MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII SI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA TEHNOLOGIA ALIMENTAȚIEI

DEPARTAMENTUL ALIEMNTAȚIE ȘI NUTRIȚIE

Lucrare Individuală
La disciplina: Evidența contabilă

Pe tema: Particularitățile contabilității mărfurilor și

produselor în alimentația publică

Conducator: conf, Dr. Timotin Ludmila

Efectuat: st.gr.TMAP-181, Taș Melisa

Chișinău 2021
 Cuprins:
1. Introducere…………………………………………………….3-4
2. Structura și tipuri de prețuri în alimentația publică……………5-7
3. Structura prețului de vânzare cu amănuntul în alimentația
publică ………………………………………………………..8-9
4. Particularitățile ale contabilității materiei prime, mărfurilor și
produselor în unitățile de alimentație public……………….,..10
5. Contabilitatea mărfurilor și materiei prime in deposit……….11-13
6. Contabilitatea mărfurilor și produselor în secția de
producție……………………………………………………..14-16
7. Calculele meniului personal………………………………....17
8. Concluzie……
 Introducere
Alimentaţia publică este un sector al comerţului cu amănuntul avînd ca specific al
activităţii transformarea unor materii prime alimentare într-o gamă variată de
preparate culinare şi produse de cofetărie-patiserie, precum şi alte mărfuri
alimentare. Activitatea de alimentaţie publică îşi desfăşoară activitatea în câteva
direcţii principale şi anume:
•activitatea de producţie prin care se obţin preparatele culinare şi produse de
cofetărie-patiserie.
•activitatea de desfacere prin care se asigură oferirea şi vânzarea către clienţi a
preparatelor culinare şi produselor de cofetărie-patiserie şi a altor produse
achiziţionate, precum şi servirea pe loc a acestora.
Principalul obiectiv al activităţii de alimentaţie publică constă în sporirea continuă
a producţiei proprii, diversificarea sortimentală, îmbunătăţirea permanentă a
calităţii preparatelor astfel încît să poată fi satisfăcute preferinţele şi dorinţele
clienţilor asigurîndu-se totodată creşterea volumului vînzărilor.Perioada tranziţiei
la economia de piaţă şi alinierea la standardele internaţionale, în contextul
integrării europene, au impus un şir de cerinţe în faţa Republicii Moldova.
Experienţa internaţională a demonstrat necesitatea şi importanţa industriei de
restauraţie în economia ţării. Plasarea sectorului terţiar şi, implicit, a unităţilor de
alimentaţie publică în cadrul componentelor de bază ale unei economii de piaţă
este un deziderat realizabil, cu condiţia existenţei unor politici corecte de
susţinere, relansare şi modernizare.
De asemenea, odată cu trecerea la economia de piaţă, în societatea din Republica
Moldova o importanţă majoră a început să se acorde dezvoltării acelor sfere de
activitate care permit acumularea rapidă de capital, iar alimentaţia publică este
una din puţinele ramuri , care permit obţinerea unui ciclu complet de producţie
cu investiţii minime.Astfel după o reformare semnificativă, domeniului
alimentaţiei publice în Republica Moldova începe să se dezvolte în mod activ şi în
special apar unităţi destinate unui contingent liber de consumatori. Aceasta se
datorează faptului că în ultimii ani sfera de restauraţie a început să atragă tot mai
mulţi investitori străini din cele mai diferite sfere ale businessului. Aceştia sunt
dispuşi să ofere suport financiar deoarece, în cazul unui stil de conducere corect,
ei îşi pot asigura un venit stabil pe întreaga perioadă de existenţă a unităţii.
O altă tendinţă înregistrată în dezvoltarea acestei ramuri este reducerea
numărului mediu de locuri pentru o întreprindere, cauza acestui fenomen fiind
una - întreprinderile de alimentaţie publică de capacitate mică sunt mai bine
adaptate la evoluţia cererii consumatorilor pentru
produsele şi serviciile acestora. Astfel de întreprinderi sunt mai uşor de organizat,
pentru aceasta fiind necesare suprafeţe de producere şi comerţ mai mici şi deci
investiţii mai puţine.Un loc de frunte în acest domeniu îl ocupă unităţile de
alimentaţie publică de tipul restaurantelor, cafenelelor, bistrourilor, barurilor.
Acestea joacă un rol important în organizarea alimentaţiei şi recreerii populaţiei.
Aici pot fi desfăşurate nu doar mese obişnuite , dar şi sărbătorirea unor
evenimente festive importante în viaţa unui om sau a unui colectiv sau
organizarea unor întâlniri de afaceri.
Servirea consumatorilor cu preparate culinare şi băuturi, în unităţile publice de
alimentaţie, în cantine sau alte unităţi de consum colectiv, constituie un element
de evaluare a gradului de civilizaţie a unei societăţi. Asigurarea unei baze tehnico -
materiale, necesare pregătirii şi servirii hranei în unităţile specializate, permite
realizarea unei producţii culinare diversificate, care să satisfacă cele mai exigente
gusturi ale populaţiei, aplicarea principiilor unei alimentaţii cât mai raţionale,
ştiinţific determinate, respectarea normelor igienico - sanitare, şi ceea ce este mai
edificator, creează timp liber membrilor societăţii, pe care să-1 folosească în
scopuri cultural -educative, social - politice sau de odihnă, pentru menţinerea sau
refacerea sănătăţii.Bazîndu-se pe aceşti factori, sarcina managerilor şi
personalului acestor întreprinderi este de a asigura toate condiţiile necesare
pentru relaxarea consumatorilor. De abilităţile acestora şi de organizarea corectă
a muncii personalului de deservire depinde starea de spirit şi bunăstarea tuturor
celor care folosesc serviciile acestora, consumatorul fiind figura care serveşte
drept instrument pentru aprecierea standardului în calitatea.
 Structura şi tipuri de preţuri în alimentaţia publică
Alimentaţia publică constituie o formă specifică a comerţului, fiind organizată
ca un sector distinct şi cu obiective distincte. Caracteristica principală a activităţii
de bază în alimentaţia publică o constituie producţia, comercializarea şi
organizarea consumului preparatelor culinare şi de cofetărie.
Întreprinderile din alimentaţia publică îşi desfăşoară activitatea conform
mediului sau sortimentului producţiei, aprobat de către patronul sau
conducătorul lor, în corespundere cu tipul şi categoria de preţuri ale fiecăreia.
Categoria de preţuri se atribuie întreprinderii, la propunerea conducătorului ei,
conform Regulamentului cu privire la modul de trecere a restaurantelor,
cafenelelor, barurilor şi altor unităţi de alimentaţie publică în categoriile stabilite
potrivit nivelului deservirii şi mărimii suprapreţurilor. Caracterul specific al
activităţii şi sortimentul produselor şi bucatelor stabilesc tipuri specifice de
întreprinderi de alimentaţie publică:

Restaurant – unitate de alimentaţie publică confortabilă care oferă

consumatorilor un larg sortiment de produse culinare şi de cofetărie de înaltă
calitate, precum şi de diverse băuturi. Restaurantele sunt dotate cu prospecte de
reclamă, coperte de firmă pentru meniuri şi invitaţii prezentate artistic.
Consumatorilor li se oferă un larg sortiment de bucate, băuturi şi produse de
cofetărie la comandă. Bucatele preparate – specialitatea casei reflectă
particularităţile bucătăriei naţionale, specificul unităţii respective. Unele bucate se
pun la dispoziţie, cu efectuarea operaţiilor finale, în prezenta consumatorilor. În
cazul în care se dispune de produsele respective, se primesc comenzi pentru
prepararea mâncărurilor neincluse în meniu. Consumatorii sunt serviţi de
ospătari, ospătari–şefi, barmani, care trebuie să cunoască tipurile de servire,
regulile şi tehnica servirii, să aibă studii speciale.
Restaurant clasic – unitate unde consumatorilor li se propune un sortiment larg
de produse culinare, gustări reci şi calde, mâncăruri calde, dulciuri, fructe exotice,
îngheţată, băuturi alcoolice şi nealcoolice, ţigări etc. Oferă servicii suplimentare:
banchete, diferite recepţii, alte festivităţi.
Cramă – unitate de alimentaţie publică, construcţia şi dotarea căreia aminteşte un
beci pentru păstrarea vinurilor. Astfel de întreprinderi se amplasează în subsoluri
şi semisubsoluri. Mobilierul, vesela, inventarul, uniforma ospătarilor reflectă stilul
întreprinderii. Consumatorilor li se oferă mâncăruri specifice la grătar sau trase la
tigaie, fiind servite în vase de ceramică sau de lut pe tavă de lemn.
Restaurant specializat – unitate de alimentaţie publică unde consumatorilor li se
oferă un sortiment specializat de produse culinare şi băuturi ce figurează
permanent în meniul întreprinderii, dotarea şi prezentarea lui trebuie să
corespundă specializării (pescăresc, vânătoresc, dietetic, familial, vegetarian etc.).
Bar – este o unitate de alimentaţie publică cu program de zi şi de noapte, în
cadrul căruia se propune o gamă largă de băuturi alcoolice şi nealcoolice, un
sortiment îngust de produse culinare şi de cofetărie.
Cafe–bar – este o unitate care îmbină funcţionarea barului cu desfacerea
diferitelor tipuri de cafea, ciocolatei calde, precum şi a gustărilor, produselor de
cofetărie, îngheţatei, băuturilor alcoolice fine (lichior, divin, vermut).
Cafenea – unitate care îmbină activitatea de realizare a cafelei cu divertismentul;
oferă consumatorilor băuturi nealcoolice calde (cafea, cafea cu lapte, cacao,
ciocolată, ceai), precum şi gustări reci şi calde, mâncăruri de felul doi, îngheţată,
produse de cofetărie, băuturi alcoolice (lichior, divin).
Cafenea specializată – unitate de alimentaţie publică dotată conform specializării
respective, sortimentul diversificat de mâncăruri şi produse de asemenea trebuie
să corespundă tematicii. Cafenelele specializate pot fi de mai multe tipuri:
cafenea–îngheţată, lacto–cafenea, cafenea pentru tineret, cafenea pentru copii,
internet–cafe etc.
Bodegă – unitate de alimentaţie publică cu interior mic, în care consumatorii sunt
serviţi cu un sortiment specific de mâncăruri şi gustări (calde şi reci), produse
făinoase, băuturi alcoolice şi nealcoolice, sucuri, bere. În funcţie de sortimentul
producţiei realizate bodegile pot avea următoarea specializare: colţunaşi, frigărui,
crenvurşti, plăcintărie, patiserie, bucate la grătar, berărie, ceainărie, cofetărie,
pizzerie, rotiserie etc.
Crâşmă - unitate de alimentaţie publică amenajată în stil naţional, în care
consumatorilor li se propune un sortiment vast de vinuri, izvar, plăcinte, învârtite,
legume proaspete.
Bistro - unitate cu servire rapidă în care se desfac produse de patiserie–cofetărie,
gustări, tartine, băuturi alcoolice, bere, ceai, cafea, sucuri, răcoritoare.
Cantină – este destinată pentru prepararea şi realizarea pentru consum pe loc a
diverselor mâncăruri pentru dejun, prânz şi cină. Este amplasată în apropierea
uzinelor, şantierelor de construcţie, şcolilor de cultură generală şi liceelor,
blocurilor studenţeşti etc. Cantinele trebuie să dispună de săli comerciale pentru
servirea consumatorilor, încăperi de producţie, depozite, încăperi administrative.
În cantine funcţionează un sistem de autoservire în front liniar sau cu punerea
prealabilă a mâncărurilor pe masă în funcţie de contingentul ce urmează sa fie
servit. Cantinele dietetice se specializează în servirea persoanelor ce au nevoie de
regim dietetic, oferă populaţiei raţii dietetice. În cantine suplimentar poate fi
organizată desfacerea producţiei prin bufete.
Bufet – unitate de alimentaţie publică în care se desface un sortiment restrâns de
gustări reci, produse culinare, sandviciuri, băuturi, preparate în bucătăria proprie
sau aduse de la alta unitate de alimentaţie publică.
Cofetărie – unitate de alimentaţie publică amenajată în sălile comerciale ale
magazinelor indiferent de specializare. Se comercializează produse de patiserie şi
cofetărie, tartine, îngheţată, cocteiluri, băuturi răcoritoare şi fierbinţi.
Magazin (secţie) de articole culinare – unitate independentă în care se
comercializează semipreparate culinare (din carne, peşte, legume, făinoase),
precum şi produse culinare finite, produse de cofetărie, patiserie, pentru consum
la domiciliu. Producţia este realizată de vânzători, poate fi preparată în bucătăria
proprie sau adusa de la alte unităţi de alimentaţie publică. Culinăriile pot fi
amplasate în incintele unităţilor de alimentaţie publică, restaurantelor, cantinelor,
precum şi în magazinele universale, magazinele alimentare.
În conformitate cu nivelul de deservire şi nomenclatorul serviciilor prestate,
restaurantele şi barurile se divizează în trei categorii:
• „lux” – cu interior rafinat, nivel de deservire deosebit, sortiment calibrat de
servicii şi bucate de firmă şi la comandă, băuturi şi cocteiluri speciale;
• „superioară” – cu interior extravagant, latitudine de servicii, confort şi
sortiment bogat de bucate şi băuturi;
• „întâi” – confort, sortiment de bucate şi produse, băuturi în sortiment mai
mic;
Cafenelele şi bodegile pot fi atribuite, de asemenea, la categoria „întâi”, precum şi
în categoria „doi” în dependenţă de nivelul deservirii, gamei de servicii şi
sortimentul bucatelor preparate, iar cantinele şi bufetele se divizează în categoria
„doi” şi „trei”.
Categoriile „lux”, „superioară, „unu”, „doi”, şi „trei” sunt atribuite de către
Ministerul Economiei Republicii Moldova şi se indică în licenţa de activitate pe
care o deţine unitatea de comerţ. Întreprinderile ce nu dispun de atare categorie
nu au dreptul de a practica activitatea de alimentaţie publică.
Structura preţului de vânzare în alimentaţia publică se prezintă:
Venitul producătorului Venitul bugetului Venitul comerciantului
Adaos comercial la

