Liberalismul clasic

-David Ricardo-

Este considerat continuatorul doctrinei liberale iniiate de Adam

Smith.
A elaborat o construcie teoretic caracterizat printr-o remarcabil
abstractizare
Fixeaz domeniul de cercetare al economiei politice la repartiie

Imagineaza organizarea economica a societatii asemenea unei

ferme agricole
logicianul economiei a schitat un program de cercetare axat pe
repartitia produsului pamantului intre utilizatorii factorilor de
productie

Despre principiile economiei politice i ale impunerii (1817)

Ricardo a formulat in mod riguros sistemul clasic de economie
politica, iar contributiile sale au dominat gandirea economica pe
parcursul sec. al XIX-lea
A adus economia la un grad de formalizare fara precedent
Sistemul lui Ricardo: pur formal, abstract, deductiv, teoretic, riguros
sistematizat
Sistemul lui Smith: semi-empiric, istoric, inductiv, bazat mai degraba
pe intuitie, mai putin sistematizat
Ricardo dezvolta o mare parte a conceptiilor lui Smith, dar se
detaseaza de el in multe privinte
Prin opera sa, doctrina liberala a crescut in consistenta prin achizitii
teoretice importante, dar e pierdut teren in planul solutiilor practice
Tema principala a dezbaterilor economice s-a mutat de la cresterea
avutiei tarilor la problema distributiei acestei avutii
Accentele sociale au devenit tot mai puternice, concomitent cu
scaderea amlpitudinii dimensiunii etice

Cresterea economica libitata

Legea randamentelor descrescatoare
Produsul pamantului tot ceea ce se obtine de pe suprafata sa prin
aplicarea unita a muncii, masinilor si capitalului se imparte in trei clase
ale societatii, si anume: proprietarul de pamant, posesorul fondului sau al
capitalului necesar pentru cultivarea sa si muncitorii prin a caror munca
este cultivat. Dar, pe diferitele trepte de dezvoltare a societatii, proportia
ce revine fiecareia din aceste clase din produsul total al pamantului, sub
numele de renta, profit si salariu, difera in mod esential, intrucat depinde
mai ales, de fertilitatea respectiva a solului, de acumularea de capital si
populatie, precum si de priceperea, ingeniozitatea si de uneltele
intrebuintate in agricultura. A determina legile care reglementeaza aceasta
distributie constituie principala problema in economia politica

Principalele idei si teorii

Teoria obiectiva a valorii

Spre deosebire de Adam Smith, care nu ncercase s ias din

paradox, David Ricardo reine paradoxul valorii, dar l conecteaz la
schimb:
Apa i aerul sunt neobinuit de utile; ele sunt ntr-adevr
indispensabile pentru existena noastr; cu toate acestea, n condiii
normale, nu se poate obine nimic n schimbul lor. Aurul, dimpotriv,
cu toate c are n comparaie cu aerul i apa numai o mic utilitate,
se poate schimba cu o mare cantitate de alte bunuri.
Concluzia parial a lui David Ricardo dac un bun are utilitate, el
este susceptibil de a fi schimbat implica identificarea msurii
valorii.
Ceea ce nsemna c: Utilitatea nu este deci msurtorul valorii de
schimb, cu toate c este pentru aceasta neaprat esenial. Dac o
marf nu ar fi n nicio privin util cu alte cuvinte, dac nu ar
putea contribui n niciun fel la satisfacerea nevoilor noastre , atunci
ar fi lipsit de valoare de schimb, orict ar fi de rar sau orict ar fi
de mare cantitatea de munc necesar pentru obinerea sa.
Ricardo, D.
n condiiile n care bunurile au utilitate, atunci valoarea de schimb a
acelor bunuri poate avea dou surse de formare: raritatea i
cantitatea de munc necesar pentru obinerea lor.
Din aceast perspectiv, David Ricardo distinge dou tipuri de
bunuri dup sursele de formare i modul de msurare:
a) bunuri reproductibile guvernate de valoarea munc;
b) nereproductibile guvernate de raritate .
Valoarea unui bun sau cantitatea oricarui alt bun pentru care va
putea fi schimbata depinde de cantitatea de munca necesara pentru
producerea acelui bun, adica valoarea relativa sau pretul
bunului.Valoarea relativ este influenat de cantitatea de munc cu
ajutorul creia s-a creat i de capital; valoarea relativ are la baz
costul de producie la care se adaug rata profitului.

Bunuri reproductibile:
Sunt guvernate de valoarea munca
pot fi inmultite nu numai intr-o singura tara, ci in mai multe tari, aproape
fara nicio limita determinata, in cazul cand suntem dispusi sa depunem
munca necesara pentru obtinerea lor
Atunci cand vorbim despre marfuri, despre valoarea lor de schimb si despre
legile care reglementeaza preturile lor relative, intelegem intotdeauna numai
astfel de marfuri a caror cantitate poate fi sporita prin cheltuirea de munca
omeneasca si la productia carora concurenta actioneaza fara nicio piedica

Bunuri nereproductibile:

 Sunt guvernate de raritate si formeaza o mica parte din lumea marfurilor.

