1.

ntr-o alt formulare putem spune c obiectul Doctrinelor economice const n geneza,
esena i rolul principalelor teorii, doctrine i curente de gndire economic din ntreaga lume i
din ara noastr n epoca modern i contemporan.
Doctrinele economice de baza:
Mercantelismul (Jean Bodin, Antoine dMonchrestien, Jean Baptiste Colbert, Thomas
Mun, Whiliam Petty, Antonio Sena)
Fiziocrata (Fr. Quesnay, Contele de Mirabeau, Abatele Badeau)
Liberalismul economic clasic (Adam Smith, D. Ricardo, J.B.Say, John Stuart Mill )
Nationalismului (Protectionalismul)economic (Fredrich List, Henry Charlen, Simon
Patten)
Socialismul (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon)
Marginalismul (Neoclasicismul) (K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall)
Institutionalismul (Thorstien Veblen, Francois Perroux, John Kennet Galbraith)
Keynesismul (John Maynard Kaynes)
Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard, M.Friedman si F.von Hayek)
2.Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma
DAquino.
Platon Preocupat de ideea creari unui stat ideal, Platon preciza implicarea acestuia in
procesul de repartitie si consum.. Preocupat de problemele desavirsirii spirituale a neamuli
omenesc, el sustine ca radacina tuturor viciilor si pacatelor umane este setea de avutie, care il
degradeza pe om prin incalcarea principiilor morale si etice. Astfel, el considera ca statul trebui
sa tina sub control setea de imbogatire, incasarea dobinzii pentru imprumuturi, precum si
vinzarea marfurilor in credit, reglemetind preturile in asa mod, incit acestea sa asigure
vinzatorilor un profit moderat. Totodata, el s-a preocupat de diviziunea muncii, rolul si
importanta sa economica. Astfel nobilii prin originea lor sunt predestinati pentru conducerea
statului si indeplinirea altor munci intelectuale. Iar meseriasi si taranii sunt lipsiti de aceste
drepturi, intrucit preocuparile profesionale si originea nu le premite. Despre proprietetea privata,
Platon sustine ca ea incurajeaza individualismul, alimenteza setea de pricopsire si-l impune pe
om sa dea prioritate intereselor personale in detrimentul celor colective si intereselor statului, ca
urmare el cere inlocuirea acestei proprietati cu proprietatea colectiva (exceptie fac taranii si
meseriasi, intrucit sunt capabili sa sa se ridice la acel nivel spiritual, indispensabil pt a renunta la
sclavia bunurilor materiale, la proprietate).
Aristotel Gandirea economic a lui Aristotel a fost sintetizat in operele: Politica Etica
nicomachic. El trateaza bogia de pe poziia utilizrii ei. Astfel, definete dou modaliti
diferite de aspori bogia:economia domestic i hrematistica. Prima subnelege arta de a
obine bunurile necesare satisfacerii cerinelor raionale, absolute fireti ale individului i familiei
sale. Iar a doua se ntemeiaz pe schimb i are ca scop acumularea bogiei sub form de bani.
Constatnd c economia domestic tinde s se transforma n hrematistic, Aristotel
formuleaz teoria sterilitii schimbului, teorie n conformitate cu care, n procesul schimbului de
mrfuri mrimea avuiei nu poate spori. Pentru solutionare acestor probleme este necesar
intervenia statului.
Legea dominaiei i supunerii - considera ca fiind normal mprirea societii n dou clase
sociale: oamenii liberi (domina) i sclavii (se supun). El justific sclavia considernd-o drept o
consecin a unei legi att naturale ct i a societii.
Aristotel sesizeaz i cele dou forme ale valorii unui bun: valoarea de intrebuintare si
valoarea de schimb. Lund drept exemplu o pereche de sandale, el lamureste, ca ea poate servi
att pentru purtat (valoarea de intrebuintare), ct si pentru schimb pe o alta marfa necesara
(valoarea de schimb).

Toma dAquino admite proprietatea privat, ct i dorina fireasc a omului de a o spori, dar
cu condiia c ea va fi folosit spre binele ntregii sociati, n conformitate cu interesul general.
El considera c n cazul ei bunurile sunt mai bine administrate, ordinea e mai perfect, pacea e
mai bine asigurat.
T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria nominala a banilor. Pretul
marfurilor este just daca este determinat de cheltuielile facute pentru producerea marfii, cit si in
functie de situatia sociala a producatorului. Pretul just trebuie sa asigure producatorului atit
recuperarea cheltuielilor efectuate cit si o existenta corespunzatoare rangului producatorului. De
aceea una si aceeasi marfa trebuie vinduta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui
care o vinde. Toma dAquino a fost preocupat i de analiza rentei funciare. El consider renta
funciar ca fiind absolut necesar pentru ca posesorii de pmint s fie lipsii de grija traiului
zilnic. T dAquino a avut o atitudine de tolerare fa de comer i profitul comercial.
3.Mercantelismul ca teorie si politica economica. Particularitatile nationale ale
mercantelismului.
Principalele trsturi ale mercantilismului ca teorie i politic economic:
a)considerarea banilor (precum si a aurului si argintului sub forma de lingouri si comori)
drept esenta a bogatiei
b)analiza aproape in exclusivitate asferei circulatiei marfurilor
c)promovarea unei politici economice externe active in scopul stabilirii unei balante
monetare (comerciale) favorabile
d)ncurajarea dezvoltarii industriei nationale, stimularea importului de materie prima si a
exportului de produse manufacturiere.
Mercantilismul industrialist, fondat in Frana de Jean Bodin, Montchretien i Colbert, a avut
drept obiectiv esenial, achiziia de metale preioase prin practicarea unei politici de dezvoltare
industrial, pe baza reglementrilor i interdiciilor statului. Dezvoltarea industrial este privit
in cadrul acestui proces, ca un instrument, rolul decisiv revenind statului prin aplicarea unor
subvenii pentru dezvoltarea manufacturilor, paralel cu aplicarea unor politici protecioniste
riguroase.
Mercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea Britanie. Grija a fost aceea
de a asigura pe termen lung un sold activ al balantei globale, calea era aceea a unui export masiv
de produse fabricate si importand minimul necesar consumului national.
Mercantilist spaniol/ bulionist . Spanioli au practicat un mercantilism monetarist. Accentul a
fost pus pe jefuirea de metale pretioase din coloniile Lumii Noi, pe exploatarea minelor de aur si
argint de acolo, aducerea lor in tara si impieticarea scurgerii lor peste hotare. Au practicat politici
monetare si financiare axate pe cheltuieli parazitare, pe razboaie, fara a acorda atentie acumularii
de capitaluri productive. Masurile restrictive au dus la crearea in tara a unei lenevii deplorabile.
Aportul :
1
Au imbogatit stiinta economica formulind teoria cantitativa a banilor, conceptul de
balanta comerciala, notiunea de ppolitica protectionista.
2
Au grabit transformarea economiei naturale in economie de schimb
3
Au contribuit la formarea pietelor nationale, la adincirea diviziunii sociale a muncii, la
sustinerea progresului tehnic si economic.
4
Au declarat ca imbogatirea este o fapta laudabila , ca dorinta de a acumula bani este un
stimulator pt AE.
Limite:
1 Au supraapreciat rolul circulatiei marfurilor in raport cu sfera de productie, care era
neglijata complet.
2 Au identificat in mod eronat banii cu capitalul
3 Se inregistreaza o scadere a nivelului de trai si o adincire a diferentei dintre cei bogati si
cei saraci.Incurajarea exportului a dus la cresterea preturilor.

