Proiect de an

2022
Strategii de promovare a
vanzarilor ale lanturilor de
restaurante.

Dragomeretchii Eugeniu
[НАЗВАНИЕ ОРГАНИЗАЦИИ]
 1. Locul și rolul alimentației publice in cadrul
lanturilor de restaurante.
1.1. Conțin
Ca activitate economică, alimentaţia publică este deosebit de
complexă, ea nerezumându-se doar la satisfacerea în exclusivitate a
nevoii consumatorului. Desigur, dinamica sectorului de alimentaţie
publică este influenţată de mai mulţi factori, dar mai ales de evoluţia
circulaţiei turistice, acest lucru justificând, de fapt, asocierea ei şi
activităţilor de turism, putând fi considerată drept o componentă
importantă a prestaţiei turistice.
Pe de altă parte, aşa cum menţionam, alimentaţia publică este o
importantă ramură a circulaţiei mărfurilor, având un rol de bază în
organizarea producţiei de preparate culinare şi de cofetărie şi în
desfacerea acestora către populaţie, atât pentru consumul pe loc, în
unitatea de alimentaţie publică, cât şi la domiciliu (ca activitate
complementară de servicii).
Prin modul de organizare în profil macro şi microteritorial,
generat de mecanismele economiei de piaţă, alimentaţia publică
capătă o deosebită importanţă în transformarea modului de viaţă al
oamenilor, participând direct la îmbunătăţirea aprovizionării
populaţiei cu produse şi preparate culinare, într-o gamă sortimentală
corespunzătoare şi variată, din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
răspunzând celor mai exigente cerinţe. Pe de altă parte, alimentaţia
publică oferă multiple condiţii de folosire a timpului liber, cu atât mai
mult în condiţiile creşterii dimensiunilor acestuia, pe lângă funcţia
fiziologică propriu-zisă, ea îndeplinind o serie de funcţii de agrement,
odihnă şi recreere, în general, de petrecere agreabilă a timpului liber.
Într-un asemenea context, trebuie să fim de acord cu faptul că, în
zilele noastre, „produsul turistic este o realitate din ce în ce mai
prezentă şi a generat o formă nouă de vacanţă, cunoscută sub
denumirea de vacanţă gastronomică (pescărească, vânătorească etc.),
cu atractivitate unanim recunoscută"
Importanţa sectorului de alimentaţie publică este accentuată de
celelalte oportunităţi ale sale, cele mai cunoscute fiind:
  asigură posibilităţi multiple pentru o mai bună folosire şi
valorificare a resurselor materiale, în principal a celor
agroalimentare;
 orientează şi dezvoltă gustul consumatorilor, stabilind
formarea unor obiceiuri de consum alimentar al oamenilor,
atât ca rezultat al dezvoltării şi punerii în valoare a ştiinţelor
legate de arta gastronomică, cât şi datorită posibilităţilor de
aplicare a tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime şi
folosirii celor mai moderne utilaje şi instalaţii;
 în condiţiile folosirii celor mai performante utilaje şi instalaţii
de prelucrare şi producţie a preparatelor alimentare, în
alimentaţia publică se asigură, concomitent, uşurarea muncii
lucrătorilor şi creşterea productivităţii muncii şi, implicit,
reducerea costurilor de producţie şi, deci, asigurarea unor
cote înalte de profit;
 uşurează, în mod evident, munca femeii în gospodăria
proprie, eliberând-o de o activitate ce presupune mult timp,
respectiv pregătirea hranei în familie.

De altfel, importanţa alimentaţiei publice derivă şi din particularităţile

care-i sunt caracteristice, particularităţi datorate caracterului tot mai
complex al acestui sector, ca şi multitudinii de factori ce se manifestă
în prezent în viaţa economico- socială. Asemenea particularităţi, pe de
o parte, îi definitivează în mod ştiinţific obiectul şi sarcinile de
perspectivă, iar pe de altă parte, o delimitează tot mai mult de celelalte
sectoare ale comerţului.
1.2. Tipologia unităților de alimentație publică
Deşi activitatea de alimentaţie publică se desfăşoară printr-o
reţea de o mare complexitate şi diversitate, unităţile pot fi totuşi
clasificate în trei grupe mari:

1. unităţi pentru servirea consumatorilor;

2. unităţi de producţie culinară;
3. unităţi pentru depozitarea, sortarea, conservarea şi păstrarea
mărfurilor şi a materiilor prime.
Fiecare dintre cele trei grupe de unităţi prezintă caracteristici proprii şi
o tipologie la fel de complexă.

