ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA

MOLDOVA

COALA MASTERAL DE EXCELEN
N ECONOMIE I BUSINESS

Catedra CONTABILITATE I AUDIT

CZU: 657.22:64.024.31.4(478)(043)



SMENOI ELIZAVETA



Contabilitatea produselor i mrfurilor n
alimentaia public


TEZA DE MASTER

PROGRAM DE MASTERAT

Conductor tiinific: Zlatina Natalia, dr., conf.univ.




Autor: Admis la susinere
ef catedr:
prof. univ. urcanu Viorel
________________
__________ 2011





Chiinu-2011
2

Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................3
Capitolul I Bazele metodologice ale contabilitii produselor i mrfurilor n unitile de
alimentaie publica
1.1.Aspecte generale privind particularittile contabilittii produselor si mrfurilor..................9
1.2.Proceduri si politici de recunoastere si formare a preturilor la mrfurile si preparatele
culinare...................................................................................................................................16
Capitolul II Particularitile privind contabilitatea produselor i mrfurilor n unitile
de alimentaie publica
2.1. Organizarea contabilittii produselor si mrfurilor n bucatrie.......................................28
2.2.Contabilitatea circulatiei produselor si mrfurilor n sectia de producere........................39
2.3. Particularittile privind contabilitatea produselor si mrfurilor n slile de distributie a
mrfurilor............................................................................................................................45
Capitolul III Metodologia gestionrii stocurilor de mrfuri n cadrul unitilor de
alimentaie public
3.1. Gestiunea stocurilor si rolul acesteia n sistemul informational-contabil al entittii
economice...........................................................................................................................55
3.2. Metode de moderne de normare a stocurilor: ABC, JIT, EOQ.................................. ....64
Concluzii si recomandri...............................................................................................................78
Bibliografie................................................................................................................................... 84
Adnotare (limba romn)...............................................................................................................88
Adnotare (limba englez)...............................................................................................................89
Anexe.............................................................................................................................................90

3

Introducere
Dezvoltarea rapid a societtii contemporane si globalizarea impun, n epoca modern, o
mobilizare a tuturor resurselor disponibile pentru a tine pas cu aceste fenomene. Tenditele
dezvoltrii economiilor si schimba directiile, n special, de la producerea propriu-zis a
bunurilor la prestarea serviciilor. Valoarea material cedeaz locul celei nemateriale, generate de
multitudinea de servicii prestate n ziua de astzi. Industria serviciilor de restaurante se numr
printre ramurile generatoare de servicii att de indispensabile epocii contemporane.
Sectorul serviciilor a nregistrat n ultimele decenii, o crestere semnificativ n economia
national, factor ce prezint interes teoretic si practic deosebit. n procesul prestrii serviciilor de
alimentatie public apar noi relatii de piat cu consumatorii, care sunt conditionate de
urmtoarele motive:
Sfera serviciilor de alimentatie public asigur satisfacerea necesittilor fiziologice,
formate n baza piramidei lui Maslow, care demonstrez c oamenii n diverse perioade
au diferite necesitti, ncepnd cu necesittile fiziologice, care exist pe parcursul ntregii
vieti si terminnd cu necesittile de autorealizare;
Calitatea serviciilor prestate depinde de nivelul dezvoltrii competitivitti ntreprinderilor
de alimentatie public n Republica Moldova;
Intensificarea relatiilor cu consumatorii cere de la personalul angajat s acorde servicii de
o calitate nalt pentru stabilirea relatiilor pe termen lung;
Consumatorii serviciilor de alimentatie public au unele asteptri n sporirea calittii si
competitivittii att a produselor,ct si anivelului de deservire.
Conform datelor Biroului National de Statistic, volumul de servicii cu plat prestate
populatiei pe toate tipurile de servicii n a.2010 a constituit 14285,6 mln.lei, inclusiv
serviciile de alimentatie public au constituit 1230.8 mln.lei. Se cere de mentionat c n
structura total a serviciilor prestate n Republica Moldova- serviciile de alimentatie public
ocup o pondere de 8.6 %. Analiza indicilor serviciilor de alimentatie public prezentate
grafic n figura 1 demonstreaz, c n ultimii cinci ani, volumul servicilor de alimentatie
public a crescut de la 542,8 mln.lei n a.2005 pn la 1230,8 mln.lei n a.2010, majorndu-se
astfel, aproximativ de 2,3 ori.
Rezultatele analizei indicilor serviciilor de alimentatie public prezentate n figura 1 ne
permit s concluzionm c ntreprinderile alimentatiei publice constituie un obiect important
de cercetare, mai mult ca att, economia de piat a determinat ajustri semnificative n
activitatea economico-financiar a entittilor din ramura comertului, ndeosebi entittilor ce
presteaza servicii de alimentatie public. n unittile de alimentatie public organizarea
4

evidentei contabile, devine mai complex, ntr-o msur considerabil, ca rezultat al asa
particularitti ale activittii economice ca: numeroasele etape de circulatie a mrfurilor,
producerea bunurilor proprii, precum si realizarea mrfurilor, stabilirea adaosului comercial,
stabilirea preturilor de realizare, ect.



Pe fondul dezvoltrii de ansamblu a activittii de comert, sectorul de alimentatie public a
cunoscut si cunoaste n continuare o crestere accentuat, iar n ultima perioad, transformri
si mutatii semnificative, acest lucru punnd si mai mult n evident importanta economic si
social a acestuia.
Alimentatia public se circumscrie organic ramurilor circulatiei mrfurilor, cstignd un loc
deosebit n cadrul comertului si turismului, ncadrndu-se structural, pe de o parte, n
categoria serviciilor de baz n economie, pe de alt parte, n formele de organizare a
activittii comerciale.
Ca activitate economic, alimentatia public este deosebit de complex, ea nerezumndu-se
doar la satisfacerea n exclusivitate a nevoii consumatorului. Desigur, dinamica sectorului de
alimentatie public este influentat de mai multi factori, dar mai ales de evolutia circulatiei
turistice, acest lucru justificnd de fapt, asocierea ei si activittilor de turism, putnd fi
considerat drept o component important a prestatiei turistice.
Pe de alta parte, asa cum am mentionat, alimentatia public este o important ramur a
circulatiei mrfurilor, avnd rolul de baz n organizarea productiei de preparate culinare si
de cofetrie si n desfacerea acestora ctre populatie, att pentru consumul lor pe loc, n
unitatea de alimentatie public, ct si la domiciliu (ca activitate complementar de servicii).
Prin modul de organizare n profil macro si microteritorial, generat de mecanismele
economiei de piat, alimentatia public capt o deosebit important n transformarea
5

modului de viat a oamenilor, participnd direct la mbunttirea aprovizionrii populatie cu
produse si preparate culinare, ntr-o gam sortimental corespunztoare si variat, din punct
de vedere cantitativ si calitativ, rspunznd celor mai exigente cerinte. Pe de alt parte,
alimentatia public ofer multiple conditii de folosire a timpului liber, cu att mai mult n
conditiile cresterii dimensiunilor acestuia, pe lng functia fiziologic propriu-zis, ea
ndeplinnd o serie functii de agrement, odihn, recreere, n general, de petrecere agreabil a
timpului liber.
Importanta sectorului de alimentatie public este accentuat de celelalte oportunitti ale
sale, cele mai cunoscute fiind:
Asigur posibilitti multiple pentru o mai bun folosire si valorificare a resurselor
materiale, n principal a celor agroalimentare;
Orienteaz si dezvolt gustul consumatorilor, stabilind formarea unor obiceiuri de
consum alimentar al oamenilor, att ca rezultat al dezvoltrii si punerii n valoare a
stiintelor legate de arta gastronomic, ct si datorit posibilittilor de aplicare a
tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime si folosirii celor mai moderne utilaje si
instalatii;
n conditiile folosirii celor mai performante utilaje si instalatii de prelucrare si productie a
preparatelor alimentare, n alimentatia public se asigur, concomitent, usurarea muncii
lucrtorilor si cresterea productivittii muncii si, implicit, reducerea costurilor de
productie, si deci asigurarea unor cote nalte de profit.
Actualmente, sectorul alimentatiei publice cuprinde un numr enorm de unitti economice,
activitatea crora trebuie s se desfsoare n conformitate cu prevederile actelor normative n
vigoare, fiind asigurat o evident financiar-contabil adecvat cerintelor economice
contemporane. Unittile de comert, alimentatie public, organizatiile si ntreprinderile
cooperatiei de consum sunt subordonate unicului sistem de reglementare normativ a
contabilittii, aceleasi conventii (metoda specializrii exercitiului/metoda pe angajamente,
permanenta metodelor, continuitatea activittii) si principii de baz (prudenta, prioritatea
continutului asupra formei, esentialiatatea,ect.).
Noua ordine contabil, generat de implementarea Standardelor Nationale de Contabilitate
(S.N.C.), se afl nc n faza dezbaterilor si a stabilizrii. Totodat, datorit specificului ramurii,
problema abordat n alimentatia public prezint o serie de particularitti.
Tinnd cont de noile conditii de gestiune, cnd situatia din alimentatia public s-a modificat
cardinal, au aprut o multime de unitti de alimentatie public cu diferite forme organizatorico-
juridice de proprietate, cu o variat structur ramural. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c
6

existenta numeroaselor subdiviziuni a nsemnat promovarea ctorva categorii de adaosuri cu
caracter aplicativ, ceea ce justific necesitatea de a gsi niste mijloace si modalitti mai adecvate
pentru a organiza corect si eficient perfectarea documentatiei si evidenta operatiilor cu privire la
miscarea mrfurilor si produselor, precum si obtinerea informatiilor autentice privind stocurile si
miscarea lor. De asemenea, acestea contribuie la asigurarea stabilirii controlului operativ privind
integritatea si utilizarea corect a produselor si mrfurilor n toate etapele miscrii lor, inclusiv
spatiile de pstrare. Un rol nu mai putin important, n acest context, i revine modului de formare
a preturilor la produsele preparate de atare ntreprinderi, necesitatea creia apare, n primul rnd,
n scopul micsorrii cheltuielilor si,respectiv, al sporirii rentabilittii si, n al doilea rnd, n
scopul stabilirii unor preturi ct de ct accesibile consumatorilor.
Evident este faptul, c n organizarea procesului contabil la aceste entitti se simte nevoia
perfectionrii metodelor de evident a circulatiei mrfurilor, stabilirea unui control care ar
asigura integritatea patrimonial a acestor entitti, precum si prezentarea oportun si corect a
informatiilor cu caracter financiar-contabil.
Diverse aspecte ale problemelor contabilittii n alimentatia public sunt examinate si abordate
ntr-o serie de lucrri ale cercettorilor-economisti: A.Mendelevici, M. Bacanov, A. Sahon, T.
Peretiatco, G. Nicolaeva, L. Blitau, T.Sergheeva, V. Calupov, A. Cuprienco, V. Patrov, L.
Nuridinova, M. Beleaev,E. Barsnicov, R. Bacunova (Federatia Rus), B. Needles, H. Anderson,
J.Caldwell (S.U.A.), A. Bogus, E. Tiscov, N. Uvarova, L. Cravcenco, B.Gavrilov, G. Nesterova
(Belarus), C. Ouatu, M. Dumitrana, M. Negrutiu, D.Visan, M. Ristea, D. Stnescu (Romnia), T.
Tuhari, E. Bajerean, R. Harea(Moldova) etc.
Desi autorii mentionati trateaz diverse probleme, unele dintre ele, deocamdat, rmn
insuficient investigate si necesit o abordare temeinic, minutioas, succedat fiind de o
reexaminare pe potriv. Precizrile si reconsiderrile de rigoare sunt dictate de o serie de
obiective privind formarea preturilor, reflectarea operatiilor aferente circulatiei mrfurilor si
produselor preparate n alimentatia public, precum si de perfectarea documentatiei acestora,
inclusiv evidenta cheltuielilor etc.
Scopul si obiectivele tezei rezid n examinarea contabilittii principalelor operatii efectuate n
unittile de alimentatie public n contextul experientei mondiale si al cerintelor legislatiei n
vigoare n Republica Moldova, depistarea neajunsurilor aferente domeniului si fundamentarea
unui concept de perfectionare a acesteia n conformitate cu noile cerinte.
Pentru realizarea acestui obiectiv au fost stabilite urmtoarele sarcini:
- scoaterea n evident a functiilor economice inerente ramurii;
7

- examinarea metodelor de formare si structurii preturilor utilizate n alimentatia public,
perfectionarea acestora n baza unei utilizri operative a informatiei cererii si ofertei, precum si a
nivelului optim de rentabilitate;
- examinarea documentelor primare si centralizatoare privind miscarea mrfurilor si produselor
n subdiviziuni n scopul perfectionrii acestora;
- examinarea mecanismului de functionare a evidentei privind miscarea mrfurilor si a
produselor n subdiviziuni, depistarea neajunsurilor existente si elaborarea propunerilor cu
scopul de a-l perfectiona;
Atingerea obiectivelor propuse va contribui vdit la relansarea unui mecanism eficient privind
functionarea si evidenta principalelor operatii n unittile de alimentatie public.
Obiectele cercetrii reprezint unitatea de alimentatie public OlivittaSRL. Societatea cu
rspundere limitat (n continuare SRL) Olivitta a fost nregistrat la Camera nregistrrii de Stat
n anul 1998. Este o ntreprindere ce presteaz servicii n domeniul alimentatiei publice. Din
punct de vedere organizational SRL Olivitta este divizat n dou subdiviziuni Complexul de
alimentatie public Gok-Oguz si cafenea Bisquit, ambele functionnd n baza autorizatiilor de
functionare a unitatilor de comert si alimentatie public, eliberate de Consiliul Municipal
Chisinau.
Suportul metodologic si teoretico-stiintific al lucrrii efectuate l constituie metoda universal
de cunoastere a materiei, fenomenelor, proceselor metoda dialectic cu componentele ei, ca
inductia, deductia, analiza, sinteza, precum si metodele inerente disciplinelor economice
observarea, compararea, selectarea, gruparea etc. Drept baz teoretic si metodologic a
cercetrii stiintifice au servit: Legea contabilittii, S.N.C. n vigoare, Instructiunea privind
formarea preturilor la ntreprinderile de alimentatie public, Regulile de organizare a preparrii si
comercializrii produselor si prestrii serviciilor n alimentatia public, Legea privind comertul
intern, Regulilor de baz in comertul cu amnuntul si activittilor din sfera alimentatiei publice,
Msurile privind reglementarea de stat a preturilor si tarifelor, Codul Fiscal, contraventiile
administrative si alte acte normative ale Republicii Moldova.
Investigatiile au fost efectuate n baza metodei monografice, conform creia au fost examinate
bazele teoretice si principiile expuse n lucrrile privind organizarea contabilittii n comert si
alimentatie public ale economistilor din Republica Moldova, Federatia Rus, Ucraina, Belarus,
Romnia, S.U.A.
n subdiviziunile unittilor de alimentatie public n conformitate cu actualele cerinte ale S.N.C.
si legislatiei n vigoare;
8

Obiectivele tezei au determinat logic structura ei, care cuprinde introducerea, trei capitole,
concluzii si recomandri, bibliografia cu 60 titluri, adnotarea. Continutul tezei este expus n 90
pagini, continnd 6 tabele, 12 figuri si 30 anexe.
Capitolul I Bazele metodologice ale contabilittii produselor si mrfurilor n alimentatia
public - contine descrierea particularittilor inerente ramurii alimentatiei publice, influenta
acestora asupra organizrii contabilittii, precum si clasificarea unittilor de alimentatie public,
tinnd cont de functiile ndeplinite. De asemenea, au fost examinate metodele de formare si
structura preturilor utilizate n alimentatia public, fiind analizate particularittile politicilor si
procedurilor de formare a preturilor.
Capitolul II Contabilitatea circulatiei mrfurilor si produselor n unittile de alimentatie
public si cile de perfectionare a acesteia - include diverse aspecte privind perfectionarea
contabilittii stocurilor n unittile de alimentatie public. Au fost analizate principalele
documente primare si centralizatoare utilizate n unittile de alimentatie public, au fost
examinate diferite scheme de contabilizare a miscrii produselor si mrfurilor n cadrul
subdiviziunilor unittilor de alimentatie public pornind de la varianta concret de formare a
preturilor practicat de ntreprindere, care, ntr-o msur mai mare, corespunde particularittilor
specifice ramurii.
Capitolul III Metodologia gestionrii stocurilor de mrfuri n cadrul unittilor de
alimentatie public - examineaz metodele de evident si gestionare a stocurilor n unittile de
alimentatie public, precum si ntocmirea rapoartelor de gestiune de uz intern. Deasemenea, n
acest capitol se contine descrierea aplicrii modelelor moderne de gestionare a stocurilor.
Prin urmare, vom trece la desfsurarea fiecrui capitol mai aprofundat.











9

Capitolul I Bazele metodologice ale contabilitii produselor i
rfurilor n unitile de alimentaie publica

1.1.Aspecte generale privind particularitile contabilitii produselor i
rfurilor.
Sistemul unittilor de alimentatie public reprezint totalitatea entittilor economice,
indiferent de forma lor organizatorico-juridic, orientate spre producerea, realizarea si
organizarea consumului productiei alimentare.
Prin unitatea de alimentatie public se subntelege locul de prestare a serviciilor de alimentatie
publica, orientat spre producerea preparatelor culinare, produselor de cofetrie si organizarea
consumatiei lor.
Activitatea de alimentatie public este o form a comertului cu amnuntul, prin care se
realizez desfacerea, ctre populatie, a mrfurilor alimentare att n starea n care ele au fost
cumprate ct si a unor produse obtinute n urma unui proces de prelucrare, asigurnd conditii
pentru consumul mrfurilor si produselor n cadrul unittilor proprii. Din punct de vedere
economic, activitatea de alimentatie public mbin procesul de productie cu procesul circulatiei
mrfurilor, procesul de desfacere a mrfurilor si produselor.
Datorit diversificrii accentuate a retelei de alimentatie public si mbinrii frecvente a
activittii de productie cu cea de desfacere, n cadrul acestor unitti se remarc o mare varietate
de unitti operative, care, dup activitatea desfsurat, se pot reuni n trei grupe:
Unitti cu activitate comercial, cum sunt depozitele de repartizare, unittile de desfacere
(bufete, cofetrii, bodegi etc.);
Unitti cu activitate de productie (laboratoare de cofetrie, laboratoare de preparate din
carne ect.);
Unitti cu activitate mixt, de productie si desfacere a mrfurilor (restaurante, cafenele,
baruri ect.).
n studierea particularittilor organizrii evidentei contabile ne vom referi, ndeosebi la ultima
categorie de unitti de alimentatie public. Acest grup de unitti mai este numit si grupa
unittilor orientate spre deservirea consumatorilor.
Prin unitatea de servire a consumatorului se ntelege localul format din una sau mai multe
ncperi, dotate cu utilaje, mobilier si obiecte de inventar corespunztoare profilului si
categoriilor n care se ncadreaz unittile, n conformitate cu care se stabileste si regimul de
10

preturi practicate: unitti cu grad de confort si regim de preturi de lux, de categoriile I, II, III, si
unitti cu grad de confort si regim special de frecventare-cantine-restaurant.
Restaurantele presteaz servicii de alimentatie public att pentru consumatorii individuali, ct
si pentru diferite grupuri (mese festive, ntruniri, agape,ect.). Consumatorii individuali si pot
comanda preparatele culinare si buturile preferate dup sistemul a la carte, consultnd listele
meniu ce contin preparatele culinare pregtite pentru ziua respectiv, existnd ns si posibilitatea
pregtirii unor asemenea preparate pe loc, la comanda clientului. n cazul existentei unor
grupuri de consumatori, serviciile de alimentatie public sunt prestate pe baza unor meniuri
convenite anterior.
Sectorul de alimentatie public este deci, un sector complex, serviciile de specialitate fiind
asigurate printr-o tipologie la fel de complex de unittile de servicii, fiecare dintre acestea
distingndu-se printr-o serie de caracteristici functional comerciale. Principalele categorii de
asemenea uinitti sunt urmtoarele:
1. Restaurantul este localul public cu profil gastronomic care mbin activitatea de productie
cu cea de servire,punind la dispozitia clientului o gam diversificat de preparate
culinare,produse de cofetrie-patiserie,buturi si unele articole pentru fumtori.
2. Barul este unitatea de alimentatie public, ce are un program de zi sau de noapte, n care se
servesc un sortiment diversificat de buturi alcoolice si nealcoolice si o gam restns de
produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, auditii muzicale,
video, TV. n grupa dat se disting:barul de noapte, barul de zi, cafe-bar, disco-bar, bufet-bar.
3. Fast-Food cuprinde unittile: restaurant autoservire, pizzerie, snack-bar,bufet de tip expres.
4. Cofetria-unitatea specilizat pentru desfacerea unui sortiment larg de prajituri, torturi,
cozonac, nghetat, bomboane, patiserie fin, buturi alcoolice fine si buturi nealcoolice
calde si reci.
5. Patiseria unitate specializt pentru consumul pe loc sau desfacerea la domiciliu a
productiei proprii specifice, n stare cald (placinte, pateuri, gogosi, croissanturi,ect.).
Sortimentul de buturi include bere la sticl, buturi nealcoolice, rcoritoare, vin la phar.
Unitatea poate functiona si cu profil de plcintrie,simigerie,covrigrie sau pati-bar.
6. Unitile de incint-n aceast categorie intr cantinele resturant si bufetele de incint.
Studierea metodologiei de organizare a contabilittii activittii de alimentatie public impune
cunoasterea unor factori care influenteaz organizarea contabilittii si anume: cile de circulatie
a mrfurilor si a productiei alimentare, natura proceselor economice din alimentatie, structura
indicatorilor economici si financiari, regimul preturilor care stau la baza aprovizionrii
mrfurilor si productie.
11

Cile de circulatie a mrfurilor determin formele si tehnica aprovizionrii cu mrfuri a
ntreprinderilor de alimentatie public, fluxul si continutul informatiilor corespunztoare
aprovizionrii si decontrii mrfurilor.
Procesul de producere din alimentatia public se refer la producerea preparatelor si
semipreparatelor culinare, a produselor de cofetrie, care se vnd n cadrul aceleiasi uintti
(resturant,cram,bufet,ect.) si a altor ntrprinderi. Din cele mentionate rezult urmtoarele
particularitti specifice actvittii unittilor de alimentatie public :
mbinarea procesului de productie cu cel de vnzare-ceea ce determin cheltuieli mai
mari n comparatie cu sectoarele comerciale pentru mrfurile alimentare si nealimentare;
mai mult ca att-apar dificultti n separarea cheltuielilor si veniturilor generate de
productia si desfacerea mrfurilor culinare, de regimul preturilor.
Servirea se face n incinta unittii n anumite conditii de dotare si confort ceea ce
determin cheltuieli mai mari care sunt acoperite dintr-un adaos mai mare dect n
celelalte sectoare comerciale. Ca urmare a adaosului special preturile din alimentatie
public sunt mai mari.
Studiind problema contabilittii cheltuielilor n unittilor de alimentatie public, conform
prevederilor Standardului National de Contabilitate (SNC) 3Consumuri si cheltuielile
ntreprinderii, dar si lund n considerare particularittile activittii comerciale, la stabilirea
adaosului comercial, este necesar s fie prevzute n evidenta analitic urmtoarele articole de
cheltuieli: remunerarea muncii personalului n procesele tehnologice comerciale; contributii
pentru asigurri sociale si medicale; uzura mijloacelor fixe cu destinatie de productie si
comercial; cheltuieli de ntretinere a mijloacelor fixe cu destinatie de productie si comercial;
cheltuieli privind pstrarea,prelucrarea,mpachetarea si ambalarea mrfurilor; consumul de
combustibil, gaz, energie electric cu destinatie de comert si productie; uzura obiectelor de
inventar (vesel, echipament social cu destinatie comercial); lipsuri si pierderi din deriorarea
mrfurilor; cheltuieli privind operatiile cu ambalajul; cheltuieli de reclam; alte cheltuieli.
La dimensionarea circulatiei mrfurilor n alimentatia public fat de celelalte sectoare
comerciale, se prevd n plus cantittile de produse alimentare care constituie materia prim
pentru productia de preparate culinare.
Desfacerile de mrfuri reprezint n alimentatia public cel mai important indicator, ntruct n
functie de acesta se determin marimea celorlalti indicatori. Pe lng elementele care se iau n
calcul la celelate sectoare comerciale, n alimentatia public la dimensionarea vnzrilor se are n
vedere si mrimea productiei. Legat de productie se fac previziuni si n legtur cu cresterea
ponderii productiei proprii n volumul total al vnzrilor. La stabilirea mrimii productiei proprii
12

se iau n calcul urmtoarele elemente:- tendintele cererii populatiei pentru preparatele culinare,
mutatiile intervenite n structura volumului vnzrilor n perioadele anterioare, capacitate de
productie si servire. Desfacerile cuprind si mrfurile care se vnd n starea n care au fost
procurate.
Caracterul sezonier al activittii de alimentatie public determin o analiz atent a esalonrii
activittii anuale pe trimestre. n acest sens realizrile din perioadele anterioare ofer informatii
utile n legtur cu ponderea fiecrui trimestru n volumul vnzrilor anuale.
Stocurile de mrfuri n alimentatia public prezint unele particularitti ntruct ele trebuie s
asigure desfsurare continu att a procesului de productie, ct si a procesului de desfacere.
Dimensionarea stocurilor se face pe perioade mai scurte de timp (majoritatea preparatelor se vnd
n stare proaspt) cu exceptia produselor sezoniere, care se depoziteaz pentru a fi consumate n
trimestrele urmtoare.
Factorii care influenteaz mrime stocurilor sunt: volumul si structura vnzrilor din productia
proprie si de mrfuri cumprate si vndute ca atare, posibilitatea unor produse de afi pstrate pe
perioade mai ndelungate, frecventa intrrilor de mrfuri, capacitatea de pstrare si depozitare,
accelerarea vitezei de circulatie mrfurilor. Alte particularitti aferente stocurilor vor fi abordate
mai aprofundat n capitolul III al lucrrii date-destinat n special gestionrii stocurilor.
Intrrile de stocuri de mrfuri la unittile de alimentatie public au loc la depozit, de unde apoi
se repartizeaz dup destinatie. Principala surs de intrare a mrfurilor reprezint procurarea
mrfurilor de furnizori-persoane fizice sau juridice-antreprenorilor n baza contractelor de
vnzare-cumprare ncheiate, precum si de la persoane care nu snt nregistrati ca antreprenori.
Intrarea (procurarea mrfurilor) se perfecteaz n baza documentelor primare.
O verig important n organizarea evidentei contabile la ntreprinderile de alimentatie public
o constituie stabilirea corect si rational a perfectrii si circulatiei documentelor primare si a
drilor de seam ale persoanelor cu rspundere material. Servind temelia structurii ntregului
sistem de evident, ele se afl n conexiune direct cu majorarea operativittii, autenticittii si
eficacittii evidentei. Este necesar de remarcat c unele tipuri de documente primare utilizate la
ntreprinderile de alimentatie public nu sunt sunt suficient de perfecte: admit dublarea datelor,
necesit un volum mare de munc la completare si prelucrare, nu sunt comode pentru pregtirea
si introducerea automatizat a datelor. La stabilirea documentelor de evident primar trebuie s
se tin cont de urmtoarele cerinte: sa fie comode n perfectare si s reflecte operatiunile
economice deplin si exact.
Regulile de baz privind perfectarea documentar a operatiilor de achizitionare a mrfurilor,
precum si cele legate de activitatea de comert sunt stabilite de Legea contabilittii si Hotrrea
13