Adaos comercial al
Cheltuieli de

preţul de achiziţie
transport-
producătorului

alimentaţiei
producţie
Costul de

Profitul

Accize

TVA

aprovizionare

publice

Preţul producătorului

Costul de
achiziţie

Preţul cu amănuntul
la achiziţia de mărfuri

Prețul cu amănuntul al alimentației publice

 Structura preţului de vânzare cu amănuntul în alimentaţia
publică
În alimentaţia publică se stabilesc preţuri de evidenţă atât la mărfuri şi materia primă, cât şi la
bucatele preparate. Preţul de achiziţie se formează în mod analogic cu celelalte unităţi
comerciale, doar că la calcularea preţurilor de vânzare se aplică un adaos comercial suplimentar
la produsele preparate. Adaos comercial depinde de organizarea structurală a întreprinderii şi
de aceea există un adaos separat pentru mărfuri, care este aplicat de către depozit şi un adaos
destinat acoperirii cheltuielilor de pregătire a bucatelor.
Exemplu: Unitatea de alimentaţie publică a procurat mărfuri conform următoarelor informaţii:
• mărfuri, la preţ de achiziţie – 300 lei (100 unităţi la 3 lei/unitate);
• adaos comercial la mărfurile procurate – 30%;
• adaosul alimentaţiei publice – 20%.

Suma adaosului comercial aplicat la mărfuri: 300 lei × 30% : 100% = 90 lei.
Suma adaosului alimentaţiei publice: (300 lei + 90 lei) × 20% : 100% = 78 lei.
Suma produselor la preţul de vânzare cu amănuntul: 300 + 90 + 78 = 468 lei.
De cele mai multe ori se stabileşte un adaos comercial comun care poate fi calculat după
relaţia:

υ = a + b + 0,01(a × b) ,unde,
υ – cota adaosului comercial comun;
a – cota adaosului aplicat la mărfuri,
b – cota adaosului aplicat de alimentaţia publică.
În aşa fel, cota cumulativă a adaosului aplicat de unitatea de alimentaţie publică constituie 56%
(30% + 20% + 0,01(30% × 20%)).
Suma adaosului aplicat reprezintă 168 lei (300 lei × 56%).
Suma mărfurilor la preţ de vânzare – 468 lei (300 lei + 168 lei).
Normele de consum a produselor sunt indicate în reţetar pentru materia primă categorie
standard: carnea de pasăre – fără măruntaie, produsele secundare – congelate, carnea de porc
– în stare proaspătă, cartofii – cu deşeuri la prelucrarea la rece etc. În cazul când, la pregătirea
bucatelor se utilizează materie primă de alte standarde, atunci normele de consum se
majorează sau se micşorează şi consumul de materie primă se stabileşte conform tabelelor de
consum a materiei prime, semifabricatelor şi produselor din anexa reţetarului
La calcularea preţului bucatelor şi mărfurilor în alimentaţia publică se utilizează „Fişa de
calculaţie” .În fişa de calculaţie sunt prevăzute câteva coloane, în care se calculează preţul de
vânzare de fiecare dată când se modifică componentele setului de materii prime şi a preţurilor
la produse şi materii prime. Corectitudinea preţului calculat în fişă se confirmă prin semnăturile
şefului de producţie, care a întocmit calculaţia şi a conducătorului unităţii de alimentaţie
publică.
În cazul când materia primă a fost procurată în timpul lunii la diferite preţuri de achiziţie, atunci
pentru decontarea valorii acesteia se utilizează metodele: C.M.P, FIFO şi metoda pretului cu
amanuntul sau preţului fix..
Calcularea preţului de vânzare la bucate şi mărfuri în unităţile de alimentaţie publică pentru
care se stabileşte o limită de adaos comercial (de către patron, de legislaţie sau organizaţia
ierarhic superioară) se face în baza calculaţiei conform fişei. În condiţiile economiei de piaţă
criteriul de bază în aprecierea preţului la oricare tip de mărfuri, produse finite sau servicii se
bazează pe nivelul cererii şi ofertei.
Calcularea preţului de vânzare a bucatelor se va realiza mai adecvat reieşind din condiţiile
concrete de activitate: concurenţa existentă, capacitatea de cumpărare a consumatorilor
potenţiali etc. În aşa fel se stabileşte preţul în ţările din Occident şi chiar de către multe
întreprinderi din Republica Moldova. În aşa caz, preţurile la produse sunt relativ stabile, ceea ce
facilitează memorizarea listei de preţuri de către chelneri, bucătari, casieri şi alte categorii de
personal, permite evitarea întocmirii repetate a fişelor de calculaţie, reducând astfel munca
serviciului contabil. În mod normal la calcularea preţului de vânzare se iau în consideraţie
preţurile de achiziţie, însă aceasta nu trebuie să fie factorul determinant. În aşa caz, calculaţia
preţurilor în fişe prezintă nivelul de rentabilitate a anumitor feluri de bucate şi poate releva
necesitatea utilizarea materiei prime mai ieftine sau modificarea sortimentelor bucatelor
preparate.
 Particularităţi ale contabilităţii materiei prime,
mărfurilor şi produselor în unităţile de alimentaţie publică.

Unităţile de alimentaţie achiziţionează mărfurile de la diferiţi furnizori

(întreprinderi producătoare, unităţi de comerţ cu ridicata etc.), precum şi de la
unităţi de comerţ cu amănuntul (magazine) sau persoane fizice. De cele mai multe
ori, materia primă şi mărfurile sunt recepţionate în magazii şi înregistrate în
gestiunea magazionerilor. Ulterior mărfurile şi materiile prime se transmit în
producere, bufete sau alte subdiviziuni structurale pentru prelucrare, fabricarea
bucatelor sau revânzarea ulterioară.
Relaţiile dintre furnizori şi unităţile de alimentaţie publică sunt stabilite în baza
contractului de livrare. Livrarea de mărfuri se documentează de către furnizor în
baza documentelor de însoţire: factura fiscală , factura de expediţie, anexele la
facturi, contul-factură, act de achiziţie etc., în ordine analogică cu aprovizionarea
întreprinderilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul.
 Contabilitatea mărfurilor şi materiei prime
în depozit (magazie)
Contabilitatea sintetică a existenţei şi circulaţiei mărfurilor şi materiei prime în magazii se ţine
cu ajutorul contului 217 „Mărfuri” subcontul 2171 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu
ridicata”. În debitul contului 217 „Mărfuri” se înregistrează primirea mărfurilor, iar în credit 217
„Mărfuri” – ieşirea mărfurilor şi materiei prime (transmiterea în producţie, bufete etc.). Soldul
final debitor al contului 217 „Mărfuri” prezintă stocul mărfurilor şi produselor alimentare aflate
în depozit. În dependenţă de sursa de procurare, pentru evidenţa decontărilor pentru mărfurile
achiziţionate se utilizează conturile: 521 „Datorii comerciale curente”, 2261 „Creanţe ale
titularilor de avans”, 544 „Alte datorii curente”.

Exemplu: În restaurant s-au primit mărfuri în sortiment de la furnizor. În documentele de