4.Conceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic a lui Fr. Quesnay.

Programul de actiune:
1 Organizarea agriculturii farnceze pe baza de capitalisti cu predominare a marelor firme
2 Promovarea unei politici de preturi inalte la produsele agricole
3 Scutirea completa a firmelor de plata impozitelor
4 Liberalizarea comertului exterior
Conceptiile de baza:
1 Teoria produsului net izvorul avutiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine un
surplus de bunuri materiale, numit de fiziocrati produs net. Acest excedent este conceput
de ei ca o diferenta intre productia obtinuta si cheltuielile efectuate.
2 Primatul agriculturii un bob de griu, semanat in pamint aduce toamna o multime de
boabe. Acelasi lucru are si in cazul cresterii animalelor. In industrie si comert un
asemenea produs suplimentar nu se creeaza, de eceea aceste ramuri sunt sterile.Deci
agricultura este singura ramur productiv.
3 Teoria despre capital- Quesnay a fost primul care a introdus notiunea de capital, ca
bogatie acumulata inainte de inceperea productiei. El a divizat capitalul folosit in
agricultura in 2 categorii:
- avansurile initiale (cheltuielile pt constructii, animale, utilaje)
- avansurile anuale (cheltuielile pt procurarea semintelor, pt plata muncii, etc.)
4 Teoria ordinii naturale a fiziocrailor se bazeaz pe 3 forme de proprietate
- personala (dreptul omului de a predispune si insusi)
- mobiliara (dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale)
- funciara (care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net).
5) Teoria laiser faire- in activitatea economica indivizii trebuie sa procedeze asa cum
considera ei, adica statul nu trebuie sa intervina in activitatea economica.
6) Divizarea societatii in clase: a) clasa producatorilor (agricultorii); b) clasa proprietarilor
(regii, nobilii si toti cei care sub o forma sau alta dispun de produsul net; c) clasa sterila
(meseriasii, negustarii, oameniii profesiunulor libere etc.)
Ei au fondat un regim bazat pe libertate i proprietate; au analizat activitatea economic
precum un flux continuu de venituri, trecnd de la o clas a populaiei la alta i au considerat c
pot reprezenta aceste diverse fluxuri printr-un tablou sintetic.
Tabloul economic a lui Fr. Quesnay
Quesnay vede o asemanare in circuitul singelui si AE (activitate economica), rolul inimii
revenindui agriculturii. Iar singele economiei este produsul net, care se misca sub forma de
zig-zag. In tablou gasim expuse toate componentele sistemului ec. fiziocratic : produsul net,
capitalul (avansurile), clasele sociale(productiva, proprietarilor, sterila) .
Ca rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se
stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. Anul urmator procesul de productie poate sa
reinceapa in aceleasi proportii.
1
2
3

Aportul fiziocratilor:
Au fondat prima scoala economica in adevaratul sens al cuvintului si au elaborat o teorie
obiectiva si stiintifica. Au reorientat cercetarile economice din domeniul circulatiei marfurilor in
cel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat adevaratul izvor al avutiei unei tari.
Au analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al circulatiei
economice
E inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de activitate sterile, in care nu
sar crea nici un fel de produs net
5.Caracteristica generala a doctrinei liberalismului economic classic.
Teoria valorii bazata pe munca. Liberalii clasici considera ca la baza egalitatii marfurilor
care se schimba se afla munca. A. Smith si D.Ricardo au dovedit ca izvorul, substanta valorii

marfurilor in toate ramurile o constituie munca. Ea indica pretul lor real iar banii nu sunt decit
pretul lor nominal. Marimea valorii este determinate de cantitatea de munca materializata in
marfa respectiva.
Repartizarea veniturilor. Una din trasaturile principale ale doctrinei liberalismului clasic
consta in analiza fenomenelor ec. prin prisma impartirii societatii in 3 clase: muncitori, capitalisti
si proprietari funciari, repartizarea veniturilo infaptuindu-se in conformitate cu apartenenta la
factorii de productie: munca, capitalul si pamintul. Corespunzator, aceste venituri sunt: salariu,
profitul si renta funciara.
Profitul este considerat drept principala forta motrice a dezvoltarii ec., marimea lui este
proportional cu marimea capitalului. Sursa lui o constitue munca neplatita a muncitorului.
Banii sunt o marfa speciala, desprinsa din lumea celorlalte marfuri. Ei au aparut spontan, in
procesul dezvoltarii schimbului. La originea avutiei natiunii se afla munca, nu comertul, banii,
nu influenteza nemijlocit dezvoltarea ec. Rolul banilor se reduce la asigurarea jocului liber al
cererii si ofertei. Moneda trebuie sa fie stabila. Acest lucru poate fi realizat numai cu ajutorul
unui system bazat pe banii de aur si argint.
Teoria schimbului international. Clasicii sunt fondatorii teoriei liberului schimb. Schimbul
intre doua tari este reciproc avantajos, echilibrul dintre import si export se stabileste dela sine,
fara vreu amestec al statului in acest proces. Argumentind necesitatea diviziunii internationale a
muncii, autorii clasici au lansat succesiv 3 teorii ale schimbului international: a avantajelor
absolute prin A.Smith, a avantajelor relative prin D.Ricardo, a specializarii in dependent de
cererea externa prin J.Mill.
Succesele doctrinei liberalismului economic clasic
Clasicii au elaborat un sistem desavirsit de teorie economica, avind ca baza principiile
individualismului, noninterventionismului si ordinii naturale
A dezvoltat teoria valoare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea avutiei natiunilor e
considerat decisiv
A favorizat o dezvoltare economica fara precedent , stimulind cresterea substantiala a volumului
productiei, a calitatii marfurilor create, a nivelului de trai etc.

1
2
3

1
2
3

Eecurile doctrinei liberalismului economic clasic

In centrul DLC sa pomenit nu omul ci piata. Scopul oricarei activitati este obtinerea profitului,
intreprinzatorului fiindui indiferent ce sa produca. Productia sa pomenit orientata nu spre
consumator, ci spre cel care are bani
A exaltat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat cu o diferentiere nemaipomenita de avere
Unele teorii sau dovedit a fi gresita : imposibilitatea crizelor economice, a utilizarii complete a
bratelor de munca , a echilibrului economic ce se stabileste in mod automat
6.Sistemul economic al lui A.Smith
Avuia naiunilor.. Adam Smith Lucrarea lui principal a aprut n anul 1776
Preocuprile principale ale lui Adam Smith au fost:
1 Determinarea bogiei naiunilor i a cilor de cretere a ei ;
2 Repartizarea bogiei ntre membrii societii;
3 Descoperirea legilor economice obiective.
Teza fundamentala a lui Smith este libertatea economica, cu conditia ca exista concurenta.
Aceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului personal si cel general,
mentine ordinea naturala, justifica progresul social. Armonizarea interesului personal cu cel
social este asigurata de o mina invizibila prin intermediul concurentei. Astfel are loc reglarea
preturilor.
SAU:
Factorii sporirii bagatiei:

-cresterea productivitatii rezultata din diviziunea sociala a muncii

-cresterea numarului de lucratori angajati din sfera productiva (agricultura si industria)
Conceptia cu privire la bogatie si factorii cresterii ei. Bogatia unei natiuni se compune din
totalitatea bunurilor necesare vietii, pe care natiunea le poseda la momentul dat, iar izvorul este
munca.
Interesul personal si principiul miinii invizibile. Potrivit lui Smith motorul activitatii ec.
este interesul personal, care il impune pe om sa munceasca si sa-si sporeasca avutiaPrin insasi
vointa divina economia de piata se autoregleaza,asigura echilibru economic si face posibila
armonizarea intereselor individuale egoistesi a intereselor general al societatii
Diviziunea muncii. Diviziunea muncii asigura cresterea iscusintei, maiestriei si agerimii
fiecarui lucrator, cit si economisirea timpului pierdut prin treverea de la o operatie la alta, cind
fiecare lucrator lucra izolat. In acelasi timp diviziunea muncii stimuleaza crearea unor cantitati
tot mai insemnate de marfuri. Diviziunea muncii are loc atit in industrie, cit si in agricultura.