Guvernului Republicii Moldova Cu privire la stabilirea regulilor de baz pentru subiectii ce
practic activitatea de antreprenoriat n de cometul cu amnuntul si cea de alimentatie public pe
teritoriul Republicii Moldova Nr 49 din 24.01.1994.
Conform art.16 al Legii Contabilittii se stabileste, c orice operatiune economic trebuie s
fie fundamentat prin existenta unui document primar, ntocmit fie n momentul desfsurrii
tranzactiei economice, fie imediat dup finisarea acesteia, documentele primare trebuie s fie
ntocmite conform formularelor tipizate, cu exceptia anumitor cazuri cnd este posibil
eleborarea desinestttoare a formularelor de documente primare, dar care trebuie s contin
elementele obligatorii pentru contabilizarea operatiei economice, enumerate de art.21 al
prezentei Legi.
Conform punct.14 din Hotrrea Nr.49 din 24.01.1994, este interzis achizitionarea si
pstrarea stocurilor de mrfuri fr existenta documentelor de nsotire, care confirm originea si
valoare acestor mrfuri.
Documentele primare n care este indicat intrarea de mrfuri sunt foarte importante n
organizarea sistemului de rspundere material, ntruct reprezint veriga de baz n cadrul
acesteia. Nemijlocit pe baza acestor documente se execut controlul operativ-contabil asupra
circulatiei mrfurilor, integrittii si consumului rational al acestora.
Dup cum s-a mentionat mai sus principalul act de drept prin care se stabilesc drepturile si
obligatiile furnizorilor si cumprtorilor, sortimentul, calitatea si preturile mrfurilor este
contractul de vnzare-cumprare. n contractele privind livrarea mrfurilor ce sunt supuse
certificrii obligatorii, mai sunt stabilite cerintele privind nsotirea obligatorie a mrfurilor cu
certficatele de conformitate, eliberate si recunoscute de sistemul national de certificare, iar
pentru mrfurile importate si cu certificate igienice.
n momentul receptiei mrfurilor unittile de alimentatie public trebuie s se conduc de
prevederile Regulilor de receptie calitativ si cantitativ a mrfurilor pe teritoriul Republicii
Moldova aprobate prin Hotrrea guvernului Republicii Moldova Nr.1068 din 20.10.2000;
Legii privind vnzarea-cumprarea mrfurilor Nr.134-XIII din 03.06.1994.
Cumprtorul (unittile de alimentatie public) achizitioneaz marfa n baza documentelor
nsotitoare, n care sunt stabilite cantitatea, calitatea si valoare acestor mrfuri. La documentele
care confirm calitatea mrfurilor se refer: certificatul de conformitate, certificatul igienic,
certificatul sanitar-veterinar, ect.
Receptia cantitativ a mrfurilor reprezint receptia mrfurilor n termenii stabiliti, conform
masei netto si numrului de unitti de marf.
14

Receptia calitativ - reprezint controlul calittii si integrittii mrfurilor primite, stabilirea
corespunderii caracteristicilor acestora cu cerintele standardelor, conditiilor tehnice, mostrelor si
altor conditii prevzute n contract.
Receptia mrfurilor la depozitul cumprtorului are loc cu ajutorul persoanelor responsabile
material, care verific calitatea, cantitatea mrfurilor, precum si prezenta documentelor
nsotitoare. n cazul depistrii neconcordantelor n calitatea sau cantitatea mrfurilor, receptia
mrfurilor este ntrerupt si trebuie s fie asigurat integritatea mrfurilor necorespunztoare,
pentru a evita pierderea sau amestecarea acestor mrfuri cu cele bune. Prin urmare se
perfecteaz un act-n care se stabilesc neajunsurile depistate, cu semnturile persoanelor
implicate n receptie. Ulterior se anunt furnizorul despre neconcordantele depistate la receptia
mrfurilor, pentru ca acesta din urm s ia msuri pentru evitarea acestora si solutionare
problemei. Toate documentele aferente primirii mrfurilor semnate de persoanele responsabile
sunt transmise n contabilitate.
Prin urmare, eliberarea mrfurilor din depozit n buctrie se efectueaz prin bonurile de
consum care sunt perfectate n baza cererilor comand eliberate de buctarul-sef, pornind de la
meniu. Att n cererea comand, ct si n bonul de consum se indic denumirea complet a
produselor, sortimentul, cantitatea n unitti de msur corespunztoare. Pentru excluderea
dublrii indicatorilor respectivi si unificarea dispozitiei cu privire la eliberarea materiilor prime
si justificarea consumului efectiv, este binevenit utilizarea unui document unic combinat
cererea-bon. n ea, pe lng indicatorii mentionati anterior,se indic si preturile medii ponderate
sau libere cu amnuntul, cu sau fr adaos de alimentatie public, n cazul n care acestea sunt
identice pentru depozit si buctrie, sau alte subdiviziuni ale ntreprinderii respective. Iar n cazul
cnd pretul de evident al subdiviziunilor n care sunt eliberate materiile prime n cererea-bon se
indic att pretul de evident al depozitului (pentru decontarea bunurilor din evidenta
magazionerului), ct si pretul de evident al subdiviziunii (pentru nregistrarea bunurilor n
gestiunea persoanelor cu rspundere material ce receptioneaz mrfurile respective).
O situatie similar se observ si n ntreprinderile de alimentatie public specializate, cum ar
fi magazinele (sectiile) de articole culinare, cofetrie, patiserie ca, de exemplu: n nota de
comand pentru pregtirea articolelor culinare, de patiserie nu sunt reflectate informatiile cu
privire la la eliberarea zilnic a produselor din depozite n sectiile respective, ceea ce duce la
necesitatea eliberrii zilnice a bonurilor de consum. Penru eliberarea si perfectarea ulterioar a
acestora, verificarea corectitudinii taxrii, sunt necesare chetuieli de tip suplimentar att a
magazionerului, ct si a contabilui, cofetarului si altor lucrtori.
15

Din cele relatate rezult c, dup perfectarea notei de comand, se eliberez bonul de consum,
care parcurge practic acelasi drum ca si nota de comand. Astfel, n asa conditii de perfectare a
operatiilor privind miscarea produselor din depozit n producere, este imposibil reactionarea
imediat la cererea beneficiarului.
n afar de documentele primare utilizate de unittile de alimentatie public, perfectionarea
necesit si modul de organizare a evidentei primare a persoanelor cu rspundere material cu
privire la miscare bunurilor aflate n gestiune si a ordinii de prelucrare a acestora n contabilitate.
Att n cazul evidentei analitice operativ-contabile la prelucrarea automatizat a informatiilor, ct
si n cazul evidentei analitice cantitativ-valorice, dup nregistrarea intrrilor si iesirilor de
materii prime si mrfuri n evidenta operativ de la depozit, magazionerul, dup ziua de raport,
pred documentele primare aferente n contabilitate n baza borderoului nsotitor. Perfectarea
unui astfel de raport, n care este suficient enumerarea denumirii, data ntocmirii si a numrului
documentelor primare, nu mpovreaz lucrul magazionerului. Cu toate c unii specialisti
consider c utilizarea borderourilor nsotitoare este mai putin preferat n practic, deoarece n
ele nu se indic intrrile, iesirile si soldurile bunurilor materiale, fapt care influenteaz
diminuarea controlului cu privire la integritatea materiilor prime si a mrfurilor si la complicarea
gestiunii stocurilor acestora.
Pe lng perfectarea corect a documentelor aferente circulatiei mrfurilor, un rol important l
joac evaluarea corect a acestora, fapt care va influenta organizarea contabilittii n ansamblu al
activittii unittii de alimentatie public. Datorit importantei majore a acestui moment-de
evaluare a stocurilor, tezele aferente stabilirii preturilor si organizrii evidentei contabile
mrfurilor vor fi expuse n special n paragraful ce urmeaz.











16

1.2.Proceduri i politici de recunoatere i formare a preurilor la mrfurile i
preparatele culinare.

Pentru a purcede n continuare la caracterizarea notiunilor de evaluare si contabilitate a
mrfurilor, apare necesitatea definirii termenului de mrfuri.
Conform Standardului National de Contabilitate (n continuare SNC) nr.2 Stocuri de mrfuri
si materiale, mrfurile reprezint actvele materiale achizitionate si destinate revnzrii n scopul
obtinerii avantajului economic viitor, fiind un potential al ntreprinderii alocat direct sau indirect
n afluxul mijloacelor bnesti sau echivalentul acestora.
Economistul A.Smith n opera sa Avutia natiunilor scrie c comerciantul se ocup cu
comercializare nu pentru c bogtia din bani const mai mult dect din mrfuri, dar:
1. Pentru c a cumpra mai usor mrfuri dect banii cu mrfuri ( sau a vinde mrfuri pe
bani),
2. Pentru c profitul lui iese curnd din vnzri dect din procurri, si din aceast cauz
prefer s-si schimbe mrfurile contra bani dect bani contra marf (A.Smith.Avutia
Natiunilor, Universitas, Chisinu,1992 p.293).
Att n cadrul ntreprinderilor de comert n general, dar si mai ales n cadrul ntreprinderilor de
alimentatie public, stocurile de mrfuri reprezint obiectul de baz al activittii economice si al
contabilittii. De corectitudinea evalurii si contabilizrii mrfurilor depinde mrimea venitului
din vnzri, costului vnzrilor, volumui de desfacere si calcularea corect a altor indicatori
cantitativi si calitativi privind totalizarea rezultatelor activittii n perioada de gestiune.
De regul, n comertul cu amnuntul si alimentatia public, stocurile de mrfuri si produse se
contabilizeaz n etalon valoric la preturi de vnzare (de piat).
Potrivit teoriei valorii obiective, pretul este expresia bneasc a valorii mrfurilor.
Mecanismul de calculare operativ a preturilor de vnzare n alimentatia public (dar si n cadrul
unittilor de comert cu amnuntul) const n:
a) Calcularea corect a pretului de achizitie- a costului fiecrei unitti de marf si a
produsului preparat n alimentatia public;
b) Calcularea corect a adaosului comercial n baza cheltuielilor operationale si a
nivelui de rentabilitate a mrfii concrete sau a nivelui de rentabilitate general a
ntreprinderii.
Totodat, la formarea preturilor libere cu amnuntul, ntreprinderea trebuie s tin cont de
faptul c unele mrfuri prin procesul de vnzare pot avea un nivel de cheltuieli mai mare, altele-
mai redus. Astfel de exemplu la mrfurile care necesit mai mult munc si cheltuieli de vnzare
17

(asa cum snt preparatele culinare-mrfurile pregtite n cadrul sectiilor de buctrie) apare
necesitatea de stabilire a adaosului comercial mai nalt, iar la acele mrfuri care nu necesit asa
de multe cheltuieli pentru a fi oferite cumprtorilor-clientilor (mrfurile procurate si ndat
oferite spre vnzare n sli -ca de exemplu buturile alcoolice si altele) poate fi stabilit un adaos
comercial mai mic.
Aceste argumente, neaprat trebuie s fie luate n consideratie n procesul de determinare a
preturilor de vnzare n cadrul ntreprinderilor de alimentatie public.
Profesionistul T.Tuhari propune spre atentie urmtoarea relatie de determinare a pretului de
vnzare, care va fi ilustrat n continuare :
x=c+ax+x/6, care ulterior transformat va fi : x=c:(5/6-a), unde:
x pretul de vnzare cu amnuntul,inclusiv TVA,
c pretul de cumprare a mrfii,
x/6- cota TVA 20% din pretul de vnzare cu amnutul, inclusiv TVA,
a-taxa stabilit de adaos comercial raportat la pretul de vnzare a mrfii.
n cazul cnd ntreprinderea stabileste un pret de vnzare fix, reiesind din aceast formul,
putem usor determina mrime adaosului, cunoscnd pretul de vnzare si costul mrfii
achizitionate, prin relatia a= (x-c-x/6)/x.
Exemplu 1: ntreprinderea procur ap mineral la pret de 14 lei pentru o sticl (inclusiv TVA
20%). Pentru tipul dat de ap mineral pretul de vnzare este de 25 lei pentru o sticl, TVA 20%.
Reiesind din relatia de mai sus, adaosul stabilit de ntreprindere constituie a=(30-11,67-
5)/30=0,4443 sau aproximativ 44 %:
La mrfurile de panificatie si lactate cu TVA de 8% pretul de vnzare se calculeaz prin
formula:
x=c+ax+2x/27 sau x=c:(25/27-a), unde:
2x/27 reprezint TVA 8/108 sau 0,07407 cota TVA n pretul de vnzare.
La mrfurile social importante adaosul comercial este limitat n mrime de 20% la pretul de
procurare. De aici, recalculnd adaosul comercial n raport cu pretul de vnzare la mrfuri cu
TVA de 20% si 8% vom obtine, respectnd urmtoarele formule:
a) x=c+0,1389x+x/6 sau x=c:(5/6-0,1389)=c:0,6944;
b) x=c+0,1543x+2x/27 sau x=c:(25/27-0,1543)=c:0,7716, unde 0,1389 si 0,1543 sunt
coeficientii de transformare a adaosului comercial de 20% la vnzare.
Dac costul pinii procurate constituie 4,20 lei, atunci pretul maximal la care se va vinde
aceast pine trebuie s fie egal cu 5,44 lei (conform relatiei b, adic = 4,2/0,7716)
n cazul n care adaosul comercial se calculeaz din pretul de procurare , se vor folosi relatiile:
18

Cu TVA de 20%: x=c+bc+0,2(c+bc) sau x= 1,2c(1+b);
Cu TVA de 8%: x=c+bc+0,08(c+bc) sau x=1,08c(1+b), unde b este mrimea
adaosului comercial la pretul de procurare.
Privind limitarea adaosului comercial la mrfurile de important social pot aprea diverse
preri, si anume. Este oare laptele sau pinea care este fabricat dup o tehnologie special, care
se vinde n restaurante de lux si n alte localuri da categorii nalte- mrfuri social importante-
ntrebare din domeniul principiului prelevrii continutului asupra formei.
Trecerea mrimii de adaos comercial, raportat la pretul de vnzare cu amnuntul n adaos
comercial, raportat la pretul de cumprare si invers, poate avea loc prin formulele:
Cu TVA de 20%: a= b/1,2*(1+b), iar b= a/(5/6-a),
Cu TVA de 8%: a=b/1,08*(1+b),iar b=a/(25/27-a).
Metoda propus poate fi analizat si n alte domenii de activitate, inclusiv n productie, prestarea
serviciilor,ect.
Profesionistul contabil R.Harea propune o alt metod de determinare a adaosului comercial,
punnd accentul pe diferentierea acestuia n dependent de organizarea structural a
ntreprinderii, astfel cum a mai fost mentionat, exist adaos separat pentru mrfuri aplicat de
depozit si un alt adaos, destinat acoperirii cheltuielilor de pregtire a bucatelor, care mai sunt
numite adaos comercial si adaosul alimentatiei publice respectiv.
Astfel este propus relatia v=a+b+0,01(a*b), unde:
v-este cota adaosului comercial comun;
a-este cota adaosului aplicat la mrfuri;
b-este cota adaosului aplicat de alimentatia public.
Exemplu 2: Pentru ilustrarea acestei relatii matematice ntr-un exemplu vom purcede la o
analiz n paralel a metodelor de determinare a pretului de vnzare, fiind cunoscut mrimea
adaosului comercial, propuse de economistii R.Harea si T. Tuhari:
Tabelul 1.1:Analiza comparativ a metodelor de determinare a pretului de vnzare a
mrfurilor n unittile de alimentatie public:
Indicatori/
factori
Propus de T.Tuhari

x=c+ax+x/6
Propus de R. Harea:

x=c*v+x/6, unde v=a+b+0,01(a*b)
Costul de
achizitie (c)
11,67

* 11,67
Adaosul
comercial
40

* 20

19

(a)
Adaosul
comercial de
alimentatie
public (b)
0

* 20



Pretul de
vnzare (x)
*

26,93 lei pt 1 buc.

20,16 lei pt o buc.
x=c+ax+x/6, care ulterior transformat va fi : x=c:(5/6-a), unde:
x pretul de vnzare cu amnuntul,inclusiv TVA,
c pretul de cumprare a mrfii,
x/6- cota TVA 20% din pretul de vnzare cu amnutul, inclusiv TVA,
a-taxa stabilit de adaos comercial raportat la pretul de vnzare a mrfii.
b-mrimea adaosului comercial de alimentatie public
n asa fel,cota cumulativ a adaosului aplicat de unitatea de alimentatie public constituie
44% (20%+20%+0,01(200%*20%)), suma adaosului aplicat va fi 5,14 lei. Suma mrfurilor la
pret de vnzare va fi 11,67+5,13=16,80 lei si inclusiv TVA 20%, pretul va fi egal cu
16,80+0,2*16,80 lei=20,16
Comparnd cele dou exemple de determinare a adaosului comercial conform unei si altei
metode, observm c exist diferent, si anume dac se foloseste un adaos unic, pretul de vnzare
este mai mare (26,93 lei), dect dac s-ar folosi dou adaosuri care n sum au aceeasi valoare ca
acel comun (20%+20%)-n cazul dat pretul de vnzare fiind 20,16 lei
Lund n considerare c evidenta mrfurilor, produselor n unittile de alimentatie public se
tine la pret de vnzare apare necesitatea calculrii adaosului comercial, aferent mrfurilor si
produselor vndute si acelor aflate n stoc.
Iesirea mrfurilor si produselor din stoc se nregistreaz ca cheltuieli. Alegerea unei anumite
metode de calcul adaosului comercial prezint o mare important, avnd n vedere influenta pe
care o poate avea fiecare metod asupra stocurilor si asupra rezultatelor obtinute de unitatea de
alimentatie public. Din punct de vedere fiscal, cu ct cheltuiala este mai mare la o cantitate de
mrfuri, produse vndute, cu att profitul si impozitul pe profit vor fi mai mici. Astfel, se va
obtine o amnare n timp a unei prti din sarcina fiscal. Acest rationament conduce la ideea c
metoda mai bun este cea care permite evaluarea iesirilor de mrfuri si produse n stoc la
valoarea cea mare.
20

Pentru determinarea adaosului comercial aferent mrfurilor si produselor vndute si respectiv
celor aflate n stoc, pot fi folosite mai multe metode: metoda coeficientului mediu de adaos
comercial, metoda analitic pe grupe de mrfuri si alte metode.
Metoda coeficientului mediu de adaos se caracterizeaz prin folosirea urmtoarelor relatii de
calcul:
a) Determinarea coeficientului mediu de adaos Ka
Ka=(Si821+Rc821)/(Si217+Rd 217) *100
b) Determinarea adaosului comercial aferent stocurilor ACS
ACS=Ka* valoarea stocurilor de mrfuri la finele perioadei de gestiune
c) Determinarea adosului comercial aferent mrfurilor vndute ACV
ACV=Sc821-ACS
Pentru calcularea adaosului comercial aferent mrfurilor vndute conform indicatiilor
metodice se foloseste relatia:
ACV=Volumul vnzrilor(VV) * Pmediu:100,unde
P mediu= (Si AC(Si821)+ Rc821-Rd821)/(VV+Sf217)*100
Se determina mrimea adaosului comercial n baza exemplului, se determin diferenta.
Exemplu 3: n baza datelor de mai jos se va determina procentul mediu de adaos (datele
conform jurnalelor order pentru conturile 217,821 din luna decembrie 2010-anexa:
Si 821 (soldul initial al contului 821Adaos comercial inclus n pretul de vnzare)=35319,25 lei
Rc 821( rulajul creditor al contului 821Adaos comercial inclus n pretul de vnzare)
=1016766,44 lei
Rd 821 (rulajul debitor al contului 821Adaos comercial inclus n pretul de vnzare)
=1057666,80 lei
VV ( venitul din vnzri n cadrul perioadei analizate) =258499 lei
Si 217 ( soldul final al contului 217 Mrfuri )=81032
Sf 217 ( soldul final al contului 217 Mrfuri )=29907
Rd 217 ( rulajul debitor al contului 217 Mrfuri)=101100
Rezolvare:
1. Determinarea coeficientului mediu de adaos:
Ka=(35319,25+1,016766,44)/(81032+101100)=5,7
2. Determinarea adaosului comercila aferent stocului de mrfuri la finele perioadei:
ACS= 5,7*29907=170469,9
3. Determinarea adaosului comercial aferent vnzrilor:
ACV=1016766,44-170469,9=846296,54
21

Metoda de calcul a adaosului comercial aferent mrfurilor vndute conform coeficientului
mediu este utilizat mai frecvent datorit faptului c este simpl n calculare si este universal.
Metoda sus mentionat are un neajuns esential- datele obtinute nu sunt exacte, din cauza c
mrfurile si produsele vndute n perioada de gestiune si cele rmase n stoc au acelasi
asortiment, ce presupune un adaos comercial mediu identic, att pentru mrfurile si produsele
vndute, precum si cele rmase n stoc. n practic, ns, asa cazuri nu prea sunt, deoarece
vnzarea diferitor grupe de mrfuri si produse vndute nu este identic si din aceste considerente,
venitul din vnzri, calculat conform coeficientului mediu, de regul, e mai mare sau mai mic.
Deci, dac printre mrfurile si produsele vndute predomin mrfuri si produse cu un adaos
comercial mai nalt dect cota medie si n stoc mai multe mrfuri cu un adaos mai mic, atunci
venitul din vnzri calculat conform coeficientului mediu va fi micsorat. ns, dac adaosul
comercial faptic va fi mai mic ca cota medie calculat, atuci venitul din vnzri calculat va fi mai
mare ca venitul din vnzri real.
Lund n considerare faptul c adaosul aferent mrfurilor si produselor vndute se calculeaz
la finele lunii, ns formulele contabile n rapoartele gestionarilor trebuie nregistrate sptmnal,
propunem ca n calcul s fie inclus coeficientul mediu calculat pentru luna precedent cu
recalculare ulterioar la finele lunii.
Asadar, generaliznd cele expuse mai sus, exist dou variante de formare a preturilor de
vnzare:
1. Mrfurile si materia prim se contabilizeaz pna la folosirea lor n buctrie si calcularea
preturilor de vnzare a bucatelor si contin dou adaosuri: adaosul comercial si adaosul la
pretul aplicat n alimentatia public.
2. Mrfurile si materia prim receptionate la depozit se contabilizeaz la pret liber cu
amnuntul, folosind numai adaosul comercial, iar adaosul la pret se va aplica, n
alimentatia public, numai la calcularea pretului de vnzare, adugnd procentul acestui
adaos la valoarea total a setului de materie prim la calcularea pretului bucatelor.
Schema formrii pretului la ntreprinderile de alimentatie public:
I variant:
Pret de achizitie +adaos comercial+adaos la pret aplicat n alimentatia public= preturi definitive
la mrfurile si produsele n alimentatia public pn la includerea n calculatia preturilor
bucatelor = Preturi de vnzare la bucatele fabricate conform calculatiei. Fiecare tip de
marf si materie prim se estmeaz la pretul de vnzare cu includerea adaosului comercial si
adaosului la pretul aplicat n alimentatia public pn la calcularea preturilor la bucatele
preparate.
22

II variant:
Pret de achizitie+adaos comercial la fiecare fel= Pret liber de vnzare cu amnuntul la
fiecare fel de marf; Calcularea valorii totale a setului de materii prime la pret liber cu
amnuntul+ adaos la pret aplicat n alimentatia public la valoarea total a setului= pret de
valoare la o pozitie de bucate n baza calculatiei.
Mrfurile si materia prim se estimeaz la depozite si n buctrie la preturi libere cu
amnuntul, iar preturile de vnzare la bucate se calculeaz definitiv prin aplicarea procentului
mediu al adaosului la pret n alimentatia public la valoarea total a setului de materie prim la
calcularea pretului bucatelor.
Prin urmare, dac unittilor de alimentatie public dispune de mai multe tipuri de unitti
comerciale ce fac parte din diferite categorii, atunci este recomandabil varianta a II-a de
formare a preturilor la bucatele preparate, deoarece n calcul se pot prevedea diferite niveluri ale
adaosului la pret n alimentatia public conform tipului si categoriei unittii.
Dac bucatele se vnd n cadrul unui tip de unitti de alimentatie public, dar cu diferite
categorii, este indicat varianta I de formare si calculare a preturilor vnzare la bucatele
preparate.
Particularittile contabilittii mrfurilor si productiei n unittilor de alimentatie public rezult
n primul rnd c odat ce bucatele sau preparatele culinare sunt pregtite la buctrie sau n
sectia de producere, ele ndat sunt transmise n slile de vnzare. Ca rezultat apare necesitatea de
tinere a evidentei operativ-contabile a acestora, nemijlocit, n baza preturilor de vnzare.
Problema formrii acestor preturi este destul de actual si intens discutat n tezele att a
profesionistilor contabili autohtoni, ct si a celor strini.
ntruct ramura alimentatiei publice, cum a mai fost mentionat, se bucur de o important
social enorm, preturilor respective din acest sector le este acordat o atentie deosebit din
partea reglementrii statale. n particular, prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova
Privind reglementarea de stat a preturilor si tarifelor Nr.547 din 04.08.1995, pentru unittile de
alimentatie public din categoria a III-a, mrimea adaosului comercial nu poate depsi 30%, iar
pentru cele din categoria a II-a-70% n raport cu preturile de achizitie a mrfurilor.
Stabilirea preturilor de vnzare constitui pilonul principal n organizarea activittii economice
a oricrei entitti, dar mai ndeosebi pentru activitatea cu succes si rentabil a unittilor de
alimentatie public. Anume preturile dicteaz rezultatele economice ale entittii, mai mult ca att,
preturile vor determina stabilitatea economic si calea ulterioar de dezvoltare a ntreprinderii.
n dependent de particularittile mrfurilor, capacittile si potentialul economico-financiar al
ntreprinderii, aceasta poate stabili desinestttor preturile la care si va realiza mrfurile,
23

alegndu-si metode proprii de formare a preturilor. Totodat, la stabilirea preturilor trebuie de
tinut cont att de factorii interni, cum ar fi costul materiilor prime, volumul cheltuielilor necesare
pentru pregtire preparatelor culinare,desigur si profitul entittii, ct si de factorii mediului extern
concurenta, preferintele si nevoile consumatorilor, precum si capacitatea de plat a acestora.
Particularittile formrii preturilor n unittile de alimentatie public rezult si din faptul c
mrfurile, materiile prime sunt achizitionate la ntreprindere cu diferite preturi, fie c sunt
achizitionate direct de la productori, fie c sunt livrate de persoane terte- comercianti de diferite
nivele. n legtur cu aceasta, unittile de alimentatie public includ aceste mrfuri n fisele de
calculatie evaluate la preturile lor de achizitie la care se adaug adaosul comercial.
Deasemenea unittile de alimentatie public trebuie sa aib n vedere, la determinarea
preturilor si stabilirea costului preparatelor culinare c mrfurile si materiile prime intr n
gestiunea ntreprinderii conform masei lor brute, semifabricatele conform masei lor nete, iar
decontarea costului bucatelor gata se face conform costului de facto al materiilor prime. Aceasta
din urm este prevzut de Standardul International de Contabilitate 2 Stocuri si omologul
acestuia Standardul National de Contabilitate 2 Stocuri de mrfuri si materiale. Cu toate
acestea, unittile de alimentatie public are dreptul s evalueze mrfurile si materiile prime
procurate la preturile de vnzare , cu evidentierea separat a adaosului comercial.
n contabilitatea unittilor de alimentatie public, spre deosebire de celelelalte unitti de
producere, obiectul de calculatie nu este costul, ci pretul.
Actul normativ prin care se reglementez formarea preturilor si procesul de calculatie n
alimentatia public este Instructiunea de formare a preturilor n unittile de alimentatie public
aflate pe teritoriul Republicii Moldova aprobat prin ordinul Departamentul de Comert di
Republica Moldova Nr.12 din 26.04.1996 (n continuare Instructiunea).
Pretul de vnzare a productiei sau a preparatelor culinare trebuie s cuprind urmtoarele
elemente: costul materiilor prime, adaosul comercial capabil s acopere toate cheltuielile de
producere si s genereze profit.
Conform Instructiunii preturile de vnzare a mrfurilor si produselor pregtite de unittile de
alimentatie public se determin cu ajutorul calculatiei, care este de fapt, varianta traditional de
determinare a preturilor de vnzare (mai exist cea de piat si combinat). Este de mentionat c
metoda dat este des aplicat n practica unittilor de alimentatie public.
Prin calculatie ntelegem-determinarea pretului de vnzare a unei unitti de marf ( 1 portie,
1 bucat,1 kilogram,ect.) efectuat de ctre contabil. Aceast calculatie se efectueaz cu ajutorul
fiselor de calculatie tipizate, pentru fiecare preparat culinar separat. Pentru alctuirea fiselor de
calculatie este nevoie mai nti de avut un plan-meniu, n care se contine informatia privind
24

