1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Doctrinele economice de baza si reprezentantii lor.

Obiectul doctrinelor economice l constitue urmrirea mersului ideilor economice de-a lungul timpului, la scar mondial i naional, precum i destinul lor istoric. ntr-o alt formulare putem spune c obiectul Doctrinelor economice const n geneza, esena i rolul principalelor teorii, doctrine i curente de gndire economic din ntreaga lume i din ara noastr n epoca modern i contemporan. Doctrinele economice de baza: ercantelismul !"ean #odin, $ntoine d% onc&restien, "ean #aptiste 'olbert, (&omas un, )&iliam *ett+, $ntonio ,ena.iziocrata !.r. /uesna+, 'ontele de irabeau, $batele #adeau0iberalismul economic clasic !$dam ,mit&, D. 1icardo, ".#.,a+, "o&n ,tuart ill 2ationalismului !*rotectionalismul-economic !.redric& 0ist, 3enr+ '&arlen, ,imon *atten,ocialismul !4arl ar5, ,aint ,imon, '&. .ourier si *.".*roud&onarginalismul !2eoclasicismul- !4. enger, #o&m-#a6er7, 0.)allras si $. ars&all8nstitutionalismul !(&orstien 9eblen, .rancois *errou5, "o&n 4ennet :albrait&4e+nesismul !"o&n a+nard 4a+nes2eoliberalism !). ;uc7en, 0. ;r7ard, ..riedman si ..<on 3a+e72. Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma DAquino. Platon Dintre cele mai importante lucrri ale sale amintim= >*olitica, >1epublica, ,tatul si legile. *entru *laton, <iaa social trebuie supus regulilor ?ustiiei, acestea a<ind o <aloare absolut. *reocupat de ideea creari unui stat ideal, *laton preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum.. *reocupat de problemele desa<irsirii spirituale a neamuli omenesc, el sustine ca radacina tuturor <iciilor si pacatelor umane este setea de a<utie, care il degradeza pe om prin incalcarea principiilor morale si etice. $stfel, el considera ca statul trebui sa tina sub control setea de imbogatire, incasarea dobinzii pentru imprumuturi, precum si <inzarea marfurilor in credit, reglemetind preturile in asa mod, incit acestea sa asigure <inzatorilor un profit moderat. (otodata, el s-a preocupat de di<iziunea muncii, rolul si importanta sa economica. 8n aceasta pri<inta, *laton <orbeste despre o di<iziune naturala con<ins ca >de la natura fiecare om este inzestrat cu capacitatea de a efectua doar un anumit lucru. $stfel nobilii prin originea lor sunt predestinati pentru conducerea statului si indeplinirea altor munci intelectuale. 8ar meseriasi si taranii sunt lipsiti de aceste drepturi, intrucit preocuparile profesionale si originea nu le premite. Despre proprietetea pri<ata, *laton sustine ca ea incura?eaza indi<idualismul, alimenteza setea de pricopsire si-l impune pe om sa dea prioritate intereselor personale in detrimentul celor colecti<e si intereselor statului, ca urmare el cere inlocuirea acestei proprietati cu proprietatea colecti<a !e5ceptie fac taranii si meseriasi, intrucit sunt capabili sa sa se ridice la acel ni<el spiritual, indispensabil pt a renunta la scla<ia bunurilor materiale, la proprietate-. Aristotel :andirea economic a lui $ristotel a fost sintetizat in operele= >*olitica >;tica nicomac&ic. ;l trateaza bogia de pe poziia utilizrii ei. $stfel, definete dou modaliti diferite de aspori bogia=economia domestic i &rematistica. *rima subnelege arta de a obine bunurile necesare satisfacerii cerinelor raionale, absolute fireti ale indi<idului i familiei sale. 8ar a doua se ntemeiaz pe sc&imb i are ca scop acumularea bogiei sub form de bani. 'onstatnd c economia domestic tinde s se transforma n &rematistic, $ristotel formuleaz teoria sterilitii sc&imbului, teorie n conformitate cu care, n procesul sc&imbului de mrfuri mrimea a<uiei nu poate spori. *entru solutionare acestor probleme este necesar inter<enia statului. 0egea dominaiei i supunerii - considera ca fiind normal mprirea societii n dou clase sociale= oamenii liberi !domina- i scla<ii !se supun-. ;l ?ustific scla<ia considernd-o drept o consecin a unei legi att naturale ct i a societii. @