7. Ideile economice optimiste ale lui J.B.Say Curs complet de economiei politic; JeanBaptiste Say atrage atentia asupra problemelor productiei schimbului , repartitiei si consumului.
Este cunoscut prin legea debuseelor, conform careia nici o criza de supraproductie nu poate fi
completa, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai. Aceasta presupune ca in mod
permanent cererea globala este egala cu oferta globala. El introdce in teoria economica conceptul
de intreprinzator ca principal agent al productiei. Elaboreaza teoria celor 3 factori de productie:
pmnt (renta); munca (salariu); capitalul (profit).
8..Ideile economice ale liberalilor pesimisti D. Ricardo si T. Malthus.
Despre principiile economiei politice i ale impunerii; David Ricardo (Metoda de cercetare
utilizata este abstractizarea). Principalele componente ale gindirii lui sunt :
1.teoria valoare munca descoper interdependena cauzal ntre progresul tehnic,
productivitatea muncii i mrimea valorii. Orice perfecionare a mainilor, economisete
munca i modific valoarea.
2. teoria rentei funciare- pretul produselor agricole tind sa inregistreze cresteri drept urmare a
faptului ca sunt atrase in productie terenuri mai putin fertile si se cere relativ mai multa
munca.
3. teoria repartitiei veniturilor - deoarecce repartitia contribuie nemijlocit la cresterea sau
micsorarea avutiei, ea urmeaza sa constitue obiectul de studiu al economiei politice. Repartiia
valorii se efectueaz n dependen de apartenena oamenilor la una din cele 3 clase n care e
divizat societatea, sub forma de salariu, rent i profit.
4. teoria costurilor comparative- comertul international este avantajos pentru toate tarile daca
fiecare din ele se specializeaza in domeniile pentru care au avantaj reletiv;
5. teoria cantitativa a banilor.
El a criticat dogma lui Smith (care excludea din valoarea marfii capitalul constant , pe motiv
ca si el, se compune din venituri- salariu, profit, renta) si a relansat teoria reproductiei capitalului
social, a asezat la baza diviziunii si schimbului international costurile comparative si nu absolute.
Eseu asupra principiului populaiei Principiile economiei politice; Thomas Maltus .
Legea populatiei-folosind exemplul SUA abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o
proportie geometrica decit producerea bunurilor si serviciilor care evolueaza in proportie
artimetica. Saracia e rezultatul suprapopulatiei. Pentru lichidarea acestei disproportii sunt
necesare urmatoarele mijloace: propagarea razboaielor, cataclisme, foame, boli infectioase. In a
2-a lucarare abordeaza o serie de probleme a liberalismului, a rentei funciare, motiveaza crizele
de supraproductie prin subconsum. Adoua teorie lansata de el este Legea fertilitatii
descrescindea solului- o dublare a muncii si a capitalului pe aceeasi suprafata de pamint nu este
insotita de o dublare a productiei, randamentul factorilor de productiue scade.

9.Continutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui Fr. List.

Pretectionismul lui P.Aurelian si M.Manoilescu
Protectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria unei natiuni
sunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin vamal si nevamal adoptate de stat.
Fredrich List:
Continutul principal al Doctrinei Naionalismului Economic este teoria fortelor productive
ale natiunii si a protectionismului. Prin forte productive el intelege statul si institutiile sale. Forta
principala productiva este industria.
Puterea unei natiuni nu este avutia pe care o are la un moment dat, dar este forta
productiva corespunzatoare capabila sa creeze avutie in proportii cit mai mari.
List defineste ca principal obiectiv al politicii economice cresterea puterii productive a
statului prin folosirea protectionismului vamal. Protectionismul lui List are caracter
temporar,selectiv, si este folosit doar in anumite circumstante cu scop educativ. Instrument al
politicii protect. este considerat tariful vamal care trebuie aplicat doar la prod. industri-ale in
perioada de trecere de la faza agrara la agrar-manufacturiera.
10.Protectionismul nord American:
America,Japonia,Germania duceau o politica protectionista aparindu-se nu numai practic ci si
teoretic de concurenta tarilor avansate.Prin aplicarea restrictiilor protectionismul american apara
interesele economice nationale si critica principiul liberului schimb.
11.Caracteristica generala a doctrinei economice socialiste. Ideile economice ale lui
Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon,Robert Owen
Esenta: condamnarea capitalismului, in primul rind a temeliei lui ec.- proprietatea privata si
inlocuirea ei cu cea colectiva. De asemenea condamna inegalitatea de avere, exploaterea celui
slab de catre cel puternic. Socialismul chema la inlocuirea liberii initiative private prin actiunea
colectivului sau a statului.
Socialismul utopic:.
Ch. H de Saint-Simon (Industria Noul crestinism): Socialismul este numit productivist,
deoarece autorul lui considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va fi
strins unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. Repartitia bunurilor create se va face
dupa munca. Statul va disparea. Propune limitarea dreptului la proprietate si anularea dreptului
de mostenire.
Ch. Fourier : milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de
producatori si intemeiata pe principiile justitiei sociale. El critica proprietatea privata mare, care,
potrivit opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale, a anarhiei si a crizelor ec. Se pronunta
pt proprietatea sociala. Considera ca societatea va ajunge la o etapa numita armonie a crei
celul de baz va fi falanga (asociatii formate dintr-un numar anumit de oameni, cu pregatire
culturala si profesionala diferita, care vor trai in voie si vor munci dupa bunul lor plac, imbinind
armonios munca fizica cu cea intelectuala).
Socialismul mic-burghez
Piere Joseph Proudon: parintele anarhismului. Memoriu asupra proprietatii
Proprietatea. Considera ca Proprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor, cauza
exploatarii omului de catre om. Dar cu timpul ajunge la concluzia ca mijlocul cel mai efectiv de
a apara individul de abuzurile din partea statului este totusi proprietatea.Ca urmare el afirma
Proprietatea inseamna libertate devine factor al dezvoltarii societatii numai atunci cind
proprietarul utilizeaza personal mijloacele ce-i apartin.Daca el foloseste munca salariata, se
transforma in exploatator.
Propune creditul gratuit fara dobinda (care urma sa prefaca pe micii producatori in
proprietari, sa reduca preturile si deci sa ridice nivelul de trai), o forma de organizare politica si
ec. descentralizata, intemeiata pe solidaritate reciproca si asistenta mutuala a producatorilor.
.

12.Ideile principale ale doctrinei marxiste.