sortimentul de bucate si de culegerea de retete, n baza crora se va stabili continutul materiei
prime necesar pentru pregtire bucatelor respective. Deasemenea trebuie de tinut cont de
preturile de vnzare a materiilor prime, lund n consideratie marimea adaosului comercial.
Planul-meniu se alctuieste zilnic, nainte de pregtirea preparatelor culinare, de ctre
buctarul-sef sau de ctre seful sectiei de producere si contine denumirea si numrul preparatelor
conform culegerii de retete sau conform cartele tehnologice. n acesta deasemenea se mai
contine informatia privind cantitatea bucatelor care urmeaz a fi pregtite. Bucatele n planurile-
meniu se grupeaz pe feluri de preparate culinare:bucate reci, bucate calde, gustri, felul nti,
felul doi,ect.). n paralel se tine cont de stocurile de materii prime disponibile n depozitul
unittile de alimentatie public n cantitatea necesar pentru a pregti bucatele respective.
Utilizarea a astfel de planuri-meniu conditioneaz stabilirea necesarului de materii prime
pentru fabricarea bucatelor respective, ca rezultat fiind ntocmit cererea comand, sau bonul de
consum. n aceste documente se indic denumirea, unittile de msur si cantitatea produselor
de care este nevoie. Acesta serveste temei pentru primirea acestor produse-materii prime, de
aceea trebuie s fie semnat de buctarul sef si aprobat de conductorul unittile de alimentatie.
Planul-meniu, la fel ca si bonul de consum sau cererea de comand se ntocmesc ntr-un
singur exemplar si se transmit n contabilitate, unde sunt stabilite preturile de realizare si se
alctuieste meniul destinat clientilor, unde pe lng denumirea, unitatea de msur si pretul
bucatelor se indic cantitatea sau masa unei unitti de msur.
n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului Republicii Moldova Privind prestarea
serviciilor de alimentatie public Nr.1209 din 08.11.2007 (n continuare Hotrrea), productia
culinar trebuie s fie prepart n concordant cu documentatia tehnologic, care cuprinde si
culegerea de retete.
Culegerea de retete a bucatelor si preparatelor culinare pentru unittile de alimentatie public
reprezint actul normativ care contine informatia necesar pentru stabilirea preturilor de vnzare.
Prevederile acestei culegeri reglementeaz normele de consum a materiilor prime conform masei
bruto n grame, cota deseurilor rezultate din prelucrarea fizic si termic a acestor materii prime,
normele de consum conform masei netto. n afar de aceasta, mai sunt stabilite si normele de
iesire a bucatelor gata cu indicarea masei elementelor componente, precum si masa total a
acestui fel de bucate.
Ceea ce priveste documentatia tehnologic, atunci aceasta cuprinde standardele ntreprinderii,
conditiile tehnice si fisele (cartelele) tehnologice. Conform prevederilor Hotrrii mentionate mai
sus, unittile de alimentatie public au dreptul s prepare bucatele sale conform tehnologiei
proprii de pregtire. Cartelele tehnologice constituie si ele un element al documentatiei
25

normative, incluznd, pe lng etapele tehnologice de pregtire bucatelor, cerintele privind
calitatea materiei prime utilizate si siguranta procesului de pregtire a acestor bucate.
Termenul pentru care sunt elaborate cartelele tehnologice se stabileste de ctre conductorul
ntreprinderii. Fiecare cartel tehnologic trebuie s posede numr si se pstreaz n cartoteca
ntreprinderii, fiind semnat n prelabil de persoanele responsabile. De regul cartela tehnologic
trebuie s cuprind urmtoarea informatie:
Denumirea felului de bucate si destinatia utizrii cartelei tehnologice respective;
Enumerarea materiilor prime necesare pentru pregtirea felului respectiv de bucate;
Cerinte privind calitatea acestor materii prime;
Normele de consum a materiilor prime exprimate n mas brutto si netto, precum si
normele de iesire a semifabricatului si bucatelor gata;
Descrierea procesului tehnologic de pregtire a bucatelor;
Cerinte privind oferirea bucatelor date clientului;
Indicatori privind compozitia alimentar si valoarea energetic a produsului.
ns,de obicei ntreprinderile de alimentatie public elaboreaz doar cartelele tehnologice.
Problema apare din cauza lipsei reglementrii normative privind elaborarea standardelor si
cartelelor mentionate mai sus.
Cum a mai fost mentionat, n cadrul unittilor de alimentatie public pentru fiecare fel de
bucate pregtite se ntocmeste fisa sau cartela de calculatie. Elaborarea acestei cartele presupune
urmtoarele etape:
a) Alctuirea planului-meniu si stabilirea sortimentului de bucate;
b) Stabilirea normelor de consum conform culegerii de retete si informatiilor din fisele
tehnologice;
c) Stabilirea preturilor elementelor componente de materii prime;
d) Calculul pretului de vnzare a bucatelor gata.
Asadar, determinarea preturilor de vnzare se face de ctre contabil cu ajutorul acestei fise
tehnologice folosind principiul calculatiei pentru fiecare fel de bucate separat.
Fisa de calculatie poate fi elaborat pentru o portie sau 100 portii a felului respectiv de
bucate. n cel de-al doilea caz pretul va fi stabilit cu o precizie mai mare. Corectitudinea
calculrii pretului de vnzare se aprob prin semntura buctarului-sef si a persoanei care a
elaborat fisa de calculatie respectiv, precum si de conductorul unittilor de alimentatie public.
Toate cartelele de calculatie se nregistreaz ntr-un registru separat cu indicarea numrului de
ordine, data ntocmirii si denumirea felului de bucate cu indicarea numrului acestuia conform
culegerii de retete sau/si conform cartelei tehnologice.
26

Exemplu de fis de calculatie:
Figura 2.1 : Fisa de calculatie pentru 10 porttii de cavurma din fileu de gin:

Trebuie de mentionat c metoda dat de calculare a pretului de vnzare este destul de simpl,
dar dezavantajul metodei rezult din manopera voluminoas a calculelor. Aceasta rezult, n
primul rnd din cauza sortimentului bogat de feluri de bucate pe care l posed unittile de
alimentatie public si din necesitatea de elaborare a fiselor de calculatie pe fiecare fel de bucate.
n al doile rnd, preturile se schimb foarte des ca rezultat al proceselor economice caracteristice
economiei de piat, ceea ce determin elaborarea de fiecare dat a schimbrii preturilor a fiselor
de calculatie noi. Acest fapt mpovreaz foarte mult lucrul contabilului, buctarului-sef,
chelnerilor; apare necesitatea de schimbare frecvent a meniurilor-care trebuie s fie redactate si
oformate n asa fel nct s corespund categoriei respective a localului, iar tiprirea frecvent a
acestuia va deveni costisitoare si nebinevenit nici pentru ntreprindere, nici pentru client.
n procesul stabilirii preturilor de vnzare un loc deosebit l ocup faptul cum este tinut
evident (la preturi de achizitie sau de preturi de piat) materiilor prime si cum se deconteaz
valoarea acestora la consumuri pentru pregtirea bucatelor. Conform prevederilor SNC 2Stocuri
de mrfuri si materiale si IAS 2 Stocuri pentru determinarea pretului de vnzare pot fi folosite
Organizatia
Cprevaev=
Interprindere FISADECALCUL Nr.
!penpv=1ve KenLkyn=vce= kep1cke M
Felul demincare
FevMeceeve Cn
norma
cpMe
pret
ee
suma
cyMMe
normacpMe
pret
ee
suma
cyMMe
0.13 / 0.1 35,67 4,64 0.13 / 0.1 31,23 4,06
1.8 / 1.7 63,94 115,10 1.8 / 1.7 62,83 113,09
0.28 / 0.2 62,50 17,50 0.28 / 0.2 43,72 12,24
0.6 / 0.6 5,53 3,32 0.6 / 0.6 5,99 3,59
0.4 / 0.4 15,61 6,25 0.4 / 0.4 31,41 12,56
0.53 / 0.4 38,32 20,31 0.53 / 0.4 45,32 24,02
0.52 / 0.5 26,12 13,58 0.52 / 0.5 23,98 12,47
0.03 / 0.03 1,94 0,06 0.03 / 0.03 1,99 0,06
0.03 / 0.03 162,88 4,89 0.03 / 0.03 158,96 4,77
5 / 5 1,39 6,96 5 / 5 1,51 7,57
0.07 / 0.05 42,68 2,99 0.07 / 0.05 49,92 3,49
19,56 19,79
0,00 0,00
1/250/50 1/250/50
CCe= c1cvMcc1L 1ncpvv
!pcexe= ee Cne
ELxc e rc1cecM eve Cne (rp)
GeeeyvH npcvaecc1ecM
KenLkyn=v ccc1eevn
V1eepxe: vpek1cp
!epe cnekvH
!cMvcpL ceexve
CcnL
Cnevv
Typuy
ecck
FevMeceeve npcyk1ce
GeneL
Kypvce qvne
Rvc1 cene1e
Ryk pene1LH
Necnc pec1v1enLce
Nr. calcularii, data
M1
01.11.10
M2
01.12.10
!cp=kceLH MkenLkyn=vv
v e1e e y1eepxev=
Denumirea produselor
KeeypMe va kypvcrc qvne
27

diverse metode de evaluare curent a materiilor prime, n dependent de acea aleas n politica
de contabilitate a ntreprinderii (FIFO, LIFO, CMP, pretul cu amnuntul, ect).
Urmeaz de mentionat c n cadrul unittilor de alimentatie public lipseste calculul costului
de productie pe fiecare fel n parte, de aceeia n cadrul formrii pretului de vnzare se atrage o
mare atentie adaosului comercial, functia cruia este de acoperi toate cheltuielile de pregtire a
bucatelor si desigur, de generare a profitului. Stabilirea adaosului comercial se poate efectua att
la etapa achizitionrii-primirii mrfurilor la depozit, ct si la etapa de transmitere a acestora n
productie sau n slile de vnzare. n primul caz se tine evidenta la depozit, atunci cnd
mrfurile/produsele sunt de natur omogen-apartin aceleiasi categorii, n al doilea caz-evidenta
n slile de vnzare cnd se disting diferite categorii si tipuri de bucate (produse).
Prin urmare, n rezultatul analizei formrii preturilor n cadrul unittilor de alimentatie
public, putem concluziona c acesta este un proces dificil, care se caracterizeaz prin
parcurgerea mai multor etape consecutive. Cu toate acestea, practica international demonstreaz
c unul din factorii principali care influenteaz formarea preturilor n unittilor de alimentatie
public se consider nu costul materiilor prime, ci cererea fat de oferta restaurantelor si a
celorlalte unitti de alimentatie public, deci fat de productia culinar. Avantajul folosirii
metodei date de stabilire a preturilor const n stabilitatea preturilor oferite, precum si reducerea
cheltuielilor suplimentare de recalculare a preturilor de vnzare de fiecare dat cnd se modific
costul materiilor prime si nu n ultimul rnd a cheltuielilor legate de editarea si redactarea de
fiecare dat a meniurilor atrgtoare noi. Totodat admiterea folosirii acestei metode nu exclude
totalmente parcurgerea etapelor procesului de calculatie. Informatiile obtinute n cadrul metodei
de calculatie poate fi binevenit n procesul analizei strii economico-financiare a ntreprinderii,
luarea deciziilor manageriale referitor la sortimentul felurilor de bucate oferite, cutarea
materiilor prime mai calitative si mai ieftine, si desigur pentru unittile de alimentatie public de
categoriile a II-a si a III-a, pentru care este limitat mrimea adaosului comercial-excluderea
procesului de calculatie este chiar inadmisibil.





28

Capitolul IIParticularitile privind contabilitatea produselor i
rfurilor n unitile de alimentaie publica

2.1. Organizarea contabilitii produselor
i mrfurilor n bucatrie.

Evidenta contabil n cadrul oricrei entitti economice trebuie s se bazeze pe principiile
contabile general acceptate, precum si pe prevederile Legii contabilittii si a altor acte normative
cu caracter general cum snt Standardele Nationale si Internationale de Contabilitate. Totodat,
particularittie activittii de alimentatie public atrag dup sine un sir de ntrebri, cum ar fi
calcularea preturilor de vnzare, evidenta adaosului comercial, ect., care cer o interpretare mai
special.
n cadrul activittii unittilor de alimentatie public, putem spune, c mrfurile constituie
principalele elemente patrimoniale si principalele operatiuni economice sunt generate de
circulatia acestor mrfuri, care la rndul ei este derminat de schema generala: intrri-prelucrri-
iesiri, unde intrrile constituie achizitionrile de mrfuri si materii prime (care n continuare tot
se vor numi mrfuri, dar care ulterior sunt supuse anumitor prelucrri pn a fi vndute);
prelucrrile reprezint actiunile de pregtire a preparatelor culinare sau de pregtire a mrfurilor
pentru vnzare si iesirile, care de fapt reprezint vnzrile de preparate culinare si a altor mrfuri
prin intermediul slilor de vnzare. n continuarea vor fi examinate particularittile evidentei
contabile a mrfurilor n cadrul fiecrei etape de circulatie a acestora n cadrul prestrii
serviciilor de alimentatie public.
Mrfurile sunt elemente ale stocurilor de mrfuri si materiale care sunt procurate pentru a fi
vndute, fr ca s fie supuse crorva operatii de prelucrare, adic se supun realizrii n starea n
care au intrat n gestiunea ntreprinderii. Dar n cadrul contabilittii unittilor de alimentatie
public se vor distinge anumite abateri de la aceast definitie. ns, pn a trece la evidentierea
acestor particularitti mai nti de toate vom vorbi despre etapa de aprovizinare-achzitionarea
mrfurilor.
Aprovizionarea cu mrfuri reprezint una din laturile principale n cadrul activittii
economice a unittii de alimentatie public, n special una din componentele principale ale
functiei comerciale a ntreprinderii, astfel nct prin intermediul acestei functii ntreprinderea
intr n relatii economice cu alti agenti economici, asigurindu-si astfel stocurile de mrfuri
necesare pentru desfsurarea normal a activittii economice. Aprovizionarea reprezint o
29

activitate foarte complex, care presupune un laborios proces decizional orientat spre scopul de a
procura bunuri si servicii necesare desfsurrii proceselor productiei culinare, prestrii serviciilor
si desfacerii mrfurilor ctre populatie.
Activitatea de aprovizionare nceput cu cercetarea nevoilor se ncheie ce receptia acestora- cu
operatia de identificare si verificare cantitativ si calitativ a mrfurilor ce se primesc n depozit.
Prin aceasta se asigur existenta calitativ si, mai ales cantitativ a valorilor necesare pentru
desfsurarea a complexei de activitti de alimentatie public. Cum a mai fost mentionat
mrfurile primite se pstreaz la depozit, de unde apoi si sunt repartizate fie n slile de vnzare
direct, fie n sectiile de producere.
Contabilitatea sintetic a existentei si circulatiei mrfurilor se tine cu ajutorul contului de
activ 217 Mrfuri, desfsurat pe urmtoarele subconturi: 217.1Mrfuri la depozit;
217.3Mrfuri la buctrie sau n producere; 217.4Mrfuri n slile de vnzare.
n debitul contului 217Mrfuri se nregistreaz primirea mrfurilor, iar n credit iesirea
mrfurilor si materiilor prime (transmiterea n productie si n slile de vnzare). Soldul final este
debitor si prezint stocul mrfurilor si produselor existente la depozit. n dependent de sursa de
procurare, pentru evidenta mrfurilor achizitionate, se utilizeaz conturile: 521Datorii pe
termen scurt privind facturile comerciale, 2272Creante pe termen scurt ale titularilor de
avans, 539Alte datorii pe termen scurt. Respectiv toate operatiunile legate de procurea
mrfurilor,transmiterea lor n punctul de vnzare,prelucrarea lor n vederea pregtirii
bucatelor,vnzarea acestor bucate vor fi contabilizate cu ajutorul acestor conturi cu subconturile
respective.
Conform Legii contabilittii orice operatiune fapt economic trebuie s fie nsotit de suportul
documentar, deci de documentele primare.
Cerinta principal pentru tinerea evidentei contabile a circulatiei mrfurilor reprezint
organizarea circuitului documentar, capabil s asigure efectuarea controlului, precum si stabilirea
responsabilittilor persoanelor cu functie de rspundere privind integritatea stocurilor.
Evidenta strict a stocurilor de mrfuri presupune organizarea acesteia att n locurile de
pstrare a acestor stocuri, adic la depozite, precum si n contabilitate, confruntnd periodic
informatiile privind stocurile din contabilitate cu cele existente de facto.
Asadar, particularittile evidentei valorilor materiale n unittile de alimentatie public constau
n faptul c se tine evidenta cantitativ a mrfurilor la depozite si n locurile de pstrare a
acestora, si ,respectiv evidenta cantitativ- valoric organizat de ctre departamentul contabil.
Aceasta, la rndul ei determin necesitatea efecturii controlului continuu privind corectitudinea
30

aplicrii preturilor de vnzare, organizarea unei raportri sistematice a persoanelor material-
responsabile de integritatea stocurilor si prezentarea oportun a acesteia n contabilitate.
Stocurile de mrfuri ce sunt aprovizionate pe diferite ci, trebuie s fie nsotite de documentele
nsotitoare prevzute de conditiile contractuale si regulile de transportare a mrfurilor. La acestea
se refer:
1. Factura fiscal sau cea de expeditie- ca documente care confirm nemijlocit efectuarea
tranzactiei de livrare a valorilor materiale;
2. Actul de achizitie n cazul procurrii valorilor materiale de la persoanele fizice;
3. Certificatul de conformitate, cetrificatul sanitar-veterinar, igienic- ca documente ce
confirm originea si starea valorilor materiale.
n continuare vor fi examinate operatiunile de aprovizionare a mrfurilor din punct de vedere
al nregistrrilor contabile.
Analizind jurnalul order pe contul 217 Mrfuri, n special subcontul 217.3 Mrfurile aflate
la buctrie sau n sectiile de producere( anexa 4, n limitele acestui paragraf ne vom referi doar
la valorile materiale care se primesc si se pstreaz la buctrie pentru a fi ulterior consumate n
prepararea bucatelor culinare), pot fi distinse urmtoarele nregistrri contabile:
Not: la ntreprinderea analizat mrfurile care au rolul de materii prime, deci sunt procurate
cu scopul de a fi transmise ulterior n producere,pentru pregtirea preparatelor culinare sunt
nregistate ndat in contul 2173 Mrfurile aflate la buctrie sau n sectiile de producere, fr
a fi utilizat subcontul 2171Mrfuri la depozit, deoarece ele elibereaz n producere la preturile
lor de achizitie fr aplicare oricrui adaos.
Exemplu 4: n restaurant s-au primit mrfuri n sortiment de la furnizorul Metro Cash &
Carry,pe data de 18.12.2010, conform facturii fiscale MO0300097, cu achitarea n numerar a
facturii prin intermediul titularului de avans Tmbal Ruslan ( anexa 1):
1) Pentru valoarea total a facturii:
Debit 217 Mrfuri, subcontul 2173Marfuri la buctrie sau n producere -la valoare de intra-
2012,30 lei
Debit 534Datorii privind decontrile cu bugetul -la suma TVA aferent mrfurilor procurate
(8%,20%)-271,95 lei
Credit 521Datorii privind facturile comerciale- la valoarea total a mrfurilor procurate-
2284,25 lei
si n special pentru:
Valoarea fileului de gin:
31

Debit 217 Mrfuri, subcontul 2173Marfuri la buctrie sau n producere -la valoare de
intrare (4 kg)-247,76 lei
Debit 534Datorii privind decontrile cu bugetul-la suma TVA aferent (8%)-19,82 lei
Credit 521Datorii privind facturile comerciale-la valoarea total -267,58 lei
Valoarea ardeiului dulce:
Debit 217 Mrfuri,subcontul 2173Marfuri la buctrie sau n producere -la valoare de intrare
( 2,32 kg)-106,14 lei
Debit 534Datorii privind decontrile cu bugetul,-la suma TVA aferent (20%)-21,23 lei
Credit 521Datorii privind facturile comerciale-la valoarea total -127,37 lei,
si n mod analog pentru celelalte produse agroalimentare.
2) Pentru achitarea facturii din contul titularului de avans:
Debit 521Datorii privind facturile comerciale-2284,25 lei
Credit 227Creante pe termen scurt ale titularilor de avans-2284,25 lei
Exemplul 5: La procurarea mrfurilor de la persoane fizice, actul de achizitie AH749612 din
14.12.10-la valoarea de intrare a crnii procurate de la cetteanul Arabadji Ivan ( anexa 2,3):
1) La valoarea de intrare a crnii-84 kg la pretul de 40 lei/kg:
Debit 217 Mrfuri,subcontul 2173Marfuri la buctrie -3360,00 lei
Credit 521Datorii privind facturile comerciale-3360,00 lei
2) Ulterior la achitarea datoriei fat de cetteanul Arabadji Ivan. se vor retine 5 % impozit
pe venit:
Debit 521 Datorii privind facturile comerciale-la valoarea total a datoriei-3360,00 lei
Credit 534Datorii privind decontrile cu bugetul, subcontul 534.11 Datorii privind impozitul
pe venit retinut la sursa de plat-168,00 lei
Credit 241Casa- la valoarea mijloacelor bnesti achitate cetteanul Arabadji Ivan-3192,00 lei
De obicei, evidenta mrfurilor care sunt primite la depozit este tinut de magazioner, care este
persoan cu functie de rspundere material. Evidenta mrfurilor la depozit poate fi organizat n
baza diferitor modalitti specifice, n dependent de metodele de pstrare a mrfurilor. Mrfurile
si materiile prime pot fi pstrate pe partide (mrfurile ce necesit succesiune strict a eliberrii),
pe denumiri, sorturi si categorii. n cadrul fiecrei metode enumerate, evidenta mrfurilor se tine
n etalon cantitativ, n baza documentelor de nsotire a primirii si eliberrii mrfurilor.
Evidenta analitic a mrfurilor si produselor n alimentatia public se organizeaz pe
urmtoarele sectoare:
a) Subduviziuni structurale;
b) Pe fiecare subdiviziune-pe fiecare persoan cu rspundere material;
32

c) Pe fiecare persoan cu rspundere material- pe tipuri de mrfuri.
Partida este cantitatea de mrfuri de diferite tipuri receptionat, concomitent, n baza unui
document de nsotire. n cadrul metodei pstrrii pe partide, este necesar respectarea conditiilor:
pstrarea separat a fiecrei partide; accesul liber la mrfuri; evitarea combinrii cantittilor de
mrfuri din diferite partide. Evidenta analitic pe partide permite posibilitatea fixrii lipsurilor
sau surplusurilor imediat dup epuizarea partidei totale, asigurndu-se un control strict asupra
integrittii stocurilor. Totusi, n cadrul evidentei pe partide se constat si unele neajunsuri:
irational se utilizeaz suprafata si spatiul de depozitare; se diminueaz posibilittile de operare a
stocurilor, deoarece informatia despre stocul unui fel de mrf trebuie acumulat din diferite
locuri de pstrare, adic din diferite partide.
n cazul metodei de pstrare pe sorturi, fiecare procurare a unittii de marf (materie prim)
de anumit varietate se nsumeaz la cantitatea existent n stoc a aceluiasi tip de marf, si n asa
fel, mrfurile pstrndu-se separat pe fiecare categorie. Evidenta pstrrii mrfurilor pe sorturi
presupune c se tine de magaziner, conform denumirilor, sorturilor, cantittii si preturilor
aplicate la mrfurile din stoc.
Contabilitatea analitic poate fi realizat n baza metodelor cantitativ- valoric si operativ
contabil. Evidenta cantitativ- valoric se tine n dependent de metoda de pstrare a mrfurilor,
pe sorturi sau pe partide.
n cazul metodei pe sorturi se ntocmeste Fisa de evident a mrfurilor pe sorturi n care se
nscriu soldurile, intrrile si iesirile mrfurilor din gestiune. Fisele se prezint n contabilitate n
baza crora, la sfrsitul lunii, se ntocmesc balantele de verificare analitice pentru contul
217Mrfuri, n care, pentru fiecare tip de marf se indic mrimea stocului la nceputul lunii,
suma total a intrrilor si iesirilor si stocul la sfrsitul lunii. Balantele de verificare similare se
ntocmesc, de asemenea, la data efecturii inventarierii.
n cazul metodei pe partide, evidenta analitic se tine pe baza Fiselor de partid. Pentru
verificarea corectitudinii nregistrrilor n fise, la sfrsitul lunii, se ntocmesc balante de
verificare n care fiecare partid se nregistreaz ntr-un rnd separat.
Sumele totalizatoare din balantele de verificare calculate att prin metoda pe sorturi, ct si pe
partide se confrunt cu rulajele si soldul sintetic 217Mrfuri si se confirm cu semnturile
contabilului si gestionarului.
Pentru verificarea corectitudinii datelor nscrise n registrele de evident la depozit si n
contabilitate, la sfrsitul lunii, se ntocmeste balanta de verificare pentru gestiune persoanelor cu
functie de rspundere material, n care se nregistreaz stocurile mrfurilor pe tipuri, sorturi,
cantitti si preturi. Ulterior se calculeaz suma mrfurilor (prin produsul dintre cantitate si pret)
33

si se calculeaz suma total a mrfurilor n stoc. Totalul respectiv trebuie s corespund cu
soldul final al contului sintetic 217Mrfuri. n asa fel, se stabilesc mai usor erorile pe gestiuni,
n parte, care vor fi supuse, ulterior, unei verificri separate sau inventarierii.
n cadrul ntreprinderii analizate, datorit faptului c mrfurile (materiile prime) care sunt
procurate pentru a fi ulterior supuse prelucrrii nu snt depozitate la depozit, ci sunt deodat
primite n gestiunea persoanelor responsabile din cadrul sectiei de producere sau buctrie.
Astfel, persoana dat n cele mai dese cazuri este buctarul-sef, care, de fapt, si este persoana
responsabil material.
Atunci cnd mrfurile sunt pstrate la depozit, transmiterea lor n sectiile de productie sau
buctrie este documentat prin Fisa limit de ridicare a valorilor materiale sau n baza
Bonului de consum. n situatia, cnd pretul de evident a depozitului difer de cel aplicat de
sectia de producere atunci n fis se indic pretul depozitului. Produsele se transmit din depozit
n limita necesittilor zilnice, reflectate n Planul-meniu, mpreun cu soldurile din ziua
precedent. Planul-meniu se ntocmeste si se semneaz de buctarul-sef, ulterior, se aprob de
conductorul entittii de alimentatie public. n Planul meniu se indic lista bucatelor ( cu
descrierea succint) ce urmeaz s se prepare n cantitatea planificat pentru o zi. n baza
planului-meniu, buctarul- sef ntocmeste cererea de ridicare a produselor din depozit ntr-un
exemplar, n care se indic cantitatea produselor n unitti de msur corespunztoare si se
transmit de la depozit.
La ntreprinderea analizat, ns acest circuit de documente lipseste, situatie determinat de
faptul c mrfurile se afl deodat n gestiunea persoanelor responsabile din sectia de producere
sau buctrie. Acest moment are att un avantaj-simplificarea si evitarea ntocmirii documentelor
suplimentare de ridicare a mrfurilor de la depozit, dar si un dezavantaj care poate avea
consecinte negative asupra controlului integrittii mrfurilor, deoarece este mai dificil de urmrit
utilizare stocurilor de mrfuri si produse, si contabilul se va baza doar pe verificarea faptic a
stocurilor de buctrie sau din sectiile de producere si pe documentele care confirm ce feluri de
bucate si preparate culinare au fost pregtite de facto si vndute n cadrul unei perioade de timp
determinate. Natura acestor documente, precum si nregistrrile contabile determinate de
procesul de pregtire a preparatelor culinare vor fi supuse studiului n continuare.
Contabilitatea operatiunilor de eliberare a materiei prime si produselor n sectia de
producere se poate organiza prin utilizarea uneia din metode:
a) Metoda comercial;
b) Metoda de producere;
n cazul primei metode, evidenta mrfurilor si operatiunilor ce tin de procesul de fabricatie
34

este organizat cu ajutorul contului 217Mrfuri si subconturile sale respective, si calculul
costului preparatelor culinare, bucatelor pregtite se bazeaz doar pe costul materiilor prime
folosite, celelate consumuri generate de procesul de productie fiind contabilizate n conturile de
cheltueili, si anume 713Cheltuieli general-administrative.
Conform metodei a doua- calcululul costului productie pregtite se efectuez n mod analog
unittilor de productie, acesta cuprinznd, pe lng costul materiilor prime consumate si costul
celorlalte articole de consumuri si cheltuieli indispensabile procesului de productie (salariile
muncitorilor, uzura mijloacelor fixe, consumul de resurse energetice, alte servicii prestate de
terti).
Legea privind desfsurarea comertului intern n Republica Moldova nr.749-XIII din
23.02.1996 reglementeaz activitatea unittilor de alimentatie public. Conform normelor
stipulate n acest act normativ unittile de alimentatie public se atibuie categoriei unittilor de
comert, si nu unittilor de productie, prin urmare activitatea acestor unitti este reglementat de
institutiile si actele normative orientate spre activiatea de comert. Aceasta rezult din
urmtoarele momente expuse de lege:
Mrfuri bunuri pentru consum propriu, productia de alimentatie public, productia cu
destinatie tehnico-productiv si alte bunuri orientate pentru consum, destinate vnzrii cu
amnuntul.
Comertul (activitatea de comert)-activitate de antreprenoriat a persoanelor fizice si
juridice orientat spre efectuarea cumprrii-vnzrii de mrfuri, producerea, realizarea si
organizarea consumului de productie de alimentatie public, precum si acordarea
serviciilor suplimentare, conexe procurrii de mrfuri.
Alimentatia public - producerea, realizarea si organizarea consumului preparatelor
culinare, productiei de alimentatie public; servicii de alimentatie public- activitatea
persoanelor fizice si juridice ndreptat spre satisfacerea nevoilor de consum n
alimentatie si agrement; servicii comerciale-totalitatea actiunilor prestatorilor de servicii
legate de procurarea mrfurilor, realizarea si organizarea consumului de produse
alimentare, precum si asigurarea drepturilor de consumator.
Unitti de comert- reprezint unittile economice care desfsoar activitti de comert
angro, cu amnuntul si activitate de alimentatie public, cu conditia organizrii
infrastructurii corespunztoare.
Prin urmare, activitatea unittilor de alimentatie public cade sub incidenta prevederilor
enuntate mai sus, ca rezultat operatiunile economice din cadrul activittii acestor tipuri de unitti
trebuie s fie contabilizate conform metodei de comert.
35