$ristotel sesizeaz i cele dou forme ale <alorii unui bun= <aloarea de intrebuintare si <aloarea de sc&imb. 0uAnd drept e5emplu o perec&e de sandale, el lamureste, ca ea poate ser<i atAt pentru purtat !<aloarea de intrebuintare-, cAt si pentru sc&imb pe o alta marfa necesara !<aloarea de sc&imb-. Toma dAquino ;l si-a e5pus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in >,uma teologica. dB$Cuino considera ca a<erea nu contine nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potri<it cu situatia pe care o ocupa n societate, cu ierar&ia acesteia. ;l intareste caracterul di<in al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase, grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara si munca intelectuala superioara, nobila. (.dB$Cuino admite proprietatea pri<at, ct i dorina fireasc a omului de a o spori, dar cu condiia c ea <a fi folosit spre binele ntregii sociati, n conformitate cu interesul general. ;l considera c n cazul ei bunurile sunt mai bine administrate, ordinea e mai perfect, pacea e mai bine asigurat. (.dB$Cuino s-a preocupat de teoria D*retul ?ustD si teoria nominala a banilor. *retul marfurilor este ?ust daca este determinat de c&eltuielile facute pentru producerea marfii, cit si in functie de situatia sociala a producatorului. *retul ?ust trebuie sa asigure producatorului atit recuperarea c&eltuielilor efectuate cit si o e5istenta corespunzatoare rangului producatorului. De aceea una si aceeasi marfa trebuie <induta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui care o <inde. (oma d%$Cuino a fost preocupat i de analiza rentei funciare. ;l consider renta funciar ca fiind absolut necesar pentru ca posesorii de pmint s fie lipsii de gri?a traiului zilnic. ( d%$Cuino a a<ut o atitudine de tolerare fa de comer i profitul comercial. . !ercantelismul ca teorie si politica economica. Particularitatile nationale ale mercantelismului. *rincipalele trsturi ale mercantilismului ca teorie i politic economic= a"considerarea banilor !precum si a aurului si argintului sub forma de lingouri si comoridrept esenta a bogatiei b"analiza aproape in e5clusi<itate asferei circulatiei marfurilor c"promo<area unei politici economice e5terne acti<e in scopul stabilirii unei balante monetare !comerciale- fa<orabile d"ncura?area dez<oltarii industriei nationale, stimularea importului de materie prima si a e5portului de produse manufacturiere. ercantilismul industrialist, fondat in Frana de "ean #odin, ontc&retien i 'olbert, a a<ut drept obiecti< esenial, ac&iziia de metale preioase prin practicarea unei politici de dez<oltare industrial, pe baza reglementrilor i interdiciilor statului. Dez<oltarea industrial este pri<it in cadrul acestui proces, ca un instrument, rolul decisi< re<enind statului prin aplicarea unor sub<enii pentru dez<oltarea manufacturilor, paralel cu aplicarea unor politici protecioniste riguroase. ercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea Britanie. :ri?a a fost aceea de a asigura pe termen lung un sold acti< al balantei globale, calea era aceea a unui e5port masi< de produse fabricate si importand minimul necesar consumului national. ercantilist spaniol/ bulionist . Spanioli au practicat un mercantilism monetarist. $ccentul a fost pus pe ?efuirea de metale pretioase din coloniile 0umii 2oi, pe e5ploatarea minelor de aur si argint de acolo, aducerea lor in tara si impieticarea scurgerii lor peste &otare. $u practicat politici monetare si financiare a5ate pe c&eltuieli parazitare, pe razboaie, fara a acorda atentie acumularii de capitaluri producti<e. asurile restricti<e au dus la crearea in tara a unei lene<ii deplorabile. Aportul : 8n general, mercantilistii s-au a5at pe oferta, cu scopul de a e5porta surplusul de produse si pentru a procura <aluta necesara . ;i au urmarit o abordare macroeconomica a fenomenelor si proceselor, insa niciodata nu au reusit sa realizeze o prezentare sintetica asupra economiei si a functionarii acesteia. 