Socialismul marxist = teorie politic bazat pe concepia materialist a istoriei i
caracterizat prin luarea drept obiectiv a punerii n comun a mijloacelor de producie i de
schimb, ca i prin repartiia echitabil a bunurilor. Ea lupt pentru emanciparea muncitorilor i
ranilor, pentru o lume fr clase sociale i fr oprimare. Pentru Marx, care a stabilit i definit
esena micrii socialiste, socialismul implic, n final, eliminarea pieei, a capitalului, a muncii
ca marf i chiar a banilor.
Conceptia marxista nu este cea a ordinii naturale, ci cea a ordinii sociale.
Karl Marx Capitalul.. La temelia DM(doctrinei markxiste) se afla 3 concepte
fundamentale : valoare, plusvaloarea, acumularea capitalului.
Teoriei valorii Marx i-a adus niste imbunatatiri. Valoarea-munca este un raport social intre
participantii la producerea si comercializarea marfurilor. Marx a facut divizarea mai clara intre
valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb.
Marx a introdus in ec. politica conceptul de plus-valoare, adica valoarea ce este creata in
timpul supramunca folosind munca salariatilor. Exploatarea capitalista consta in faptul ca
proprietarul mijloacelor de productie insuseste diferenta dintre valoarea muncii si valoarea fortei
de munca, iar salariul nu constituie decit pretul fortei de munca, si nu echivalentul muncii
prestate de muncitor.
El a analizzat 3 categorii de venituri (forme ale plusvalorii): salariul, profitul, renta.
Acumularea capitalului porneste de la dorinta capitalistului de a obtine profit, care-l
impinge sa imparta plusvaloarea in 2 : o parte o consuma, alta o acumuleaza. Transformarea
plusvalorii in capital este numita acumulatea capitalului.
MERITE:
1. Socialismul premarxist, (utopic si mic burghez) a pus in centrul societatii propuse de ei
ideea infaptuirii echitatii si dreptatii sociale
2. 3. Marx a demonstrat ca legile economice poarta un caracter istoric, intrucit societatile se
schimba, conditionind astfel si o transformare a modului lor de functionare
4. Marx are meritul de a fi analizat la cel mai inalt nivel teoretic posibil problema saracimii.
Dupa el nimeni din economistii seriosi nu a mai putut ocoli aceasta problema. A introdus in
circuitul stiintific fenomenul exploatarii economice, atit in cadrul tarii,cit si intre tari.
RATACIRI:
1. Facind exces de materialism si obiectivism, Marx a subapreciat rolul factorului subiectiv
in evolutia fenomenelor economice, nu a tinut cont de caracterul limitat al resurselor
economice , a subapreciat capacitatea proprietatii private de a se adapta la noile conditii .
2Nu s-a adeverit nici asa numita legea generala a acumularii capitaliste in conformitate cu
care odata cu dezvoltarea capitalismului situatia clasei muncitoare se inrautateste
3.S-a dovedit a fi inconsistenta afirmatia cu privire la disparitia productiei si circulatiei de
marfuri odata cu trecerea la socialism.
13.Caracteristica generala a doctrinei neoclasice si principalele scoli marginaliste.
In 1870 au aparut 3 mari scoli: austriaca, elvetiana si de la Cambridge care au fondat doctrina
neoclasica. Fondatorii sunt: Jevons, A.Marshall, Leon Walras si Karl Menger.Ei au descoperit
paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii marginale denumit principiul
diminuarii utilitatii marginale.Savantii dati afirma ca valoarea depinde de combinarea dintre
raritate si utilitate. Ea este determinata de utilitatea marginala adica de utilitatea unitatii cel mai
putin utile care face obiectul unei cereri.
Factorii care au conditionat aparitia D.Neoclasice:

1
2
3
4

trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si monopoluri.

oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea marfurilor devenind mai
importanta decit producerea lor.
se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce priveste accesul lor la
materie prima si energie
se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi existenta
societatii burgheze
Scoala austriaca: K. Menger, E. Bohm-Bawerk
Scoala de la Lausanne: Leon Walras
Scoala de la Cambridge: A.Marshall
Meritele:
1. Au imbogatit stiinta cu un sir de termeni noi cum ar fi : teoria valoare-utilitate,
echilibrului general si ech. Partial
2. Au largit sfera preocuparilor stiintifice prin studierea proceselor de circulatie si de consum
a marfurilor prin analiza proceselor ec. de pe pozitiile consumatorului
3. Au studiat mecanismul functionarii pietii in stare pura, fapt ce lea permis sa descopere
un sir de legitati si tendinte de prima importanta, valabile pt orice ec. de piata
4. Au pus accentul pe studierea cererii si ofertei. Au subliniat importanta studierii raritatii
bunurilor economice
14.Scoala psihologica austriaca. K.Menger si Bohm-Bawerk.
Pun accentul pe aspectele psihologice al fenomenelor economice,adeptii scolii
austrice(numita si scoala subiectiva),considera ca marimea categoriilor economicevaloare,dobinda,utilitatea,capitalulu,etc,depinde de aprecierile subiective ale individului.

1
2

Ei s-au preocupat de elaborarea teoriei valorii bazate pe utilitatea finala. Ei considera ca

preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiective exprimate de
diferiti indivizi luati separat cu privire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare.
Ei considera cau UT (utilitatea totala) finala depinde de 2 factori:
intensitatea nevoii individului
raritatea bunului respectiv
Dupa Menger: teoria bunurilor:bunurile sunt niste produse care satisfac o anumita nevoie
umana.Ele sunt economice si libere.Teoria valoare utilitatea:valoarea unui bun depinde nu de
munca incorporata ci de aprecierile subiective ale indivizilor de gusturile si preferintele lor
reprezentata prin utilitatea marginala.
Dupa Bohm-Bowerk pt formarea valorii e nevoie ca utilitatea sa fie unita cu
cantitatea.Raritatea in viziunea lui e o marime relativa si apare numai in concordanta cu gradul
de necesitate de a poseda un lucru sau altul. Repectiv cu cit e mai mare intensitatea nevoii cu atit
va fi mai mare valoarea bunului si UT finala a lui.
In esenta, reprezentantii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura sporirii
rezervelor si ca valoarea unui bun e determinata de cea mai mica UT pe care o poseda ultima
unitate sau cea mai putin importanta nevoie.
Contributia: A explicat valoarea cu ajutorul UT finale si a analizat ev economice printro
viziune psihologica.

15.Scoala matematica elvetiana. L.Wallras si A.Marshall.

1
2
3

1
2
3

1
2
3
4
5
6

Scoala elvetiana (sau scoala de la Lausanne,cum i se mai spunea adeseori) se deosebeste de