Ceea ce priveste modul de interpretare cheltuielilor legate de procesul de productie bucatelor-
preparatelor culinare si atribuirea acestora la costul produselor sau la cheltuielile perioadei,
atunci aici vom apela la prevederile unui alt act normativ SNC 3Consumurile si cheltuielile
ntreprinderii prin care se stabilesc principiile stabilire a componentei consumurilor si
cheltuielilor n ntreprinderile cu activitate de productie, comert si servicii, cheltuielile activittii
operationale, de investitii si financiare, precum si celor exceptionale.
Calcularea costului reprezint una din laturile principale n evidenta stocurilor de mrfuri si
materiale, care se recunoaste ca activ pn la momentul reflectrii venitului din vnzri.
n componenta consumurilor incluse n costul produselor fabricate (serviciilor prestate) sunt
cuprinse:
1) Consumul de materiale- la ntreprinderile de producere sunt consumurile directe de
materii prime si materiale; pentru ntreprinderile de prestare a serviciilor-consumuri
de materiale; iar pentru unittile de comert consumurile de materiale nu se includ n
costul produselor fabricate, ci se atribuie la cheltuielile perioadei.
2) Consumuri privind retribuirea muncii- la ntreprinderile de producere- consumurile
directe privind retribuirea muncii; pentru ntreprinderile de prestare a serviciilor-
consumurile privind retrubuirea muncii; iar pentru unittile de comert consumurile
privind retribuirea nu se includ n costul produselor fabricate, ci se atribuie la
cheltuielile perioadei.
3) Consumuri indirecte de productie apar doar n cadrul ntreprinderilor de productie si
a celor de prestri servicii, si nicidecum n cadrul celor de alimentatie public.
Generaliznd cele expuse mai sus, putem concluziona c unittile de alimentatie public
posed dreptul deplin de a tine evidenta costurilor de productie conform metodei de comert,
adic acesta s nu fie determinat ca la ntreprinderile de producere, s cuprind si consumurile
privind retribuirea muncii si cele indirecte, ci doar s cuprind costul materiilor prime
consumate, iar celelate consumuri s fie atribuite la cheltuielile perioadei.
Totusi, cu toate c se recomand utilizarea anume acestei metode de evident si determinare a
sinecostului (si majoritatea ntreprinderilor aplic aceast metod) exist unele ntreprinderi care
determin costul de productie conform metodei de productie. Asfel, nct ntreprinderile de
alimentatie public sunt ntr-o oarecare msur n acelasi timp si ntreprinderi de productie, si de
prestri servicii, folosirea de ctre acestea a metodei de productie este admisibil, dar aceast
metod cere un volum de lucru mai mare si mai costisitor n comparatie cu metoda de comert,
ceea ce determin alegerea de ctre unittile de alimentatie public a primei metode.
36

Cu toate c activitatea principal a oricrei ntreprinderi de alimentatie public const n
producerea preparatelor culinare cu realizarea lor ulterioar, multe mrfuri pot fi realizate n
starea n care au au fost achizitionate, cu conditia consumului acestora pe loc. Ca de exemplu asa
produse ca vinurile, apa mineral, sarea, uleiul, fructele, condimentele pot fi interpretate att ca
mrfuri, n cazul consumului separat al acestora, dar si ca materii prime cn aceste produse apar
n componenta bucatelor pregtite. Evident c separarea acestor produse ca mrfuri si ca materii
prime ar fi un proces foarte laborios, si fizic dificil de realizat, din cauza diferentei de adaosuri
folosite, ntocmirea documentelor suplimentare, ceea ce mai demonstreaz nc odat avantajul
de folosire a metodei de comert la determinarea costurilor.
Conform prevederilor Codului Fiscal, art.46 Metodele de evident a stocurilor de mrfuri si
materiale este stipulat c:
1. Orice persoan, care are n gestiune stocuri de mrfuri si materiale destinate consumului
acestora n procesul de productie, sau stocurile de produse finite, trebuie s tin evidenta
acestora cu conditia c aceasta influenteaz determinarea venitului acestor persoane.
2. Metodele de evident a stocurilor de mrfuri si materiale se aplic de ctre contribuabili
conform prevederilor actelor normative contabile.
Cu alte cuvinte, inspectorii fiscali nu au dreptul s impun contribuabilului o metod sau alta
de evident a stocurilor. ntreprinderea alege de sinestttor metoda care doreste s o aplice, cu
indicarea acesteia n politica de contabilitate.
n capitolul precedent, cnd a fost studiat formarea preturilor de vnzare, n special cnd a fost
ilustrat exemplul fisei de calculatie, s-a observat c n componenta preparatelor culinare intr nu
doar un fel de materie prim-ingredient. n continuare vom ilustra exemplul de pregtire propriu-
zis a unui fel de preparat culinar, cu reflectarea respectiv a acestui proces n contabilitate.
Transmiterea productiei gata n slile de vnzare (bufete, bar , magazin) este documentat prin
Fisa zilnic de ridicare a articolelor finite (n limba rus nenno saopnt nncr), eliberat
de contabilitate n dou exemplare pentru fiecare zi separat. Una si aceeiasi fis poate fi folosit
de mai multe ori pe parcursul aceleiasi zile. Fiecare fis posed numr de ordine, cu ajutorul
cruia acest document este nregistrat ntr-un registru special. La ntreprinderea analizat, n
conditiile aplicrii programei automatizate, acest registru cuprinde toate tipurile de documente
necesare evidentei circulatiei mrfurilor si produselor n cadrul unittii de alimentatie public, el
fiind numit la fel n limba rus Omennr.
nregistrrile n fisa respectiv se efectueaz de fiecare dat cnd are loc eliberarea productiei
finite, indicndu-se denumirea productiei/ felului de preparat culinar, cantitatea, preturile de
vnzare, costul bucatelor pregtite. Aceast fis se anexeaz la raportul persoanei responsabile si
37

se prezint n contabilitate. n baza acestui document n contabilitate se vor ntocmi nregistrrile
contabile privind pregtirea bucatelor si transmiterea acestora n slile de vnzare. Pentru a
ilustra cele expuse mai sus vom apela la urmtorul exemplu:
Exemplu 6: Conform Fisei de ridicare zilnic a articolelor finite Nr.2046 pe data de 17.12.10
au fost eliberate de la buctrie urmtoarele preparate culinare (anexa 4 ):
Cu referire concret la producerea preparatului culinar: Cavurma din fileu de gin, utiliznd
si informatia din fisa de calculatie, vor fi ntocmite urmtoarele nregistrri contabile (anexa 5 ):
Debit 217Mrfuri, subcontul 21731 Semifabricate si productia la buctrie-la valoarea
total a ingredientelor care intr n componenta preparatului respectiv n cantitate de 3 portii la
costul de 14,63 lei pt o portie - 43,89 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
fileului de gin consumat (0,540 kg)-33,90 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
uleiului vegetal consumat (0,380 kg)-7,75 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
condimentelor consumate (0,009 kg)-1,43 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea srii
consumate (0,009 kg)-0,02 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
murturilor consumate ( tursu 1,5 portii=0,150 kg)-0,79 lei
Contul 21731Semifabricate si mrfuri la buctrie este un cont intermediar, functia cruia
este de a reflecta semifabricatele si productia n procesul de pregtire a acesteia. Deasemenea cu
ajutorul acestui subcont pot fi contabilizate si consumul a astfel preparate culinare, n cazul n
care ele constituie materii prime pentru pregtire preparate culinare, ca de exemplu n cazul dat
ingredientul tursu-pregtirea cruia la fel se contabilizeaz cu ajutorul subcontului
21731Semifabricate si mrfuri la buctrie si a subcontului 2173Mrfuri n producere sau la
buctrie.
Continund exemplul de mai sus, n baza fisei de calculatie a produsului tursu, vor fi
ntocmite nregistrrile contabile:
Debit 217Mrfuri, subcontul 21731 Semifabricate si productia la buctrie-la valoarea total
a ingredientelor care intr n componenta preparatului respectiv n cantitate de 1,5 portii la costul
de 0,53 lei pt o portie 0,79 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
murturilor consumate (0,140 kg)-0,60 lei
38

Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
condimentelor consumate (0,010 kg)-0,19 lei
Ulterior la transmiterea n vnzare a acestei productii se vor ntocmi nregistrrile contabile
(jurnal order pe contul 217 Mrfuri,subcontul 2174 Mrfuri n slile de vnzare-anexa 6,6A):
Debit 2174 Mrfuri n slile de vnzare-la valoarea de vnzare a preparatului culinarCavurma
din fileu de gin inclusiv adaosul comercial si TVA (3 portii a cte 81,00 lei)-243,00 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 21731Semifabricate si mrfuri la buctrie- la valoarea
costului articolului culinar pregtit ( 3 portii cte 14,63 lei)-43,89 lei
Credit 821 Adaos comercial, subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor transmise n
vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit mrfii transmise n vnzare:( 3 portii*81)/1,2-
43,89)-158,61 lei
Credit 825TVA inclus n pretul de vnzare, subcontul 8254TVA inclus n pretul de vnzare
mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al mrfii ( 3
portii*81/6)-40,50 lei
Astfel observm c calcularea adaosului comercial are loc de la capt, si anume cunoscndu- se
pretul de vnzare, TVA 20% si costul de productie al articolului preparat, se stabileste mai nti
TVA ca a sasea parte din pretul de vnzare (120%/20%), iar diferenta primit dintre cost si TVA
se atribuie la adaosul comercial, ceea ce face ca mrimea acestuia s varieze de fiecare dat cnd
variaz costul de productie al articolului. Mai amnuntit despre adaosul comercial si aplicarea
conturilor 821 Adaos comercial si 825 TVA inclus n pretul de vnzare ne vom referi n
paragraful 3, unde vom detaliza nemijlocit operatiunile care au loc n slile de vnzare, si deci
aplicarea conturilor respective este prezent n orice operatiune.









39

2.2. Contabilitatea circulaiei produselor i mrfurilor
n secia de producere.

n cadrul unittilor de alimentatie public de dimensiuni mai mari pot fi organizate sectii de
producere a semifabricatelor, produselor de patiserie, ect. Cantitatea produselor care urmeaz a
fi fabricate se determin n dependent de necesittile unittilor care presteaz servicii de
alimentatie public, adic de cererea pentru aceste produse. Evidenta materiilor prime si a
produselor finite se tine pe persoanele material responsabile, cu folosirea sistemului natural
valoric, adic pe sortiment, cantitate, pret, valoare.
Operatiunile legate de producerea articolelor de cofetrie si patiserie n sectiile de productie
sunt similare operatiunilor de pregtire apreparatelor culinare n buctrie, n ceea ce priveste
utilizarea conturilor contabile si ntocmirea acelorasi documente primare.
n cele mai dese cazuri, materia prim n sectia de producere este primit direct de la
furnizori, fiind achizitionat fie de la persoanele juridice-n baza facturilor fiscale si celor de
expeditie, si de la persoanele fizice-n baza actelor de achizitie.
Evidenta materiilor prime se tine n baza preturilor de achizitie, fr aplicarea adaosului
comercial. Normele consumurilor si deseurilor n fabricarea produselor sunt stabilite de
prevederile documentatiei tehnico- normative n vigoare (Culegerea de retete, cartelele
tehnologice, standardele ntreprinderii).
Achizitionarea materiilor prime n sectiile de producere se contabilizeaz n mod analog
achizitionrii mrfurilor la buctrie, n special pentru ilustrare va fi analizat urmtorul exemplu:
Exemplu 7: n baza facturii fiscale BP 0436383 pe data de 27.12.10 de la furnizorul Puratos-
Mold au fost achizitionate urmtoarele materii prime (figura 3):
Figura 3.2: Bonul de primire a mrfurilor pe data de 27.12.2010 de la Puratos Mold SRL


27.12.10
Bon de primire Nr.
!pvxce= eknee= M
Primit:
KcMy
Eliberat
C1 kcrc
Nr.
M
U/m
E.
vaM.
Cantit.
Kcn-ec
1 l 24
2 kg 10
3 kg 2,5
Total
!1crc
Livrat Primit
C1nyc1vn !pv=n
Uckcne eeccecH (epLH) 110.00 275,00
1663,00
Cnvekv pec1v1enLLe 32.00 768,00
neaypL epe= uckcnee= GANACHE 62.00 620,00
SRLOlivitta c/f1002600006920
organizatia
BP0436383
!pcvaecc1ec MihalskaiaAnnaIvan
Puratos-Mold SRL
Denumirea
FevMeceeve
Pretul
ee
Suma
CyMMe
40

Aceste intrri vor fi reflectate n contabilitate n felul urmtor ( jurnal order pe subcontul 2173
Mrfuri la buctrie sau n producere pe subdiviziunea nponsnocrno-anexa 7):
Debit 217 Mrfuri, subcontul 2173Marfuri la buctrie sau n producere -la valoare de
intrare a frisci ( 24 litri *26,67 lei/litru)-640,00 lei
Debit 217 Mrfuri, subcontul 2173Marfuri la buctrie sau n producere -la valoare de
intrare a glazurii ( 10 kg *51,67 lei/ kg)-516,67 lei
Debit 217 Mrfuri, subcontul 2173Marfuri la buctrie sau n producere -la valoare de
intrare a ciocolatei ( 2,5kg *91,67 lei/kg)-229,17 lei
Debit 534Datorii privind decontrile cu bugetul,-la suma TVA aferent mrfurilor
procurate(20%)-277,16 lei
Credit 521Datorii privind facturile comerciale-la valoarea mrfurilor prrocurate-1663 lei
Seful sectiei de producere ntocmeste comanda pentru producerea articolelor de cofetrie, care
este semnat de conductorul unittii. n baza acestei comenzi n contabilitate se determin
necesittile de materii prim conform normelor stabilite.
Dac anumite feluri de materii prim lipsesc, este permis nlocuirea acestora cu altele n
concordant cu tabelele de nlocuire reciproc. Pe verso comenzii se face mentiunea privind
nlocuirea efectuat.
Eliberarea produselor finite n slile de vnzare si la depozite este documentat cu ajutorul
Fisei zilnice de ridicare articolelor finite si n comand n rndul productia finit. n fisa
zilnic de ridicare articolelor finite se indic numrul comenzii conform creia au fost produse
articolele respective. Comanda dat este format din dou prti: comanda de productie pentru o
zi care este semnat de seful sectiei de productie si calculul necesarului de materii prime care se
ntocmeste si se semneaz de contabil. Aceast comand serveste temei pentru eliberarea si
consumul de materii prime, precum si pentru controlul productiei finite din punct de vedere a
sortimentului si cantittii.
Stocuri de productie n curs de executie n aceste sectii de producere, de obicei, nu exist.
ns, dac procesul de productie din oarecare motive nu este finisat, atunci articolele nefinisate
sunt depozitate pn la urmtoarea zi cn sunt eliberate iarsi n productie.
Dup efectuarea inventarizatiei n sectiile de producere a materiilor prime, persoanele
material responsabile ntocmesc raportul de circulatie a mrfurilor n perioada dintre
inventarizatii. n cadrul acestui raport consumul normativ al materiilor prime se indic conform
consumului de control a materiilor prime conform normelor determinate n contabilitate.

41

n toate documentele ce nsotesc eliberarea articolelor finite trebuie s fie indicate denumirea
complet si masa articolului respectiv.
nregistrrile contabile ntocmite la producerea articolelor de cofetrie din cadrul sectiilor de
productie sunt analogice celor analizate n paragraful precedent, adic operatiunilor economice
aferente pregtirii preparatelor culinare din cadrul buctriilor. Dar, pentru ilustrarea celor
expuse mai sus vom apela la urmtorul exemplu:
Exemplu 8: Analiznd Fisa zilnic de ridicare a articolelor finitedin 06.12.10, precum si fisa
de calculatie a desertului Tiramisu (anexa 8)
pentru producerea desertului Tiramisu n cantitate de 20 bucti vor fi ntocmite urmtoarele
nregistrri contabile ( anexa 9 ):
1. Mai nti are loc pregtirea semifabricatului prjituri pentru desertul Tiramisu:
Debit 217Mrfuri, subcontul 21731 Semifabricate si productia la buctrie-la valoarea
total a ingredientelor care intr n componenta prjiturilor n cantitate de 20 bucti la costul de
7,42 lei pentru o bucat 148,31 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
zahrului consumat (0,300 kg)-3,67 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
pudrei de zahr consumate (0,850 kg)-12,52 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
fulgilor de mindali consumate (0,600kg)-97,50 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
oulor (30 buc.)-34,62 lei
2. Apoi are loc pregtirea siropului special:
Debit 217Mrfuri, subcontul 21731 Semifabricate si productia la buctrie-la valoarea
total a ingredientelor care intr n componenta siropului n cantitate de 0,250 kg 2,82 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea apei
consumate (0,203 kg)-0,01 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
zahrului consumat (0,203 kg)-2,47 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
acidului citric consumat (0,003kg)-0,34 lei
3. Si deci , la etapa final are loc pregtirea propriu- zis a desertului ( jurnal order pentru
subcontul 21731Semifabricate si productia la buctrie-anexa10 ) :
42

Debit 217Mrfuri, subcontul 21731 Semifabricate si productia la buctrie-la valoarea
total a ingredientelor care intr n componenta desertului n cantitate de 20 portii 302,65 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
glazurii de ciocolat consumate (0,200 kg)-5,54 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
jelatinei consumate (0,020 kg)-1,14 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
cacao consumat (0,100g)-6,82 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
divinului consumati (0,125 kg)-14,28 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
cafelei consumate (0,070 kg)-23,67 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
liquerului consumat (0,075kg)-2,01 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
prjiturilor consumate (20 bucti)-148,31 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
zahrului consumat (0,175 kg)-2,14 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
siropului consumat (0,250 kg)-2,82 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
frisci consumate (1,1 kg)-29,33 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea
cascavalului consumat (0,400g)-60,82 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n producere sau la buctrie- la valoarea oulor
consumate (5 buc.)-5,77 lei
Ulterior la transmiterea n vnzare a acestei productii se vor ntocmi nregistrrile contabile (
jurnal order pe subcontul Debit 2174 Mrfuri n slile de vnzare, subdiviziunea xa]e
anexa 11):
Debit 2174 Mrfuri n slile de vnzare-la valoarea de vnzare a desertului Tiramisu inclusiv
adaosul comercial si TVA (20 bucti a cte 45,00 lei)-900,00 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 21731Semifabricate si mrfuri la buctrie- la valoarea
costului desertului pregtit (20 buc.a cte 15,13 lei)-302,65 lei
43

Credit 821 Adaos comercial, subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor transmise n
vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit desertului transmis n vnzare: (20 buc
*45)/1,2-302,65)-447,35 lei
Credit 825TVA inclus n pretul de vnzare, subcontul 8254TVA inclus n pretul de vnzare
mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al mrfii (20
bucti*45/6)-150 lei.
Beneficiind de faptul c n cadrul sectiei de productie respective are loc si producerea
produselor de panificatie necesare pentru consumul n restaurant, dup producerea acestora, are
loc transmiterea acestora n depozitul restaurantului, operatiunea dat fiind perfectat cu ajutorul
facturilor de expeditie. Asadar, periodic, n dependent de necesittile restaurantului, sectia de
producere elibereaz articole finite n cantitatea necesar. Aceasta reprezint o miscare intern a
mrfurilor, ceea ce nu determin implicarea utilizrii conturilor de adaos comercial si TVA
inclus n pretul de vnzare.
Exemplu 9: n baza fisei de ridicare zilnice articolelor finite nr.2127 din 29.12.10 (figura 4)
Figura 4.2 : Fisa zilnic de ridicare a articolelor finite pentru pine si prjituri

au fost produse 8 pini si 15 prjituri, care urmez a fi transmise la depozitul restaurantului. Prin
urmare nregistrrile contabile care vor fi ntocmite sunt:
1. La valoarea pinii si prjiturilor produse:
Debit 217Mrfuri, subcontul 2171 Mrfuri la depozit-64,65 lei
Credit 217Mrfuri, subcontul 21731Semifabricate si mrfuri la depozit-64,65 lei
La valoarea pinii transmise n buctria restaurantului: n baza facturii de expeditie se va
reflecta (figura 4 Bonul de consum pentru pinea transmis la buctrie).
SRL Olivitta c/f1002600006920
C1nyec va
!cnyec e
M E.vaM. Kcn-ec
1 kg 8
2 buc 15
23
C1nyc1vn !cnyvn
!vpcxce Kep1cueke 0-96 14,33
: 64,65
FevMeceeve ee CeCec1cvMcc1L
XneC 6-29 50,32
organizatia
GeCcpLH nvc1 ae eL M 2127 c1 29.12.10
!pcvaecc1ec Mihalskaia Anna Ivan
Depozit central Timbal Ruslan Alexandr
44


Debit 217Mrfuri, subcontul 2173Mrfuri n sectiile de producere si la buctrii-50,32 lei
Credit 217Mrfuri, subcontul 2171 Mrfuri la depozit-50,32 lei
2. La valoarea prjiturilor transmise n slile de vnzare a restaurantului: n baza facturii de
expeditie ( Bonului de consum) se va reflecta : figura 5.2 Bonul de consum pentru
prjiturile transmise n slile de vnzare).

Debit 2174 Mrfuri n slile de vnzare-la valoarea de vnzare a prjiturilor inclusiv adaosul
comercial si TVA (15 bucti a cte 7,00 lei)-105,00 lei
Credit 217 Mrfuri, subcontul 2171 Mrfuri la depozite- la valoarea costului prjiturilor
pregtite (15 buc.)-14,33 lei
Credit 821 Adaos comercial, subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor transmise n
vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit prjiturilor transmise n vnzare:(15buc *7)/1,2-
14,33)-73,17 lei
Credit 825TVA inclus n pretul de vnzare, subcontul 8254TVA inclus n pretul de vnzare
mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al mrfii (15
bucti*7/6)-17,50 lei.