2u au reusit sa separe aspectele economice de cele politice, adeseori acestea suprapunandu-se, economia capatand, de cele mai multe ori, forma actiunii politice. (otusi, putem considera mercantilismul ca un pas important in dez<oltarea economico-sociala a epocii. ;l a fost o prima incercare de descifrare a scopului miscarii capitalului, de analiza a E

circulatiei marfurilor si a economiei de sc&imb, pregatind in buna masura terenul pentru afirmarea fiziocratismului si ulterior, a doctrinei liberalismului clasic. @. $u imbogatit stiinta economica formulind teoria cantitati<a a banilor, conceptul de balanta comerciala, notiunea de ppolitica protectionista. E. $u grabit transformarea economiei naturale in economie de sc&imb F. $u contribuit la formarea pietelor nationale, la adincirea di<iziunii sociale a muncii, la sustinerea progresului te&nic si economic. G. $u declarat ca imbogatirea este o fapta laudabila , ca dorinta de a acumula bani este un stimulator pt $;. 0imite= @. $u supraapreciat rolul circulatiei marfurilor in raport cu sfera de productie, care era negli?ata complet. E. $u identificat in mod eronat banii cu capitalul F. ,e inregistreaza o scadere a ni<elului de trai si o adincire a diferentei dintre cei bogati si cei saraci.8ncura?area e5portului a dus la cresterea preturilor. #. $onceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic a lui %r. &uesna'. *rogramul de actiune= @. Organizarea agriculturii farnceze pe baza de capitalisti cu predominare a marelor firme E. *romo<area unei politici de preturi inalte la produsele agricole F. ,cutirea completa a firmelor de plata impozitelor G. 0iberalizarea comertului e5terior 'onceptiile de baza= @- Teoria produsului net H iz<orul a<utiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine un surplus de bunuri materiale, numit de fiziocrati produs net. $cest e5cedent este conceput de ei ca o diferenta intre productia obtinuta si c&eltuielile efectuate. E- Primatul agriculturii H un bob de griu, semanat in pamint aduce toamna o multime de boabe. $celasi lucru are si in cazul cresterii animalelor. 8n industrie si comert un asemenea produs suplimentar nu se creeaza, de eceea aceste ramuri sunt sterile.Deci agricultura este singura ramur producti<. F- Teoria despre capital- /uesna+ a fost primul care a introdus notiunea de capital, ca bogatie acumulata inainte de inceperea productiei. ;l a di<izat capitalul folosit in agricultura in E categorii= - a<ansurile initiale !c&eltuielile pt constructii, animale, utila?e- a<ansurile anuale !c&eltuielile pt procurarea semintelor, pt plata muncii, etc.G- Teoria ordinii naturale a fiziocrailor se bazeaz pe F forme de proprietate - personala !dreptul omului de a predispune si insusi- mobiliara !dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale- funciara !care tre sa asigure proprietarului funciar <enitul net-. I- Teoria laiser faire- in acti<itatea economica indi<izii trebuie sa procedeze asa cum considera ei, adica statul nu trebuie sa inter<ina in acti<itatea economica. J- i!i"area societatii in clase= a- clasa producatorilor !agricultorii-K b- clasa proprietarilor !regii, nobilii si toti cei care sub o forma sau alta dispun de produsul netK c- clasa sterila !meseriasii, negustarii, oameniii profesiunulor libere etc.;i au fondat un regim bazat pe libertate i proprietateK au analizat acti<itatea economic precum un flu5 continuu de <enituri, trecAnd de la o clas a populaiei la alta i au considerat c pot reprezenta aceste di<erse flu5uri printr-un tablou sintetic. Ta#loul economic a lui Fr$ %uesna& /uesna+ <ede o asemanare in circuitul singelui si $; !acti<itate economica-, rolul inimii re<enindui agriculturii. 8ar >singele economiei este produsul net, care se misca sub forma de zig-zag. 8n tablou gasim e5puse toate componentele sistemului ec. fiziocratic = produsul net, capitalul !a<ansurile-, clasele sociale!producti<a, proprietarilor, sterila- . 'a rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respecti<. $nul urmator procesul de productie poate sa reinceapa in aceleasi proportii. F