1. A) Prin unitate de servire a consumatorilor se înţelege localul

format din una sau mai multe încăperi, dotate cu utilaje,
mobilier şi obiecte de inventar corespunzătoare profilului şi
categoriilor în care se încadrează unităţile, în conformitate cu
care se stabileşte şi regimul de preţuri practicate: unităţi cu
grad de confort şi regim de preţuri de lux, de categoriile I, II
şi III, şi unităţi cu grad de confort şi regim special de
frecventare - cantine-restaurant.

Funcţionalitatea unităţilor de alimentaţie este determinată de

diversitatea activităţilor de producţie, respectiv de activitatea de
transformare a materiilor prime agro- alimentare în preparate culinare,
produse de cofetărie şi patiserie, aplicându-se diferite procedee
tehnologice, potrivit reţetelor stabilite, şi vânzarea acestora prin
secţiile şi saloanele de servire.
Funcţionalitatea unităţilor de alimentaţie este determinată de
diversitatea activităţilor de producţie, respectiv de activitatea de
transformare a materiilor prime agro- alimentare în preparate culinare,
produse de cofetărie şi patiserie, aplicându-se diferite procedee
tehnologice, potrivit reţetelor stabilite, şi vânzarea acestora prin
secţiile şi saloanele de servire.
Restaurantele prestează servicii de alimentaţie publică atât pentru
consumatorii individuali, cât şi pentru diferite grupuri (mese festive,
întruniri, agape etc.). Consumatorii individuali îşi pot comanda
preparatele culinare şi băuturile preferate după sistemul a la carte,
consultând listele meniu ce conţin preparatele culinare pregătite
pentru ziua respectivă, existând însă şi posibilitatea pregătirii unor
asemenea preparate „pe loc", la comanda clientului. În cazul
existenţei unor grupuri de consumatori, serviciile de alimentaţie
publică sunt prestate pe baza unor meniuri convenite anterior.
Sectorul de alimentaţie publică este deci un sector complex, serviciile
de specialitate fiind asigurate printr-o tipologie la fel de complexă de
unităţile de servicii, fiecare dintre acestea distingându-se printr-o serie
de caracteristici funcţional-comerciale. Principalele categorii de
asemenea unităţi sunt următoarele:

1. RESTAURANTUL este localul public care îmbină activitatea

de producţie cu cea de servire, punând la dispoziţia clientului
o gamă diversificată de preparate culinare, produse de
cofetărie-patiserie, băuturi şi unele articole pentru fumători.