SRLOlivitta c/f1002600006920 29.12.10
Bon de consumNr.
Fecxce= eknee= M
Eliberat
C1nyec
Primit
!cnyec
Prindelegatul temeiul XneC e kyx
epea ccceeve
Conformprocurii nr. din
!c ceepecc1v c1
Nr.
M
U/m
E.
vaM.
Cantit.
Kcn-ec
ee
Feenvaevv
CyMMe
Feenvaevv
1 kg 8
Total
!1crc
Livrat Primit
C1nyc1vn !cnyvn
XneC 6.29 50,32
50,32
organizatia
000001162
Depozit central Timbal RuslanAlexandr
Kyx= MihailovaLoraIvan
Denumirea
FevMeceeve
Pretul
ee
Suma
CyMMe
SRLOlivitta c/f1002600006920 29.12.10
Bon de consumNr.
Fecxce= eknee= M
Eliberat
C1nyec
Primit
!cnyec
Prindelegatul temeiul
epea ccceeve
Conformprocurii nr. din
!c ceepecc1v c1
Nr.
M
U/m
E.
vaM.
Cantit.
Kcn-ec
ee
Feenvaevv
CyMMe
Feenvaevv
1 buc 15 7,00 105,00
Total
!1crc 105,00
Livrat Primit
C1nyc1vn !cnyvn
!vpcxce Kep1cueke 0.96 14,33
14,33
organizatia
000000003
Depozit central Timbal RuslanAlexandr
Eep Rokitkii Andrei Iuri
Denumirea
FevMeceeve
Pretul
ee
Suma
CyMMe
45

2.3. Particularitile privind contabilitatea produselor i mrfurilor n
lile de distribuie a mrfurilor.

Majoritatea unittilor de alimentatie public si organizeaz desfacerea produselor proprii si a
mrfurilor procurate att prin sala de mas, ct si prin intermediul bufetelor, barurilor,
magazinelor culinare si alte unitti structurale. n asa fel, produsele de productie proprie,
semifabricatele, si mrfurile pot fi primite din sectiile de productie, magazii, precum si de la
diferiti terti. Primirea produselor din sectiile de productie se documenteaz prin Fisa zilnic de
ridicare a articolelor finite, iar din depozite prin Bonul de primire sau Bonul de consum.
Comercializarea productiei si a mrfurilor se execut, de obicei, contra plat, n numerar.
Suma ncasrilor se confirm prin bonurile de cas si cotoarele de la dispozitiile de cas de
ncasare, ntocmite n situatia transmiterii numerarului n casieria central a unittii de
alimentatie public. Totodat comercializarea bucatelor si a produselor preparate se poate
efectua si cu plata prin virament, fie c a fost transferat n prealabil un avans, fie c plata se va
efectua mai trziu, adic dup momentul cnd a avut loc livrarea propriu zis. n cazul efecutrii
pltii prin virament, agentul economic-beneficiarul serviciilor de alimentatie public cere un cont
de plat n baza cruia va putea emite ordinul de plat.
n dependent de momentul achitrii, vnzarea bucatelor se tine n evident valoric sau
cantitativ-valoric. Evidenta valoric prevede evidenta vnzrilor, n baza ncasrilor totale, pe
cnd evidenta cantitativ valoric presupune si evidenta vnzrilor, n baza sumelor ncasate, si n
baza cantittii produselor vndute n sortiment. n cazul pltii n prealabile, casierul elibereaz
cumprtorului un cec distinct pentru fiecare fel de bucate. Pentru primirea bucatelor, cecul se
prezint buctarilor, iar la sfrsitul zilei cantitatea si suma total a bucatelor vndute se compar
cu indicatiile contorului aparatului de cas. n cazul pltii n numerar, posterioare, mai nti se
elibereaz bucatele si produsele cumprtorului si apoi se achit valoarea acestora n casierie.
Casierul elibereaz cec pentru toat suma produselor achitate. Dac se utilizeaz deservirea prin
chelner, cumprtorului i se elibereaz Nota de plat, care se ntocmeste n dou exemplare si
primul exemplar rmne la consumator. n nota de plat se indic denumirea bucatelor servite,
cantitatea, pretul per unitate si suma total pentru plat.
Cnd am vorbit despre achizitionarea mrfurilor, a fost mentionat faptul, c n gestiunea unittii
de alimentatie public, pe lng mrfurile care intr cu rolul lor de materii prime si sunt destinate
pentru producerea preparatelor culinare, ntreprinderea mai achizitioneaz si bunuri care sunt
destinate vnzrii fr a mai fi supuse oricror prelucrri, acestea fiind mrfuri n adevratul sens
al cuvntului. Deosebirea ntre aceste mrfuri si cele care sunt procurate si transmise la buctrie
46

sau n sectiile de productie, const n pretul de evident al acestora. n particular, mrfurile care
sunt achizitionate pentru a fi direct realizate prin intermediul barurilor (sau magazinelor) si tin
evidenta la pretul de vnzare inclusiv adaosul comercial si TVA inclus n pretul de vnzare,
acest pret atribuindu-se lor din momentul achizitionrii si transmiterii acestora n slile de
vnzare, adic n cazul ntreprinderii analizate, de la depozitul central n bar, pe cnd mrfurile
care sunt procurate cu rolul de materii prime pentru buctrie si sectia de productie si tin
evidenta lor la pretul de achizitie, adic la cost si numai n cazul preparrii articolelor culinare si
transmiterii acestora n slile de vnzare, acestora li se atribuie adaosul comercial si TVA inclus
n adaosul comercial, fiind astfel stabilit pretul de vnzare cu amnuntul.
Pentru ilustrarea celor expuse mai sus se propune urmtorul exemplu:
Exemplul 10: Conform facturii fiscale CC1354779 din 30.12.10 de la furnizorul Coca Cola afost
achizitionat ap mineral Dorna, fiind perfectat bonul de intrare de mai jos (figura 6.2 Bonul
de primire a apei minerale):

Perfectnd aceast achizitie, vor fi ntocmite urmtoarele nregistrri contabile ( jurnal order
pentru subcontul 2171Mrfuri la depozit pentru data de 30.12.10-anexa 12):
Debit 217Marfuri,subcontul 2171Mrfuri la depozit-la valoarea de intrare a marfurilor
procurate-581,40 lei
Debit 534Datorii privind decontrile cu bugetul -la suma TVA aferent mrfurilor procurate
(20%)-116,28 lei
Credit 521Datorii privind facturile comerciale-697,68 lei
Ulterior aceste mrfuri se transmit de la depozitul central n vnzare, prin urmtoarea
nregistrarea contabil, perfectndu-se bonul de consum sub forma acelui prezentat mai jos
(figura 7.2 Bonul de consum pentru transmiterea apei minerale n slile de vnzare , jurnal
order pe subcontul 2174Mrfuri n slile de vnzare data de 30.12.10-anexa 13,14,15 ):
30.12.10
Bon de primire Nr.
!pvxce= eknee= M
Primit:
KcMy
Eliberat
C1 kcrc
Nr.
M
U/m
E.
vaM.
Cantit.
Kcn-ec
1 stc 60
2 stc 60
3 stc 6
4 stc 6
Total
!1crc
Livrat Primit
C1nyc1vn !pv=n
697,68
NvepenLe= ece [cpe 1,5 8.34 50,04
NvepenLe= ece !aecpyn ^nC1,5 8.34 50,04
NvepenLe= ece [cpe 0,5 4.98 298,80
NvepenLe= ece !aecpyn ^nC0.5 4.98 298,80
SRLOlivitta c/f1002600006920
organizatia
CC1354779
Depozit central Timbal RuslanAlexandr
Coca Cola SRL
Denumirea
FevMeceeve
Pretul
ee
Suma
CyMMe
47


Debit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la pretul de vmzare atribuit mrfii-
2200,00 lei
Credit 821Adaos comercial, subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor transmise n
vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit mrfii (2220/1,2-581,4) -1262,60 lei
Credit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de vnzare
mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al mrfii(2220/6)-
370,00 lei
Credit217Marfuri,subcontul 2171Mrfuri la depozit-la costul mrfurilor procurate-581,40 lei
Ceea ce priveste transmiterea articolelor finite din buctrie sau sectiile de productie n slile
de vnzare, nregistrrile contabile, precum si exemplele concrete au fost ilustrate n paragrafele
precedente, unde a fost abordat nemijlocit tema contabilittii producerii articolelor culinare.
Atunci cnd mrfurile respective sunt destinate vnzrii propriu zise, si n cazul cnd pentru
vnzarea acestora este nevoie de asemenea de o pregtire pentru a fi vndute (de exemplu
pregtire ceaiului, a cafelei, turnarea buturilor alcoolice n pahare si repartizarea acestora pe
portii), n mod analog pentru articolele finite din buctrii si sectiile de productie se ntocmesc
fise de ridicare zilnic a articolelelor finite.
Exemplu 11: Analiznd fisa de ridicare zilnic articolelor finite din 17.12.10, si anume privind
ridicarea mrfurilor bar-bar (anexa 16) vor fi ntocmite urmtoarele nregistrri contabile:
1) La pregtirea a 8 portii de ceai (jurnal order pe subcontul 2174 pentru data de 17.12.10-
anexa 17,18,19 ):
a) La valoarea costului ceaiului pregtit:
Debit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare- la valoarea costului a 8
portii de ceaii-78,51 lei
SRLOlivitta c/f1002600006920 30.12.10
Bon de consumNr.
Fecxce= eknee= M
Eliberat
C1nyec
Primit
!cnyec
Prindelegatul temeiul CC1354779CocaColaSRL
epea ccceeve
Conformprocurii nr. din
!c ceepecc1v c1
Nr.
M
U/m
E.
vaM.
Cantit.
Kcn-ec
ee
Feenvaevv
CyMMe
Feenvaevv
1 stc 60 15,00 900,00
2 stc 60 15,00 900,00
3 stc 6 35,00 210,00
4 stc 6 35,00 210,00
Total
!1crc 2220,00
Livrat Primit
C1nyc1vn !cnyvn
581,40
NvepenLe= ece [cpe1,5 6.95 41,70
NvepenLe= ece !aecpyn ^nC 6.95 41,70
NvepenLe= ece [cpe0,5 4.15 249,00
NvepenLe= ece !aecpyn ^nC 4.15 249,00
organizatia
000001156
Depozit central Timbal RuslanAlexandr
Eep Rokitkii Andrei Iuri
Denumirea
FevMeceeve
Pretul
ee
Suma
CyMMe
48

Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la costul ceaiului
consumat(0,032 kg)-44,72 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la costul mierii
consumate(8 buc.)-30,40 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la costul zahrului
consumat(0,240 kg)-3,39 lei
b) La decontarea adaosului comercial si a TVA inclus n pretul de vnzare a mierii
consumate:
Debit 821Adaos comercial,subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor
transmise n vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit mieriii vndute-3,76 lei
Debit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al
mierii-4,81 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la valoarea ce cuprinde
adaosul comercial si TVA inclus n pretul de vnzare a mierii consumate-8,57 lei
c) La decontarea adaosului comercial si a TVA inclus n pretul de vnzare a ceaiului
consumat:
Debit 821Adaos comercial,subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor
transmise n vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit ceaiului vndute-92,07 lei
Debit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al
ceaiuluii-15,29 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la valoarea ce cuprinde
adaosul comercial si TVA inclus n pretul de vnzare a ceaiuluii consumate-107,36 lei
d) La valoarea ceaiului pregtit si transmis n vnzare se va reflecta:
Debit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare- la valoarea de vnzare a 8
portii de ceai-256 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare- la costul ceaiului
consumat(0,032 kg)-78,51 lei
Credit 821Adaos comercial,subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor
transmise n vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit ceaiului vndut(32lei*8
portii/1,2-78,51)-134,82 lei
Credit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al
49

ceaiuluii(32 lei * 8 portii/6)-42,67 lei
2) La pregtirea vinului pentru vnzare:
a) La calcularea costului unei portii de vin:
Debit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare- la valoarea costului a 1
portii de vin-100,00 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la costul a 0,75 l de vin
necesar pentru pregtire unei portii de vin consumat-100,00 lei
b) La stabilirea pretului de vnzare a vinului:
Debit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare- la valoarea de vnzare a
unei portii de vin- 240,00lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la costul unei portii de
vin(0,75l)-100,00 lei
Credit 821Adaos comercial,subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor
transmise n vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit vinului vndut(240lei
portii/1,2-100)-100,00 lei
Credit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al
vinului(240 lei/6)-40 lei
c) n acelasi timp se deconteaz valoarea a adaosului comercial si a TVA inclus n
pretul de vnzarea a vinului:
Debit 821Adaos comercial,subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor
transmise n vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit vinului vndut-100,00 lei
Debit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare a
vinului-40,00 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la valoarea ce cuprinde
adaosul comercial si TVA inclus n pretul de vnzare a ceaiuluii consumate-140,00 lei
3) La pregtirea sucului pentru vnzare:
a) La calcularea costului unei portii de vin:
Debit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare- la valoarea costului a 8 portii
de suc a cte 0,33 kg-64,56 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la costul a 2,640l de suc necesar
pentru pregtirea a 8 portii de suc consumat-64,56 lei
b) La stabilirea pretului de vnzare a sucului:
50

Debit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare- la valoarea de vnzare a 8
portii de suc-160,00lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la costul a 8 portii de suc
(2,64 l)-64,56 lei
Credit 821Adaos comercial,subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor
transmise n vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit sucului vndut (160lei
portii/1,2-64,56)-68,77 lei
Credit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare al
sucului (160 lei/6)-26,67 lei
c) se deconteaz valoarea a adaosului comercial si a TVA inclus n pretul de vnzarea
a sucului:
Debit 821Adaos comercial, subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor
transmise n vnzare-la valoarea adaosului comercial atribuit sucului vndut-82,01 lei
Debit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare-la suma TVA inclus n pretul de vnzare a
sucului consumat-20,82 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-la valoarea ce cuprinde
adaosul comercial si TVA inclus n pretul de vnzare a sucului consumat-102,83 lei
Cu referire ns la vnzarea propriu-zis a mrfurilor si articolelor culinare prin intermediul
slilor de vnzare, interes prezint nregistrrile contabile care vor fi ntocmite la realizare acestor
mrfuri, precum si documentele care se perfecteaz la realizarea mrfurilor.
Prin fisele de ridicare zilnic a articolelor finite se perfecteaz doar transmiterea articolelor
finite si mrfurilor n vnzare, ns vnzarea de facto se perfecteaz prin actul de realizare si
factura fiscal, n cazul cnd beneficiarul serviciilor de alimentatie public este o persoan
juridic.
Contabilizarea vnzrilor n numerar implic utilizare contului 846 ncasri globale din
vnzri. n creditul acestui cont se cuprind sumele ncasrilor din vnzarea articolelor inclusiv
suma TVA, iar n debit are loc repartizare sumelor acumulate n credit la venituri din vnzare si
sumele respective de TVA. Vnzarea articolelor culinare implic si contabilizarea costului
acestor articole. Pentru ilustrarea celor expuse mai sus vom purcede la urmtorul exemplu:
Exemplu 12: Pe data de 17.12.10 au fost realizate urmtoarele preparate culinare si buturi
conform actului de realizare prezentat n anexa 20. Astfel suma ncasrilor din vnzri n cadrul
acestei zile a constituit 5447,50 lei. Pentru contabilizarea vnzrilor vor fi nregistrate
51

urmtoarele nregistrri contabile (jurnal order pe contul 846 ncasri globale din vnzri
pentru data de 17.12.2010-anexa 21 si pentru luna decembrie 2010 anexa 21A):
1) La valoarea ncasrilor din vnzri pentru ziua de 17.12.10, n baza dispozitiei de cas de
ncasare se va reflecta:
Debit 241Casa-5447,50 lei
Credit 846ncasri globale din vnzri-5447,50 lei.
Apoi prin intermediului perfectrii documentului prezentat mai sus (actului de realizarea a
articolelor finite), sumele acumulate n contul 846 ncasri globale din vnzri sunt repartizate
prin intermediul fiecrui articol finit ntre venitul din vnzri si taxa pe valoare adugat, n
paralel fiind reflectat costul vnzrilor si decontarea adaosului comercial si a TVA inclus n
pretul de vnzare ( jurnalele order pe conturile 821,825 pentru luna decembrie-anexa 22,23 si cu
descifrare pe date-anexa 18,19):
2) n particular, la vnzarea preparatului culinar cavurma din fileu de gin se va reflecta:
a) La decontarea costului a trei portii de cavurma :
Debit 711Costul vnzrilor-43,89 lei
Credit 217Mrfuri, subcontul 2174Mrfurile transmise n vnzare-43,89 lei
b) La decontarea adaosului comercial inclus n pretul de vnzare a trei portii de cavurma (3
portii*81 lei /1,2-43,89):
Debit 821Adaos comercial,subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor transmise n
vnzare-158,61 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-158,61 lei
c) La decontarea TVA inclus n pretul de vnzare al preparatului culinar si atribuit
acestuia n momentul transmiterii acestuia n sala de vnzare (3 portii *81 lei /6):
Debit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare-40,50 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri n vnzare-40,50 lei
d) La repartizarea ncasrilor din vnzarea a trei portii de cavurma:
Debit 846 ncasri globale din vnzri-la valoarea total ncasat pentru trei portii(3
portii*81 lei)-243,00 lei
Credit 611Venitul din vnzri-la valoarea ce se atribuie la venitul perioadei si cuprinde
mrimea costului si a adaosului comercial atribuit mrfii (243/1,2)-202,50 lei
Credit 534 Datorii privind decontrile cu bugetul, subcontul 5342Datorii privind taxa pe
valoare adaugat-la valoarea TVA 20% atribuit articolui realizat (243/6)-40,50 lei.
52

Beneficiarul serviciilor de alimentatie public, sau cumprtorul preparatelor culinare
poate fi nu doar persoana fizic, dar si multi agenti economici-persoane juridice,
reprezentanti de delegatii, oaspetii restaurantului si cumprtorii produselor de panificatie si
cofetrie. Achitarea de ctre acestia poate fi efectuat fie n numerar, fie prin virament, la
contul curent al ntreprinderii de alimentatie public.
Exemplu 13: Conform actului de realizare a articolelor finite si facturii fiscale AW
0554213 , pe data de 20.12.10 au fost produse si realizate articole de cofetrie pentru SRL
Lemiinvest n volum de 3364 buc. a cte 5 lei bucata. Achitarea a fost efectuat prin
virament la contul curent al SRL Olivitta. n contabilitate au fost ntocmite urmtoarele
nregistrri contabile:
1) La decontarea costului, adaosului comercial si a TVA inclus n pretul de vnzare a
articolelor culinare vndute:
Debit 711Costul vnzrilor-la valoarea costului vnzrilor articolelor vndute-9668,47 lei
Debit 821Adaos comercial,subcontul 8214Adaosul comercial al mrfurilor transmise
n vnzare- la valoarea adaosului comercial atribuit mrfurilor vndute -4348,20 lei
Debit 825TVA inclus n pretul de vnzare,subcontul 8254TVA inclus n pretul de
vnzare mrfurilor transmise n vnzare- la valoarea TVA inclus n pretul de vnzare a
articolelor finite-2803,33 lei
Credit 217Mrfuri,subcontul 2174Marfuri transmise n vnzare-16820,00 lei
2) La valoarea venitului din vnzri reflectat la vnzarea articolelor de cofetrie agentului
SRL Lemiinvest( jurnal order pe contul 221Creante pe termen scurt privind facturile
comerciale pentru luna decembrie 2010-anexa 24 ):
Debit 221Creante pe termen scurt privind facturile comerciale-la valoarea creantei
privind realizarea articolelor finite inclusiv TVA 20%-16820,00 lei
Credit 611Venituri din vnzri- la valoarea venitului din vnzri -14016,67 lei
Credit 534 Datorii privind decontrile cu bugetul, subcontul 5342Datorii privind taxa
pe valoare adaugat-la valoarea TVA 20% atribuit articolelor realizate -2803,33lei.
3) La valoarea creantei achitate prin virament:
Debit 242Conturi curente n valut national-16820,00 lei
Credit 221Creante pe termen scurt privind facturile comerciale-16820,00 lei
Achitarea serviciilor de alimentatie public de ctre beneficiari poate fi efectuat si n numerar,
n cazul dat n actul de achizitie a articolelor finite fiind fcut mentiunea privind achitarea
efectuat n numerar:
53

Exemplu 14: Conform actului de realizare a articolelor finite si facturii fiscale AW0554217
din 22.12.10 lei au fost realizate preparate culinare n restaurant ctre Moldovatransgaz n
volum de 1396,00 lei (jurnal order pentru contul 846 pentru data de 22.12.2010-anexa 25,24 ).
1) La valoare creantei achitate n numerar n casieria unittii de alimentatie public:
Debit 221Creante pe termen scurt privind facturile comerciale-la valoarea creantei
privind realizarea articolelor finite inclusiv TVA 20%-1396,00 lei
Credit 846ncasri globale din vnzri-1396,00 lei
2) La valoarea venitului reflectat prin repartizarea sumei din contul 846 la contul 611 si
534.2:
Debit 846 ncasri globale din vnzri-la valoarea total ncasat pentru -1396,00 lei
Credit 611Venitul din vnzri-la valoarea ce se atribuie la venitul perioadei si cuprinde
mrimea costului si a adaosului comercial atribuit mrfii (1396/1,2)-1163,33 lei
Credit 534 Datorii privind decontrile cu bugetul,subcontul 5342Datorii privind taxa
pe valoare adaugat-la valoarea TVA 20% atribuit mrfii realizate (1396,00/6)-232,67 lei.
n perioada actual, foarte frecvent sunt folosite cardurile bancare n achitarea tranzactiilor de
vnzare-cumprare, ceea ce este prezent si n activitatea ntreprindeii analizate. Particularitatea
acestui mijloc de plat const n faptul c este implicat contul 245Transferuri bnesti n
expeditie, care coreleaz deasemenea cu contul 846ncasri globale din vnzri, si se reflect
aceast operatiune n felul urmtor:
Exemplu 15: Conform actului de realizare a articolelor culinare pe data de 30.12.10, au fost
realizate mrfuri prin intermediul restaurantului cu achitarea partial a acestora cu ajutorul
cardurilor bancare ( analiza contului 245 pe luna decembrie 2010-anexa 26 si anexa 27 ):
1) La valoarea vnzrilor achitate cu ajutorul cardurilor bancare se va reflecta:
Debit 245Transferuri bnesti n expeditie-270,00 lei
Credit 846 ncasri globale din vnzri-270,00 lei
2) La ncasarea banilor n contul curent proveniti din achitarea cu ajutorul cardurilor
bancare:
Debit 242Conturi curente n valut national-270,00 lei
Credit 245Transferuri bnesti n expeditie-270,00 lei
n urma operatiilor analizate, observm c utilizarea conturilor 821Adaosul comercial inclus
n pretul de vnzare si 825TVA inclus n pretul de vnzare este indispensabil n reflectarea
n evidenta contabil a operatiunilor de pregtire, achizitionare a mrfurilor si realizare a
articolelor finite, acest situatie fiind determinat de faptul ca evidenta mrfurilor n puctele de
54

vnzare se tine la pretul de vnzare, acestea fiind nchise la finele fiecrei luni prin intermediul
contului 2174Mrfuri aflate n punctele de vnzare (anexele 22,23,28,29 ).
Aceste trei procese care formeaz circuitul mrfurilor n cadrul unittilor de alimentatie public,
pe lng generarea nregistrrilor contabile complexe pentru evidenta acestor mrfuri, mai
determin si necesitatea organizrii unui complex proces de gestiune a stocurilor de mrfuri si
materiale, precum si a raportrii periodice privind fluxurile de stocuri n cadrul unittii, n
vederea asigurrii integrittii si a strii functionale a acestor stocuri, fapt despre care vom
vorbi n capitolul ce urmeaz.

























55

Capitolul III Metodologia gestionrii stocurilor de mrfuri n
cadrul unitilor de alimentaie public

3.1 Gestiunea stocurilor i importana acesteia n sistemul informaional-
contabil al entitii economice.
n gestiunea unittilor de alimentatie public sunt concentrate stocuri considerabile de mrfuri,
materii prime si produse finite, managementul crora determin necesitatea stabilirii rspunderii
materiale privind integritatea acestora, precum si mpovrarea anumitor persoane-gestionari cu
misiunea de control asupra circulatiei acestor stocuri. Rspunderea material poate fi deplin si
limitat sau partial.
Rspunderea material partial apare n rezultatul comiterii unei daune propriettii
ntreprinderii de ctre lucrtorul acesteia, care n cazul dat nu este persoan material
responsabil, dar din cauza atitudinii neserioase asupra muncii sale si nendeplinirii functiilor
sale de baz, prin actiunile sale a determinat aceste daune. n situatia dat, conform prevedrilor
Codului Muncii, lucrtorul respectiv poart rspundere material n mrimea daunei provocate,
dar nu mai mult de mrimea unui salariu mediu lunar.
Rspunderea material deplin apare n cazul ntocmirii contractului de rspundere material
deplin, precum si n cazul eliberrii procurii pentru ridicarea valorilor materiale.
Cu lucrtorii unittilor de alimentatie public, nemijlocit implicati n receptia, pstrarea,
prelucrarea, eliberarea, transportarea, vinderea valorilor materiale, administratia unittii
ntocmeste contract de rspundere material deplin. Acest contract se ntocmeste cu persoanele
care au atins vrsta de 18 ani, n form scris n baza formei tipizate a contractului de rspundere
material individual sau a celui de rspundere material colectiv. Contractul este ntocmit cu
persoanele care detin functii sau ndeplinesc activitti care influenteaz direct sau indirect
circulatia valorilor materiale, aceste functii fiind prevzute ntr-o enumerare special. Aceast
enumerare const din dou prti. Prima parte cuprinde functiile pentru care este prevzut
ntocmirea contractului de rspundere material deplin: sefii de depozite, casierii, sefii sectiilor
de aprovizionare, sefii sectiilor de productie, buctarii-sefi, ect. n partea a doua, sunt propuse
activitti pentru care se ntocmesc contracte de rspundere material deplin: activitti legate de
receptia, pstrarea, prelucrarea, realizarea valorilor materiale.
Contractul de rspundere material presupune datorii si obligatii reciproce ale prtilor
contractante. n particular, administratia nreprinderii se oblig s asigure: starea functional
satisfctoare a aparatelor de cntrit si msurare, a sistemei de alarm, a conditiilor
56

satisfctoare tuturor normelor de pstrare a valorilor materiale (temperatur, umiditate, ect.),
precum si organizarea muncii, a evidentei oportune si corecte a valorilor materiale. Persoanele
material- responsabile sunt obligate s asigure integritatea bunurilor si a valorilor materiale,
receptia, precum si pstrarea, eliberarea corect a acestor valori. Deasemenea s participe n
procesul de inventarizatie.
Prin urmare, rspunderea material poate fi individual si colectiv. Rspunderea material
individual se aplic n cazul cnd este posibil divizarea responsabilittilor pentru fiecare
lucrtor separat, adic lucrtorul respectiv poart rspundere pentru valorile care se afl n
gestiunea sa, acestea fiind eliberate lui personal si pstrate ntr-o anumit ncpere. Acest tip de
rspundere material se aplic pentru sefii de depozite, barmeni, casiri, sefii sectiilor de
productie. Orice schimbare n posturile (schimbarea gestionarului, eliberarea, avansare,
acordarea concediului) pe care le detin acesti lucrtori este nsotit de inventarizatia acestor
valori materiale.
Rspunderea material colectiv sau de brigad apare atunci cnd nu este posibil divizarea
strict a responsabilittilor fiecrui lucrtor n parte si se stabileste doar cu acordul tuturor
membrilor de brigad pentru care se stabileste aceast rspundere colectiv. Numrul membrilor
de brigad cu care se ncheie contractul de rspundere material deplin nu poate fi mai mare de
15 persoane. Contractul de rspundere material deplin se ncheie cu fiecare membru n parte.
n cadrul unittilor de alimentatie public, aceste brigade, echipe de persoane responsabile se
organizeaz la diferite nivele de circulatie a valorilor materiale, si anume la nivelul sectiilor de
productie si buctriilor de ctre seful sectie de productie, adjunctul acestuia, buctari, n baruri
sau bufete ( n slile de vnzare) de ctre barmeni care se schimb periodic, n cadrul chelnerilor
care particip direct la procesul de realizare.
Rspunderea material deplin presupune obligatia persoanelor cu aceast rspundere de
recuperare a daunei comise ntreprinderii. Administratia ntreprinderii imput lipsurile constate
sau dauna provocat persoanelor material responsabile doar dup verificarea minutioas a
cauzelor care au provocat daunele lipsurile respective, fiind luate n consideratie explicatiile
scrise ale persoanelor material responsabile.
n cadrul unittilor de alimentatie public persoanele material responsabile poart rspundere
pentru lipsurile, stricare, delapidare, furtul valorilor materiale n mrimea valorii de realizare a
acestora. Mrimea daunei provocate din vina a mai multor lucrtori, se repartizeaz ntre acestia
proportional limitei de rspundere material si a vinei fiecrui lucrtor.
Pentru membrii echipei cu rspundere material colectiv stabilirea mrimii daunei ce urmez a
fi recuperate se stabileste proportional mrimii salariilor tarifare atribuite fiecrui lucrtor si a
57