Aportul fi"iocratilor: @. $u fondat prima scoala economica in ade<aratul sens al cu<intului si au elaborat o teorie obiecti<a si stiintifica. $u reorientat cercetarile economice din domeniul circulatiei marfurilor in cel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat ade<aratul iz<or al a<utiei unei tari. E. $u analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al circulatiei economice F. ; inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de acti<itate sterile, in care nu sar crea nici un fel de produs net G. 2u e ?usta afirmatia despre caracterul perpetuu si uni<ersal al legilor economice, ceea ce ar insemna ignorarea istoriei si e<olutiei I. 2u au dreptate cind trateaza comertul e5terior prin prisma teoriei lui aristotel pri<ind steriliatatea sc&imbului ceea ce ii face sa afirme ca balanta comerciala fa<orabila nu inseamna altce<a decit faptul ca o tara e5porta mai mult decit importa, fapt ce duce la saracirea ei (. $aracteristica )enerala a doctrinei liberalismului economic classic. Teoria valorii bazata pe munca. 0iberalii clasici considera ca la baza egalitatii marfurilor care se sc&imba se afla munca. $. ,mit& si D.1icardo au do<edit ca iz<orul, substanta <alorii marfurilor in toate ramurile o constituie munca. ;a indica pretul lor real iar banii nu sunt decit pretul lor nominal. arimea <alorii este determinate de cantitatea de munca materializata in marfa respecti<a. Repartizarea veniturilor. Lna din trasaturile principale ale doctrinei liberalismului clasic consta in analiza fenomenelor ec. prin prisma impartirii societatii in F clase= muncitori, capitalisti si proprietari funciari, repartizarea <eniturilo infaptuindu-se in conformitate cu apartenenta la factorii de productie= munca, capitalul si pamintul. 'orespunzator, aceste <enituri sunt= salariu, profitul si renta funciara. Profitul este considerat drept principala forta motrice a dez<oltarii ec., marimea lui este proportional cu marimea capitalului. ,ursa lui o constitue munca neplatita a muncitorului. Banii sunt o marfa speciala, desprinsa din lumea celorlalte marfuri. ;i au aparut spontan, in procesul dez<oltarii sc&imbului. 0a originea a<utiei natiunii se afla munca, nu comertul, banii, nu influenteza nemi?locit dez<oltarea ec. 1olul banilor se reduce la asigurarea ?ocului liber al cererii si ofertei. oneda trebuie sa fie stabila. $cest lucru poate fi realizat numai cu a?utorul unui s+stem bazat pe banii de aur si argint. Teoria schimbului international. 'lasicii sunt fondatorii teoriei liberului sc&imb. ,c&imbul intre doua tari este reciproc a<anta?os, ec&ilibrul dintre import si e5port se stabileste dela sine, fara <reu amestec al statului in acest proces. $rgumentind necesitatea di<iziunii internationale a muncii, autorii clasici au lansat succesi< F teorii ale sc&imbului international= a a<anta?elor absolute prin $.,mit&, a a<anta?elor relati<e prin D.1icardo, a specializarii in dependent de cererea e5terna prin ". ill. SA*: ,uccesele doctrinei liberalismului economic clasic @. 