Valoarea lor e total independenta de cantitatea de munca, ci depinde de
posibilitatile si inclinatiile acelora care doresc sa le aiba
Sunt bunuri a caror valoare e determinata exclusiv de raritatea lor. Nicio
munca nu poate spori cantitatea unor astfel de bunuri si de aceea valoarea
lor nu poate fi redusa printr-o oferta sporita. Anumite sculpturi si tablouri
alese, carti si monede rare, vinuri de o calitate speciala care nu pot fi
obtinute decat din struguri care cresc numai in vii plantate pe un teren
anumit, foarte limitat ca suprafata, fac parte din aceasta categorie

Teoria rentei diferentiale

Creterea populaiei determin mrirea nevoilor oamenilor de

produse agricole, de pild de gru, dar terenurile fertile sunt
limitate.
Dac sunt atrase n cultur i terenuri de calitate inferioar, ele
necesit, pentru a da acelai randament, un surplus de ngrminte
si/sau de munc.
Preurile de pe astfel de suprafee vor fi mai ridicate dect cele de
pe suprafeele mai fertile.
n consecin, rezult o cretere a preului de vnzare a grului.
Acest pre corespunde costului de producie cel mai mare, lsnd un
avantaj suplimentar proprietarilor de terenuri bune, care i
conserv cheltuielile, dar obin un pre de vnzare superior.
Aadar, venitul proprietarilor funciari crete odat cu creterea
populaiei, fr s necesite un efort suplimentar din partea lor,
crescnd totodat i costul vieii.
Dup opinia lui Ricardo, aceast situaie nu poate fi modificat
printr-o intervenie a statului, iar mijlocul de lupt mpotriva acestei
rente este s fie lsat intrarea liber a grului strin n Marea
Britanie, mai ales a celui provenind din noile ri, fiind mai ieftin.
Ricardo dei concepe valoarea n termeni de medie, atunci cnd
cerceteaz randamentele descrescnde ajunge la raionamente
difereniale (marginale)
Renta rezult din diferenele de calitate a solului unei ri, care cer
cantiti diferite de munc - apare mai degrab ca un rezultat al
densitii populaiei unei ri i al creterii trebuinelor ei interioare,
dect al nzestrrii cu bogii naturale de calitate.
Renta este maxima in cazul celor mai fertile terenuri
Renta rezulta din faptul ca pretul relativ al bunurilor agricole e reglat nu de
cantitatea cea mai mica de munca suficienta pentru producerea lor in
conditiile cele mai avantajoase, si nici de cea medie, ci de cantitatea cea mai
mare de munca ce ar trebui cheltuita
Pamantul cel mai fertil si cel mai favorabil situat va fi cultivat cel dintai, iar
valoarea de schimb a produselor acestuia va fi determinata in acelasi fel ca si
valoarea de schimb a tuturor celorlalte marfuri de totalul cantitatii de
munca necesare de la inceput pana la sfarsit, sub diverse forme, pentru a le
produce si a le aduce pe piata. Daca se ia in cultura pamant de calitate
inferioara, valoarea de schimb a produselor agricole va urca din cauza ca
pentru producerea lor se cere mai multa munca

 Salariu
mediu

TEREN A
5
7

Profit 2
mediu

Renta

Pret 13

TEREN B
9
2

TEREN C
11

TEREN D

2
2

----------------------------------------------------------------------13
13
13

Pretul va fi compus exclusiv din salariu si rata profitului mijlociu si numai ceea
ce depaseste suma lor va constitui renta
Renta rezulta din diferentele de calitate a solului unei tari, care cer cantitati
diferite de munca
Renta poate sa apara nu doar in agricultura, ci in toate activitatile care au
nevoie de cantitati diferite de munca
motivul pentru care valoarea relativa a produselor agricole creste consta in
aceea ca se foloseste mai multa munca pentru producerea ultimei portiuni
obtinute, si nu din cauza ca s-a platit renta landlord-ului
valoarea graului (pretul) este determinata de cantitatea de munca
intrebuintata pentru producerea lui pe acea calitate de pamant sau acea
parte de capital care nu plateste nicio renta acest pret corespunde celui
mai mare cost de productie