timpului efectiv lucrat n perioada dintre inventarizatii (pn cnd au fost constate pierderile).
Atunci cnd este dovedit doar vina unui singur membru de brigad, ceilalti membri sunt
eliberati de sarcina recuperrii acestei daune.
Rspunderea material apare din momentul primirii mrfurilor si valorilor materiale la depozit
n baza documentelor nsotitoare (factura fiscal, de expeditie, bonul de intrare) si continu pn
la momentul realizrii, eliberrii materialelor confirmate de documentele care confirm iesirea
valor materiale (factura fiscal eliberat, actul de realizare a articolelor fnite, bonul de consum,
ect). Indiferent de metoda pstrrii a bunurilor, persoanele material responsabile tin evidenta
cantitativ a mrfurilor n baza documentelor care confirm intrrile si iesirile de mrfuri. n
afar de aceasta, este posibil si evidenta circulatiei mrfurilor n etalonul valoric.
n baza documentelor de intrare si eliberare a valorilor materiale, persoanele material
responsabile ntocmesc rapoartele marfare sau rapoarte de gestiune ale persoanelor material
responsabile. Forma de raportare depinde de specializarea ntreprinderii, sortimentul mrfurilor,
volumul circulatiei documentare si organizarea evidentei analitice a mrfurilor n contabilitate si
metoda de pstrare a acestor bunuri. Acolo unde este aplicat metoda operativ contabil de
evident analitic a mrfurilor, n conditiile unui depozit nu prea mare cu un sortiment limitat de
mrfuri, a crui metod de pstrare este cea pe sorturi, persoanele material responsabile
ntocmesc Rapoarte de circulatie a mrfurilor.
Asa, de exemplu buctarul sef ntocmeste Raportul privind miscarea materiilor prime
(produselor), mrfurilor si ambalajelor la ntreprinderile de alimentatie public (n contiunuare
raportul privind circulatia mrfurilor- anexa 30 ).
n antetul acestui raport se nscriu date generale despre ntreprindere: denumirea unittii de
alimentatie public, denumirea subdiviziunii, datele personale ale persoanei material
responsabile, numrul de ordine al raportului, perioada de raportare.
n partea raportului destinat intrrilor se fixeaz stocul initial al mrfurilor n etalon valoric
(calculat ca stocul final n raportul precedent) si intrrile de mrfuri si ambalaje n baza
documentelor nsotitoare. Aceast parte se completeaz n baza datelor din documentele de
intrare a mrfurilor n sectiile de producere si la buctrii. Fiecare document (furnizorul,
numrul, seria si data documentului se nscrie separat. Tot aici n partea intrrilor se calculeaz
suma total a intrrilor pentru perioada raportat, precum si suma total a stocului initial
mpreun cu valoarea intrrilor.
n partea raportului destinat iesirilor se nscriu datele privind eliberarea si realizarea
mrfurilor si articolelor finite, determinate n baza actelor de realizare, fiselor zilnice de ridicare
58

articolelor finite, facturilor fiscale eliberate si n baza altor documente de eiliberarea mrfurilor si
articolelor finite.
n acest raport este stabilit o colonit separat sub denumirea deRulajul n baza preturilor de
realizare si eliberare. Actul de realizare a articolelor finite cu plata n numerar, datele din care
sunt preluate n raportul privind miscarea mrfurilor, cuprinde n sinea sa toate tipurile de
realizare a articolelor finite. Suma total a realizrilor pe raportul respectiv n baza preturilor de
realizare trebuie s corespund cu suma vnzrilor conform datelor masinii de cas si control.
Pentru fiecare document de evident de intrare sau iesire, n cadrul acestui raport este destinat
un rnd separat. n rapoartele de circulatie a mrfurilor se nscriu datele cu privire la furnizori,
beneficiari, numerele si seriile documentelor, costul mrfurilor n baza intrrilor si iesirilor de
mrfuri separat pe fiecare document. Soldul la sfrsitul perioadei de raportare se determin prin
nsumarea soldului de mrfuri existent la nceputul perioadei (care se preia din raportul
precedent-soldul final) si a intrrilor de mrfuri si materii prime si scderea valorii mrfurilor
vndute n perioada de raportare. Raportul dat este semnat de persoana material responsabil.
Rapoartele de circulatie a mrfurilor se ntocmesc n dou exemplare. Primul exemplar al
raportului mpreun cu documentele confirmative se prezint n contabilitate, iar cel de-al doilea
exemplar cu semntura contabilului de primire a raportului rmne la persoana cu rspundere
material.
Contabilitatea verific minutios raportul dup form, ct si dup continut, corectitudinea
completrii tuturor elementelor si justetea datelor cifrice cu sumele documentelor anexate. n
afar de aceasta, se compar sumele de iesiri cu sumele de intrri ale rapoartelor altor
subdiviziuni ctre care a fost eliberat productia gata. Partea iesiri a raportului trebuie s fie
egal cu partea intrri pe rapoartele bufetelor , barurilor, ect.
Pentru desfsurarea evidentei mrfurilor, produselor si ambalajelor n sectiile de productie
poate fi extins fractiunea e nregistrare a iesirilor din rapoarte, ce se ntocmeste n baza
informatiilor din documentele ce confirm vnzarea bucatelor. Totalitatea vnzrilor, n numerar
se stabileste ca:
a) n situatia deservirii prin plat prealabil sau prin chelneri-conform datelor din Actele de
vnzare a bucatelor n numerar, care se ntocmeste conform cecurilor de cas si notelor
de plat, confruntate cu datele aparatelor de cas.
b) n situatia deservirii cu plata posterioar- n baza fiselor zilnice de ridicare sau n baza
informatiei continute n contoarele aparatelor de cas, se poate aduga o coloan pe iesiri,
cu reflectarea preturilor de vnzare cu amnuntul, n scopul asigurrii responsabilittii
materiale.
59

Toate documentele care confirm intrrile si iesirile de mrfuri si materiale trebuie pstrate n
ordine cronologic.
Numerotarea rapoartelor descrise mai sus se face consecutiv de la nceputul anului de
gestiune, de la numrul de ordine 1 si tot asa pn la sfrsitul anului.
Dac data petrecerii inventarizatiei nu a coincis cu data cu perioada de raportare stabilit,
atunci se ntocmesc dou rapoarte: unul de la nceputul perioadei de raportare si pn la
momentul inventarizatiei si altul- de la momentul inventarizatiei pn la momentul finisrii
perioadei de raportare. n raportul ntocmit dup momentul efecturii inventarizatiei, stocul de
mrfuri si ambalaj se preiau din listele de inventariere.
La raportul privind circulatia mrfurilor se anexeaz planul-meniu si un exemplar de meniu.
Datele privind circulatia ambalajului si a tarei se indic n partea din dos a raportului n etalon
cantitativ si valoric.
Termenii de prezentare a rapoartelor de gestiune respective n contabilitate se stabileste de
conductorul ntreprinderii n dependent de mrimea acesteia si de alte conditii ( mrimea
rulajelor, volumul de lucru al aparatului contabil, ect.) si pot fi: o dat n dou, cinci zile, o dat
n sptmn, ect. Cu ct perioada de raportare este mai mare cu att controlul asupra circulatiei
mrfurilor este mai greu de efectuat si volumul mare de informatii care trebuie prelucrate
mpovreaz neproportional lucrul contabilului.
ntocmirea raportelor de circulatie a mrfurilor reprezint una din laturile principale n
gestiunea stocurilor unittii de alimentatie public, care de fapt este momentul tint n
organizarea unui sistem rational si eficient de desfsurare a activittii att a ntreprinderilor de
realizarea a mrfurilor cu amnutul n general, ct si a ntreprinderilor de alimentatie public n
special.
Stocul reprezint un ansamblu de bunuri sau de articole acumulate n vederea unei utilizri
ulterioare, care permite alimentarea utilizatorului pe masura nevoilor sale, fr ca acesta s fie
perturbat de ntrzieri n livrri sau de incapacitatea temporar a furnizorului de a fabrica
respectivele bunuri.
Problematica stocurilor este extrem de complex, incluznd att deciziile de dimensionare,
amplasare in teritoriu, reducerea cheltuielilor de stocare ct si problemele de portfoliu de
produse, conservare, redistribuire sau mod de utilizare. Gestiunea stocurilor se interfereaz si cu
alte segmente economice cum ar fi aprovizionarea si desfacerea, determinarea si utilizarea
capacittilor de depozitare, formarea loturilor de expediere si de transport sau gestionarea
operativ a bunurilor.
60

Gestiunea stocurilor se constituie ntr-un sistem complex de actiuni care are drept obiectiv
final asigurarea material a desfsurrii activittii n conditii de maxim eficient economic.
Functionarea acestui sistem, msura n care-si realizeaz obiectivele, depinde de restrictiile
sistemului. n functie de natura, de continutul lor concret, acestea vor afecta n mod diferit
rezultatele gestiunii stocurilor.
Dac prin gestiunea stocurilor se urmreste mentinerea celui mai mic stoc care s asigure
satisfacerea nevoilor nreprinderii (de materii prime, materiale si mrfuri), indiferent de evolutia
acestora, nu este mai putin adevrat c dimensiunile cantitative si calitative ale stocului vor fi
conditionate de urmtoarele restrictii ce contureaz cadrul cruia i se subordoneaz gestiunea
stocurilor.
Metodele de previziune pe termen scurt, care rspund cel mai bine cerintelor gestionrii
stiintifice a stocurilor, snt cele endogene bazate pe valorificarea statistic a seriilor cronologice,
pe cutarea legii care guverneaz evolutia fenomenului si determinarea, potrivit acestei legi, a
mrimii probabile pe care o va lua fenomenul ntr-un moment viitor, precis determinat, tinndu-
se cont de vrsta informatiilor.
Pentru desfsurarea unei activitti rentabile, ntreprinderile de alimentatie public trebuie s
asigure aprovizionarea nentrerupt a clientilor cu produse solicitate deoarece cererea acestora nu
se amn; ntotdeauna o cerere nesatisfcut nseamn o pierdere de vnzare si, de ce nu, adesea
a clientului care va solicita o alt unitate, alt restaurant sau cafenea pentru a-si petrece timpul
su.
Asa cum am vzut, contractele cu furnizorii se ncheie pe baza previziunilor care snt, n
ultim analiz, valori medii, indiferent de metoda de calcul folosit. n aceste conditii, este de
asteptat c nevoile efective ale ntreprinderii s depseasc n jumtate din cazuri valorile medii
prevzute. De fiecare dat cnd o astfel de eventualitate are loc, se produce o ruptur de stoc, cu
consecintele cunoscute.
n aceste conditii, dac ntreprinderile si elaboreaz planul de aprovizionare doar pe baza
previziunilor fr s ia nici o msur suplimentar de protectie, n multe cazuri stocul va fi
epuizat naintea reaprovizionrii sale.
Pentru prentmpinarea acestor situatii imprevizibile ntreprinderile sunt obligate s
constituie un stoc suplimentar care cu ct este mai mare cu att reduce riscul rupturii de stoc.
Nu se poate ns acumula un stoc de sigurant ale crui dimensiuni ar putea suprima n
ntregime riscul rupturii, datorit cheltuielilor de stocare care sunt prohibitive, astfel c practic
conducerea decide limitele maxime admise ale rupturii de stoc, de exemplu, hotrste s limiteze
61

rupturile de stoc la maximum 2% din comenzile primite sau, stabileste nivelul de serviciu al
ntreprinderii la 98%.
Deci mrimea stocului de sigurant depinde de mrimea nivelului de serviciu, care se poate
exprima totdeuna n procente, fie prin frecventa rupturilor de stoc (netinnd cont fde importanta
comenzilor neonorate-se foloseste mai rar), fie prin proportia comenzilor satisfctoare
(cantitativ, valoric sau fat de numrul toatal de comenzi).
Decizia cu privire la mrimea nivelului de serviciu este ntotdeuna dificil fiind afectat de
numerosi factori, cum ar fi de exemplu: valoarea unitar a produsului, de aceasta depinde
fondurile financiare imobilizate; rentabilitatea produsului-afecteaz costul unei rupturi de stoc,
ect.
Dup stabilirea, de ctre ntreprindere a nivelului serviciului este necesar determinarea
dimensiunilor stocului suplimentar, de sigurant, care ns, depinde nu numai de mrimea
nivelului de serviciu, ci si de erorile de previziune nregistrate n trecut.
Deciziile care vor avea drept obiectiv politica de gestiune a stocurilor vor tine cont de
influenta acestora asupra dimensiunilor si structurii cheltuielilor pentru ntretinerea acestor
stocuri.

Optimizarea dimensiunii stocurilor are n vedere determinarea unei astfel de strategii, nct
cheltuielile prilejuite de procesul stocajului s fie minime; atingerea telului propus se realizeaz
prin gsirea rspunsurilor la dou ntrebri, crora, anticipat, li se ataseaz costuri antagoniste
(figura 8.3 prezentat mai jos) si anume:


Fig.8.3: Evolutia costurilor n functie de numrul aprovizionrilor anuale.
1) Cu ce frecvent trebuie efectuat aprovizionarea (comanda), respectiv CND? Cu ct
frecventa de aprovizionare este mai mare cu att costurile legate de aceast operatie
(costul de aprovizionare sau lansare a comenzilor) sunt mai mari,
62

2) Cu ce cantitate de produse trebuie realizat, de fiecare dat, aprovizionarea, respectiv
CT? Cu ct cantitatea cu care se face aprovizionarea la o comand este mai mare, cu att
costurile prilejuite de pstrarea mrfirilor n stoc sunt mai mari si invers.
Analiza costului total din figura 7 determin stabilirea urmtoarelor concluzii:
n primul rnd, dup o spectaculoas scdere a costului total, paralel cu cresterea numrului de
aprovizionri anuale, constatm c n limitele portiunii A-B abaterile numrului de aprovizionri
de la mrimea optim (n figura de mai sus 200) nu antreneaz dup sine modificri sensibile ale
costului total, ceea ce ne duce la concluzia c fr atingerea optimului ( n activitatea practic
optimizarea stocurilor nu poate fi ntordeuna scopul real din cauza complexittii problemei) se
poate totusi de ameliora situatia stocurilor prin introducerea unor reguli de rationalizare a
politicii de aprovizionare.
n al doilea rnd este interesant de analizat zona hasurat n figur. Cu toate c sporirea
numrului de aprovizionri duce la scderea stocului curent si, deci, la accelerarea vitezei de
circulatie, n numr de rotatii, costul total creste odat cu numrul de aprovizionri anuale si cu
accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor. Din aceasta rezult concluzia c principiul: vitez
mare de rotatie= activitatea eficient este adevrat numai pn la un punct ( B n figura 12),
dup care datorit cresterii costurilor, respectarea lui devine ineficient, duntoare.
De o mare important pentru gestiunea stocurlor este sistemul informational. Activittile
economice ce au influent asupra nivelului stocurilor cum ar fi : determinare necesarului de
comandat. ncheierea contractelor cu furnizorii, aprovizionare depozitului, urmrirea executrii
contractelor, iesirea produselor din stoc, inventarierea fizic sau statistic a stocurilor, evidenta
cheltuielilor prilejuite de activitatea de stocare, ect. genereaz informatii care nu numai c nu
pot lipsi, dar trebuie s ajung la conducere cu maxim operativitate, avind n vedere c doar n
asa fel este posibil, pe de o parte, prentmpinarea abaterilor (de la normal) si, pe de alt parte,
sesizarea lor imediat ce s-au produs, n vederea readucerii stocului n limitele normale.
Gestiunea stocurilor nglobeaz toate activittile economice care graviteaz n jurul problemei
stocurilor, ncepnd cu contractarea, continund cu urmrirea realizrii contractelor si, pna la
supravegherea nivelului stocului aflat la ntreprindere.
Inventarul periodic al fiecrei unitti pstrate n stoc presupune msurarea nivelului stocului
unui produs la anumite perioade. Periodicitatea inventarului este stabilit n functie de legea lui
Paretto, pentru fiecare produs sau grup de produse n parte, plecndu-se de la principiul c, nu se
pot afecta aceleasi mijloace si eforturi produselor indiferent de aportul lor la realizarea n bune
conditii a obiectivelor ntreprinderii.
63

De fapt, inventarul periodic si mai ales ritmicitatea acesteia (intervalul dintre dou verificri),
urmreste s fac, pe de o parte, efectiv, iar pe de alt parte, eficient, supravegherea stocului,
ntregului sistem de gestionare.
Datorit avantajelor pe care le prezint acest sistem de gestiune ( cost redus, sistem
informational bazat pe culegerea si prelucrarea datelor cu mijloace clasice, personal redus etc.)
snt cele mai folosite n practica ntreprinderilor de alimentatie public si nu numai a lor.
Inventarul periodic presupune supravegherea continu a nivelului stocului fiecrei unitti
de stoc. De fapt, o msurare a acestuia dup fiecare actiune care afecteaz marimea stocului
(intrri sau iesiri).
De fiecare dat cnd are loc o miscare de stoc se msoar nivelul pe care l-a atins acesta si se
compar cu stocul de alarm. Dac stocul este egal sau mai mic cu cel de alarm, este lansat o
comand de reaprovizionare pentru o cantitate standard sau variabil. n cadrul sistemelor de
gestiune bazate pe controlul permanent al nivelului stocului, pot fi folosite metode de normare cu
aprovizionare la interval variabil. Aplicarea acestor tipuri de sisteme de gestiune necesit
aplicarea tehnicii de calcul, dat fiind faptul c efectuarea controlului permanent este un proces
laborios si necesit mult timp si munc.
Proiectarea sistemelor de gestiune a stocurilor trebuie s se fac respectnd o serie de
principii, din care se enumer: asigurarea gestiunii stocurilor la un nalt nivel de detaliere
astructurii sortimentale; tratarea diferentiat a produselor n functie de importanta lor pentru
ntrepridere; supravegherea, pe de o parte, a modului n care se realizeaz previziunea iesirilor
din stoc, iar pe de alt parte, a nivelului stocului real si a abaterilor lui de la nivelul optimizat;
asigurarea mobilittii planului de aprovizionare si a indicatorilor de msurare a performantelor
conducerii stocurilor.
Un alt aspect al gestiunii stocurilor, cu implicatii deosebite asupra ntregii activitti, l
reprezint depozitarea si pstrarea materiilor prime, materialelor si a mrfurilor n depozitele si
magaziile ntreprinderii de alimentatie public, n conditii de maxim eficient economic.
Viznd aceast problem, o atentie deosebit merit de acordat asupra organizrii spatiilor si
pregtirii comenzilor.
Depozitarea a devenit parte integrant a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT (
Metoda Just in Time). Aceast tehnic urmreste n principiu reducerea stocurilor de materiale
si produse. Acestei si altor metode moderne de gestionare a stocurilor li se va acorda o atentie
deosebit n paragraful ce urmeaz.
3.2.Metode de moderne de gestiune a stocurilor: ABC, JIT, EOQ.

64

Stocurile contribuie la accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante n msura n care ele
sunt constituite la un nivel determinat dupa criterii economice. Astfel, dac existenta stocurilor
ntr-o ntreprindere este o necesitate, mrimea acestora se impune a fi determinat la strictul
necesar, ca rezultat al unei temeinice examinri a volumului de activitate, a consumurilor
specifice, a conditiilor de aprovizionare, depozitare, a implicatiilor financiare pe care le
genereaz constituirea si ntretinerea lor.
Dimensionarea stocurilor de productie la niveluri mai mari dect nevoile reale ale productiei
duce la aparitia stocurilor supranormative, ceea ce provoac imobilizri de capital antrenat in
cumpararea de materiale sau in produsele finite stocate si nc nevndute.
Dimensionarea la niveluri mai mici dect nevoile reale ale ntreprinderii poate pune in pericol
continuitatea procesului de productie si, ca urmare, provoac micsorarea productivittii muncii,
mrirea costurilor.
Teoria matematic a stocurilor permite stabilirea momentului si volumului aprovizionrii astfel
nct politica urmarit sa fie optim. Ea utilizeaz modele matematice pentru determinarea
regulilor de gestiune optim a materiilor prime, materialelor si produselor finite, cu scopul
minimizrii cheltuielilor de aprovizionare-stocare n conditiile n care s se asigure realizarea
continu, eficient a procesului de productie.
Aceste modele economico-matematice permit utilizarea intensiv, cu maxima eficient, a
capacittilor de productie si a resurselor de munc prin furnizarea la timp, n mrimea si
structura necesar a resurselor materiale solicitate de procesele productive.
Gestiunea stocurilor poate fi privit n dou acceptiuni:
n sens restrns, de evident propriu-zis, n care se urmreste miscarea materiilor prime,
materialelor ( intrarile, iesirile, stocul initial, stocul final );
n sens larg, de modelare si optimizare a proceselor de stocare prin luarea in considerare
a costurilor implicate de existenta stocurilor n ntreprinderi.
Una din metodele practice, moderne, larg utilizate n gestiunea stocurilor curente o constituie
metoda Just-In-Time, despre care vom vorbi n continuare.
Metoda Just-In-Time este o filosofie organizational care are la baz ideea c activitatea de
productie trebuie calculat si proiectat cu mare precizie astfel nct stocurile sa fie reduse la
minim. Fiind aplicat, n primul rnd, la ntreprinderile de productie, metoda este orientat mai
degrab spre proces. Metoda dat se utilizeaz de majoritatea ntreprinderilor mari ca un
instrument de sporire a reactiei de rspuns de pe piat (la cerintele consumatorilor si furnizarea
bunurilor si serviciilor ntr-un timp minim). nc din anii 1960 n gndirea managerial a aparut o
modificare de paradigm ai cror promotori au fost inginerii de la uzinele Toyota, respectiv de la
65

a produce ct mai mult la a produce doar att ct e nevoie. Stocurile au fost privite ca cel mai
mare ru al unei companii ce produc: costuri mari de depozitare, pierderi de calitate a produselor
n timpul depozitrii, riscul de a produce stocuri nevandabile, iar un stoc mare ascunde probleme
de productie! Aceasta perspectiv organizationala de tip Just in Time, priveste calitatea din
prisma activitatii operative, a procesului si mai putin din perspectiva rezultatului. Aceste
organizatii si au stocurile preponderent pe patru roti n drum ctre clienti si nu n depozite!
Marele neajuns al abordarii Just in Time l constituie faptul ca n situatiile de exceptie in care
apare o cerere mare pe piata la un moment dat de timp, acest tip de organizatii nu o pot satisface.
Just in time rmne o abordare extrem de actual n managementul modern dar trebuie retinut
faptul c ea creeaz si se bazeaz pe o cultura organizational puternic. Aceasta metod este
considerat de specialisti ca o conditie important pentru obtinerea unei organizri superioare a
productiei, iar aplicarea ei contribuie la reducerea costurilor de productie aferente stocurilor de
materii prime, materiale, piese si subansambluri. Ea a aprut ca o replic la metodele clasice de
organizare, care au la baz existenta stocurilor tampon, constituite n vederea contracarrii
diferitelor evenimente cu caracter negativ care pot s apra n derularea productiei (opriri
accidentale ale utilajelor, absenta personalului, desincronizri ntre ateliere, defecte de calitate
etc.). Sistemul JIT implic reducerea mrimii loturilor prelucrate, eliminarea practice de lucru n
curs, pentru a minimiza cantitatea de inventar si s execute ordinele de productie nu, luni si
sptmni, si pe timp de zi si chiar or de or. n aceste conditii, de asemenea, simplific
sistemul de contabilitate a costurilor ca pe o oportunitate de a pune n aplicare de contabilitate a
materialelor si a costurilor de productie pe un cont comun. n plus, atunci cnd se utilizeaz acest
sistem, costurile de ntreprindere de la categoria de schimbrile indirecte n liniile de descrcare
de gestiune. De exemplu, n termeni de organizare a productiei n sistemul de lucru linii de
productie JIT ocupat de iesire, sunt obligati s fac ct de ntretinere, reparatii si reglare, care n
conditii traditionale, efectuate de ctre alti lucrtori si sunt clasificate ca si costuri indirecte.
Aceasta, la rndul su, creste precizia de calcul a costului pe unitate de productie. Conform
acestei metode trebuie s se produc numai ce se vinde si exact la timp.
Metoda J.I.T. se bazeaz pe principiul numit productia cu fluxuri trase conform cruia
toate comenzile de fabricatie trebuie transmise ultimului loc de munc al procesului tehnologic
(de regul montajul general), acesta transmitnd necesarul de piese si subansambluri locului de
munca precedent si asa mai departe. Prin acest mod de lucru, metoda J.I.T. se deosebeste de
sistemele clasice de productie, care se bazeaz pe principiul productia de fluxuri mpinse
conform cruia piesele realizate la primele locuri de munc sunt mpinse nainte, fr s
intereseze dac ele vor intra imediat n fabricatie sau se vor stoca n magazii intermediare.
66

Metoda J.I.T. ofer multiple avantaje, care pot fi grupate astfel:
reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea rebuturilor, reducerea timpului de
munc si reducerea modificrilor fat de proiectul initial;
cresterea veniturilor prin mbunttirea calittii produselor si cresterea volumului vnzrilor.
reducerea investitiilor, att prin reducerea spatiilor de depozitat ct si prin minimalizarea
stocurilor;
mbunttirea activittii de personal; forta de munc este foarte bine pregtit, motivat
material, atasat firmei si responsabil fat de rezultatele muncii; toate aceste trsturi determin
cresterea productivittii muncii.
Obiectivele metodei Just in Time sunt:
1 Eliminarea activittilor de receptie si inspectie a pieselor primite. Productia se deruleaz dup
anumite metode de organizare care ordoneaz activittile n spatiu si timp, iar dac activittile
sunt alimentate de ctre furnizori care sunt responsabili de calitatea produselor livrate exact la
secventa de timp planificat, inspectiile si controalele calitative al acestora devenind inutile.
2 Eliminarea stocurilor din ntreprindere. Materialele, piesele si subansamblele sunt livrate de
furnizor la momentul cnd trebuie prelucrate sau ansamblate n loturi exact dimensionate care
elimina stocurile initiale si intermediare.
3 Eliminarea stocurilor n tranzit. Stocul n tranzit este format din materialul deplasat de la
furnizor la client si se elimin prin crearea de ctre furnizor a unor depozite proprii situate n
proximitatea clientului (utilizatorului). n aceste conditii se lucreaz cu un stoc de camer pe
care-l gestioneaz furnizorul asigurnd respectarea termenelor si a loturilor contractate.
4 Calitate si sigurant crescut. Datorit reducerii numrului de furnizori, creste volumul
colaborrii pe termen lung, se stabilesc conditiile tehnice obligatorii ce trebuie s le
ndeplineasc produsele achizitionate, iar rata defectelor trebuie redus la zero.
Dac considerm perioadele n care sunt efectuate cheltuielile legate de fabricarea si
comercializarea unui produs prin achizitionare, productie, distributie si receptie la client, prin
metoda JIT se reduce durata fiecarei activitti complexe mentionate precum si se elimin unele
operatii care se dovedesc inutile: stocare, manipulare, control, inventariere.
Pentru a realiza excelenta, ntreprinderea trebuie sa cumuleze efectul a celor sapte conditii
fundamentale a Just in Time-ului: ordine si curtenie n ateliere; amenajri rationale, prin
optimizarea amplasrilor interioare; timpi operationali si de pregtire, ncheiere corect
determinati; relatii de parteneriat cu furnizorii; calitatea productiei realizate; fiabilitatea utilajelor
din dotare; formarea si motivarea personalului.
67

n timpul etapei de planificare se planific de a vinde 140 de unitti (n exemplul nostru ne
vom referi la volumul sucului de vndut n litri care trebuie de stocat pentru a rspunde
necesittilor unittii de alimentatie public cu cheltuieli minime de stocare). n consecint, la
nceputul acestui pas de planificare n depozit (bar) ar trebui s fie nu mai mult de 140 de
unitti, eventual cu o corectie de multiplicitate pe partide, sau livrarea lotului minim. n cazul
planului de pas adoptate de zi, de la nceputul zilei de lucru de la depozit (sau magazin) trebuie
s fie primit cantitatea de mrfuri, programate pentru a fi vndute.
Aceast metod ar trebui s fie utilizat n paralel cu metodele de ordinele de control ca o
metod de "La cerere ("lot pentru lot"), metoda de "La comand" si, n unele cazuri - metoda de
mrime fix a comenzii. Metoda de "Just in time" este optim pentru utilizarea n companiile
comerciale, industriale si de servicii.
Scopul principal al stocurilor de mrfuri este de a asigurara unitatea economic mpotriva
variatiei neasteptate a cererii, frecventei de livrare, ect. Prin urmare, stocul, care trebuie s
permit neutralizarea acestor abateri, este numit de sigurant. Stocul care trebuie creat se va
putea calcula dup relatia: Stoc = stoc de sigurant + volumul de mrfuri planificat pentru
vnzare. Exist mai multe moduri de a calcula stocul de sigurant. Aici sunt enumerate cteva
dintre modalittile cele mai simple si eficiente.
a) Stocul de urgent:
Exemplu 16:
S presupunem c consumul (vnzrile) medii pentru o zi pentru perioada sau pas de planificare
este de 20 de unitti vndute n prima zi lucrtoare. n caz de esec, determinat de un alt standard
de alimentare, de livrare de urgent pe termen lung (inclusiv timp pentru plasarea comenzii (3
zile), productia de bunuri (6 zile), transport (2 zile) si termen n drum de 5 zile) este de 16 sau 12
de zile calendaristice. Prin urmare, stocul de sigurant a acestui produs ar trebui s fie 240.
Cnd vnzrile planificate a acestui produs sunt 60 unitti cu un pas nainte de planificarea
vnzrilor, si de la nceputul pasului de planificare, stocul ar trebui s suprinda 300 unitti (240
+60).
Aceast metod ar trebui s fie aplicat n cazul ratei de un flux stabil al (cheltuieli) din stoc.
Optim de aplicare n ntreprinderile industriale n gestionarea stocurilor de materii prime, piese
sau consumabile consumate n cantitti mari si relativ stabil.
b) Abaterea:
La planificarea (analiza si planificarea vnzrilor) se determin, cu aproximatie abaterea de
vnzri: nivelul minim - maxim. De exemplu, volumul de vnzri planificat: min. 150 de unitti,
max. 180 de unitti, stoc de sigurant - 30 de unitti vndute.
68