'lasicii au elaborat un sistem desa<irsit de teorie economica, a<ind ca baza principiile indi<idualismului, noninter<entionismului si ordinii naturale E. $u mutat obiectul de studiu al (; in sfera producti<a in care, in opinia lor are loc procesul de sporire a a<utiei natiunilor F. *olitica economica ocupa un loc de cea m mica importanta, transformind ec. politica intr-o stiinta ce studiaza legile obiecti<e ale dez<oltarii economice G. $ dez<oltat teoria <aloare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea a<utiei natiunilor e considerat decisi< I. $ imbogatit stiinta despre economie cu un sir de concepte noi= teoriile profitului, rentei, salariului, preturilor, factorilor de productie, ec&ilibrului economic general, sc&imburilor ec. internationale!ei neaga ca sc&imbul este neec&itabil, fiecare are de cistigat din urma sc&imbuluiJ. $ fondat teoria economiei de piata intemeiata pe libera concurenta, pe ?ocul liber al preturilor si automatismul proceselor economice G

M. $ fa<orizat o dez<oltare economica fara precedent , stimulind cresterea substantiala a <olumului productiei, a calitatii marfurilor create, a ni<elului de trai etc. ;ecurile doctrinei liberalismului economic clasic @. 8n centrul D0' sa pomenit nu omul ci piata. ,copul oricarei acti<itati este obtinerea profitului, intreprinzatorului fiindui indiferent ce sa produca. *roductia sa pomenit orientata nu spre consumator, ci spre cel care are bani E. $ e5altat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat cu o diferentiere nemaipomenita de a<ere F. Lnele teorii sau do<edit a fi gresita = imposibilitatea crizelor economice, a utilizarii complete a bratelor de munca , a ec&ilibrului economic ce se stabileste in mod automat G. (eoria <alorii bazate pe munca considera in mod gresit drept substanta a pretului numai munca ignorind contributia altor factori = capitalul, natura, cererea si oferta, utilitatea, gusturile, raritatea etc. I. 0egea debuseelor ce presupune e5istenta unui ec&ilibru automat intre cerere si oferta si, deci, imposibilitatea crizelor economice a <alabila doar pt economia de troc +. Sistemul economic al lui A.Smit, si ideile economice optimiste ale lui -...Sa' Avuia naiunilor. Cercetare asupra naturii i cauzelor ei . Adam Smit, 0ucrarea lui principal a aprut n anul @MMJ. ;laboratul tiinific a lui $dam ,mit& trateaz probl de economie politicK probl de politic economicK probl de istorie economicK probl de istoria gAndirii economiceK probl de finaneK *reocuprile principale ale lui $dam ,mit& au fost= @. Determinarea bogiei naiunilor i a cilor de cretere a ei K E. 1epartizarea bogiei ntre membrii societiiK F. Descoperirea legilor economice obiecti<e. (eza fundamentala a lui ,mit& este libertatea economica, cu conditia ca e5ista concurenta. $ceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului personal si cel general, mentine ordinea naturala, ?ustifica progresul social. $rmonizarea interesului personal cu cel social este asigurata de o >mina in<izibila prin intermediul concurentei. $stfel are loc reglarea preturilor. *rincipiile care inspir ntreaga oper sunt @. Di<iziunea munciiK E. Organizarea spontan a <ieii economice sub aciunea interesului personalK F. *olitica liberal. $dam ,mit& realizeaz o structur de clas clar, a societii din timpul su= muncitori, capitaliti i proprietari funciari. *otri<it structurii de clas, $. ,mit& apreciaz c <aloarea mrfurilor se compune din salariu, profit i rent, adic el confund <aloarea mrfurilor cu <eniturile diferitelor clase sociale. ,$L= .actorii sporirii bagatiei= -cresterea producti<itatii rezultata din di<iziunea sociala a muncii -cresterea numarului de lucratori anga?ati din sfera producti<a !agricultura si industriaConceptia cu privire la bo!atie si factorii cresterii ei. #ogatia unei natiuni se compune din totalitatea bunurilor necesare <ietii, pe care natiunea le poseda la momentul dat, iar iz<orul este munca. "nteresul personal si principiul miinii invizibile . *otri<it lui ,mit& motorul acti<itatii ec. este interesul personal, care il impune pe om sa munceasca si sa-si sporeasca a<utia. #iviziunea muncii. Di<iziunea muncii asigura cresterea >iscusintei, maiestriei si agerimii fiecarui lucrator, cit si economisirea timpului pierdut prin tre<erea de la o operatie la alta, cind fiecare lucrator lucra izolat. 8n acelasi timp di<iziunea muncii stimuleaza crearea unor cantitati tot mai insemnate de marfuri. Di<iziunea muncii are loc atit in industrie, cit si in agricultura. I