 Restaurantul clasic este localul public cu profil gastronomic

în care se serveşte un larg sortiment de preparate culinare
(gustări calde şi reci, preparate lichide, mâncăruri, minuturi,
salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie,
îngheţată, fructe, băuturi nealcoolice şi alcoolice, articole de
tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animat-distractive,
restaurantul clasic poate dispune de formaţie muzi- cal-
artistică. Organizează servicii suplimentare, precum:
banchete, recepţii etc.
 Restaurantul specializat serveşte un sortiment specific de
preparate culinare şi băuturi care se află permanent în lista-
meniu, în condiţiile unor amenajări şi dotări clasice sau
adecvate structurii sortimentului (pescăresc, vânătoresc,
rotiserie, zahana, dietetic, lactovegetarian, familial, pensiune
etc.), care formează obiectul specializării.
 Restaurantul pescăresc este o unitate gastronomică al cărei
specific, în principal, îl reprezintă oferirea unui sortiment
variat de preparate culinare din peşte. Este decorat cu obiecte
sugestive din activitatea de pescuit şi de prelucrare a peştelui.
 Restaurantul vânătoresc este unitatea gastronomică
specializată în producerea şi servirea de preparate culinare
din vânat (iepure, căprioară, porc mistreţ, urs, gâşte, raţe
sălbatice etc.) şi este organizată şi funcţionează pe principiul
similar unui restaurant clasic, având însă, prin amenajare,
dotare şi prezentarea personalului, elemente specifice,
particulare preocupărilor vânătoreşti.
 Rotiseria este un restaurant de capacitate mică (20-50 locuri
la mese) în care consumatorii sunt serviţi cu produse din
carne la frigare-rotisor (pui, muşchi de vacă şi porc,
specialităţi din carne etc.), chebab cu garnituri, unele gustări
 reci (pe bază de ouă, brânză, legume etc.), salate, deserturi,
precum şi băuturi răcoritoare, cafea, vin (în special vin roşu,
servit în carafe), un sortiment redus de băuturi alcoolice fine.
Spaţiul de producţie se află chiar în interiorul sălii de
consumaţie şi este dotat cu rotisor sau frigărui şi cu vitrină
frigorifică, în care se află expuse specialităţile de carne ce
urmează a fi pregătite în faţa consumatorilor.
 Restaurantul zahana este unitatea gastronomică în care se
servesc, la comandă, în tot timpul zilei, specialităţi din carne
de porc, vită, batal, miel şi subproduse din carne (ficat,
rinichi, inimă, splină, momiţe, măduvioare etc.), mititei,
cârnaţi etc. pregătite la grătar şi alese de consumatori din
vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospătari la
masa clientului. Unitatea mai poate servi ciorbă de burtă,
ciorbă de ciocănele, tuslama, tochitură, salată combinată de
sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice
(aperitive şi vinuri).
 Restaurantul dietetic este o unitate de alimentaţie care oferă
consumatorului sortimente de preparate culinare dietetice
(pregătite sub îndrumarea unui cadru medical dietetician) şi
băuturi nealcoolice.
 Restaurantul lacto-vegetarian este o unitate gastronomică în
care se desfac în exclusivitate sortimente de preparate
culinare, orez, salată din legume, precum şi dulciuri de
bucătărie, lactate proaspete, produse de patiserie, îngheţată şi
băuturi nealcoolice, calde şi reci.
 Restaurantul familial sau pensiunea este unitatea cu profil
gastronomic care oferă, în mai multe variante, meniuri
complete, la un preţ accesibil. Preparatele şi specialităţile
solicitate în afara meniurilor se servesc la preţurile stabilite în
listele meniu. Poate funcţiona şi pe bază de abonament. La
nevoie se poate organiza şi ca secţie în cadrul unui restaurant
clasic (de exemplu, în staţiunile turistice). Băuturile sunt
limitate la răcoritoare şi ape minerale. De regulă, asemenea
unităţi se organizează şi în pensiuni sau în fermele
agroturistice.
 Restaurantul cu specific este o unitate de alimentaţie publică
de recreere şi divertisment care, prin dotare, profil, ţinuta
vestimentară a lucrătorilor, meniurile recreative şi structura
sortimentală, trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice
locale, naţionale şi tradiţionale ori specifice diferitelor zone.
 Crama desface o gamă largă de vinuri, acestea putând fi
servite atât îmbuteliate, cât şi neîmbuteliate, oferite în carafe
sau în căni din ceramică. Realizează şi desface o gamă
specifică de preparate culinare din carne la grătar sau trase la
frigare. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereţii
sunt decoraţi cu scoarţe, ştergare etc. Poate avea program
muzical asigurat de tarafuri de muzică populară.
 Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria
specifică unor zone geografice din ţară. Sunt servite vinuri şi
alte băuturi din regiunea respectivă, utilizându-se ulcioare,
căni, carafe etc., iar anumite preparate sau gustări reci sunt
oferite pe suporturi din lemn lustruit sau în veselă din faianţă
ori ceramică, cu încrustaţii colorate populare-locale. Efectul
original al acestor unităţi este obţinut prin îmbinarea cadrului
natural cu cel arhitectural al sistemului constructiv, al
finisajelor inspirate după modelul popular, al elementelor de
decor, al mobilierului şi obiectelor de inventar cu o concepţie
deosebită, prin gama sortimentală a mâncărurilor pregătite şi
prezentarea personalului. La construirea unităţilor se
utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunilor
respective, cum sunt: piatra, bolovanii de râu, lemnul brut sau
prelucrat, cărămida netencuită, trestie, stuf, răchită etc.
Ospătarii au uniforme confecţionate în concordanţă cu
specificul unităţii (ciobăneşti, de romani, de daci, de haiduci
etc.).
 Restaurantul cu specific naţional pune în valoare tradiţiile
culinare ale unei naţiuni (chinezesc, italienesc, mexican etc.).
Unitatea serveşte o gamă variată de preparate culinare
asociate cu băuturile naţionale specifice (Mao-Tai, Sake etc.).
Ambianţa exotică a saloanelor, programul muzical,
uniformele personalului de servire, mobilierul şi inventarul
sunt specifice ţărilor respective.
  Braseria asigură în tot cursul anului servirea consumatorilor
în principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns
de mâncăruri, specialităţi de cofetărie-patiserie, băuturi
nealcoolice calde şi reci, băuturi alcoolice fine şi un sortiment
bogat de bere.
 Berăria este o unitate specifică pentru desfacerea berii de mai
multe sortimente în recipienţi speciali (ţap, halbă, cană) de
diferite capacităţi şi a unor produse şi preparate care se
asociază în consum cu berea (cremvuşti cu hrean, mititei,
cârnaţi, debreţini, chifteluţe, foetaje, covrigi, migdale, alune
etc.), precum şi brânzeturi, gustări calde şi reci, minuturi (din
ouă, legume), specialităţi de zahana (1-2 preparate) şi băuturi
alcoolice (coniac, rom, sortiment restrâns de vinuri) şi băuturi
nealcoolice.

