urmreste scopul s ascund inractiunea svrsit de'a sau inractiunea care este plnuit a i
10
svrsit n viitor. %entru componenta dat nu are nsemntate dac nsusi uci$asul sau oricare
alt persoan se pre$teste s comit (sau de'a a comis! o alt inractiune. ,ub alt inractiune
trebuie de nteles orice apt pre'udicibil, prevzut de le$ea penal, svrsit cu vinovtie si
pasibil de pedeaps penal (art.12 7%!. :u va i aplicabil circumstanta a$ravant e(aminat
dac omorul a ost comis pentru a ascunde o apt care cade sub incidenta unei contraventii
administrative, prevazut de 7odul 7ontraventional.
.morul intentionat svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea altei inractiuni este
caracterizat prin aptul c vinovatul, privnd de viat victim, urmreste scopul de a crea conditii
care s aciliteze svrsirea inractiunii plnuite. %rin comiterea acestui omor ptuitorul tinde s
aciliteze svrsirea inractiunii att de ctre el nsusi , ct si de ctre alte personae. "semenea
apte vinovatul le poate realize att pn svrsirea inractiunii plnuite, ct si n procesul svrsirii
ei.
%entru componenta dat nu conteaz dac ptuitorul si#a atins ori nu scopul
urmrit# de a ascunde sau de a nlesni svrsirea altei inractiuni. )ste suicient doar ca acest
scop s reprezinte obiectivul urmrit de ptuitor. .morul svrsit cu scopul de a ascunde o alt
inractiune prevede, de e(emplu, uciderea victimei, martorului, persoanelor care detin probele
(dovezile! inractiunii cu scopul de a le sustra$e si ale nimici.
Omorul #,+-r#it din moti+e de ur, #ocial7 national,7 ra#ial, #au reli*ioa#, alin)4$5 litera e5
art)&'6 C. al RM
%rin instituirea acestei a$ravante, statul asi$ur respectarea prevederilor 7onstitutiei
-epublicii +oldova (art.1>! si ale 7onventiei *nternatonale privind eliminarea tuturor ormelor
de discriminare rasial, adoptat de .:; la 11 decembrie 10>B la :eL MorN, despre asi$urarea
e$alittii persoanelor n ata le$ii si a autorittilor statale si eliminarea tuturor ormelor de
discriminare.
"$ravanta e(aminat este una cople(, deoarece este constituit din patru circumstante mai
n$uste dup continut3
# *in motie de ur social, care presupune o atitudine intolerant a ptuitorului
at de victim ca reprezentant al altei pturi sociale.
1<
Victima este suprimat din cauza pozitiei sociale si economice pe care o detine n societate (mai
bo$at, mai srac, este somer sau este ncadrat n cmpul muncii, este tran sau intelectual
etc.!.
# *in motie de ur national, care prevede o atitudine intolerant si
a$resiv at de reprezentantii altei nationalitti, iar luarea vietii
victimei este motivat anume de apartenenta ei la o anumit nationalitate
sau $rup etnic. Dptuitorul poate i o persoan de alt nationalitate sau
etnie, sau de aceeasi nationalitate sau aceeasi etnie, dar n ultimul caz
suprimarea vietii victimei este motivat de rzbunarea pentru pasivitate,
conciliere cu reprezentantii altei nationalitti sau etnii, sau de crearea
artiicial a unui conlict interetnic.
# *in motie de ur rasial, caracterizat prin intolerant at de
persoanele altei rase, bazat pe idiolo$ia superiorittii n raport cu
reprezentantii altei rase. n suprimarea vietii individului de alt ras
ptuitorul trebuie s ie mnat anume de motivul de ur rasial
at de victim, de considerentul superiorittii sale n raport cu rasa
al crei reprezentat a ost ucis.
.morul svrsit din ur rasial este o component al discriminrii rasiale, iar aceast notiune
4are n vedere orice deosebire, e(cludere, restrictie sau preerinta ntemeiat pe ras, culoare,
ascendent sau ori$ine national sau etnic, care are ca scop sau eect de a distru$e sau
compromite recunoasterea, olosinta sau e(ercitarea, n conditii de e$aliatate, a drepturilor
omului si a liberttilor undamentale n domeniile3 politic, economic, social si cultural sau n
oricare domeniu al vietii politice4.

11