2. Mercantilismul:”aur și putere”.

1. Premisele apariției mercantilismului

2. Mercantilismul ca teorie și politică economică.

3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian, francez, englez și german.

4. Meritele și rătăcirile mercantiliștilor

 1. Premisele apariției mercantilismului

 Marile descoperiri geografice (resurse de materii prime şi forță de muncă noi);

 Acumulare mare de capital investit în activitățile comerciale
 Reforma religioasă care a modificat modul de gândire a oamenilor;

 Apariția relațiilor de piață;

 Apariția primelor state moderne (naționale);

 Apariția statelor centralizate;
 Ritmul  impetuos a comerțului internațional şi întărirea puterii clasei negustorilor
2. Mercantilismul ca teorie și politică economică.

Mercantilismul: a fost o politică economică care s-a afirmat în Europa  între secolele XV
 - XVIII, bazată pe conceptul că puterea unei națiuni poate fi mărită dacă exporturile
 sunt superioare importurilor. Mercantilismul ca ideologie desemnează ideile și politicile
dezvoltate în jurul acestei doctrine privind balanța comerțului din gândirea economică
europeană a secolului al XVII-lea și cea mai mare parte a secolului al XVIII-lea.
2. Mercantilismul ca teorie și politică economică.

Termenii „mercantilism” și „sistemul mercantil” au fost utilizați pentru prima dată

în 1763 de fiziocratul francez marchizul de Mirabeau și popularizați mai târziu de 
Adam Smith în "Avuția națiunilor".
 2. Mercantilismul ca teorie și politică economică.

Mercantilismul reprezintă:

 Primul curent de gândire economică modernă, specific secolelor XVI-XVII ;

 Doctrină de bază a formării imperiilor coloniale;

 Reprezintă dezvoltarea capitalismului în beneficiul statului, nu a individului

 Termenul de mercantilism provine de la cuvintele din limba italiană mercante = negustor,
mercato =piață

 Politică care stabilește legăturii dintre  avuția unei națiuni şi balanța comercială a ei, având ca

scop maximizarea avuției naționale a țării respective;
 2. Mercantilismul ca teorie și politică economică.

Mercantilismul a fost o doctrină economică ce avea în centrul său ideea că aurul și argintul
reprezintă prima bogăție, atât pentru indivizi cât și pentru state. Sub numele de mercantiliști sunt
cunoscuți mulți economiști care în secolele XVI și XVII –XVIII (de la 1500 până la 1750) au format
mai multe școli naționale care militau pentru determinarea modalităților prin care statul putea
să-și procure cantități cât mai mari de aur și argint.
Dezideratele gândirii mercantiliste se pot traduce prin necesitatea unor reglementări ale vieții
economice și acceptarea declarată a goanei după profit a națiunilor și a indivizilor. Thomas Mun (
1571-1641) a expus această doctrină (1664) afirmând ca: „mijlocul la îndemână pentru sporirea
avuției și a tezaurului nostru îl constituie comerțul exterior, unde trebuie să aplicăm întotdeauna
regula de a vinde anual străinilor mai mult decât consumăm noi, valoric, din produsele lor”.
2. Mercantilismul ca teorie și politică economică.

Mercantilismul se bazează pe trei idei caracteristice:

1. forma ideală sau esențială a bogăției sunt banii

2. scopul oricărei activități lucrative îl reprezintă profitul care apare în procesul circulației
mărfurilor

3. cea mai profitabilă sferă de activitate era, comerțul exterior pentru că asigura aducerea
în granițele țârii a metalelor prețioase şi realizarea celor mai ridicate profituri.
2. Mercantilismul ca teorie și politică economică.