celelalte scoli neoclasice prin incercarea de a expune toata teoria economica prin folosirea
intrumentelor matematice,adica a formulelor,ecuatiilor,functiilor si schemelor,prin incercarea de
a edifica o teorie economica absolut obicetiva,pura,concreta si adevarata.
L. Walras elaboreaza teoria echilibrului general. Atunci cind cererea easte egala cu oferta
pentru fiecare produs si pentru fieacrea piata.In viziunea lui in anumite conditii trebuie sa se
stabileasca un anumit echilibru intre:
1. pretul produsului
2. factorii de producere
3. cantitatile de produse
Dupa el sunt 3 categorii de piete:
a produselor
serviciilor productive
capitalurilor
Elaboreaza modelul concurentei pure si perfecte;
-atomicitatea pietei -Omogenitatea produselor -Mobilitatea factorilor de productie
-Libera intrare pe piata -Transparenta pietei
Alfred Marshall
Principalele probleme cercetate:
formarea preturilor
distribuirea veniturilor
elaborarea teoriei echilibrului ec. partial
In viziunea lui utilitatea si costul produselor joaca acelasi rol in determinarea valorii. El
incearca sa arate ca preturile sunt variabile in functie de situatia pietelor si de relatiile stabilite
intre mai multe piete. A aratat ca costul de productie e compus din cheltuieli proportionale si
fixe.
Teoria pretului fara valoare:potrivit careaia pretul se stabileste in functie de 3
factori:cheltuieli de productie,utilitate marginala,cererea si oferta.
In teoria distributiei Marshal distinge 4 venituri:
1.renta pt pamint
2.salariul pt munca
3.dobinda pt capital
4.profitul pt antreprenoriat
Prin metoda sa Marshal a cercetat echilibrele partiale. El descopera fenomenul de perioada
lunga si perioada scurta de timp.Pe termen scurt pretul este influientat mai mult de utilitate iar pe
termin lung de costurile de productie.
16.Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si
neoclasica.A.Marshall-autorul concilierii clasicilor cu neoclasicii
Sistemul de cunostinte elaborat de Marshall se bazeaza pe toate realizarile de seama ale stiintei
economice de pina la dinsul.Posedind rarul talent de a impaca partile opuse si de a gasi
compromisul chiar acolo unde acest lucru pare imposibil,Marshall reuseste sa efectueze o sinteza
a tuturor realizarilor stiintei economice din secolele 17-19,fara neglija chiar meritele socialistilor
si ale fiziocratiilor.Si totusi meritul sau principal consta in concilierea neoclasicilor cu clasicii.
Trasaturi comune:
Recunaosterea existentei unei ordini naturale careia ii este supusa viata economica
Forma cea mai reusita de organizare a vietii ec. este economia de piata, bazata pe proprietatea
privata
acceptarea principiului miinii invizibile adica a automatismul functionarii economiei de piata
respingerea ideii amestecului statului in economie
considerarea profitului drept motor al dezvoltarii
calificarea concurentei ca factor al progresului.

Deosebiri:
1. Clasicii afirma ca AE este reglementata de legi obiective si universale , marginalistii au
mutat cercetarile teoretice din domeniul obiectiv in cel subiectiv. In timp ce clasicii pornesc de la
productie, neoclasicii pornesc de la consum la alte faze ale AE studiind in primul rind procesele
de circulatie a marfurilor
2. Invinuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de a
crea o stiinta adevarata, pura separata de economia sociala. Ei renunta la termenul de economie
politica in favoarea celui de economics in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile, gusturile
si preferintile sale
3. Clasicii analizeaz procesele i fenomenele n termeni de clas, marginalitii studiaz
activitile agenilor economici, considernd c societatea este compus nu din clase diferite dar
din productori i consumatori.
4. In baza sistemului ec. clasic sta teoria valoare-munca. In baza teoriei marginaliste sta
teoria subiectiva a utilitatii marginale (valoare-utilitate) . Ei considera ca valoarea bunului nu are
substanta obiectiva(munca) dar se afla in dependenta de aprecierile subiective ale
individului(consumatorului)
17.Scoala istorica germana.Esenta si etapele de dezvoltare
Aparitia scolii istorice germane nu-i altceva decit o reactie categorica a savantilorecomomisti,germani impotriva autorilor liberalismului clasic,care pretindeau ca au elaborat o
doctrina economica universala,valabila pentru toate tarile si popoarele.Si punctul de vedere
teorietic,meritul principal al reprezentatilor scolii istorice germane consta in savirsirea unei
revolutii metodologice,si anume in respingerea metodei deductive,folosita de liberalii clasici,si
inlocuirea acesteia cu metoda inductiva si metoda istorica a cmparatiilor.
In indelungata sa evolutie,aceasta miscare de idei economice a trecut prin 3 etape
a Vechea scoala istoriaca (anii 1840-1860)avindul ca reprezentat principal pe
profesorul Wilhelm Roscher
b Noua scoala germana (1870-1890)constituita deja in timpul imperiul german,a
carei figura centrala a fost Gustav von Schmoller
c Tinara scoala istorica (1900-1940),care i-a avut drept principali reprezentati pe
sociologul Max Weber si pe teoreticianul dinamicii capitalismului Werner
Sombart

1
2
3
4
5
6
1

18.Institutionalismul: esenta si etapele dezvoltarii. (Th. Veblen, Fr. Perroux,

J.K.Galbraith).
A aparut la sf. Sec XIX-lea in SUA.Precursorii instituationismului Simonde de
Sismondi,Fredrich List si sc.istorica Germana.La fel ca si majoritatea doctrinelor
institutionalismul este o directie impotriva efectelor.
Critici ai monopolului.
Trasaturii definitorii:
atitudine critica fata de un sir de aspecte negative ale capitalismului.
calificarea institutiilor drept forta motrice a dezvoltarii social-economice
justificarea amestecului statului in economie cu scopul evitarii crizelor, somajului si obtinerii
veniturilor nelegitime
efectuarea unei analize preponderent macroeconomice
promovarea ideii primatului socialului in raport cu economicul.
ideea prioritatii socialului asupra economicului
Etape:
1900-1940 Institutionalism negativist sau protestatar (critica capitalismului si a liberalismului
economic) Th.Veblen, W.Mitchell

2
3

1945- 1960 Schimbarea accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui. J.M.Clark,

A. A.Berie
1960-1970 Largirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. J.Galbraith
19.Institotionalismul negativist Th. Veblen, Scoala americana: Veblen considera ca statul,
biserica, monopolurile, familia, sindicatele, traditiile etc. Constitue forta motrice a dezvoltarii
social economice. Piata este doar una din institutiile principale. Teoria clasei inactive in
viziunea lui clasa fara ocupatii (businessmanii, speculantii) este una din principalele institutii
daunatoare societatii capitaliste, deoarece ei nu produc nimic ci numai consuma.
Teoria suveranitatii consumatorului consumatorul nu e suveran in alegerea sa, ci este supus
anumitor presiuni, care-l impun in cazul alegerii marfurilor si serviciilor, un comportament
nerational.
Institutionalismul pozitivist:Clark si Berle
Teoria difuziunii proprietatii:Berle declara ca in sec 20 a avut loc o mare revolutie o revolutie
capitalista,esenta careia consta in inlocuirea proprietatii individuale capitaliste prin proprietate
sociala capitalista Are loc o schimbare radicala in structura proprietatii raspindinduse
proprietatea actionara,coperatista si publica
Scoala sociologica franceza: Fr. Peroux In economia contemporana asupra activitatii ec., o
influenta tot mai mare exercita statul si marele corporatii. Teoria economiei dominante Peroux
considera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec.
contemporane. El se refera nu numai la cadrul agentilor economici. Si economiile nationale se
divizeaza in dominante si dominate.