1.6. Grădina de vară este o unitate amenajată în aer liber, dotată cu

mobilier specific „de grădină" şi decorată în mod adecvat. Serveşte un
sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate,
dulciuri de bucătărie şi cofetărie- patiserie, un larg sortiment de
băuturi alcoolice şi nealcoolice, cafea, fructe, articole de tutun.

2. BARUL este unitatea de alimentaţie publică, ce are un

program de zi sau de noapte, în care se servesc un sortiment
diversificat de băuturi alcoolice şi nealcoolice şi o gamă
restrânsă de produse culinare. Cadrul ambiental este
completat cu program artistic, audiţii muzicale, video, TV.

 Barul de noapte - unitate cu caracter distractiv,

cu orar de noapte, care prezintă un program variat de
divertisment, de music-hall şi dans pentru consumatori
şi oferă o gamă variată de băuturi fine, băuturi de bar
(cocktailuri), băuturi nealcoolice, specialităţi de
cofetărie şi îngheţată, roast-beef, fripturi reci, fructe şi
salate de fructe (proaspete şi din compoturi), cafea. De
obicei sunt realizate în stil amfiteatru, pentru a se putea
viziona programul artistic-muzical de la toate locurile
la mese. Este dotat cu instalaţii de amplificare a
sunetului, de proiecţie de film, orgă de lumini.
  Barul de zi - unitate care funcţionează de regulă
în cadrul hotelurilor şi restaurantelor, dar poate fi
organizat şi ca unitate independentă. Oferă
consumatorilor o gamă variată de băuturi alcoolice şi
nealcoolice, simple sau în amestec, şi gustări în
sortiment restrâns, tartine, foetaje, specialităţi de
cofetărie şi îngheţată, produse de tutun, precum şi
posibilităţi de distracţie (muzică discretă, televizor,
jocuri etc.). În salonul de servire se află tejgheaua-bar
cu scaune înalte, un număr restrâns de mese de
dimensiuni mici, cu scaunele-fotolii respective.
 Café-bar cafenea - unitate care îmbină
activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativă;
oferă consumatorilor şi gustări (calde şi reci), minuturi,
produse de cofetărie-patiserie, îngheţată, băuturi
nealcoolice calde (cafea filtru, şvarţ, cafea cu lapte,
ciocolată, ceai), băuturi alcoolice fine (lichioruri,
coniac, vermut ş.a.).
 Disco-bar (discotecă-videotecă) - unitate cu
profil de divertisment pentru tineret, activitatea
comercială fiind axată pe desfacerea de gustări,
produse de patise- rie-cofetărie, îngheţată şi amestecuri
de băuturi alcoolice şi nealcoolice. Divertismentul este
realizat prin intermediul muzicii de audiţie şi de dans,
înregistrată şi difuzată prin instalaţii speciale şi prin
„disk-jockey", care asigură desfăşurarea întregii
activităţi. Videoteca este special amenajată cu instalaţii
electronice de redare şi vizualizare a videoprogramelor
şi a filmelor.
 Bufetul-bar oferă un sortiment restrâns de
preparate calde şi reci (gustări, sandvişuri, minuturi,
produse de patiserie etc.), pregătite în bucătăria proprie
sau aduse din afară, băuturi nealcoolice, băuturi
alcoolice (aperitive, vinuri, bere).