însoţire se conţine următoarea informaţie:
• valoarea mărfurilor la preţ de cumpărare – 15 000 lei, inclusiv TVA – 2 500 lei;
• cheltuielile de transport-aprovizionare – 600 lei, TVA – 100 lei;
• adaos comercial – 22%;
• adaosul alimentaţiei publice – 15%;
• la recepţie s-au constata lipsuri în sumă de 120,00 lei, la preţ de cumpărare inclusiv TVA
din care:
în limita normelor de perisabilitate naturală – 24 lei;
din vina furnizorului – 96 lei.
Plata pentru mărfurile primite s-a executat la momentul recepţiei mărfurilor până la
stabilirea abaterilor. Lipsurile constatate au fost înregistrate în „Procesul verbal comercial”, iar
către furnizor s-a înaintat o scrisoare de reclamaţie care a fost acceptată.
Pentru aprecierea corectă a calculelor valorii de intrare a mărfurilor în patrimoniu informaţia
disponibilă se prezintă în tabelul 1.
Tabelul1
Suma Lipsurile de mărfuri
confor în limita
din vina Existenţa reală a
Indicatori m normelor de
furnizorulu mărfurilor
facturi perisabilitate
i
i naturală
4
A 1 2 3
(c. 1 - c. 2 - c. 3)
Valoarea mărfurilor la preţuri
15 000 24 96 14 880
contractuale
TVA 2 500 4 16 2 480
Cheltuieli de transport-
600 - - 600
aprovizionare
TVA 100 - - 100
Valoarea mărfurilor la preţ de
achiziţie 13 000 20 80 12 900
(r. 1 – r. 2 + r. 3 – r. 4)
Conform calculelor menţionate se realizează următoarele înregistrări:
1. Pentru valoarea mărfurilor primite de la furnizori la suma fără TVA:
Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2171 „Bunuri procurate în vederea revănzării” - 12 500 lei (15 000 –
2 500);
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
2. Pentru mărimea TVA deductibilă la aprovizionarea cu mărfuri în mărime de 1/6 din
valoarea mărfurilor facturate:
Dt 534 „Datorii fată de buget”, subcont 5344 „Datorii privind TVA” – 2 500 lei (15 000 / 6);
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
3. Pentru cheltuielile de transportare a mărfurilor la depozitul întreprinderii de alimentaţie
publică în sumă fără TVA:
Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2171 „Bunuri procurate în vederea revănzării (depozit)” – 500 lei
(600 – 100);
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
4. Pentru mărimea TVA deductibilă la transportarea mărfurilor în mărime de 1/6 din
valoarea CTA facturate:
Dt 534 „Datorii fată de buget”,
subcont 5342 „Datorii privind TVA” – 100 lei (600 / 6);
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
5. Constatarea lipsurilor de mărfuri la preţ de achiziţie fără TVA:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcont 7128 „Cheltuieli privind lipsurile în limita normelor
de perisabilitate naturală” – 100 lei (80 lei + 20 lei);
Ct 217 „Mărfuri”,
subcont 2171 „Bunuri procurate în vederea revănzării (depozit)”.
6. Restabilirea sumei TVA ce a fost decontată la mărfurile constatate lipsă la recepţia de
mărfuri:
Dt 713 „Cheltuieli administrative” – 20 lei (4 lei + 16 lei);
Ct 534 „Datorii fată de buget”, subcont 5344 „Datorii privind TVA”.
7. Înregistrarea lipsurilor din vina furnizorului:
Dt 234 „Alte creanţe curente”, subcont 2342 „Creanţe privind reclamațiile înaintate şi
recunoscute” – 96 lei;
Ct 534 „Datorii fată de buget”, subcont 5344 „Datorii privind TVA” – 16 lei;
Ct 612 „Alte venituri operaţionale” – 96 lei.
În cazul când mărfurile primite sunt evidenţiate la preţ de vânzare cu amănuntul plus TVA,
atunci pentru mărimea adaosului comercial se vor reflecta două formule contabile separate:
8. La valoarea adaosului comercial aplicat la mărfurile primite.
Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2171 „Bunuri procurate în vederea revănzării”;
Ct 831 „Adaos comercial” – 2 838 lei (12 900 × 0,22).
Evidenţa mărfurilor în depozit este ţinută de magazioner care este persoană cu răspundere
materială. Evidenţa mărfurilor la depozit poate fi organizată în baza diferitor modalităţi
specifice în dependenţă de metodele de păstrare a mărfurilor.
Mărfurile şi materiile prime pot fi păstrate pe partide (mărfurile ce necesită succesiunea strictă
a eliberării), pe denumiri, sorturi şi categorii. În cadrul fiecărei din metodele enumerate,
evidenţa mărfurilor se ţine indicatori cantitativi în baza documentelor de însoţire a primirii şi
eliberării mărfurilor.
Evidenţa analitică a mărfurilor şi produselor în alimentaţia publică se organizează pe
următoarele sectoare:
a) subdiviziuni structurale;
b) pe fiecare subdiviziune – pe fiecare persoană cu răspundere materială;
c) pe fiecare persoană cu răspundere materială – pe tipuri de mărfuri.
Contabilitatea analitică poate fi realizată în baza metodelor cantitativ-valorică şi operativ-
contabilă. Evidenţa cantitativ-valorică se ţine în dependenţă de metoda de păstrare a
mărfurilor, pe sorturi sau pe partide.
Sumele totalizatoare din balanţele de verificare calculate atât prin metoda de sorturi, cât şi pe
partide se confruntă cu rulajele şi soldul contului sintetic 217 „Mărfuri” şi se confirmă cu
semnăturile contabilului şi a gestionarului.
Erorile dintre datele analitice şi cele sintetice pot fi generate de următoarele aspecte:
- în rezultatul omisiunii înscrierilor în evidenţa din depozit sau din contabilitate;
- reflectarea informaţiei în altă fişă sau alt cont analitic;
- inexactităţi în calculele sumelor totalizatoare a rulajelor şi soldurilor;
- gafe la reflectarea datelor (omisiuni sau schimbări în cifre).
Pentru verificarea corectitudinii datelor înscrise în registrele de evidenţă la depozit şi în
contabilitate, la sfârşitul lunii se întocmeşte balanţa de verificare pe persoanele de răspundere
materială, în care se înregistrează stocurile mărfurilor după tipuri, sorturi, cantităţi şi preţ.
Ulterior se calculează suma mărfurilor (prin produsul dintre cantitate şi preţ) şi se calculează
suma totală a mărfurilor din stoc. Totalul respectiv trebuie să corespundă cu soldul final a
contului sintetic 217 „Mărfuri”. În aşa fel se stabilesc mai uşor erorile pe gestiuni în parte, care
vor fi supuse ulterior unei verificări separate sau inventarierii.
 Contabilitatea mărfurilor şi produselor
în secţia de producţie
Transmiterea materiei prime si produselor din depozit către secţia de producţie se
documentează prin „Fişa limită de ridicare a valorilor materiale” ori în baza „Bonului de
consum” (anexa 2.15). În situaţia când preţul de evidenţă a depozitului diferă de cel aplicat de
secţia de producţie, atunci în fişă se indică preţul depozitului. Produsele se transmit din depozit
în limita necesităţilor zilnice, reflectate în „Planul-meniu”, împreună cu soldurile din ziua
precedentă. Planul-meniu se întocmeşte şi se semnează de bucătarul-şef, ulterior se aprobă de
conducătorul unităţii de alimentaţie publică. În planul-meniu se indică lista bucatelor (cu
descrierea succintă) ce urmează să se prepare în cantitatea planificată pentru o zi. În baza
planului-meniu, bucătarul-şef întocmeşte cererea de ridicare a produselor din depozit într-un
exemplar, în care se indică cantitatea produselor în unităţi de măsură corespunzătoare şi se
transmite la depozit.
Pentru consumatori se elaborează o formă specială de „Meniu”, în care se descrie lista
bucatelor, masa acestora şi preţul de vânzare. Pentru comoditate, denumirea bucatelor se
grupează după calităţi şi particularităţi de consumare, adică gustări reci, felul întâi, felul doi,
băuturi, deserturi etc. Meniul se întocmeşte şi se semnează de bucătarul–şef, aprobându-se de
conducător.
Contabilizarea operaţiilor de eliberare a materiei prime şi produselor în secţia de producţie se
efectuează în contul 217 „Mărfuri” subcontul 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia
publică”. În contul 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia publică” se acumulează pe debit
toate cheltuielile materiale privind procesul de preparare a bucatelor şi adaosul comercial
aplicat de alimentaţia publică, iar în credit se înscrie decontarea bucatelor vândute şi pierderile
de produse.
Aşadar, pentru valoarea totală a mărfurilor, materiei prime şi produselor eliberate din depozit
(magazie) în secţia de producţie (bucătărie) în baza „Fişei limită de ridicare a valorilor
materiale” se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia publică”;
Ct 217 „Mărfuri”, subcont 2171 „Bunuri procurate în vederea revănzării (depozit)”.
De menţionat că în alimentaţia publică pentru calcularea costului de producţie nu se utilizează
contul 811 „Activitâți de bază”, pentru aceasta utilizându-se contul 217 „Mărfuri” subcontul
„Produse şi preparate din alimentaţia publică”. Preţul de vânzare a produselor propuse spre
vânzare se stabileşte prin însumarea adaosului comercial la totalitatea cheltuielilor de materii
prime şi produse prin următoarea formulă contabilă:
Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia publică”;
Ct 831 „Adaos comercial”.
Produsele finite din bucătărie se eliberează la distribuţie, bufete, baruri sau în sălile de masă.
Transmiterea bucatelor preparate se documentează prin „Fişa zilnică de ridicare a materialelor
pentru livrarea articolelor finite” (anexa 2.16), care se întocmeşte pentru fiecare zi aparte.
Fiecare fişă se numerotează separat si se înscrie într-un registru special. În afară de denumirea
şi cantitatea produselor, în fişă se înscrie preţul de inventar (de evidenţă curentă) şi preţul de
vânzare cu amănuntul. Fişa respectivă se anexează la raportul de gestiune al bucătarului-şef sau
a persoanei cu răspundere materială.
Comercializarea bucatelor şi a produselor preparate se efectuează, de obicei, contra plată în
numerar, însă, pot fi cazuri de vânzare în baza tichetelor. Eliberarea bucatelor poate fi realizată
atât cu plată posterioară, cât şi cu plată prealabilă. În dependenţa de momentul achitării,
vânzării bucatelor se ţine în evidenţă valorică sau cantitativ-valorică. Evidenţa valorică prevede
evidenţa vânzărilor în baza încasărilor totale, pe când evidenţa cantitativ-valorică presupune şi
evidenţa vânzărilor în baza sumelor încasate, şi în baza cantităţii produselor vândute în
sortiment.
În cazul plăţii prealabile, casierul eliberează cumpărătorului un cec distinct pentru fiecare fel de
bucate. Pentru primirea bucatelor cecurile se prezintă bucătarilor, iar la sfârşitul zilei cantitatea
şi suma totală a bucatelor vândute care se compară cu indicaţiile contorului aparatului de casă.
În cazul plăţii posterioare, mai întâi se eliberează bucatele şi produsele cumpărătorului şi achită
valoarea acestora la casă. Casierul eliberează un singur cec pentru toată cantitatea produselor
achitate. Dacă se utilizează deservirea prin chelner, cumpărătorului i se eliberează „Nota de
plată” care se întocmeşte în două exemplare şi primul exemplar rămâne la consumator. În nota
de plată se indică denumirea bucatelor servite, cantitatea, preţul per unitate şi suma totală
pentru plată.
Pentru înregistrarea contabilă a circulaţiei mărfurilor, bucatelor şi produselor în alimentaţia
publică se utilizează informaţia din rapoartele de gestiune a persoanelor cu răspundere
materială.
Pentru procesul de producţie, bucătarul-şef întocmeşte „Situația privind mişcarea materiilor
prime (produselor), mărfurilor şi ambalajelor la întreprinderile de alimentaţie publică” (anexa
2.17). În raport se înscriu toate sumele mărfurilor primite din depozit şi eliberate din producţie
atât în preţurile de evidenţă a secţiei de producţie, cât şi preţul de vânzare a acestora.
Rapoartele pe perioade de gestiune consecutive se coordonează prin intermediul stocurilor la
începutul şi sfârşitul perioadei de întocmire a raportului (zilnic sau săptămânal), adică stocul la
început se transcrie din raportul precedent, în care se prezenta ca stoc la sfârşit. Fiecare sumă
înscrisă în intrările sau ieşirile de mărfuri, bucate sau produse se confirmă prin documente
însoţitoare ce se anexează la raport. Totodată, la raport se anexează un exemplar al planului-
meniu şi a meniului propriu zis. Informaţia privind circulaţia ambalajelor se înscrie în coloane
separate atât la intrări, cât şi la ieşiri calculându-se stocul final şi pentru ambalaje.
Contabilitatea verifică minuţios Situația atât după formă, cât şi după conţinut corectitudinea şi
plenitudinea completării tuturor elementelor şi justeţea datelor cifrice cu sumele documentelor
anexate. În afară de aceasta, se compară sumele din ieşiri cu sumele din intrări a Dituațiilor
altor subdiviziuni către care s-a eliberat producţia gata. Partea „Ieşiri” a Situației trebuie să fie
egală cu intrările pe Situațiile(rapoartele) bufetelor, barurilor, tarabelor etc.
Pentru desfăşurarea evidenţei mărfurilor, produselor şi ambalajelor în secţiile de producţie
poate fi extinsă fracţiunea de înregistrare a ieşirilor din rapoarte ce se întocmeşte în baza
informaţiilor din documentele ce confirmă vânzarea bucatelor. Totalitatea vânzărilor în
numerar se stabileşte ca:
a) în situaţia deservirii prin plată prealabilă sau prin ospătari – conform datelor din „Actul
de vânzare a bucatelor în numerar” care se întocmeşte în baza cecurilor de casă şi notelor de
plată prezentate de consumatori sau ospătari confruntate cu datele aparatelor de casă;
b) în situaţia deservirii prin plată posterioară – în baza fişelor zilnice de ridicare sau în baza
informaţie conţinute în contoarele aparatelor de casă se poate adaugă o coloană pe ieşiri cu
reflectarea preţurilor de vânzare cu amănuntul în scopul asigurării responsabilităţii materiale.
Exemplu: În unitatea de alimentaţie publică conform planului-meniu pentru 24.12.20... s-au
pregătit următoarele bucate:
• Salată de peşte cu legume şi maioneză;
• Pui cu ciuperci şi smântână;
• Friptură „Ştefania”;
• Prăjitură cu zmeură;
• Cocteil cu lapte si mere.
Adaosul comercial al alimentaţiei publice pentru bucatele preparate reprezintă 15%, iar pentru
băuturi – 30%.
Materia primă s-a recepţionat din magazie la preţurile de achiziţie calculate pentru mărfurile
din depozit.
La 24.12.20... s-a primit comanda pentru pregătirea a 80 seturi de bucate pentru deservirea
unui contingent fix de consumatori. Achitările s-au executat în numerar la momentul deservirii
clienţilor.
Metoda de rezolvare se prezintă în tabelul de mai jos:

Friptură ”Ștefania”
Norma de consum pentru
Preţul pentru
Materie primă 100 porţii
un kg, lei
cantitatea, kg sumă, lei
Pulpă de porc 38,00 20,0 760,00
Carne tocată 16,00 6,0 96,00
Ceapă 4,00 1,0 4,00
Ouă, buc. 0,50 80 40,00
Piper negru 46,00 0,4 18,40
Sare 2,00 0,4 0,80
Pastă de roşii 8,00 0,6 4,80
Usturoi 22,00 0,6 13,20
TOTAL, preţ achiziţie x x 937,20
Adaos comercial (15% × total, preţ achiziţie) 140,58
TVA (20% × (total, preţ achiziţie + adaos comercial)) 215,56
TOTAL, preţ vânzare (total, preţ achiziţie + adaos comercial + TVA) 1293,34
Preţ de vânzare pentru 1 porţie (total, preţ vânzare / 100) ≈13,00
 Calculelele meniului personal
În unitatea de alimentaţie publică conform planului-meniu pentru 21.12.21... s-au
pregătit următoarele bucate:
• Salată grecească;
• Sarmale în frunză de vie ;
• Pulpă la cuptor cu piure de cartofi;
• Prăjitură ”Cușma lui Guguță;
• Cocteil cu lapte si căpșuni.
Adaosul comercial al alimentaţiei publice pentru bucatele preparate reprezintă
15%, iar pentru băuturi – 30%.
Materia primă s-a recepţionat din magazie la preţurile de achiziţie calculate
pentru mărfurile din depozit.
La 21.12.21... s-a primit comanda pentru pregătirea a 80 seturi de bucate pentru
deservirea unui contingent fix de consumatori. Achitările s-au executat în
numerar la momentul deservirii clienţilor