20.Neoinstitutionalismul: J.K.Galbraith Noul stat industrial Stiinta economica si

1
2

interesul public Respinge teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. si
fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in programarea
evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume functia de planificare a
economiei. Tehnostructura-o noua institutie cheie (Grup format din cei mai influenti manageri,
care poseda cunostintele si experienta necesara si conduc in realitate intreprinderile).
Concluzii: (doctrina eterodoxa)
Respingind conceptia de homos economicus au demonstrat influenta mereu crescinda asupra
dezvoltarii economice a diferitor institutii: statul, sindicatele, religia, tehnostructura
Promoveaza ideea prioritatii socialului asupra economicului, optind pt o ec. mai umanista, mai
echilibrata, cu mai putine conflicte sociale
21.Caracteristica generala a doctrinei Keynesiste. Modelul keynisist.
Keynisismul a aparut la inceputul sec XX si ca premise a aparitiei a avut urmatoarele
conditii:
1. piata nu este complet libera, predomina concurenta imperfecta, apar monopolurile, in
productie predomina intreprinderi mari, proprietatea mare si mijlocie, se nimiceste institutul
proprietatii mici private. In asemenea situatii legile economice promovate de clasici se neoclasici
nu actioneaza liber.
2. pe masura cresterii gradului de complexitate a vietii economice statul devine nu un factor
econ. Efectiv necesar cu urmatoarele functii:
a) organizator al vietii economice
b) subiect active si direct in economie(statul devine un neofactor de productie)
3. criza economica mondiala 1929-1933 care a demonstrate ca doctrina liberala este depasita
istoric si incapabila sa ofere solutii pt ieisrea din ea.
In asemenea situatii in perioada interbelica se pun bazele unei noi si importante doctrine:
doctrina dirijismului economic
Fondatorul DDE John Maynard Keynes professor de economic politica Cambridge

Problema principala care l-a preocupat pe Keynes mai ales in lucrareasa de baza a fost
somajul. El isi propune ca scop de a descoperi ce anume determina volumul ocuparii fortei de
munca. In cercetarile sale ajunge la concluzia ca volumul ocuparii e determinat de punctual de
intersectie dintre functia cererei si a ofertei globale. In acest punct se realizeaza starea de
echilibru economic.
AD-cererea globala
AS-oferta globala
In viziunea lui ecuatia echilibrului este: Y=C+I (C-consumul; I-investitiile)
Y=C+S
In ecuatia Y=C+I cererea si oferta se echilibreaza. In situatia de echilibru se investesc
toate economiile. Crizele si somajul dispar. Economia functioneaza in regim normal.
In realitate relatia cererea globala-oferta globala nu este mereu in stare de echilibru. In cele
mai dese cazuri economia se caracterizeaza astfel: 1)S>I economii mai mari ca investitiile,
inflatie, valoarea banilor scade. 2)S<I valoarea banilor creste. Somaj.
In situatii de dezechilibru statul trebuie sa intervina pt eliminarea efectelor lui.
El afirma ca procesul de realizare a ech. Economic se concentreaza in jurul la 3 legi:
1.legea inclinatiei psihologice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasi
sporeasca consumul odata cu cresterea venitului dar in aceeasi masura cu care a crescut venitul.
2. inclinatia spre investitii Intreprinzatorii sunt predispusi sa investeasca doar in cazul cind
se intrevede perspective obtinerii unui profit care-I satisface, cind eficienta marginala a
investitiilor este destul de mare. Cind ef. Marg e egala sau mai mica decit dobinda,
intreprinzatorii prefera sa depuna banii la banca .
3. inclinatia spre lichiditate predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub forma
lichida, usor de transformat in alte bunuri.
Keynes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin ieftinirea
banilor.
22.Politica economica a statului preconizata de J.M.Keynes.
Keynes afirma ca dezechilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara interventia
statului.
Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza
investitiile, promovind o politica de cheltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului.
Stimularea investitiilor private urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei dobinzii.
Stimularea consumului . Keynes propune promovarea unei politici de stimulare a
consumului si de redistribuire a veniturilor. In scopul asigurarii unei repartitii mai echitabile a
veniturilor, Keynes propune introducerea impozitului progresiv pe venit. El cere introducerea
unui sistem eficient de asistenta sociala, de servicii publice ceea ce indirect ar contribui la
sporirea veniturilor celor saraci si ar incuraja inclinatia spre consum.
Politica monetar. Keynes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important de
dirijare, de reglementare a ec. Un scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei
dobinzii la cel mai scazut nivel posibil. Reducerea acestea poate fi realizata prin sporirea de bani
aflati in circulatie, ceea ce ar duce in mod inevitabil la inflatie.
El mai propune si inchiderea frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe
piata interna, ceea ce ar impune confectionarea lor si in mod inevitabil crearea locurilor de
munca.

1
2

Merite:
O noua doctrina logica, acceptata cu timpul de toti specialistii in domeniu.
A dovedit de ce nu este posibil automatismul sistemului economic capitalist.

3
1
2
3

Aceasta politica a contribuit la reducerea somajului si atenuarea crizelor economice, asigurind o

dezvoltare economica fara precedent.
Rataciri:
Propunerea de a micsora rata dobinzii in copul stimularii investitiilor private sa dovedit a fi
ineficienta, caci capitalurile private prefera sa plece peste hotare.
Keynes nu a aratat cum poate fi mentinuta permanent ocuparea completa a miinei de lucru, care
nivel al inflatiei este rau, pina la ce nivel este admisibil deficitul bugetar.
Keynes a acordat o atentie deosebita consumului si cererii si a subapreciat rolul productiei, cit si
al ofertei.
23.. Neokeynesismul.Teoria cresterii economice.
Neokeynesismul constituie un ansamblu de teorii si politici economice inspirate din opera lui
John Keynes si este,mai degraba,un microcurent,o scoala de gindire,decit o doctrina
economica in sensul clasic al acesteia.Putem totusi vorbi despre un neokeynesism
englez.unul american si chiar unul francez.
In timp ce savantul englez a plasat in centrul doctrinei sale problemele
consumului,neokeynesistii au acordat o atentie primordiala analizei productiei,factor care
contribuie in cea mai mare masura la sporirea venitului national.
Aportul principal al neokeynesistilor la dezvoltare stiintei economice consta in elaborarea a
doua teorii noi(care era cea mai mare idee a lui Keynes),si anume:.
Teoria cresterii economice- Dezvoltarea economica poarta un caracter ciclic,neokeynesistii
au elaorat un sir de politici de stabilizare si de stimlare a cresterii economice.Totodata,adeptii
neokeynesismului au elaborat un sir de modalitati de manevrare cu rata dobinzii si au
argumentat necesitatea crearii fondurilor-tampon de marfuri.ei au elaborat un model de
crestere economica pe termen lung bazat pe:
-o egalitatea intre economii si investitii
-egalitate intre rata cresterii productiei nationale si rata cresterii populatiei active
Teoria ciclurilor economice distinge 4 forme de cicluri:cicluri mici se repeta la 2-3 ani,
Cicluri mari 6-13, cicluri in constructii 17-18,cicluri seculare50 ani
24 Siteza neoclasica,Paul Samuelson-Cind lipseau premisele aparitiei unei noi doctrine
economice,iar stiinta economica intra in impas,sfisiata de lupta dintre teoriile diametral
opuse,a fost necesra o conciliere intre conceptele deja existente.Paul Samuelson a recurs la
termenul sinteza neoclasica pentru a-si denumi conceptia,caracterul teoriei corespunzatoare
noilor realitati trebuie sa fie mixt,adica sa imbine conceptele de baza ale neoclasicismului cu
cele ale dirijismului economic.Piata stabileste,in mod automat,nivelul preturilor,al cererii si
al ofertei,precum si rata dobinzii si profiturilor.In acelasi timp,statul intervine in viata
economica pentru a face fata crizelor,somajului sau inflatiei,prin intermediul cheltuielilor
publice si a comenzilor publice,a investitiilor de stat,a impozitelor,taxelor etc
25

26.. Neoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic classic.

Neoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiunea
de individualism ec. , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei.