3. Din grupa unităţilor de tip FAST-FOOD fac parte:

3.1. Restaurant-autoservire - unitate de desfacere rapidă, în care
consumatorii îşi aleg şi se servesc singuri cu preparatele culinare
calde şi reci (gustări, produse lactate, băuturi calde nealcoolice, supe-
ciorbe-creme, preparate din peşte, antreuri, preparate de bază, salate,
deserturi, fructe) şi băuturi alcoolice (bere) şi nealcoolice la sticlă,
toate porţionate şi aşezate în linii de autoservire cu flux dirijat şi cu
plata după alegerea preparatelor.

 Bufet de tip expres - unitate cu desfacere rapidă în care fluxul

consumatorilor nu este dirijat, servirea se face de vânzător,
iar plata se face anticipat. Unitatea este dotată cu mese tip
expres, mai înalte ca mesele obişnuite, consumaţia realizân-
du-se fără utilizarea scaunelor la mese.
 Pizzeria - unitate specializată în desfacerea sortimentelor de
pizza. Se mai pot desface gustări, minuturi, salate, produse de
patiserie, răcoritoare, bere, vin la pahar sau băuturi slab
alcoolizate.
 Snack-bar - unitate caracterizată prin existenţa unei tejghele-
bar, cu un front de servire care să permită accesul unui număr
mare de consumatori, serviţi direct la tejghea cu sortimente
pregătite total sau parţial în faţa lor. Oferă în tot timpul zilei o
gamă diversificată de preparate culinare (cremvuşti, pui
fripţi, cârnăciori, unele preparate cu specific, sandvişuri),
precum şi băuturi nealcoolice calde şi reci şi un sortiment
redus de băuturi alcoolice.
4. COFETĂRIA - unitate specializată pentru desfacerea
unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri,
cozonac, îngheţată, bomboane, patiserie fină, băuturi
nealcoolice calde şi reci şi unele băuturi alcoolice
fine.
5. PATISERIA - unitate specializată pentru consumul
pe loc sau desfacerea la domiciliu a producţiei
proprii specifice, în stare caldă (plăcintă, ştrudele,
merdenele, pateuri, covrigi, brânzoaice, gogoşi,
croissanturi etc.). Sortimentul de băuturi include bere
la sticlă, băuturi nealcoolice, răcoritoare, vin la
pahar. Unitatea oferă şi diferite sortimente de
produse lactate (iaurt, chefir, lapte bătut etc.). Poate
 funcţiona şi cu profil de „plăcintărie", „simigerie",
„covrigărie", „gogoşerie" sau „pati-bar".
6. UNITĂŢILE DE INCINTĂ, în această categorie
intrând cantinele restaurant şi bufetele de incintă.
1. Unităţile de producţie culinară se pot grupa
în:

 complexe independente de producţie culinară;

 laboratoare independente de preparate şi semipreparate
culinare;
 laboratoare de carmangerie;
 laboratoare independente de cofetărie-patiserie;
 laboratoare integrate unităţilor de alimentaţie publică;
 bucătării integrate unităţilor de alimentaţie publică;
 bucătării centrale integrate unor unităţi mai mari, care
deservesc şi alte unităţi.
1. Unităţile pentru depozitarea, sortarea, conservarea şi
păstrarea mărfurilor şi a materiilor prime sunt
organizate atât ca unităţi independente, cât şi ca
anexe pe lângă restaurante şi laboratoare, incluzând
depozitele, magaziile, pivniţele, camerele frigorifice
etc.
 Capitolul 3. Evaluarea strategiilor de promovare in cadrul
lanturilor de restaurante