Volumul mediu al vnzrilor proiectate reprezint abaterea probabil de la volumul mediu de
vnzri. De exemplu, vnzrile planificate - 150 unitti, abaterea probabil - + / - 40 de unitti.
stoc de sigurant - 40 de unitti vndute. + / - 40 de unitti este o deviere probabil, dar ar
putea fi 60 de unitti de mrfuri. Nivelul de servicii prestate rezult din capacitatea de a satisface
cererea de clientului ". Mai mult dect att, n cazul n care sortimentul care cuprinde 10 pozitii,
pe fiecare dintre care nivelul de serviciu ( adic posibilitatea acestei pozitii de a fi oferite
clientului) este de - 99%, nivelul cumulat de serviciu va fi de aproximativ 90% (probabilitatea ca
cel putin pentru una dintre pozitii exist deficit pe termen scurt este de aproximativ 10%).
c) Curba:
Calcularea stocului de sigurant (stocul de la nceputul ultimei zile lucrtoare din etapa de
planificare) se face pe baza datelor statistice privind dependenta dintre volumul vnzrilor mrfii
respective si mrimea stocului acestei mrfi, adic se determin de conditiile- limit a stocului
respectiv:
- stocului minim, pentru care vnzarea planificat de zi cu zi s-ar putea realiza.
- stocului maxim, ntretinerea cruia c nu are sens.
Cea mai rspndit ilustrare a dependentei vnzri stocuri va cpta urmtoarea configurare
(figura 9.3):

(Volumul vnzrilor/ mrimea stocului-figura 9.3)
Pentru determinarea acestei dependente se aplic de obicei ecuatia cu patru necunoscute
(implicarea mai multor necunoscute pentru un grad de precizie mai nalt nu justific
complexitatea calculelor efectuate). Functia dependentei va fi : Y= Ax4+Bx3+Cx2+Dx+E.
Solutiile valabile pentru ecuatia dat nu pot fi mai mici de nivelul zero- adic nu pot lua valori
negative- fapt demonstrat n circa 95% din situatii.
Grafic, planificarea stocurilor se va reprezenta astfel :(figura 10.3)
69


A B
(Volumul vnzrilor/ mrimea stocurilor)
Figura 10.3: Planificarea stocurilor n concordant cu volumul vnzrilor)
Punctul A reprezint mrimea minim a stocului de mrf, dac acesta este mai mic- clientul
poate s plece, nefiindu-i satisfcut cererea;
Punctul B-stocul maxim necesar-mrimea tint a stocului.
Trebuie de mentionat faptul c metoda dat ia n consideratie cele mai neasteptate doleante ale
clientilor, care pot ce veni si procura totul ce se afl n stoc: Utiliznd aceast metod, cu
timpul curba dependentei capt o form mai ideal, partea stng a acesteia devenind mai
abrupt. Metoda-politica respectiv lucreaz n urmtoarele conditii:
Necesitatea formrii stocului de sigurant;
Termenele nedeterminate de livrare a mrfurilor de ctre furnizori;
Necunoasterea strict a necesittilor clientilor;
Vnzri regulate, cu o anumit periodicitate si cu un volum de vnzri mediu constant.
Aplicarea metodei:
Mai nti se ntocmeste tabelul cu urmtoarea informatie (tabelul 2), iar n baza datelor
acestuia graficul evolutiei vnzrilor n raport cu evolutia stocurilor figura 10)
Astfel din graficul analizat se observ c pentru un stoc mic de marf, clientul nu poate s-si
satisfac cererea. Volumul maximal al vnzrilor este atins doar la mentinerea unui stoc optim de
de 100-150 litri, iar cu odat cu cresterea ulterioar a stocurilor, cnd mrimea acestuia era mai
mic dect volumul vnzrilor, iar apoi la cresterea mrimii acestuia, pn cnd clientul nu se va
adapta-volumul vnzrilor va scdea cnd stocul va fi cuprins ntre 150-200 litri).
Tabelul 2.3: Volumul (litri) de suc vndut si stocul de mrf pe parcursul lunii decembrie 2010
70





Figura 11.3:Evolutia vnzrilor n dependent de evolutia stocurilor

Metoda EOQ (economic order quantity)- dimensiunea optim a comenzii. Relatia matematic
cconform creia se calculeaz dimensiunea comenzii, care permite s realizeze echilibrul optim
ntre cheltuielile de depozitare (inclusiv valoarea din banilor nghetati) si costul de pregtirea si
executarea comenzii. Aceast metod se bazeaz pe determinarea punctului de re-comand -
nivelul minim al stocurilor, dincolo de care se formeaz o comand pentru reaprovizionare.
Volumul de comandat se calculeaz pe baza formulei pentru dimensiunea optim a comenzii, de
asemenea, uneori numit modelul Wilson, care minimizeaz costul total de plasare a comenzii si
depozitarea mrfurilor n stoc. Cum a fost mentionat n paragrafele anterioare, modelul dat
determin mrimea comenzii, pentru care cheltuielile pentru pstrarea acestui stoc si cheltuielile
pentru realizarea comenzii sunt minimale.
Cantitatea cu care urmeaz s se fac aprovizionarea-q- si numrul de aprovizionri-n-
(respectiv interbalele de aprovizionare) snt cei doi parametri de baz ntre care exist relatii
cauzale, relatii care au fost puse n evident pentru prima oar, cu ajutorul modelului Wilson,
potrivit cruia atunci cnd cele dou costuri sunt egale, se obtin mrimi optime, respectiv:
Data Stoclanceputul zilei (l) Vnzri pezi (l)
10.12.2010 284 59
11.12.2010 225 33
12.12.2010 192 19
13.12.2010 173 92
14.12.2010 141 14
15.12.2010 127 29
16.12.2010 98 17
17.12.2010 81 96
18.12.2010 47 36
..
20.01.2011 60 29
21.01.2011 31 13
71

q= = ; No=T* , unde:
q-este cantitatea optim cu care trebuie s se fac aprovizionarea;
dz-iesirea zilnic din stoc;
Ca-costul de aprovizionare;
Cs-costul de pstrare n stoc;
O-iesirile totale din stoc n perioada T
T-perioada total pentru care se calculeaz norma de stoc.
n figura de mai jos (figura 12.3) este reprezentat evolutia functiei costului total ( C= f(q))
pentru diferite valori ale variabile q:

Figura 12.3:-Evolutia stocului total pentru diferite valori ale variabile q:
Dac costul total de gestiune a stocului este dat de expresia : Ca* Qz+Cs*q/2, unde costul de
pstrare n stoc Cs este egal cu P*i ( P-pretul de realizare unitar, iar i-costul anual de pstrare n
stoc a unei unitti de produs n % din pretul acestuia) atunci, derivnd costul total n raport cu q
si egalnd cu zero, obtinem o alt expresie a formulei Wilson:
q= , pe care o scriem q= , unde K= . Presupunnd cantitatea real de
comand egal cu cea economic, atunci K= unde N este numrul total de reaprovizionri.
Constanta k se calculeaz plecnd de la observatiile anterioare tabelul 3- si va servi ulterior
la determinarea noilor cantitti de comand-tabelul 4- care vor antrena o diminuare a stocului
mediu total si deci o reducere a cheltuielilor.
Tabelul 3.3: Calculul constantei k:
Art. Nr. de
reaprovizionri
Pret unitar,
lei
Desfacerea
anual, buc.

Cantitatea
medie
comandat
Valoarea
stocului
mediu ,lei
1 6 4 400 40 67 134
72

2 10 10 600 77,46 60 300
3 14 20 1600 178,89 114 1140
4 20 40 2000 282,84 100 2000
5 4 6 1000 77,46 250 750
6 8 12 2000 154,92 250 1500
Total 62 811,57 5824
K= 811,37/62=13,09
Tabelul 4.3: Calculul parametrilor normati ai stocului
Art. Q/Pu
/ Pu
q Valoarea
stocului
mediu
Nr. de
reaprovizionri=Q/q
1 100 10 131 262 5
2 60 7,75 101 505 6
3 80 8,94 117 1170 14
4 50 7,07 94 1880 21
5 166 12,91 169 507 6
6 167 12,91 169 1014 12
Total 5338 62
Astfel se constat o scdere a valorii stocului mediu circa 9% n conditiile aceluiasi numr de
reaprovizionri (62), deci putem afirma c aplicarea n practic a rezultatelor normrii va
determina o reducere a cheltuielilor totale, pe seama celor de pstrare n stoc. Rezultatele vor
servi la analiza regulilor de aprovizionare aplicate si la corectarea acestora. n sensul aplicrii
unor reguli coerente care s conduc la o gestiune logic a stocurilor.
Multi experti n logistic cred c formula lui Wilson este simpl, popular, dar de multe ori
refuz s o aplice, indicnd faptul c aceasta formula are unele limite serioase si ipoteze. Ipoteze
pentru dimensiunea optim a ofertei formul EOQ urmtoarele:
- Consumul de resurse continuu si uniform;
- Perioada dintre dou aprovizionari consecutive este constant;
- Cererea este ndeplinit pe deplin si imediat;
- Stocurile de tranzit si stocurile de asigurare nu sunt disponibile ( spre deosebire de metoda Just
in time , unde este prevzut stocul de asigurare);
- Capacitate de stocare nu se limiteaz;
- Costul comenzii nu depinde de mrimea comanzii si este constant n perioada planificat;
- Pretul produselor furnizate n perioada planificat sunt constante;
73

- Costul pentru ntretinerea unei unitti de stoc n unitatea de timp dat este constant si nu
depinde de suma investit n fondurile de stocuri si de termene limit.
Cu toate acestea, multe ntrebri rmn fr rspuns, printre care urmtoarele: modul de a
calcula dimensiunea comenzii, n cazul n care livrarea se face de ctre furnizor si costul de
transport este inclus n pretul mrfurilor, dar dac s-ar lua n considerare existenta unor stocuri
de asigurare, dac se doreste utilizarea n calcularea pretului de mrfuri a taxei pe valoarea
adugat (TVA) etc. Aceste probleme similare si practice pot aduce expertii logistici n impas, s
pun la ndoial eficacitatea modelului si s abandoneze folosirea acest instrument de optimizare.
O variant mai simpl de reprezentare a modelul Wilson conform cruia va fi calculat
comanda optim implic calculul urmtorilor parametri:
Co-cheltuielile pentru executarea comenzilor (de regul pentru un an);
Cc- cheltuielile pentru pstrarea si gestionarea stocurilor n cursul perioadei respective;
Ct-cheltuielile totale n cursul perioadei;
Kc-cheltuielile pentru pstrarea unei unitti din stoc;
K-cheltuielile pentru executarea unei comenzi;
D-cererea de stoc pentru o perioad;
Q-mrimea optimal a comenzii- variabila necunoscut n modelul dat.
Astfel vom avea:
Numrul de comenzi n decursul unui an = D:Q;
Mrimea medie a stocului=Q:2 (se presupune utilizarea liniar);
Cheltuielile anuale pentru pstrarea stocului: Cc=Q:2*Kc;
Cheltuielile anuale pentru executarea comenzilor: Co=D:Q*K;
Cheltuielile totale: Ct=Cc+Co=(Q:2*Kc)+(D:Q*K). Cheltuielile totale vor fi minimale, adic
Ct=0, atunci cnd cnd cele dou mrimi din partea stng a ecuatiei vor avea aceleasi valori dup
modul, prin urmare: Q:2*Kc=D:Q*K. Prin nmultirea celor dou prti la Q, vom obtine:
Q= V2K: Kc. Ulterior vom analiz un exemplu:
Exemplu 17: S presupunem c este nevoie s se calculeze mrimea optimal a comenzii de
sucuri, avnd n vedere urmtorii parametri:
D=300.000 unit.
Kc=400 lei
K=200 lei
Costul unei unitti din stoc =60 lei.
Aplicnd relatia de mai sus vom obtine:
Q=V2 - 2 0 0 - 3 0 0 . 0 0 0 : 4 0 0 =547,72;
74

Asadar, pentru tipul respectiv de mrf, comanda optim constituie 548 de unit, ceea ce i va
permite ntreprinderii s nu si mreasc cheltuielile legate de gestionarea acestor stocuri:
Ct=(548:2*400)+(300000:548*200)=219.089 lei
Deasemenea, mrimea optimal a comenzii poate fi determinat si n etalonul valoric. Astfel
dac cunoastem mrimea optim a comenzii n unitti cantitative si costul unei unitti din stoc,
atunci mrimea optimal a comenzii va fi egal cu: 548*60=32880 lei
Analiznd modelul de mai sus, am presupus c cererea pentru marfa dat este cunoscut, ea
fiind relativ stabil pe parcursul perioadei analizate. n realitate ns, cererea poate varia, mai
mult ca att bugetul cheltuielilor poate fi determinat eronat. Determinarea precis a cheltuielilor
legate de gestiunea stocului este un proces laborios si destul de complex. De aceea, aparea
ntrebarea privind sensibilitatea sau elasticitatea acestui model la asa factori cum sunt variatia
cererii si erorile care pot nsoti procesul de bugetare. Fiind propuse urmtoarele date vom
observa modificarea mrimii optime a stocului determinat de modificarea cererii si a
cheltuielilor privind ntretinerea stocului:
Tabelul 5.3: Analiza sensiblittii modelului EOQ (mii
lei)

1) EOQ calculat n baza datelor bugetare:
EOQ=2 - - KKc=_2 - 3 0 0 0 0 0 -
150
10
=3000 unit.
2) EOQ calculat n baza datelor faptice:
a) Pentru D faptic:=2 - 3 7 0 0 0 0 - 1 5 0 / 1 0 =3201
b) Pentru Kc=2 - 1 5 0 - 3 0 0 0 0 0 / 1 3 =2631
c) Pentru K=2 - 1 8 0 - 3 0 0 0 0 0 / 1 0 =3286
n baza datelor analizate se poate observa c modificarea mrimii optime a comenzii (EOQ) este
cu mult mai mic dect abaterea cererii sau cheltuielilor de ntretinere a stocurilor. Astfel,
determinarea abaterii factorilor acestui model permite rezultate satisfctoare n luarea deciziilor
manageriale.
Metoda ABC: se aplic cnd avem un mare numr de grupe de produse (familii). Criteriile de
grupare a produselor potrivit metodei cunoscute (legea lui Vilfredo Paretto, sec.XIX) pot fi
I n d i c a t o r i B u g e t F a p t i c A b a t e r e a i n % E O Q i n b a z a d a t e l o r b u g e t a t e E O Q ] n b a z a d a t e l o r f a p t i c e A b a t e r e a n %
C e r e r e a ( r e a l i z r i n p e r i o a d a r e s p e c t i v a 300000 370000 23,33 3000 3201 6,7
C h e l t u i e l i p e n t r u p s t r a r e a s t o c u l u i 10 13 30 3000 2631 12,3
C h e l t u i e l i p e n t r u e x e c u t a r e a c o m e n z i i 150 180 20 3000 3286 9,53
75

numrul de intrri si iesiri, greutatea produselor, distanta de transportat, timpul sau costul de
manipulare. Metoda dat nu ne permite s determinm cu precizie dac, din punct de vedere al
cheltuielilor de circulatie nu a fost aleas cea mai bun solutie. Metoda se aplic att n
ntreprinderile din ramura productiei ct si a celor din comert, mai ales n cadrul unittilor
economice cu volumuri mari de stocuri diverse. La baza acestei metode este legea 20-80, ceea
ce nseamn c la 20% de stoc le revin 80 % de vnzri (sau aprovizionri), adic detinerea
contolului asupra 20 % din pozitiile nomenclaturii ( n cazul nostru de marf) permite detinerea
controlului de 80% asupra sistemului economic. Criteriul cel mai folosit n gruparea bunurilor
prin metoda ABC se refer la valoarea stocului mediu la diferitele bunuri. Folosind acest criteriu
de grupare, metoda ABC permite formularea unor stocuri ct mai mici de resurse materiale,
asigurndu-se prin aceasta o vitez de rotatie mai accelerat si un necesar de finantare moderat.
Analizele efectuate au relevat faptul ca un numr relativ restrns de mrfuri detin ponderea
principal n valoarea total a stocurilor. Aceste materiale se cuprind n grupa A. O a doua grupa
B, de important mai redus, va cuprinde un numr mai mare de mrfuri, cu o valoare total mai
mic. n grupa C se vor include majoritatea mrfuri aprovizionate n cantitti foarte mici si care
influenteaz foarte putin volumul total al capitalului circulant.
Ca urmare a importantei diferite a resurselor materiale n procesul de productie si a influentei
asupra capitalului circulant, pentru fiecare grup se va aborda un sistem diferit de gestiune a
stocurilor att pe linia metodologiei de dimensionare a acestora, ct si pe linia strategiei abordate
n procesele de stocare. n cazul grupei A de important, atentia se va orienta n sensul folosirii
de modele matematice exigente, care vor avea n vedere elemente (factori) concrete ce
conditioneaz nivelul stocurilor si care asigura constituirea lor la dimensiuni mai mici,
determinnd accelerarea la maximum a vitezei de rotatie a capitatului circulant.
Pentru grupa B se pot aplica doua strategii:
stabilirea de modele distincte cu un grad de exigent mediu pentru dimensionarea stocurilor de
materiale din aceast grup ;
folosirea metodelor alese pentru grupa A la materialele care, din perspectiva valorii prezint
trsturile acestei grupe si a modelelor pentru grupa C, mrfurilor ce-i pot fi asimilate.
Pentru materialele din grupa C se pot folosi modele mai putin exigente si care vor retine n
calcul numai factorii cu actiune hotrtoare n dimensionarea stocurilor.
Metoda asigur dozarea eforturilor n vederea atingerii obiectivului principal al gestiunii
stocurilor, acela de a detine stocuri de mrfuri ct mai mici, dar care s permit alimentarea
ritmic a consumului, cu costuri minime, n conditiile unui risc controlat. Nu trebuie uitat faptul
c dac efectele sunt pozitive se poate conduce o gestiune a stocurilor supranormative. n
76

practic, ns, aceste oportunitti sunt limitate numai la anumite sortimente din bunurile
aprovizionate. n acest caz, aceste bunuri vor fi izolate, asigurndu-li-se un tratament special, cu
ajutorul metodei ABC.
Atribuirea la vre-o una din grupe se face n dependent de cota cumulativ, calculat n baza
cotei fiecrui tip de marf n volumul total al mrfurilor vndute. Deci, prin urmare se atribuie :
n grupa A-dac cota cumulativ este mai mic de 80%.
n grupa B-dac cota cumulativ este cuprins ntre 81-90%.
n grupa C-dac cota cumulativ este mai mare de 90%.
Pentru ilustrarea celor expuse mai sus vom purcede la urmtorul exemplu:
Exemplu 18:
Folosindu-ne de informatia din tabelul de mai jos vom determina la ce grup se atribuie fiecare
tip de mrf n dependent de volumul vnzrilor al acestora:

Tabelul 6.3 : Analiza ABC a mrfurilor realizate
(mii lei pentru valoarea mrfurilor vndute si % pentru cote)


Cota cumulativ se calculeaz n felul urmtor: se alege cota mrfii cu valoare cea mai mare n
totalul vnzrilor n cazul dat este cea de 27,22 % pentru suc. Apoi la aceast cot se adun
urmtoarea cot dup mrime- 19,33 % si se obtine cota cumulativ de 46,88 %, apoi urmtoarea
dup mrime si se obtine cota cumulativ de 65,03% si tot asa pentru fiecare pozitie din
sortimentul de marf realizat, pn la obtinerea cotei cumulative de 100%. Ulterior dup
conditiile indicate mai sus, mrfurile vor fi atribuite la categoriile respective A, B, C, pentru a fi
ulterior supuse modelelor de gestionare a stocurilor descrise mai sus.
n cadrul acestei analize si luarea deciziilor manageriale n baza rezultatelor analizei ABC,
este nevoie de memorizat urmtoarele aspecte, care constituie asa numitele prti slabe ale
analizei:
1) Criteriile de important-de cele mai dese ori nivelul de aprovizionri sau vnzri se ia ca
criteriu de grupare cu conditia obtinerii mai usoare a solutiei analizei. n acelasi timp este
important de memorizat c criteriul nu este trebuie s fie ales nu din considerentul c
De n u m i r e a m r f i i Un i t . d e m s u r Va l o a r e a m r f u r i l o r v n d u t e ( q* p ) C o t a m r f i r e a l i z a t e C o t a c u m u l a t i v Gr u p a l a c a r e s e a t r i b u i e
A p a m i n e r a l a s t i c l e ( 0,5) 800* 15=12000 18,15 65,03 A
Vi n s t i c l e ( 0,75) 35* 195=6825 10,32 88,51 B
Su c l i t r i 300* 60=18000 27,22 27,22 A
Ra c h i u l i t r i 25* 520=13000 19,66 46,88 A
Pr j i t u r i b u c . 400* 7=2800 4,23 100 C
B e r e s t i c l e ( 0,5) 160* 30=4800 7,26 95,77 C
Di v i n l i t r i 15* 580=8700 13,16 78,19 A
To t a l 66125
77

calculele se vor efectua usor, ci bazndu-ne pe decizia care trebuie laut. De exemplu,
dac conducerea entittii ia decizia privind efectuarea investitiilor n stocuri, atunci mai
binevenit va fi criteriul nivelului de vnzri sau a valorii totale a aprovizionrilor. Iar dac
decizia tine de capacitatea entittii de satisfacerea a nevoilor clientilor fr careva limite,
mai acceptabil ar fi criteriul frecventei furnizrii mrfurilor de ctre furnizori, fiind luat
n considerare termenul de efectuare a comenzii.
2) Stocul categoriei C-de cele mai dese ori, stocurile atribuite categoriei C n baza nivelului
de vnzri constituie mrfuri importante pentru clienti. De exemplu prjiturile din
exemplul analizat mai sus, din cauza valorii mici a acestora ele au nimerit n categoria C,
dar cantitatea necesar acestei mrfi (400 buc.) trebuie s fie asigurat pentru a satisface
cererea clentelei.
n cadrul cercetrilor operationale, teoria stocurilor este considerat de a fi cel mai elaborat
capitol al lor. Gestiunea stocurilor nu se reduce la alegerea unui model matematic, care s
fixeze dimensiunile optime ale stocurilor, ci alctuieste un sistem complex, n cadrul cruia
normarea va reprezenta doar punctul de plecare. Functionarea unui asemenea sistem depinde
de elementele, de parametrii ce-l alctuiesc, respectiv de restrictiilesistemului. n functie de
natura si continutul lor concret, asemenea restrictii vor afecta n mod cu totul diferit
rezultatele gestiunii stocului, conditionnd n mod semnificativ succesul ntregului sistem de
gestiune. Raportate la politica dus de agentul economic, restrictiile sistemului de gestiune se
mpart n doua categorii:
a) restrictii exogene, ce nu depind de politica firmei (ex: evolutia cererii);
b) restrictii endogene, ce depind de politica firmei, aceasta avnd posibilitatea de a le
modifica n functie de obiectivele sale (ex: nivelul de servicii si cheltuielile aferente stocului,
sistemul informational etc.).