Principii:
1. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata, ca in cazul liberalilor clasici
2. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului
3. concurenta fara monopoluri
4. libertatea formarii preturilor
5. stabilitatea circulatiei monetare
6. interventia limitata a statului in ec.
- Liberalismul economic classic apara ideea unei libertati economice abstracte, si nu
concrete, fara a intelege ca libertatea trebuie sa fie conrolata si protejata, in caz contrar apar
monopolurile. Spre deosebire de clasici, neoliberalistii afirma ca nu poate exista o teorie ec.
universala pt toate tarile, deoarece fiecare stat are specificul sau.
27. Scoala de la Freiburg. Modelul economiei de piata sociale. Noua scoala de la
Viena.F.von Hayer.
Rolul principal in elaborarea si aplicarea in viata a ideilor doctrinei neoliberale le apartine
nemtilor.Pentru neoliberali,ca si pentru keynesisti,obiectivul principal il constituia salvarea
capitalismului,care,in perioada interbelica,se confrunta cu probleme grave ce nu-si puteau
gasi nicidecum rezolvare.Neoliberalismul german este numit si ordoliberalism,de la
denumirea revistei stiintifice a adeptilor scolii de la Freuburg-Ordo,cuvint care,in limba
latina,inseamna orinduire.printre reprezentatii de vaza ai scolii de la Freiburg se numara
Ludwing Wilhelm Erhard (1897-1977),devenit primul cancelar al Republicii Federale
germania,Alfred Muller-Armack(1901-1978),caruia ii apartine sintagma economie sociala de
piata si Franz Bohm.Timp indelungat,scoala de la Freiburg a fost recunoscuta drept
principalul centru al neoliberalismului international.
Scoala de la Freiburg s-a facut remarcata,in primul rind,prin elaborarea teoriei economiei
sociale de piata si a teoriei tipurilor ideale de economie.La realizarea acestor teorii au
contribuit si socio-economistii liberali-elvetianul Wilhelm Ropke,precum si Alexander
Rustoe,profesor del a Universitatea din Koln.
Se considera ca anume aplicarea ideilor scolii de la Freiburg se afla la originea miracolului
economic german.
Adeptii scolii de la Freiburg insa considera ca acest concept este cu desavirsire gresit.
Noua Scoala de la Viena scoala austriaca contemporana,numita adeseori ultraliberala sau
cea de-a 2 scoala de la Viena este considerata mostinitoare celebrei scoli marginaliste
austriece,intemeiate in anii 70 ai sec.al 19-lea de catre Carl Menger.Ultraliberalii austrieci
sunt aparatori consecventi ai individualismului si ai ordinii naturale.Fideli traditiei instituite
de prima scoala del a Viena,ei acorda o atentie deosebita analizei comportamentului subiectiv
al consumatorului.
Nu judecati,ca sa nu fiti judecati.Caci cu judecata cu care judecati,veti fi judecati,si cu
masura cu care masurati,vi se va masura.In opera sa stiintifica,Hayek nu prea a tinut cont de
acest indemn al lui Isus Hristos si,ca rezultat,demersul sau categoric si intransigent a stirnit
un sir de critici din partea economistelor ce imppartaseau alte opinii stiintifice.Hayek a fost
un mare economist.Este adevarat,acest reprezentant al scolii vieneze s-a impus,mai intii de
toate,ca un aparator consecvent al unor idei si principii deja cunoscute,descoperite si
formulate de alti economisti,cum ar fi exemplu,conceptul miinii invizibile al lui Adam Smith
si legea lui Say.
Adept inflacarat al miine invizibile,Hayek sustine ca termenul de economie (in traducere din
greaca inseamna gospodarie,casa),care presupune autoritatea unei persoane,deja invechit si
nu mai corespunde noilor realitati.

28. Scoala monetarista del a Chicago

Una dintre formele de manifestare ale neoliberalismului,alaturi de ordoliberalismul german si
ultraliberalismul austriac,este monetarismul,in special monetarismul america,care s-a dovedit
a fi principalul oponent teortec al keynesismului.
Pe la mijlocul deceniului al 6 al secolului al 20-lea,este numita contrarevolutia
monetarista.Insusi termenul monetarist,a fost introdus in circulatia stiintifica,in anul 1968,de
catre economistul american Karl Brunner.
Impreuna cu adeptii unei alte forme de manifestare a neoliberalismului,si anume ai teoriei
economiei ofertei,monotaristii au fost cei care au determinat caracterul politicii economice
promovate de guvernele americane,conduse de Ronald Reagan,Bill Clinton,George
Bush,George Walker Bush.
Milton Friedman scrie,in una dintre lucrarile sale,ca ceaa ce ne-am deprins sa numim teoria
cantitavita a banilor.in prezent,se numeste monetarism.In anul 1911,economistul american
Irving Fisher (1867-1947)a formulat ecuatia masei monetare,ce stabileste raportul dintre
masa monetara,viteza de circulatie a acesteia,nivelul preturilor si volumul tranzactiilor:
MxV=PXQ unde M-masa monetara;V-viteza de circulatie a monedei;P-nivelul general al
preturilor;Q-volumul total al tranzactiilor de bunuri si servicii.
Printre adeptii monetarismului,adica cei care sunt convinsi ca rolul decisiv in desfasurarea
echilibrata a activitatii economice apartine masei monetare,se numara economistul francez
Jacques Rueff (1896-1978),dar,in primul rind,un grup de economisti de la universitatea din
Chicago (a doua generatie) in frunte cu Milton Friedman.
29
30..Particularitatile formarii si dezvoltarii gindirii economice romanesti.
Specificul gndirii romneti este condiionat de un ir de mprejurri, cum ar fi aezarea
geografic, psihologia naional, dar mai ales destinul istoric, care ne-a oferit ca ideal suprem
lupta de libertate. A.D. Xenopol subliniaz n aceast ordine de idei c nu este popor pe lume
care s fi avut attea primejdii de nfruntat, attea lupte necurmate de susinut pentru aprarea
fiinei i traiului. Aceast regretabil circumstan a reinut dezvoltatrea social-economic a
poporului. De aici i prima particularitate a gndirii noastre- mbinarea problemelor pur
economice cu idealurile luptei de eliberare naional.
n centrul gndirii economice s-a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt ce permite de
a plasa ntreaga gndire n cadrul unei variante a doctrinei naionalismului ec., cu justificarea
unui nsemnatamestec al statului n problemele ec.
O alt problem specific, a fost cea a Unirii. Aceast problem a predominat mereu gndirea
economic i anume prin aceast prism erau analizate i chestiunile ec. Chiar dup unirile din
1600, 1859, 1918, 1941 problema Unirii rmnea s le predomine pe toate celelalte, deoarece se
impunea necesitatea ntregirii economiilor frmiate, a constituirii unui complex naional
economic unic, n cadrul unor noi frontiere.
Fiind plasai geografic n calea tuturor rutilor, cum zic cronicarii, adic aflndu-ne
nvecinai cu nite popoare puse mereu pe jaf i prdciune, cum fuseser cndva ttarii, turcii,
hunii, goii i cazacii, ne-am deprins, s punem accentul pe consum i nu pe acumulare. Aceast
vecintate suprtoare distrugea din temei dorina strmoilor notri de a se pricopsi, de a
construi palate, case frumoase, monumente de art. n condiiile lipsei unei stabiliti politice i
ec., a certitudinii c avuia creat nu va fi jefuit, psihologia popular nclina n direcia cheltuirii
banilor n petreceri i nu pentru a nfiripa manufacturi, a ridica edificii mree.
Noi avem o gndire mai mult emotiv, det raonal, iar la temelia aciunilor noastre se afl
de obicei sentimentele, instinctele, emoiile, i nu raiunea, calculul, agerimea, duritatea, judecata
la rece. Apoi gndirea economic este nctuat de tot felul de principii morale, de tradiii
religioase i de alt natur. Poate de aceea de-a lungul secolelor am avut mai muli poei i
muzicani i foarte puini economiti. Un ir de oameni de geniu (M.Eminescu, B.P.Hadeu,