In sistemul relatilor cu mediul economico social, cu piata,

eforturile de marketing ale intreprinderii moderne nu se pot limita la
producerea si distributia de bunuri si servici, ele implica, totodata, o
permanenta complexa comunicare cu mediul extern, cu pita, care
presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a
intermediarilor, actini specifice de influentare a comportamentului de
cumparare si de consum, de sprijinirea a procesului de vanzare. Toate
aceste activitati, cu obiective si mijloace de actine extrem de variate,
alcatuiesc politica promotional component important a politicii de
marketing a intreprinderi moderne. Includerea, cu o pozitie distincta, a
politicii promotionale in mixul de marketing se justifica prin rolul,
uneori decisiv, pe care actiunile promotionale il au in procesul
realizarii marfurilor si servicilor, ca si prin costul acestor actini. De
altfel, comunicatia promotionala este apreciata a fi « una dintre cele
costisitoare componente ale strategiei de marketing ». Problemele cele
mai dificile cu care se confrunta acest domeniu sunt determinate de
complexitatea decizilor referitoare la marimea bugetelor ce vor fi
alocate, reapartitia acestora pe diferite instrumente promotionale si
perioadele sau momentul utilizarii lor.

In fapt, orice întreprindere este angajata intr-un amplu proces de

comunicare promotionala. Intradevar, intreprindere comunica atat cu
consumatorii (utilizatorii (institutionali) si distribuitori produselor si
servicilor sale, cat si diversele categorii de public; la randul lor
distribuitori comunica cu consumatori, iar acestia comunica intre ei.
Astfel, fiecare se constituie intr-o variabila sursa de informatii si, in
acelasi timp, reactioneaza diferit la cele pe care le recetioneaza!

3.1

3.2

3.3 Metode si tehnici de promovare

PUBLICITATEA

Publicitatea se ocupà cu promovarea bunurilor, servicilor,

companiilor si ideilor, de cele mai mute ori prin mesaje plätite. Scopul
direct ale acestor mesaje este stimularea dorintelor clientilor
potentiali, si formarea asociatilor pozitive in legaturà cu produsul sau
compania promovatã, scop care este atins prin folosinta metodelor de
manipulare psihologicà mai mult sau mai putin subtile.

Vânzatorii vad reclama ca o parte constituent a strategiei

generice de promovare a acestora.

PROMOVAREA VANZARILOR

Ansamblu de actini de comunicare avand drept scop

"impingerea" ofertei firmei pe pita (strategie push); activitate
promotionala pusa in aplicare de firma in cadrul planului sau de actine
comerciala, constand in acordarea de avantaje temporare clientele, in
vederea creari/schimbarii favorable a comportamentului de achizitie
(stimularea cumpararii produsului). Exemplu: acordarea de stimulente
sub forma de reducer de pret, prime si cadouri promotionale pentru
incurajarea clientilor potentiali sa testeze si sa achizitioneze o noua
marca de article de voiaj.

Obiective ale promovarii vanzarilor:

 atragerea atentiei consumatorilor privind oferta firmei,

castigarea de noi clienti;
  crearea nor noi ocazii de cumparare, incitare la achizitie
imediata sau dintr-un anumit magazin, aducerea marcii in
atentia consumatorilor;
 lansarea unei noi varietati de produs (sprijinirea campaniei
de publicitate media);
 imbunatatirea vitezei sau volumului desfacerilor firmei;
 cresterea loialitatii: confirmarea alegerii facute si
incurajarea cumparatorilor sa sporeasca numarul si
cantitatea achizitilor;

Exemple - tehnici de promovare a vanzarilor produselor de larg

consum: incercare gratuita, reducer de pret, cupoane sau bonuri de
reducere, prime, oferte-pachet, vanzari grupate, recompense (remize,
premi, cadouri s.a.), oferte de rambursare, concursuri, jocuri, tombole,
loterii autorizate, merchandising, promovarea la distributor,
promovare prin ambalaj, garantii, service, credit gratuit etc.

Pe piata afacerilor, principalele instrumente de promovare sunt:

targurile si manifestarile comerciale internationale, national si locale,
concursurile de vanzari intre distribuitori firmei sau intre membri
fortei de vanzare, obiecte promotionale personalizate etc.