Calculul preţului de vânzare la bucatele preparate:

Salată grecească:
Norma de consum pentru
Preţul pentru
Materie primă 100 porţii
un kg, lei
cantitatea, kg sumă, lei
Roșii 40,00 20,0 800,00
Castraveți 13,00 5,0 65,00
Ceapă roșie 8,00 2,0 16,00
Brânză ”Feta” 150,00 5,00 750,00
Piper negru 46,00 0,4 18,40
Sare 2,00 0,4 0,80
Ulei de măsline 139,00 0,5 69,50
TOTAL, preţ achiziţie x x 1719,70
Adaos comercial (15% × total, preţ achiziţie) 257,95
TVA (20% × (total, preţ achiziţie + adaos comercial)) 395,53
TOTAL, preţ vânzare (total, preţ achiziţie + adaos comercial + TVA) 2373,18
Preţ de vânzare pentru 1 porţie (total, preţ vânzare / 100) ≈23,73
Sarmale în frunză de viță de vie:
Norma de consum pentru
Preţul pentru
Materie primă 100 porţii
un kg, lei
cantitatea, kg sumă, lei
Carne de vită tocată 85,00 15 ,0 1275,00
Frunză de viță de vie 60,00 15,0 900,00
Ceapă 4,00 2,0 8,00
Orez 16,00 3,00 48,00
Piper negru 46,00 0,4 18,40
Sare 2,00 0,4 0,80
Suc de roşii 10,00 6,00 60,00
Mărari 60,00 0,6 30,60
TOTAL, preţ achiziţie x x 2340,80
Adaos comercial (15% × total, preţ achiziţie) 351,12
TVA (20% × (total, preţ achiziţie + adaos comercial)) 538,38
TOTAL, preţ vânzare (total, preţ achiziţie + adaos comercial + TVA) 3230,30
Preţ de vânzare pentru 1 porţie (total, preţ vânzare / 100) ≈32,30