Dinamica gândirii mercantiliste:

1. Încurajarea comerțului exterior;

2. Excedentul balanței comerciale;

3. Intrări nete de aur;

4. Sporirea veniturilor bugetare;

5. Creșterea puterii națiunilor.

2. Mercantilismul ca teorie și politică economică.

MERCANTILISMUL TIMPURIU
• Îmbogățirea prin monedă caracteristică în sec. al XVI-lea și a unor decenii din
prima jumătate a sec. al XVII-lea;
• În centrul atenției a fost ideea „nașterii banilor de către bani”.
MERCANTILISMUL DEZVOLTAT
 Mercantilismul prin schimb, prin comerț (Mijlocul sec. al XVII-lea, începutul sec.
al XVIII-lea)
 Balanța activă a sistemului monetar este înlocuită cu balanța activa comerciala,
adică exportul trebuie sa depășească importul
 Mercantilism

Doctrina economica Politica economică

Ansamblu coerent de Ansamblu de măsuri

idei privind natura practice care trebuie
avutiei individuale şi adoptate pentru
sociale (naţionale) şi atingerea scopului
căile sporirii ei urmărit.
 3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german.

Mercantilismul spaniol

Prima si cea mai rudimentara forma a mercantilismului a fost cea spaniola, numita si
bullionism (bullion - lingou). Aici existau condițiile cele mai favorabile pentru realizarea
acestei doctrine. Descoperirea si colonizarea Americii a adus Spaniei rezerve imense de
metale prețioase, obținute fără mari eforturi, ea atingând în decursul unei perioade scurte
de timp un nivel de bunăstare care, în alte tari, cerea mari eforturi de munca, mijloace si
timp.
 3. Particularitățile mercantilismului spaniol,
italian, francez, englez și german.

Abundența monetara a creat doar iluzia bogăției. Acei factori care au contribuit la măreția Spaniei
au constituit si cauzele decăderii ei.

În tarile europene vecine puterea centrala se baza pe legătura statului cu burghezia în creștere. În
Spania, însă, puterea se baza pe nobilime care manifesta un dispreț deplin față de munca și, în
primul rând, munca industriala. Datorita luptei cu maurii și cotropirii pământurilor americane
nobilimea a părăsit scena istorica mult prea târziu.
 3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german.
Statul spaniol ocrotea nu manufacturile și comerțul național, ca în țările vecine, ci biserica. Pe lângă cavalerii fără griji
figura centrală a vieții spaniole erau călugării trândavi.

Aceasta situație anormala, în condițiile lipsei industriei proprii și afluxului enorm de metale prețioase a provocat o
creștere masiva a prețurilor. Pentru a preîntâmpina nemulțămirea maselor, Spania a început sa stimuleze importurile.
Ca urmare, banii din metale prețioase au părăsit țara, iar puținele activități naționale, distruse de concurența
mărfurilor străine, au dispărut cu totul. La aceasta dispariție au contribuit și enormele impozite stabilite de stat, mai
ales asupra activităților industriale.
Aceasta practica a demonstrat teoreticienilor si practicienilor mercantiliști că a avea aur încă nu înseamnă prosperitate
garantata. Puțin câte puțin iluzia monetara este abandonata, căile dezvoltării economice fiind văzute fie în industrie,
fie în comerț.
3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german
Mercantilismul spaniol – mercantilismul bulionism
• Spaniolii au practicat un mercantilism monetarist.
• Accentul a fost pus pe jefuirea metalelor prețioase din coloniile Lumii Noi, care au dus la
crearea unei lenevii deplorabile;
• Caracterizat prin interzicerea exportului de aur si argint, supraevaluarea monedelor
străine, fixarea de taxe vamale la importuri de mărfuri,
• Abundența de moneda sub forma de aur;

• REPREZENTANȚI: Ortiz, Olivares

 3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german.
Mercantilismul italian:

Descoperirea Americii și a noilor căi de navigație maritimă a schimbat direcțiile comerțului

internațional în favoarea comerțului transatlantic, Italia și orașele sale pierzând rolul de centru
comercial mondial. Deși pentru un timp ele au continuat sa rămână centre financiare. Banii
aici acumulați s-au transformat în capitaluri de împrumut, iar marii comercianți – în bancheri
și cămătari internaționali.
 3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german.
Ca consecința, mercantiliștii italieni s-au preocupat, în primul rând, de problemele monetar-
creditare. Astfel, bancherul Scaruffi apare cu un proiect grandios pentru acele timpuri, propunând
convocarea unei conferințe general europene sub conducerea papei de la Roma sau al regilor
europeni, cu scopul de a reglementa circulația monetara pe plan internațional. Aceasta deoarece
în diferite țări și chiar în diferite regiuni ale aceleiași țări, existau sisteme monetare diferite, care
făceau dificilă dezvoltarea comerțului și trecerea banilor dintr-o regiune și țară în alta. Dificultățile
se explicau și prin faptul că funcțiile banilor erau îndeplinite simultan de doua monede - aur și
argint, cu care ocazie Scaruffi propune sa se stabilească un sistem european de raportare a
argintului la aur de 12:1.
3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german.
Mercantilismul Italian

 Mercantiliștii italieni au studiat echilibrul dintre cerere şi ofertă, precondiție de stabilire

a prețurilor concurențiale;

 Caracteristica de bază a circulației bănești este eterogenitatea;

 Luca Pacciolo în “Summa de l ’aritmethica. Geometria. Proportioni e proportionalita” a

introdus contabilitatea dublă, articolul contabil, cartea mare şi balanța de verificare.

Reprezentanți: Antoni Serra, Gaspar Scaruffi, Davanzatti

 3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german.
Mercantilismul francez:
Neavând rezervele de aur ale Spaniei si Portugaliei, Franța găsește o alta sursa de câștig a aurului –
dezvoltarea industriei, din care motiv mercantilismul francez a fost supranumit „industrialist”. Deja A.
Montchretien scria: „Nu abundenta de aur si argint sunt cele care fac statele bogate și opulente, ci
obținerea de bunuri necesare vieții”.
Dezvoltarea producției naționale devine scopul principal al politicii economice.

Cu acest prilej au fost elaborate un șir de programe de inițiere a manufacturilor regale și dezvoltare a
celor particulare. Manufacturile producătoare de bunuri de lux (sticla, mătăsuri, dantela, parfumerie,
cosmetica) erau create în vederea reducerii importurilor costisitoare, iar cele producătoare de
produse mai simple (țesături si stofe) aveau menirea  sa asigure cu lucru forța de munca autohtonă.
3. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german.
Pentru a menține competitivitatea bunurilor franceze pe piața internaționala
producerea lor era reglementata până la cele mai mici detalii vizând mărimea,
calitatea si valoarea produselor. După cum menționa J.Colbert, „noi trebuie sa
biruim popoarele vecine prin industria noastră si sa le cucerim prin gustul nostru
rafinat”.

 Deși reglementarea detaliată avea și serioase dezavantaje, unul din ele fiind
interzicerea aplicării în producție a inovațiilor.
 Politica lui Colbert a avut efectele ei benefice asupra dezvoltării economice – în
numai 10 ani el reușește sa dubleze veniturile regale și sa transforme Franța în
țara cea mai puternică din Europa. Dar aceste efecte au fost atinse cu prețul
sacrificării agriculturii și fiscalității excesive a țăranilor.
 5. Particularitățile mercantilismului spaniol,
italian, francez, englez și german.
Mercantilismul Francez - mercantilismul industrialist, colbertism
Antoine de Montchrestien – “Traite de l’ economie politique”
Studiază problemele fundamentale ale Economiei Politice cum ar fi: de unde vine bogăția
națională sau care este producția cea mai avantajoasă pentru societate. Răspunsul ar fi
INDUSTRIA, pentru care s-au făcut numeroase investiții şi reforme.
A inițiat măsuri protecționiste pentru dezvoltarea industriei și comerțului, ca mijloc de
promovare a exportului de promovare al aurului.