PRINCIPALELE TEHNICI PROMOTIONALE

1. Mijloacele promotionale pot fi grupate in cinci mari

categorii:

 Incercarea gratuita
 Reduceri temporare de prêt
 Prime
 Oferte active
 Promovare-distribuitor

2. Incercarea gratuita are urm forme:

 Ditrib gratuita a esantioanelor dintr-un produs

 Degustarea gratuita a produselor
  Incercarea gratuita a unui bun semi-durabil sau a unui
serviciu pe o anumita perioada de timp

3. Oferta speciala: are 3 posibilitati

 Un rabat exprimat in procente

 Un rabat indicand suma care se economiseste
 Pretul promotional este indicat direct pa ambalajul
produsului de cate fabricant

4. Rambursarea ulterioara a unei parti din pretul de cumparare

 Rembursarea ulterioara simpla

 "Money -refund offer" sau "cash-refund"
 Ramb ulterioare associate
 "Cross-couponning" sau "cupoane incrucisate"
 Reduceri de pret asociate cu o cauza de inters public

5. Pt a distribui cupoanele catre cumparatori potentiali sunt

cinci modalitati:

 Prin corespondenta
 Din poarta in poarta
 Prin presa scrisa
 Utilizand ambalajul produsului
 "In store" sau distributia in magazine

6. Formele prime:

 Prima directa
 P diferentiata
 Ambalaiul reutilizabil
 Prima auto-platitoare sau "self liquidating offers"
 Carnetul de fidelitate
 Timbrele sau punctele
 Prima esantion
 Prima libera
 7. Promovare-distribuitori (obiective):

 Incitarea distributiei sa prezinte marca

 Determinarea distribuitorilor sa suprastocheze
 Sprijinirea distributiei in promovarea si vanzarea marcii
 Obtinerea sprijinului si colaborari distributiei in cadrul
operatiunilor promotionale dirijate inspre donsumatori

8. Avantajele financiare:

 Remizele de referentiere
 Remiza asupra cantitati
 Indemnizatii asupra publicitatii, publicitatii la locul de
vanzare sau merchandisingului intermediarilor
 Couponningul

9. Avantajele in natura

 Stimularea intermediarilor
 Clientii misteriosi
 Esantioanele
 Actinile conjugate producator-revanzator
 Concursurile de vitrine
 Prospectarea clientele de care forta de vanzare a
fabricantului
 10. Operatiunile de testare inainte de lansare pot imbraca
urm forme:
 Pre-testele, care la randul lor pot fi:
 Teste de concept
 Teste de alegere
 Testele pe piata
 Teste in magazine martor
 Teste in "zone test"

11. Pt a evalua eficienta unei actini promotionale exista trei

posibilitati de abordare:

 Masurarea "ratei de intoarcere"

  Masurarea efectelor in raport cu obiective fixate

12. Pt a realize aceste masuratori, pot fi folosite urm metode

 Compararea vanzarilor
 Anchetele in randul consumatorilor
 Utilizarea datelor de panel

ANDY’S PIZZA
 Misiune

Să creăm cel mai mare lanț de restaurante la nivel european din

Moldova cu un brand cunoscut, în care oamenii să știe că în fiecare zi,
în orice unitate al Companiei, pot comanda mâncare delicioasă la
prețuri rezonabile, preparate folosind tehnologii speciale, cu un gust
corporativ pronunțat, cu servicii rapide și de înaltă calitate într-un
cadru modern și elegant.

Poate că tu și cu mine suntem cunoștințe vechi și cuvintele

„pizza delicioasă” au fost de mult asociate cu cuvântul ANDY’S, sau
poate nu încă. În orice caz, vă urăm bun venit pe site-ul nostru și vă
invităm să vă cunoașteți mai bine.

Poveste

Istoria ANDY'S PIZZA a început la 1 iulie 1999 odată cu

deschiderea unui mic restaurant în Centrul Orașului.

Astăzi, există deja 8 pizzerii în oraș, al căror număr crește

rapid:

în 1999 - a fost deschisă prima pizzerie în Centru;

în 2000 - a doua pizzerie din aceeași zonă,

in 2002 - a treia in Buiucani, iar in ultimii doi ani inca cinci

pizzerii: in Botanica, Rascani, Buiucani, Calea iesilor si in Centru.

Încă trei restaurante noi sunt pe cale de a se deschide în 2005 în

alte părți ale orașului.
 De asemenea, compania intenționează să-și extindă geografia
rețelei dincolo de capitală și să deschidă restaurante în alte orașe ale
Moldovei.