78

Concluzii i recomandri

Procesul dezvoltrii economice are tempouri excesive, si ca rezultat devine mai acut
necesitatea obtinerii unor informatii noi n diferite domenii ale activittii economice, n special n
domeniul serviciilor de alimentatie public, ponderea crora totalitatea serviciilor actual prestate
se afl n proces de crestere. A vorbi despre contabilitate nseamn a face referiri la conturi,
formule contabile, mijloace economice si surse de finantare, bilanturi, situatii preluate din
registre, rapoarte, gestionari si gestiune, ect.
ncheind lucrul asupra tezei date, nu putem pune punct asupra descrierii temei date.
Tema Particularittile contabilittii n unittile de alimentatie public este una foarte larg,
factorul important n acest sens jucndul specificul activittii date, care cuprinde att operatiuni
caracteristice comertului, dar si operatiuni caracteristice pentru procesul de productie. Astfel
nct n contabilitatea mrfurilor, care constituie elementele patrimoniale de baz n organizarea
activittii unittilor de alimentatie public pot fi identificate probleme de natur diferit n ceea
ce priveste prevederile actelor normative si legislative, metodele prevzute de acestea la
constatarea, clasificarea, evaluarea mrfurilor, definirea activittilor unittilor de alimentatie
public, tipurile acestor entitti, tipurile operatiunilor n desfsurarea activittii lor, specificul
formulelor contabile complexe utilizate n contabilizarea pregtirii preparatelor culinare si a
produselor de cofetrie.
Deasemenea existenta diverselor preri si prevederi ale economistilor implic analiza multor
amnunte legate de existenta si miscarea mrfurilor.
Diversitatea operatiunilor legate de intrarea si utilizarea mrfurilor precum si diversitatea
activittilor practicate de agentii economici, determin aparitia unor situatii cnd este nevoie de o
studiere mai aprofundat a particularittilor contabilittii ce tin de aceste bunuri.
La fel pe lng numeroasele prevederi ale actelor normative si legislative cu caracter contabil,
trebuie de tinut cont de prevederile actelor fiscale, astfel nct ntre acestea deseori pot aprea
divergente cu consecinte inconvenabile n contabilizarea operatiunilor aferente mrfurilor, n
particular a celor legate de evaluarea, stabilirea preturilor, inclusiv a taxei pe valoarea adugat.
Totusi, acele sarcini de baz stabilite n introducerea lucrrii date, putem spune c au fost
realizate, si anume au fost determinate functiile economice si rolul economic actual al ramurii
serviciilor de alimentatie public, au fost analizate si explicate prin exemple diverse metode de
formare a preturilor, de evaluare si contabilizare a mrfurilor, deasemenea au fost studiate
continutul documentelor primare si centralizatoare utilizate n evidenta contabil a unittilor de
alimentatie public, precum si s-a acordat o atentie deosebit asupra mecanismelor de
79

functionare a evidentei privind miscarea mrfurilor si a productiei ntre subdiviziuni, cu
evidentierea diferitor modele matematico-statistice de gestionare si normare a stocurilor.
Studierea contabilittii n baza materialelor teoretice si studierea contabilittii n baza unei
ntreprinderi concrete, repectiv n baza unor operatiuni si documente concrete, desigur c implic
anumite divergente. Nu merge vorba de ceva ilegal, pur si simplu divergente ntre teorie si
practica pot aprea sub influenta mai multor factori. Astfel particularittile contabilittii a unei
unitti economice rezult din sinteza urmtoarelor mprejurri factori ramur de activitate
statutul juridic al acesteia, tipurile de activitti pe care le desfsoar, softurile utilizate n
prelucrarea informatiilor ect.
Investigatiile efectuate n scopul stabilirii cilor de perfectionare a contabilittii n unittile de
alimentatie public ne-au permis s formulm o serie de propuneri si recomandri ca:
1. Pornind de la functiile alimentatiei publice, determinate, n primul rnd, de caracterul
productiei si, n al doilea rnd, de conditiile de comercializare si de consum, au fost detectate si
definite diverse particularitti proprii doar ramurii investigate, iar marea diversitate existent a
unittilor de alimentatie public a implicat tratarea distinct a obiectivelor de activitate a acestora
impunnd clasificarea lor, ca o conditie obligatorie n elaborarea unui sistem contabil
performant.
2. Existenta diferitelor niveluri ale preturilor libere cu amnuntul, complexitatea mecanismului
de preparare a bucatelor si preparatelor culinare, care includ o varietate mare de materii prime
utilizate cu cote reduse a T.V.A., posibilitatea inocuittii produselor substituibile n timpul
preparrii, varierea preturilor din cauza unor indicatori calitativi, ca: densitatea, gradul de
prelucrare, volumul deseurilor, impune:
a) utilizarea preturilor medii ponderate, care simplific considerabil calculatia si evidenta
fluxului materiilor prime si a produselor n subdiviziunile de productie ale unittilor de
alimentatie public, decontarea acestora din gestiunea persoanelor responsabile. Calculul
preturilor medii ponderate e caracteristic pentru:
materiile prime si produsele, n urma prelucrrii crora, la rece/cald, nu sunt atestate deseuri
sau mrimea deseurilor fixate este aceeasi;
materiile prime si produsele, n urma prelucrrii crora, la rece/cald, sunt obtinute cantitti
diferite de deseuri, volumul acestora e strict dependent de conditii, calitate, sezon si tipul de
prelucrare industrial;
b) calcularea pretului de vnzare a setului de bucate, n componenta cruia se includ materiile
prime procurate cu cote reduse a T.V.A.,avnd n vedere ponderea T.V.A. n mrime de 8% si
respectiv 20%. n prezent, ponderea T.V.A. n pretul de vnzare constituie 20%, indiferent de
80

existenta n set a materiilor prime cu cote reduse a T.V.A. (8%). Pe lng faptul c se ncalc
conceptul T.V.A, care reprezint un impozit indirect aplicat la valoarea nou-creat, pentru a nu
pierde profiturile, unittile de alimentatie public compenseaz diferenta aprut din contul
adaosului aplicat la pret n alimentatia public, fapt ce duce la majorarea pretului de vnzare.
3. n conditiile economiei de piat, un criteriu esential n stabilirea preturilor l constituie raportul
dintre cerere si ofert. Deci, pretul de vnzare se stabileste tinnd cont de conditiile si nivelul
concurentei, capacitatea de cumprare a consumatorilor etc. n scopul simplificrii contabilittii
si, n general, impulsionarea dezvoltrii activittii unittilor de alimentatie public, s-a propus:
a) ca alternativ metodei traditionale de formare a preturilor de vnzare a produselor preparate
prin aplicarea coeficientului multiplicator, stabilirea preturilor de vnzare apriori, direct pe baza
factorilor pietei;
b) elaborarea sistemului de formare a preturilor pentru serviciile suplimentare prestate de
unittile de alimentatie public. Astfel, la baza formrii preturilor acestor servicii, spre deosebire
de metoda aplicat n prezent n ramur, unde ca element de baz serveste materia prim, trebuie
pus costul acestora care reprezint cheltuielile curente ale ntreprinderii asociate cu utilizarea n
procesul de prestare a serviciilor a bazei tehnico-materiale, fortei de munc, materialelor
auxiliare etc.
4. n scopul excluderii dublrii informatiilor, minimizrii lucrrilor de calcul, sporirii eficientei
nregistrrilor n contabilitate, s-a argumentat necesitatea perfectionrii documentelor primare si
centralizatoare, care se reduc la urmtoarele:
comasarea cererii de comand si a bonului de consum ntr-un document unic cerere-bon;
utilizarea n cadrul subdiviziunilor de productie ale unittilor de alimentatie public a fiselor-
limit de livrare a materiilor prime;
utilizarea formei desfsurate a Raportului privind miscarea produselor si ambalajelor n
buctrie si excluderea ntocmirii Actelor de comercializare si eliberare a bucatelor;
utilizarea Rapoartelor gestionare cumulate cu Registrul la contul 217 Mrfuri.
5. Miscarea produselor si mrfurilor n cadrul subdiviziunilor unittilor de alimentatie public
presupune operatii complexe. Ca urmare a cercetrilor efectuate, s-a propus o modalitate de
evident a acestora pornind de la varianta concret de formare a preturilor practicat de
ntreprindere care, ntr-o msur mai mare, corespunde particularittilor de evident specifice
ramurii. n acest context, s-a argumentat necesitatea evidentei produselor si a mrfurilor n
subdiviziunile unittilor de alimentatie public n baza contului 217 Mrfuri si a subconturil
respective ale acestuia pentru diferite etape pe care le parcurc mrfurile n cadrul ciclului
economic : intrri- prelucrri iesiri.
81

6. Stabilirea integrittii patrimoniului si, nu n ultimul rnd, cunoasterea structurii fondului de
marf, a dinamicii si vechimii stocurilor este asigurat prin inventariere. Prezenta n
subdiviziunile de productie ale unittilor de alimentatie public, n momentul inventarierii (pe
lng materia prim neutilizat si produsele finite), a semipreparatelor aflate n diferite faze de
prelucrare, a impus determinarea corect a acestora. n acest scop, a fost elucidat modul de calcul
al semipreparatelor, sub forma unei mase omogene sau neomogene, respectnd cerintele
Regulamentului cu privire la modul de efectuare a inventarierii si Culegerii de retete de
preparare a bucatelor si articolelor culinare.
7. Respectnd cerintele si principiile contabilittii, s-a argumentat includerea nemijlocit la
cheltuieli a lipsurilor stabilite la inventariere, ignornd conturile contabilittii de gestiune
propuse pentru aceste scopuri si a provizioanelor pentru pierderile n limitele perisabilittii
naturale.
8. n scopul optimizrii contabilittii analitice si sintetice a cheltuielilor n cadrul unittilor de
alimentatie public, asigurrii posibilittii de analiz si reducere a lor:
a) s-a propus organizarea contabilittii cheltuielilor pe centre de responsabilitate. Gruparea
respectiv asigur amplificarea legturilor si interdependentei centrelor de cheltuieli, totodat,
permite organizarea evidentei mai nti pe sectoare si functii de activitate si numai apoi pe
obiecte de calculatie;
b) s-a propus clasificarea structural a cheltuielilor comerciale. A fost mentionat necesitatea
prevederii n evidenta analitic a cheltuielilor comerciale ale unittilor de alimentatie public a
subconturuilor 7121 Cheltuieli de preparare si 7122 Cheltuieli de comercializare si organizare
a consumului, cu o divizare conform denumirilor de articole.
Asadar, concluzionnd cele expuse mai sus n procesul desfsurrii activittii lor, unittile de
alimentatie public trebuie s acorde atentie urmtoarelor momente importante:
Prestarea serviciilor de alimentatie public este posibil doar n cazul existentei
documentelor si autorizatiilor speciale eliberate de organele administratiei publice locale,
principalele acte normative n acest domeniu fiind: Legea privind comertul intern,
Regulamentul privind ordinea genertl de desfsurare a activittii n cadrul unittilor de
alimentatie public, Instructiunea privind formarea preturilor n cadrul organizatiilor de
alimentatie public, ect.
Calcularea preturilor de vnzare trebuie s fie efectuat n strict concordant cu
prevederile actelor normative, dar si n baza conjucturii pietei, astfel nct s fie stabilit un
adaos comercial de alimentatie public adecvat localului sau unittii de alimentatie
public (categoria I, II,III), care ar putea acoperi toate cheltuielile generate de procesul de
82

pregtire apreparatelor culinare, a produselor de cofetrie, precum si a celor determinate
de realizarea mrfurilor, mai mult ca att, de afi capabil s genereze un profit economic
necesar pentru dezvoltarea economic a unittii economice-de altfel acesta fiind
obiectivul principal pentru existenta si functionarea oricrei entitti economice.
Este important pentru unitatea de alimentatie public s- si stabileasc directia de
activitate n care vor fi orientatea toate sursele materiale si nemateriale, fie c aceast
unitate activeaz cu un anumit specific, n cazul ntreprinderii analizate- aceasta fiiind
tipul restaurantului specializat n buctrie regional, de aici rezultnd si specificul
procesului de productie (tehnologia special de pregtire a bucatelor, necesitatea de
materii prime specifice- n special carne de ovine, condimente, ceea ce conduce la
cutarea diferitor furnizori, precum si a procesului de deservire a clientilor-
mbrcmintea chelnerilor, anturajul localului,ect. De aici rezultnd si structura
cheltuielilor si a costului preparatelor culinarea pregtite, prin urmare pretul mrfurilor
vndute si acestor preparate culinare fiind determinat n concordant cu acesti factori.
Cu toate c se consider unitti de comert, n unittile de alimentatie public, n procesul
activittii lor apar aceleasi articole de consumuri ca si n productie- uzura mijloacelor fixe
( a argazelor, microundelor, utilajelor de prelucrare a crnii), salariile muncitorilor care
nemijlocit particip la procesul de productie-a buctarilor, cofetarilor, serviciile tertilor-
energia electric, apa, gazele naturale-toate acestea, ns, n alimentatia public constituie
articole de cheltuieli general-administrative si/sau comerciale. Astfel nct unittile de
alimentatie public, conform prevederilor Legii cu privire la comertul intern reprezint
unitti de comert si nu de productie, metoda de evident a consumurilor si cheltuielilor de
pregtire a preparatelor culinare este cea de comert si nu cea de productie, adic cu
utilizare subconturilor contului de mrfuri si nu a contabilittii de gestiune.
Deasemenea spre deosebire de unittile de productie, n cadrul unittilor de alimentatie
public obiectul de calculatie constituie pretul si nu costul, ceea ce prin urmare
conditioneaz un proces complex de determinare a preturilor, avnd n vedere sinecostul
preparatului culinar respectiv (adic doar costul materiilor prime calculate) si mrimea
adaosului comercial specific, capabil s acopere cheltuielile generate de procesul de
productie si desfacere si s creeze profit. Mai mult ca att acest proces complex ce
determinarea a preturilor implic utilizarea multor documente si formulare specifice
activittii de alimentatie public: planuri-meniu, cartele tehnologice, fise de calculatie,
ect.
83

Unittile de alimentatie public opereaz cu volume mari de stocuri de mrfuri si
materiale, de aceeia gestiunea eficient a acestora constituie o problem important n
procesul activittii unittilor de alimentatie public. Astfel normarea acestor stocuri,
depozitarea lor, efectuarea oportun si rational a comenzilor, stabilirea necesarului de
mrfuri astfel nct s nu fie acordate surse suplimentare pentru ntretinerea acestor
stocuri, dar n acelasi timp si s fie satisfcute necesittile clientilor-constituie o tem
important si larg n organizarea activittii, legat nemijlocit si de sistemul
informational eficient al ntreprinderii, si de cultura organizational a acesteia, si de
rezervele financiare, materiale, si umane ale entittii.
Un factor important ce influenteaz activitatea acestor tipuri de unitti economice
reprezint si evidenta pierderilor de mrfuri din perisabilttile natuarale, evidenta
amabalajului, veselei, inventarului de productie si gopodresc, precum si organizarea
evidentei si reflectarea n contabilitate a deservirii delegatiilor, desfsuararea diferitor
banchete, respectiv eliberarea facturilor fiscale si achitarea clientilor prin intermediul
diferitor modalitti de plat numerar, carduri bancare, virament.
Toate aceste momente avnd o influent nemijlocit n organizarea contabilittii acestor
unitti economice cu o activitatea de alimentatie public, care la prima vedere pare att de
evident si de simpl, ns care ntr-adevr reprezint un proces foarte complex att n esenta
sa de prestare a acestor servicii de alimentatie public, ct si din punct de vedere a sistemului
informational, n special al organizrii evidentei contabile-componentei de baz a acestui
sistem, care necesit prelucrarea unui volum enorm de informatii ncepnd de la necesittile
si cele mai alese preferinte ale clientilor (calculatiile pentru preparatele culinare si finisnd cu
ntocmirea rapoartelor financiare si luarea deciziilor economico- financiare de lung si scurt
durat.










84

Bibliografie:
I.Acte legislative i normative:
1.1. Legea contabilittii. nr.113-XVI din 27.04.2007// MO nr.90-93 /399 din 29.06.2007.
1.2. Standardul National de contabilitate 1 Politica de contabilitate // Ghidul studentului
Chisinu: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 702 p.
1.3 Standardul National de contabilitate 2Stocuri de mrfuri si materiale // Ghidul
studentului Chisinu: ed. Vivar-Editor SRL, 2007, 712 p.
1.4. Standardul National de contabilitate 3Componenta consumurilor si cheltuielilor
ntreprinderii // Ghidul studentului Chisinu: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 718 p.
1.5. Comentarii cu privire la aplicarea Standardului National de contabilitate 2 // Ghidul
studentului Chisinu: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 821 p.
1.6. Standardul International de contabilitate 2 Stocuri.
1.7. Codul fiscal al Republicii Moldova si legile pentru punerea n aplicare a titlurilor
acestuia, Contabilitate si audit, an. 2010, nr.1.
1.8. Regulamentul privind inventarierea nr.37 din 28.04.04. // MO al Republicii Moldova
nr.123-124 /268 din 27.07.04. cu completrile la situatia de la 16.09.07.
1.9 Legea privind comertul intern nr.749 din 23.02..1996// MO nr.31 din 23.05.1996
1.10 Hotrrea guvernului Republicii Moldova Cu privire la aprobarea Regulilor de baz ale
comertulu cu amnuntul si activittii n sfera alimentatiei publice pentru agentii
antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova Nr.49 din 24.01.94// MO nr.1/28 din
30.04.1994
1.11 Instructiunea cu privire la formarea preturilor n cadrul unittilor de alimentatie public pe
teritoriul Republicii Moldova aprobat prin Ordinul Departamentul de Comert al Republicii
Moldova nr.12 din 26.04.1996// MO 034 din 06.06.1996
1.12 Hotrrea Guvernului nr. 111 din 01.02.2007 cu privire la aprobarea Strategiei de sustinere
a dezvoltrii comertului interior n Republica Moldova pentru anii 2007 2009 // M.O. 2007,
nr.18-20, art.124
1.13 Hotrrea Guvernului nr.1068 din 20.10.2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire
la receptionarea mrfurilor conform cantittii si calittii n Republica Moldova // M.O. 2000,
nr.137-138, art.1174
1.14 Hotrrea Guvernului nr.996 din 20.08.2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea
produselor alimentare si Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj // M.O.
2003, nr.189-190, art.1046
85

1.15 Hotrea Guvernului nr.1141 din 04.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de gestionare a Registrului de reclamatii // M.O. 2006, 161, art.1233
1.16 Hotrrea Guvernului nr. 474 din 28.04.1998 cu privire la aplicarea masinilor de cas si
control cu memorie fiscal pentru efectuarea decontrilor n numerar // M.O. 1998, nr.62-65,
art.589
1.17 Hotrrea Guvernului nr. 547 din 04.08.1995 cu privire la msurile de coordonare si
reglementare de ctre stat a preturilor (tarifelor) // M.O. 1995, nr.53-54, art.426
1.18 Hotrrea Guvernului nr. 335 din 24.05.1994 privind liberalizarea continu a preturilor //
M.O., 1994, nr.5, art.180
1.19 Hotrrea Guvernulu nr.1508 din 21.11.2002 cu privire la aprobarea Nomenclatorului-tip al
unittilor de comert cu amnuntul // M.O. 2002, nr.159-160, art.1645
1.20 Hotrrea Guvernului nr. 65 din 26.01.2001 cu privire la aprobarea Regulilor de
comercializare cu amnuntul a unor tipuri de mrfuri alimentare si nealimentare // M.O. 2001,
nr.11-13, art.101
1.21 Hotrrea Guvernului nr. 212 din 04.04.1995 despre aprobarea regulilor de comercializare
cu amnuntul a productiei alcoolice // M.O. 1995, nr.25-26, art.193
1.22 Hotrrea Guvernului nr.1209 din 08.11.2007 cu privire la prestarea serviciilor de
alimentatie public // M.O. 2007, nr.180-183, art.128
1.23 Hotrrea Guvernului nr.147 din 12.03.1996 cu privire la aprobarea Regulilor deservirii
sociale a populatiei // M.O., 1996, nr. 25-26, art 213
II. Manuale, monografii, ci, brouri:
2.1. Corespondenta conturilor contabile conform prevederilor SNC si codul fiscal
/Alexandru Nederita Chisinu: Contabilitate si audit,2007-640 p.
2.2. Contabilitate financiar / Alexandru Nederita Chisinu: ACAP, 640p.
2.3. Principiile de baz ale contabilittii, Needles GR., Ir.B.E., Anderson H.R., Caldwell
I.C. Chisinu: ed. Arc, 2000, 1320 p.
2.4. Tratat din contabilitatea financiar / Feleaga N., Ionascu I., - Bucuresti, ed. Economica,
1998, 1999, 500 p.
2.5. Sistemele contabile comparate / Feleaga N., vol. I-III, - Bucuresti, ed. Economica,
2000, 360 p.
2.6. Contabilitatea conform standardelor internationale / Turcanu V. Chisinu, ASEM
1996., 264 p.
2.7. Teopnx yxranrepcxoro yuera, / M.R: Matthews si M.H.B. Perera Rnnrn Aynr,
1999, 663 p.
86

2.8. 3xxayrnnr nx menexepon: Fyxranrepcxn yuer n ]nnancono-+xonomnuecxn
ananns/Konpaxon H. H Mocxna, eno. 1998,280 p.
2.9. Fyxranrepcxn yuer / Kosnona E.H., Hapamnrnn H.B., - Mocxna, unnanct n
crarncrnxa 1995., 720 p.
2.10. Mant +xonomnuecxn cnonapt / Aspnntxn A.H. Mocxna, Hncrnryr nono
+xonomnxn, 2000. 1084 p.
2.11. Dictionar de economie / N.Dobrot Bucuresti, ed. Economica, 1998. 543 p.
2.12. Ananns xosxcrneno erentnocrn npenpnxrnn ropronnn n omecrnenoro
nnrannx Kpanuenxo H.H., Mnncx, Btm. Bxona, 1989, 496 p.
2.13 Analiza eficientei economice a activittii ntreprinderilor de turism si alimentatie public
2.14 Bazele comertului T. Tuhari, ASEM,2005, 230 p.
2.15 Fyxranrepcxnn yuer n omecrnennom nnrannn / Kanynon B.I., Kynpnenxo A. H.,
Mocxna, 3xonomnxa, 1987, 303 p.
2.16 Conducerea ntreprinderii de alimentatie public si turism
2.17Marketingul turistic : auxiliary curricular pentru clasa a XII-a-profilul tirism si alimentatie
public;
2.18 Ocnont yxranrepcxoro yuera n ropronne, 3epnon H. C., 3yen M.H., Cmnpnon B.H,
Mocxna, 3xonomnxa, 1987, 263 p.
2.19 Omecrnenoe nnranne- nrorn n nepcnexrnnt / Ftuxon B., Xoopona 3.
2.20 Oprannsannx omecrnenoro nnrannx- npannna paort, yuer, nanoroonaxenne /
Iyxaen B., M: Ipoccmenx, 2005, 224 p.
2.21 Organizarea activittii unittilor de alimentatie public- manual pentru clasele IX-XI, licee
economice, profil alimentatia public / Ouatu Corneliu
2.22 Ocnont xantxynxnnn-yuer n omecrnenom nnrannn / Heperxrxo T./ Mocxna ,
amxon n K, 2006, 232 p.
2.23 Hyrn +xonomnn n omecrnenom nnrannn / Ionyena B., ueoxrncrona B.
2.24 Problemele contabilittii n unittile de alimentatie public:-spec:00.08.12-Contabilitate
si audit; analiz economic: autoreferint, tez doctorului n economie Ina Maleca
2.25 Directiile de perfectionare a contabilttii n comert si cooperativele de consum:spec.
08.00.12Evident contabil, control si analiza activittii economice -referint stiintific/Tuhari T.
2.26 Copnnx penenryp nm n xynnnapntx nsenn nx omecrnennoro nnrannx /
Parymnt A.C., Crapocrnna H.A., Anexaen H.C., Anromnna H.B.,n p., Mocxna-
3xonomnxa,1981, 717 p.
III. Articole din presa periodic
87

3.1 Petrovici Sergiu: Abordri inovationale n realizarea principiului de matketing n
alimentatia publicl // Conferinta stiintific international Competitivitatea si inovarea n
economia cunoasterii, 25-26.09.2009, vol I., p.235-236.
3.2. Harea Ruslan: Aspecte de contabilitate a circulatiei mrfurilor n unittile de alimentatie
public // Analele ASEM, an.2005, vol. III, p.326-334.
3.3. Fyxranrepcxn yuer n omecrnenom nnrannn // Conatbilitate si audit nr. 7, 8, an. 2010
3.4 Tuhari Tudor: Contabilitatea cheltuielilor n comert si alimentatia public // Analele
ASEM, an.2005, vol. III, p.309-311
3.5 Bajerean Eudochia Metode de calcul a adaosului comercial n alimentatia public //
Simpozionul international Integrarea european si competitivitate economic, 23-24.09.2004,
vol.II, p.56-64.
3.6 Zlatina Natalia O ]opmnponannn nen n omecrnenom nnrannn // Contabilitate si audit
nr.11, 2008, p.12-21.
3.7 Bajerean Eudochia Ocoenocrn yuera ronapon n npoyxron n xnaontx npenpnxrnn
omecrnenoro nnrannx // Contabilitate si audit nr.9, 2002, p.12-21
3.8 Bajerean Eudochia Particularittile contabilittii mrfurilor si produselor n alimentatia
public // Analele ASEM, 2001, vol. I, p.389-396;
3.9 Carabadjiac I. Perfectarea documentelor de evident primar la ntreprinderile de
alimentatie public // Conferinta international Problemele contabilittii si audit n conditiile
globalizrii , 15-16.04.2005, p.92-94
3.10 Bajerean Eudochia Pregtirea si prezentarea informatiilor manageriale n unittile de
alimentatie public // Conferinta international Competitivitatea si inovarea n economia
cunoasterii , 25-26.09.2009, vol. II, p.286-287.
3.11 Negru Ruxanda Specificul managementului n restaurante // Conferinta stiintific
Cresterea competitivittii si dezvoltarea economic bazat pe cunoastere ,2007, vol I, p.175-178
IV Surse electronice:
4.1 www.statistica. md (datele pentru seriile cronologice-figura 1)
4.2 www.contabilitate.md
4.3 www.minfin.md (codul fiscal. SNC: IAS)
4.4 www.fisc.md
4.5 www.nalog. md (discutii, dezbateri privind unele probleme de contabilitate)



88

Adnotare

Teza dat este dedicat examinrii problemelor si particularittilor contabilittii n unittile de
alimentatie public, n baza materialelor complexului de alimentatie public Olivitta SRL.
Actualitatea temei date rezid n faptul c ponderea actual a serviciilor de alimentatie public
n totalitatea serviciilor prestate n economia Republicii Moldova este n continu crestere, iar
particularittile procesului respectiv de prestare a acestor servicii implic operatiuni contabile
specifice, care mbin caracteristici pentru contabilitatea n unittile de comert si pentru unittile
de productie.
Scopul si obiectivele tezei rezid n examinarea contabilittii principalelor operatii efectuate n
unittile de alimentatie public n contextul experientei mondiale si al cerintelor legislatiei n
vigoare n Republica Moldova, depistarea neajunsurilor aferente domeniului si fundamentarea
unui concept de perfectionare a acesteia n conformitate cu noile cerinte, precum si studierea
problemelor metodologice aplicative ale contabilittii mrfurilor-principalelor elemente
patrimoniale n cadrul activittii economice desfsurate de unittile de alimentatie public.
O atentie deosebit s-a acordat elucidrii problemei de contabilizare a operatiilor privind
miscarea materiilor prime, produselor preparate si mrfurilor n subdiviziuni n conformitate cu
conventiile fundamentale, principiile de baz ale contabilittii si caracteristicile calitative ale
rapoartelor financiare conform S.N.C. n scopul sporirii operativittii, autenticittii si eficacittii
evidentei, s-au examinat documentele primare si centralizatoare privind miscarea produselor si
mrfurilor n subdiviziuni, fiind propuse ci de perfectionare a acestora.
Pornind de la sarcinile formulate fat de organizarea contabilittii cheltuielilor n unittile de
alimentatie public, s-a argumentat necesitatea de a revedea componenta si a perfectiona
contabilitatea acestora, lund n consideratie particularittile ramurii.
Reiesind din scopul si obiectivele lucrrii, au fost examinate probleme ce tin de definirea,
evaluarea mrfurilor, determinarea adaosului comercial n cadrul unittilor de alimentatie public
si a diferitor metode de calculare a preturilor, analiza principalelor cheltuieli generate de
prestarea serviciilor de alimentatie public si producerea preparatelor culinare, studierea
diferitor modele matematice privind normarea stocurilor de mrfuri, informatiile fiind acumulate
att n baza surselor nationale, ct si a celor internationale.
Informatiile si exemplele supuse analizei n lucrarea dat se caracterizeaz prin asigurarea
unui grad nalt de credibilitate, relevant, comparabilitate si important stiintific.


89

Annotation
This dissertation is devoted to examining the problems and peculiarities of accounting in public
catering establishments in the catering complex materials "Olivitta LLC.
Topicality of data is that the current share of services in all catering services in Moldova's
economy is growing and that the particular process of providing these services involves specific
accounting transactions that combine features to accounts in commercial units and production
units.
Purpose and objectives of the thesis lies in examining the main accounting operations
performed in public catering establishments in the context of world experience and legal
requirements inforce in Moldova, the drawbacks of the field detection and substantiation of a
concept of its improvement in accordance with new requirements, and study of the
methodological problems of accounting applied economic goods-the main elements of doing
business in catering.
Special attention was given to elucidate the problem of accounting for operations on the
movement of raw materials, products and merchandises in subdivisions in accordance with the
fundamental conventions, basic accounting principles and qualitative characteristics of financial
statements in accordance with NSA In order to improve timeliness, authenticity and
effectiveness of records were examined primary documents and summary on the movement of
goods and products in the subdivision are proposed to improve their ways.
Starting out tasks to the accounting organization catering costs, to argue the need to review the
composition and to improve their accounting, taking into account the particular branch.
Given the purpose and objectives were examined issues related to the definition, valuation of
goods, trade margins in the determination of catering establishments and different pricing
methods, analysis of the major costs arising from the provision of catering services and
"production "culinary, different mathematical models to study the standardization of goods
stocks, the information being accumulated in the sources both national and international ones as
well.
Information and examples analyzed in the paper is characterized by providing a high degree of
credibility, relevance, comparability and scientific importance.