Pulpă la cuptor cu piure de cartofi:

Norma de consum pentru
Preţul pentru
Materie primă 100 porţii
un kg, lei
cantitatea, kg sumă, lei
Pulpe de pui 83,00 20,0 1660,00
Cartofi 6,00 17,0 102,00
Lapte 18,00 1,5 27,00
Unt 75,00 1,0 75,00
Usturoi 22,00 0,6 13,20
Piper negru 46,00 0,4 18,40
Sare 2,00 0,4 0,80
TOTAL, preţ achiziţie x x 1896,40
Adaos comercial (15% × total, preţ achiziţie) 284,46
TVA (20% × (total, preţ achiziţie + adaos comercial)) 436,17
TOTAL, preţ vânzare (total, preţ achiziţie + adaos comercial + TVA) 2617,03
Preţ de vânzare pentru 1 porţie (total, preţ vânzare / 100) ≈26,17
Prăjitură ”Cușma lui Guguță:
Norma de consum pentru
Preţul pentru
Materie primă 100 porţii
un kg, lei
cantitatea, kg sumă, lei
Vișine în suc propriu 45,00 5,0 225,00
Făină de grâu 12,00 8,0 96,00
Zahăr pudră 8,00 1,5 9,50
Ouă, buc. 0,50 14 7,00
Unt 75,00 2,80 210,00
Smântână 40,00 2,80 112,00
Mascarpone 180,00 3,50 630,00
TOTAL, preţ achiziţie x x 1289,50
Adaos comercial (15% × total, preţ achiziţie) 193,42
TVA (20% × (total, preţ achiziţie + adaos comercial)) 296,58
TOTAL, preţ vânzare (total, preţ achiziţie + adaos comercial + TVA) 1779,50
Preţ de vânzare pentru 1 porţie (total, preţ vânzare / 100) ≈17,80

Cocteil cu lapte și căpșuni:

Norma de consum pentru
Preţul pentru
Materie primă 100 porţii
un kg, lei
cantitatea, kg sumă, lei
Miere de albină 70,00 1,5 105,00
Lapte pasteurizat 18,00 12,5 225,00
Căpșuni 60,00 2,5 150,00
Gheață 13,50 1,0 13,50
TOTAL, preţ achiziţie x x 493,50
Adaos comercial (30% × total, preţ achiziţie) 74,02
TVA (20% × (total, preţ achiziţie + adaos comercial)) 39,52
TOTAL, preţ vânzare (total, preţ achiziţie + adaos comercial + TVA) 720,54
Preţ de vânzare pentru 1 porţie (total, preţ vânzare / 100) ≈7,20

În baza informaţiilor conţinute în rapoarte, contabilitatea întocmeşte

următoarele formule contabile:
1. S-au primit produse şi materie primă din depozit la preţul de evidenţă a
depozitului (de achiziţie):
Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia
publică” - 6191,92 lei ((1719,70 + 2340,80 + 1896,40 + 1289,50 + 493,50)
× 0,8 (80 de seturi));
Ct 217 „Mărfuri”, subcont 2171 „Bunuri procurate în vederea revănzării
(depozit)”.
2. S-a reflectat calcularea adaosului comercial la bucatele preparate în secţia
de producţie:
Dt 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia
publică” - 928,77 lei ((257,95+351,12+284,46+193,42+74,02) × 0,8);
Ct 831 „Adaos comercial”.
3. Reflectarea încasărilor în numerar pentru bucatele comercializate către
consumatori prin sala de masă, în sumă fără TVA:
Dt 241 „Casa” – 7120,69 lei (6191,92 + 928,77);
Ct 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6112 „Venituri din vânzarea
mărfurilor”.
4. Înregistrarea mărimii TVA la suma încasărilor din vânzarea bucatelor:
Dt 241 „Casa” – 1364,94 lei;
Ct 534 „Datorii fată de buget”, subcont 5344 „Datorii privind TVA”.
5. Decontarea adaosului comercial aplicat la calcularea preţului de vânzare:
Dt 831 „Adaos comercial” – 928,77 lei;
Ct 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia
publică”.
6. Decontarea costului bucatelor vândute către consumatori:
Dt 711 „Costul vânzărilor”, subcont 7112 „Valoarea contabilă a
mărfurilor vândute” - 6191,92 lei;
Ct 217 „Mărfuri”, subcont 2174 „Produse şi preparate din alimentaţia
publică”.
 Concluzie
În urma efectuării lucrării individuale am ajuns la concluzia ca
contabilitatea are o importanță majoră în economia moderna și că fără
cunoștințe minore în contabilitate ar fi foarte greu în urma deschiderii
unei afaceri aflarea tuturor pierderilor și câștigurile. Deorece
înregistrarea și controlarea în mod permanent, pe bază de documente
acele evenimente care se pot înregistra valoric este esențial în orice
afacere. Am înțeles că este o muncă enormă în rol de contabil să
preconizezi cheltuielile și să întocmești un câștig corespunzător pentru
orice afacere, și am înțeles că tehnologia alimentației presupune și un
micro-contabil în tine însuți.