Puteți urmări creșterea noastră constantă în Chișinău.

În ciuda faptului că cuptoarele noastre funcționează fără

probleme, și nu sunt suficiente locuri libere în unitățile noastre, nu
prețurile noastre cresc, dar rețeaua de pizzerii se extinde, iar vizitatorii
noștri devin adevărați prieteni ai ANDY'S Pizza.

Alegem cele mai convenabile locații pentru restaurantele

noastre, oferind astfel cea mai scurtă rută pentru clienții noștri fideli
către locurile lor preferate de vacanță. Nu ne străduim să devenim cea
mai mare corporație, vrem doar să fim mai aproape de tine.

Colțuri pentru copii

Acum tinerii noștri prieteni se pot relaxa pe deplin în unitățile

noastre. La urma urmei, ce fel de agrement pentru copii este complet
fără jocuri?!

„Andy’s Pizza” a oferit orașului câteva locuri minunate pentru

recreerea copiilor, organizând locuri de joacă în apropiere, precum și
în holurile unor restaurante, care au devenit un loc preferat de
petrecere a timpului copiilor, contribuind astfel la îmbunătățirea
orașului.
 Livrare

Ne străduim să ne asigurăm că clienții pot obține orice mâncare

și băutură dorită din meniul nostru, oriunde și oricând. Pentru aceasta
funcționează livrările noastre, a căror rețea crește pe zi ce trece, iar
comanda dumneavoastră este livrată și mai rapid oriunde doriți: acasă,
birou, internet cafe: în plus,

COMENZIILE de la 100 lei și mai mult vă vor fi livrate

GRATUIT în orașul Chișinău!

Uneori, când pizza este întârziată din cauza unui număr mare de
comenzi, suntem foarte incomod în fața clienților noștri. În efortul de
a oferi tot ce este mai bun, dar, din păcate, uneori în detrimentul
timpului dumneavoastră, ne cerem scuze pentru faptul că trebuie să
așteptați!

Preparatele noastre
 Pizza noastra este preparata folosind o tehnologie speciala. Nu
suntem susținători ai aluatului uscat subțire și a umpluturilor tocate
mărunt. Există atât de multe pizza ANDY'S încât chiar și un adult
este puțin probabil să le stăpânească.

Pentru a ne pregăti pizza, folosim doar cele mai proaspete

produse, cea mai bună calitate și cei mai buni producători: cea mai
proaspătă șuncă și roșii, cea mai delicioasă brânză. Sos pregătit după
o rețetă unică de proprietate și aluat luxuriant copt în cuptor până se
rumenește - toate acestea nu pot lăsa indiferent nici pe cel mai
sofisticat gurmand.

La doar câteva luni de la deschiderea restaurantului, ANDY'S

pizza a ocupat primul loc în competiția ziarului Logos Press pentru
cel mai înalt produs de calitate.

Meniul nostru include 6 tipuri de pizza. Și pe lângă pizza,

salate delicioase, feluri întâi și secunde și deserturi delicioase. Pentru
tine, ne îmbunătățim constant sortimentul și preparatele, încercând să
le facem gustul de neuitat.
 Avem mulți clienți obișnuiți și prieteni adevărați care sunt atrași
de gustul unic al pizza lui Andy, de calitatea preparatelor noastre și de
atmosfera confortabilă a sălilor și teraselor noastre.

Credința noastră în calitate și valorile de bază ne-a câștigat

respectul nu numai al clienților noștri, ci și al profesioniștilor din
domeniu.

După ce ai vizitat pizzeriile noastre, te vei putea asigura că

acestea nu sunt cuvinte goale: vei fi întâmpinat de o echipă tânără,
atentă și entuziastă. Bucătarii vă vor pregăti pizza, o vor găti, dar nu
o vor încălzi; ospătarii noștri, servicoși și politicoși, vă vor prelua
comanda, iar administratorul sălii vă va organiza banchetul în cel mai
bun mod posibil, rezervând mese gratuit.

Apropo, puteți veni la pizzeriile noastre fără bani, servim

carduri de credit.

Vă invităm să vizitați pizzeriile noastre și, fără îndoială, chiar și

vizitatorii obișnuiți vor fi plăcut surprinși să vină la noi din nou și din
nou!!!