Ricardo precizeaz relaiile prerent i bogierent

Bogie vs. rent
Aadar, venitul proprietarilor funciari crete odat cu creterea
populaiei, fr s necesite un efort suplimentar din partea lor,
crescnd, totodat, i costul vieii.
Soluiile oferite de David Ricardo trimit la doctrina liberal: aceast situaie
nu poate fi modificat printr-o intervenie a statului, iar mijlocul de lupt
mpotriva rentei este s fie lsat intrarea liber a grului strin n Anglia,
mai ales a celui provenind din noile ri, fiindc era mai ieftin.
Pre vs. rent. Consecvent premiselor initiale, Ricardo ajunge la o prim
concluzie: renta nu este nici parte a preului i nici cauz a creterii
preului produselor agricole (grul).
ntr-o manier polemic (ndreptat spre Adam Smith), Ricardo precizeaz
elementul care regleaz preul grului i anume, acel gru care a fost produs
cu cea mai mare cantitate de munc, ceea ce nseamn c renta nu este i
nici nu poate fi parte a preului.
Aa se explic de ce preul urcat al grului este cauza i nu efectul
rentei; dac preul ar fi efectul, ar nsemna evoluia lui
proporional cu creterea sau scderea rentei. Cu alte cuvinte,
grul se vinde scump nu din cauza faptului c pmntul d rent, ci
dimpotriv pmntul d rent tocmai c grul este scump.

Capitalul

Capitalul - Economia imaginat de David Ricardo era o economie de

producie monetarizat, n care nivelul dat al capitalului determina
venitul i ocuparea i unde moneda era neutr. Att constituirea, ct
i creterea capitalului rezultau din rolul-cheie al economisirii i al
acumulrii.
n aceti termeni, capitalul este acea parte din bogia unei ri
care este ntrebuinat n producie i const din alimente,
mbrcminte, unelte, materii prime, maini etc., necesare pentru a
face munca eficient, iar o ar era cu att mai bogat, cu ct
dispunea din abunden de echipamente de producie.
n ceea ce privete creterea capitalului, Ricardo, n linie liberal,
identific dou ci prin care se poate acumula capitalul: el poate fi
economisit fie ca urmare a creterii venitului, fie ca urmare a
reducerii consumului.
ntr-adevr, economiile n cretere erau condiionate de volumul
capitalului rezultat din rolul-cheie atribuit acumulrii.
Profiturile
profitul este un reziduu, adic ceea ce rmne din profitul brut
dup ce s-au pltit salariile i rentele; concluzia - pe termen
lung profitul tinde spre zero

Teoria salariului natural

Teoria repartitiei la Ricardo se sprijinea pe doi piloni salariul natural si

profitul parti ale venitului care evolueaza in sens opus
Salariul: mrimea salariului depindea de cantitatea de alimente, bunuri de
prim necesitate i lucruri de confort, devenite indispensabile prin obinuin
i care pot fi cumprate cu salariul nominal
salariul natural, ca pre natural al muncii - se fixeaz la un minimum necesar
existenei muncitorului i familiei sale: acel pret care este necesar pentru a
da posibilitate muncitorilor, atat sa se intretina, cat si sa-si perpetueze rasa,
fara nicio crestere sau scadere
salariul ca pret de piata al muncii - salariu real sau curent era dat de pia,
depindea de cererea si oferta de munca.
Reglarea salariilor se fcea pe principii economice, respingnd intervenia
autoritii, a statului n spe, n raporturile sociale:
Ca toate celelalte contracte, salariile trebuie lsate la concurena liber i
loial de pe pia i nu trebuie niciodat controlate prin amestecul
legislaiei

Concluzii
ntr-o societate n progres unde sporirile succesive de capital cresc
cererea de munc, iar aceasta impulsioneaz creterea populaiei
tendina salariilor este de a se conforma n mod constant i pe o
perioad nedeterminat ratei de pia a salariilor

 n acelai timp, ipoteza neutralitii banilor nu modific semnificativ

faptul c salariile cresc sau scad n funcie de oferta i cererea de
salariai i de preul mrfurilor pe care sunt cheltuite salariile:
Reiese, aadar, c urcarea salariilor nu va ridica preul mrfurilor,
indiferent dac metalul din care este confecionat moneda este
produs n ar sau n strintate. Nu se pot urca toate mrfurile n
acelai timp, fr ca s nu se sporeasc cantitatea de bani.

Teoria schimburilor internationale

atunci cnd fiecare individ i caut propriul interes se specializeaz
de o asemenea manier nct producia i consumul su, n
ansamblu, s fie maxime .
Pe acest principiu, fiecare se va specializa n producia acelor bunuri
pentru care are un avantaj relativ .
Fora raionamentului lui Ricardo const n demonstrarea faptului c
schimbul internaional este profitabil pentru dou ri, chiar dac
una dintre ele este mai eficace n orice domeniu (costul de
oportunitate).

Concluzii
Liberul schimb este avantajos pentru toat lumea, pentru c, d
acces la bogiile celorlali.