Reprezentanți: Jean Bodin, Montchretien şi Colbert

 5. Particularitățile mercantilismului spaniol, italian,
francez, englez și german.
Mercantilismul englez
În Anglia mercantilismul, numit „comercialism”, evoluează în direcția încurajării comerțului
exterior și a navigației. De fapt predilecția pentru comerț are în cazul Angliei o explicație istorica.
Ea a pășit mai târziu pe calea dezvoltării economice, nu a participat la marile descoperiri
geografice, nu avea o industrie puternica. Numai prin negoț, din volumul tranzacțiilor, se putea
realiza un câștig, considerau englezii, iar industria nu este decât un mijloc de aprovizionare a
comerțului exterior.
În sec. XVII Anglia a început lupta cu monopolul comercial olandez. Actul navigației, instituit de
Cromwell și îndreptat împotriva intermediarilor comerciali (olandezi) a acordat flotei britanice
dreptul exclusiv de a exporta mărfurile engleze și a importa mărfurile străine, ce deveniseră pentru
statul englez o sursa importanta de aur si argint.
 5. Particularitățile mercantilismului spaniol,
italian, francez, englez și german.
Imperiul colonial a jucat un rol decisiv în îmbogățirea rapida a Angliei. Fondarea in 1600 a
Companiei Indiilor Orientale i-a acordat dreptul de monopol în comercializarea cu India si China.
Marinarii și negustorii englezi, iar cu ei și statul, se îmbogățeau și din contrabanda mărfurilor,
avantajoasă în condițiile “revoluției prețurilor ”. Prețurile înalte din Spania si Portugalia au făcut
competitive mărfurile engleze mai ieftene, contrabanda înflorind mai ales în coloniile spaniole și
portugheze.
Moment important, care denotă specificul mercantilismului englez și tranziția ulterioara la
doctrina liberala, în opinia lui D.North, este că „nici un popor nu s-a îmbogățit prin intermediul
politicii. Doar pacea, munca și libertatea dezvolta comerțul și aduc bogăție. Când bogăția țării
atinge o anumita limita aurul si argintul singure se îndreaptă în țara dată”.
 5. Particularitățile mercantilismului spaniol,
italian, francez, englez și german.
Mercantilismul Englez – mercantilismul comercialist
Thomas Mun – “Tezaurul Angliei în comerţul exterior sau balanţa comerţului exterior”
Lărgeşte balanţa comercială la o balanţă de plăţi. “Banul ajută comerţul, iar comerţul sporeşte
bogăţia în bani”.
Abundența monedei, necesară pentru a realiza rate scăzute ale dobânzii, antrenează creșterea
prețurilor
Bogăția: 1. avere naturală
2. avere artificială
3. avere mobilă
Reprezentanți: W. Stafford și T. Mun, Wiliam Petty și Gregory King
„Mijlocul la îndemână pentru sporirea avuției și a tezaurului nostru îl constituie
comerțul exterior, unde trebuie să aplicăm întotdeauna regula de a vinde anual
străinilor mai mult decât consumăm noi, valoric, din produsele lor”.
THOMAS MUN
 5. Particularitățile mercantilismului spaniol,
italian, francez, englez și german.
Mercantilismul german

Germania sec. XVI-XVIII rămânea mult în urma nivelului de dezvoltare a Franței și Angliei. Aceasta atât din
motivul ca era fărâmițata într-o mulțime de stătulețe izolate, cât si datorită decăderii orașelor hanseatice ca
consecință a dezvoltării rapide a legăturilor comerciale între Europa si America. Ca urmare, gândirea
economica germana a fost centrata, esențialmente, asupra instituțiilor de administrare și pregătire a
funcționarilor meniți să maximizeze vistieria publica.