N.Iorga, A.D.Xenopol etc.) vznd enorma vulnerabilitate a gndirii noastre economice i simind
necesitatea aprrii intereselor naionale ale acestui popor mai mult mistic, dect raional, au
prsit adeseori ocupaiile ndrgite, pentru a se apleca asupra problemelor ec.
31.Conceptul avutiei la mercantelisti, fiziocrati si liberali clasici.
Mercantelitii considerau c preocuparea principal att a indivizilor ct i a statului
trebuie s fie sporirea avuiei. Astfel ei au aezat la temelia doctrinei lor ideea c semnul i
msura avuiei unei ri este determinat de cantitatea de aur i argint pe care ea o posed. Iar
izvorul acestei bogii l constitue comerul, circulaia mrfurilor i n mod special comerul
exterior. La nivelul ntregii ri acest surplus se capt n cazul cnd valoarea mrfurilor exportate
depete pe cea a mrfurilor importate.
Fiziocraii au reorientat cercetrile ec. din domeniul circulaiei mrfurilor n cel al
produciei, indicnd direcia n care trebuie cutat adevratul izvor al avuiei unei ri.
n centrul preocuprilor liberalilor clasici se afla sfera de producie i munca, rolul creia
este considerat hotrtor n sporirea avuiei.
33.. Neoinstitutionalismul economic.Teoria costul tranzactiilorde R.Coase si teoria
alegerii publicede J.Buchanan.
Costul tranzactiilor este o notiune economica ce a intrat in circuitul stiintific in anul
1937,odata cu publicarea articolului lui Ronald Coase despre firma.
Costul tranzactiilor nu este nemijlocit legat de procesul de productie.Acesta este costul
efectuarii unui schimb sau unei tranzactii economice,adica cheltuielile legate de studierea
pietei,de desfasurarea negocierilor,incheierea si respectarea unor contracte intre partenerii
economici.
In opinia neoinstitutionalistilor,costurile tranzactiilor sunt compuse din mai mult
elemente,cele mai importante dintre acestea fiind:
1 Costul sau cheltuielile legate de cautarea si prelucrarea informatiei despre cele mai
rentabile conditii de cumparare-vinzare,in primul rind,despre preturi.Tot in acesta
categorie intra si costul gasirii partenerilor de afaceri.
2 Costul determinat de negocierea conditiilor tranzactiilor,de stabilirea
preturilor,cantitatilos si altor conditii contractuale,precum si nemijlocit de incheiere unui
acord (contract) de vinzare-cumparare
3 Cheltuieli legate de testarea,masurarea si controlul produselor ce urmeaza a fi procuratecontrolul calitatii,al diferitor proprietati,fapt ce necesita un doar specialisti,dar si timp,si
instrumente corespunzatoare.
4 Cheltuielile legate de verificarea drepturilor de proprietate ale vinzatorului sau
cumparatorului,precum si a capacitatii acestora de a achita la timp toate platile.
Teoria alegerii publice are la temelia sa ipostaza existentei,in conditiile democratiei,a unei
piete politice,similare pietei bunurilor si serviciilor
Prin teoria lor,James Buchanan si Gordon Tullock doresc sa gaseasca raspuns la un sir de
intrebari deosebit de delicate,cum ar fi:
1 Care este logica ascunsa a functionarii sistemelor politice bazate pe o democratie
participativa?
2 Cit de rational si in folosul cui sunt cheltuiti banii publici?
3 Ce interese economice se afla in spatele deciziilor luate de oamenii politici?
4 Care este raportul dintre marimea impozitilor platite de cetatean si calitatea serviciilor
publice de care beneficiza acesta?
5 Cit de eficiente,din punct de vedere economic,sunt deciziile adoptate de
parlament,guvern,partidele politice?
6 Care sunt motivele adevarate ale comportamentului birocratului (al functionarului
public)?

7 Cum sunt produsedeciziile politice? etc.

In asa fel,in centrul teoriei alegerii publice se afla analiza comportamentului economic al
individului in procesul de administrare a treburilor publice,de luare a deciziilor
politice,cercetarea raportului dintre functionarea institutiilor politice si rezultatele economice ale
hotaririlor adoptate de acestea.
35.Particularitatile gindirii economice contemporane,Teoria capitalului uman de
G.Beker si teoria anticiparilor rationalede R.Lucas.
Esenta teoriei capitalului uman consta in examinarea individului nu doar in calitate de simplu
consumator de bunuri si servicii,ci ca pe o forma a capitalului,investitiile in individ fiind
asemanate cu investitiile in capitalul fix.In asa mod,individul poate fi comparat cu o
firma,care cheltuie resurse pentru a produce cunostinte,abilitati si satisfactii.
Studiind comportamentul uman,Gary Becker ajunge la concluzia ca orice activitate umana
(nu doar cea economica),orice efort al individului (inclusiv si relatiile intime intre barbat si o
femeie) pot fi analizate in termeni de cost-beneficiu.La nivel abstract,mentioneaza
economistul american,dragostea si alte legaturi de ordin afectiv,precum activitatea sexuala
sau frecventele contacte stabilite cu o anumita persoana,de pilda,pot fi considerate ca marfuri
domestice necomercializabil si se ssupun,in mare parte,aceluiasi fel de analiza ca si cererea
de bunuri.
De obicei,capitalul uman este definit drept un stoc de cunostinte profesionale,de aptitudini si
abilitati pe care le poseda individul,acestea contribuind la sporirea capacitatilor creative ale
individului si,in viitor,la cresterea veniturilor lui.
Capitalul uman se constituie din anumite calitati native,cu care omul este inzestrat de la
natura,precum si din aptitudinile dobindite de-a lungul vietii prin educatie si alte eforturi
intelectuale si fizice.
In opinia lui G.Becker,factorii principali care contribuie la cresterea calitatii populatiei,adica
a capitalului uman,sunt:
Starea de sanatate si satisfactia oamenilor,circumstanta care influenteaza in mod
nemijlocit nivelul productivitatii fortei de munca
Gradul de educatie
Nivelul de calificare
Nivelul de informare
Calitatile antreprenoriale ale indivizilor si posibilitatile de manifestare ale
acestora
Teoria anticiparilor rationale sau noua scoala clasica Robert Lucas
Initial,sub infulenta lucrarilor lui Robert Lucas,in anii 70 ai secolului al 20-lea,s-a
costituit scoala anticiparilor rationale.Foarte curind insa,devenind deosebit de populara si avind
multi sustinatori,acesta capata o noua denumire-scoala noilor clasici.Printre noii clasici,pe linga
Lucas,se mai numara Thomas Sargent,neil Eallace,Edward Prescott etc.Acesta este cea mai
renunita scoala contemporana,care studiaza probleme macroeconomiei.
Principala particularitate a noilor clasici este recunoasterea si utilizarea in cercetatile economice
a conceptului anticiparilor rationale.Potrivit acestei economici,posedind proprietatea de a analiza
in mod creativ informatiile de care dispun,au capacitatea de a prezice evolutia feomenelor si
situatiilor conrete si de a adopta decizii mai corecte,ai eficieente,decit cele adoptate de institutiile
publice.
Adeptii teoriei anticiparilor rationale considera ca desi,pe termen scurt,preturile,dobinda si
salariile,din cauza informatiei limitate despre evolutia pietei,sunt putin flexibile,sau chiar
rigide,pe termen lung,in rezultatul concurentei,devin marimi flexibile,care asigura in mod
automat echilibrul dintre cererea si oferta.