Student THIENEA DORIN

A.S.E. BUCUREȘTI FILIALA NEAMȚ

ANUL 1 – MASTER
 Mercantilismul

În referatul meu voi porni chiar de la explicația cuvântului mercantilism, care s-a
dovedit a fi nimic altceva decât o doctrină economico-politică practicată de o serie de
tări aferente Europei, un spirit economic ( negustoresc ) care se axează pe profit.

Mercantilismul își face apariția și totodată se extinde ăntre secolele XV – XVIII,

plecându-se de la idea că forța unei tări poate fi crescută dacă exporturile sunt mai
ridicate decât importurile.

Prima data noțiunea de mercantilism este folosită în anul 1763 de marchizul

Mirabeau și popularuzată de Smith Adam.

În concluzie mercantilismul reprezintă o doctrină care se dezvoltă puțin câte

puțin, ajungând apoin să înregistreze cote mari.

Evoluția mercantilismului cunoaște cîteva evenimente, cum ar fi:

1 – descoperirea, cu precădere în partea Europei a multor resurse de materii,

precum și forță de muncă,

2 – prin creșterea veniturilor agricole și totodată, prin veniturile comercianților,

se produce o mare acumulare de capital ce duce la bogate activități comerciale.

De fapt în literature de specialitate se pot distinge 3 faze:

- mercantilismul timpuriu ( sec XVI ),

- mercantilismul matur ( sec XVII ),
- mercantilismul târziu ( sec XVIII ).

Demn de luat în seamă este și mercantilismul englez sau francez, ultimul

prezentând comparația uimitoare de a fi mai bogat în teoreticieni și adepți, decât cel
britanic.
 Exemple de mercantilism în tările lumii:

Germania:

- Vizează îmbunătățirea aprovizionării populației cu produse agro-alimentare

Italia:
- Descoperirea de formule matematice de determinare a prețurilor

Spania:
- Mercantilism de tim monetarist

În general, mai în toate țările europene, mercantilismul s-a dovedit a fi primul

current de gândire economică a epocii moderne.

Gândirea mercantilistă se caracterizează prin :

- Definirea de bogăție – individuală,

Națională
- Rolul profitului în societate,
- Rolul jucat de prețuri în relația cu celelalte produse ce fac subiectul vânzării.

Concepția mercantilistă vis-a-vis de bogăție, își găsește expresia în stocul

monetary de la un moment dat și se spune că ,, reprezintanții curentului mercantilist
considerau că izvorul profitului, a acumulării de bogății, era comerțul, respective
circulația mărfirilor mijlocite de bani, și în mod deosebit comerțul exterior,,.

Cert este că prin trecerea la economia de schimb avuția este eliberată din limitele
valorii de întrebuințare și este situată în spatial valorii de schimb.

Comerțul de mărfuri și de bunuri se dovedește a fi cea mai profitabilă sferă a

economiei.

Mercantilismul timpuriu este characteristic sec al XVI-lea. În această perioadă îi

este caracteristică preocuparea pentru realizarea unor balanțe comerciale active, a unui
excedent al intrării de monedă față de ieșiri.

Mercantilismul timpuriu își face cunoscută prezența în: Veneția, Genova,

Florența.
 Mercantilismul dezvoltat

- este primul current de gândire economică care încearcă să analizeze modul de

producție bazat pe schimbul de mărfuri și relații salariale, în condițiile în care
intensificarea schimburilor comerciale externe de desfășurau în proporții
considerabile.
- promovează intervențiile statului în economie,
- nevoia crescândă de stoc monetară pleacă de la necesitatea satisfacerii unor
cerințe cât mai variate și numeroase din partea puterii regale.

Mercantilismul industrialist

- achiziția de metale prețioase prin practicarea unor politici de dezvoltare

industrial,
- mercantilismul industrialist își găsește definiția în concepție economică în
scrierile lui Jean Baptiste Colbert.

Mercantilismul commercialist

- practicat în Marea Britanie,

 - sporirea stocului de metal prețios și de bani se realizează prin aportul
comerțului și nu al industriei.

Mercantilismul fiduciar

- Concluzie; - ca o națiune să prospere este necesar ca numerarul să fie

abundant, iar atunci producția crește, iar populația se dezvoltă.

Mercantilismul de confluent

Reprezentanți: Dimitrie Cantemir, J.T. Pososcov.

În concluzie mercantilismul ca prim curent de gândire economică a avut și
numeroase limite cum ar fi:
- păstrarea unui preponderent caracter descriptiv, exagerarea rolului banilor,
ignorarea rolului esential al producției și cercetării, cu precădere a circulației
mărfujrilor și a banilor.

Mercantilismul va rămâne un pas important în dezvoltarea economico-socială a

epocii.
A reprezentat prima încercare de descifrare a scopului mișcării capitalului, de
vetrificare a circulației mărfurilor și a economiei de schimb, determinând în bună
măsură terenul pentru afirmarea liberalismului clasic.