MACROMEDIUL UNITĂȚILOR AGRICOLE

Activitatea firmelor agricole şi agroalimentare este influențată de mai mulţi factori, a

căror acţiune poate viza o perioadă mai îndepărtată sau mai apropiată de timp. Acţiunea
acestor factori are un caracter indirect, iar direcţia şi intensitatea lor este dificil de a fi
determinată de către agenţii economici.
Totalitatea factorilor pe care firma nu-i poate influenţa formează macromediul.
In literatura de specialitate sunt citate următoarele componente  ale
macromediului: mediul demografic economic, tehnologic, cultural politic, instituţional
(legislativ) şi natural.
Mediul demografic  cuprinde populaţia situată în zona de activitate a firmei şi
reprezintă sursa de asigurare cu forţa de muncă a acesteia.
In cadrul firmelor agricole şi agroalimentare mediul demografic influenţează asupra formării
cererii de consum. In acest context, firma agricolă sau agroalimentară trebuie să fie interesată
în cunoaşterea unor indicatori ai mediului demografic, cum ar fi:
 numărul populaţiei;
 structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă;
 numărul de familii şi dimensiunea medie a uneifamilii$.
 repartizarea teritorială şi pe medii de reşedinţă a populaţiei;
 rata natalităţii;
 rata mortalităţii, etc.
Studiul acestor indicatori şi comensurarea tendinţelor mediului demografic contribuie la
previziuea dimensiunilor efective şi potenţiale ale pieţei produsului sau a firmei agricole
şi/sau agroalimentare.
Mediul economic este alcătuit din totalitatea elementelor care compun viaţa economică în
arealul de activitate al firmei agricole şi/sau agroalimentare.
Analiza mediului economic trebuie să vizeze mai multe aspecte.
 structura pe ramuri a activităţii economice,
 nivelul general de dezvoltare economică şi a principalelor ramuri:
 gradul de ocupare a forţei de muncă;
 situaţia financiar-valutară, etc.
Mediul economic influenţează direct sau indirect piaţa firmelor agricole şi/sau
agroalimentare, determinând volumul şi structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor
băneşti ale populaţiei, mărimea cererii de consum, modificarea preţurilor, nivelul concurenţei,
etc.
Pentru a evalua potenţialul pieţei întreprinderii, mediul economic trebuie corelat cu
evoluţia mediului demografic.
Mediul tehnologic  în care îşi desfăşoară activitatea firmele agricole şi agroalimentare ţeste
alcătuit din elementele care relevă modalităţile de realizare a produselor şi serviciilor necesare
consumatorilor.
Legătura firmelor producătoare cu evoluţia mediului tehnologic se realizează prin
intermediul pieţei agrare, unde firma agricolă şi/sau agroalimentară poate avea atât calitatea
de beneficiar, cât şi cea de furnizor.
Este de evidenţiat faptul că mediul tehnologic reprezintă una dintre cele mai dinamice
componente ale macromediului, cu influenţă asupra întreagii activităţi tehnologice şi
economico-socială a arealului cercetat.
Dinamica mediului tehnologic se poate aprecia pe baza unor indicatori specifici, cum ar
fi:
 investiţiile şi inovaţiile;
 mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării;
 „ explozia " produselor noi;
 perfecţionarea produselor tradiţionale;
 reglementările privind extinderea tehnologiilor ecologice, limitarea sau eliminarea
celor poluante, etc.
Mediul cultural este format din totalitatea elementelor care vizează sistemul de valori,
obiceiurile, tradiţiile, cerinţele şi normele de conduită ale populaţiei în societate.
In funcţie de aceste elemente se formează, între altele, comportamentul de cumpărare şi de
consum al clienţilor la care firma producătoare, distribuitoare sau comercială trebuie să se
adapteze.
In plus, elementele mediului cultural participă efectiv în procesul de segmentare a
pieţei, cât şi la delimitarea tipologiei cumpărătorilor în cadrul segmentelor sau
subsegmentelor pieţei agrare.
Mediul cultural influenţează, în acelaşi timp, asupra nivelului de exigenţă a
cumpărătorilor unei anumite pieţe, privind calitatea produselor, a serviciilor şi a activităţii
comerciale. In acest fel, vor apărea modificări evidente privind structura gamei sortimentale şi
a calităţii produselor, a modalităţii distribuţiei acestora, cât şi a conţinutului şi a formei
comunicaţiilor firmelor agricole şi/sau agroalimentare cu piaţa, etc.
Mediul cultural poate influenţa activitatea firmei agricole şi/sau agroalimentare şi ca
efect al raporturilor stabilite între membrii unei colectivităţii dintr-un anumit areal, cu
macromediul în ansamblul său, cu instituţiile de stat, private sau mixte, etc, raporturi ce stau
la baza formării cererii de consum.
Mediul politic evidenţiază în concordanţă cu specificul fiecărei ţări, structurile
societăţii, clasele sociale şi rolul lor în societate, forţele politi-ruporturile dintre ele, gradul de
implicare a statului în economie, gradi. stabilitate a climatului politic intern, zonal şi
internaţional, etc.
Aceste elemente pot reprezenta factori stimulativi sau restrictivi  (după . asupra unor
activităţi de piaţă, mai ales în cazul mediului instabil sau turbL când modificările raportului de
forţe din arena politică sunt evidente.
Mediul instituţional este alcătuit din totalitatea normelor de natură jur cu referire
directă sau indirectă asupra activităţii de piaţă a firmei agricole ş agroalimentare.
In această categorie se includ şi reglementările elaborate de organ interne şi
internaţionale (norme tehnice,  convenţii,  recomandări,  regulamente etc.) cu privire la
armonizarea practicilor comerciale, la facilitarea documentelor de plată, etc. Toate aceste
norme juridice vizează mai multe domenii dintre care putem menţiona:   transporturile,  
asigurările,   facilităţile   vamale,   merceologia mărfurilor etc.
Mediul natural este reprezentat de relief şi condiţiile pedoclimatice a un anumit areal.
Mediul natural joacă un rol esenţial în desfăşurarea activităţilor de p.. mai ales privind
localizarea teritorială a ofertei, cât şi a distribuţiei fizic. produselor agricole şi agroalimentare.
De asemenea, în cadrul firmelor agricole de producţie, terenul agnc elementul esenţial al
mediului natural, constituie principalul mijloc de produc influenţând în mod direct asupra
nivelului şi structurii ofertei de produse agn. şi agroalimentare.