Printre figurile centrale se evidențiază Ioahim Becker, care a pus bazele științei administrației publice a
orașelor germane libere și a micilor ducate independente. Știința data cuprindea un compartiment financiar
și unul fiscal, finalitatea ei fiind aprecierea mărimii impozitelor si a taxelor vamale vărsate în trezoreria
principilor germani. Se propuneau masuri energice vizând realizarea veniturilor statului, perfecționarea
funcționarilor fiscali, pedepsirea fraudelor fiscale. Pornind de la aceasta, mercantilismul german a fost
supranumit „cameralist”, de la noțiunea „cammer” – locul de păstrare a tezaurului guvernatorului.
 5. Particularitățile mercantilismului spaniol,
italian, francez, englez și german.
Banii in vistieria publică fiind obiectul principal de studiu, economiștii germani, îndeosebi Fillip von Hornik, s-
au preocupat și de dilema cererii de moneda, atenționând asupra deosebirii și chiar contradicției între monedă
ca mijloc de circulație (necesară pentru tranzacții) și ca mijloc de tezaurizare. Concluzia la care s-a ajuns a fost
de a menține pe cât posibil moneda în circulație, aceasta fiind una din condițiile creșterii tezaurului public.

Un loc cu totul deosebit în politica mercantilistă germană îl ocupă creșterea populației. Aceasta întrucât
populația era considerata factorul de producție hotărâtor în sporirea avuției materiale și contribuabilul decisiv
în veniturile fiscale ale statului. Pentru a majora puterea contributiva a populației a fost propusa introducerea
impozitării progresive.

Acest specific național denotă, totuși, un moment deosebit de important – încercarea reprezentanților lui de a
privi lucrurile sub aspectul formarii economiilor naționale integre, a concurenței unor națiuni cu altele.

În fond, ideile mercantiliste au fost progresive pentru perioada istorica data, contribuind la dezvoltarea rapidă
a relațiilor de schimb și, prin aceasta, la dezvoltarea procesului de producție.
 5. Particularitățile mercantilismului spaniol,
italian, francez, englez și german.
Mercantilismul German – mercantilismul cameralist

Germanii au militat pentru:

dezvoltarea producţiei industriale şi agricole, a comerţului şi pentru creşterea populaţiei.

Pentru repopularea ţării după Războiul de 30 de ani(majorarea numărului de contribuabili)

Considerarea banilor ca fiind cel mai important factor de producţie şi ajutor al circulaţiei;

Stimularea producţiei, mai ales a agriculturii , dar şi a industriei.

Reprezentanți: Joseph von Sonnenfels, Kaspar Klock, Johann Heinrich Gottlobs von Justi
 5. Particularitățile mercantilismului spaniol,
italian, francez, englez și german.
Mercantilismul de confluența

 Necesitatea realizării unității românilor, organizarea unui stat centralizat în care sa fie instituită
monarhia ereditara, înlăturarea asupririi străine care împiedică dezvoltarea țării prin subminarea
posibilităților de acumulare a avuției.

 exportarea surplusului de produse și procurarea valutei necesară

 urmărirea unei abordări macroeconomice a fenomenelor și proceselor

 Reprezentanți : D. Cantemir, J. T. Posoșcov

 4. Meritele și rătăcirile mercantiliștilor

1. autonomizarea științei economice;

2. interesul față de sistemul economiei de piață și problemele economice;

3. Baza pentru dezvoltarea tuturor doctrinelor economice în perioada contemporană

4. Meritele și rătăcirile mercantiliștilor

 supraaprecierea rolului circulației mărfurilor în raport cu producția;

 iluzia armoniei de interese dintre statul modern și agenții economici;

 preocuparea redusă pentru teoretizare;

 ignorarea consecințelor negative ale politicii economice;

 4. Meritele și rătăcirile mercantiliștilor

 A îmbogățit știința economica formulând teoria cantitativa a banilor, conceptul de

balanța comerciala, noțiunea de politica protecționista.

 A grăbit transformarea economiei naturale în economie de schimb.

 Au contribuit la formarea piețelor naționale, la adâncirea diviziunii sociale a muncii, la

susținerea progresului tehnic si economic.

 A declarat că îmbogățirea este o fapta lăudabilă.