Curs complet de economiei politic$ % -ean/.aptiste Sa' atrage atentia asupra problemelor productiei sc&imbului , repartitiei si consumului. ;ste cunoscut prin >legea de#useelor, conform careia nici o criza de supraproductie nu poate fi completa, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai. $ceasta presupune ca in mod permanent cererea globala este egala cu oferta globala. ;l introdce in teoria economica conceptul de intreprinzator ca principal agent al productiei. ;laboreaza teoria celor ' factori de productie: pmnt !renta-K munca !salariu-K capitalul !profit-. 0. 1deile economice ale liberalilor pesimisti D. 2icardo si T. !alt,us. #espre principiile economiei politice i ale impunerii % Da3id 2icardo ! etoda de cercetare utilizata este abstractizarea-. *rincipalele componente ale gindirii lui sunt = @.teoria <aloare munca Hdescoper interdependena cauzal ntre progresul te&nic, producti<itatea muncii i mrimea <alorii. Orice perfecionare a mainilor, economisete munca i modific <aloarea. E. teoria rentei funciare- pretul produselor agricole tind sa inregistreze cresteri drept urmare a faptului ca sunt atrase in productie terenuri mai putin fertile si se cere relati< mai multa munca. F. teoria repartitiei <eniturilor - deoarecce repartitia contribuie nemi?locit la cresterea sau micsorarea a<utiei, ea urmeaza sa constitue obiectul de studiu al economiei politice. 1epartiia <alorii se efectueaz n dependen de apartenena oamenilor la una din cele F clase n care e di<izat societatea, sub forma de salariu, rent i profit. G. teoria costurilor comparati<e- comertul international este a<anta?os pentru toate tarile daca fiecare din ele se specializeaza in domeniile pentru care au a<anta? releti<K I. teoria cantitati<a a banilor. ;l a criticat dogma lui ,mit& !care e5cludea din <aloarea marfii capitalul constant , pe moti< ca si el, se compune din <enituri- salariu, profit, renta- si a relansat teoria reproductiei capitalului social, a asezat la baza di<iziunii si sc&imbului international costurile comparati<e si nu absolute. &seu asupra principiului populaiei Principiile economiei politice % T,omas !altus . >0egea populatiei-folosind e5emplul ,L$ abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie geometrica decit producerea bunurilor si ser<iciilor care e<olueaza in proportie artimetica. ,aracia e rezultatul suprapopulatiei. *entru lic&idarea acestei disproportii sunt necesare urmatoarele mi?loace= propagarea razboaielor, cataclisme, foame, boli infectioase. 8n a E-a lucarare abordeaza o serie de probleme a liberalismului, a rentei funciare, moti<eaza crizele de supraproductie prin subconsum. $doua teorie lansata de el este >0egea fertilitatii descrescindea solului- o dublare a muncii si a capitalului pe aceeasi suprafata de pamint nu este insotita de o dublare a productiei, randamentul factorilor de productiue scade. 4. $ontinutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui %r. 5ist. Pretectionismul lui P.Aurelian si !.!anoilescu D2; este un sistem de idei si teorii economice indreptate impotri<a 0iberalismului ec. clasic. *rotectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria unei natiuni sunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin <amal si ne<amal adoptate de stat. Fredric( )ist: opera fundamentala este ,istemul national de economie politica in care elementul central este natiunea !care este si obiectul de studiu al stiintei ec.-. $stfel are loc sc&imbarea accentului de cercetare de la indi<id la natiune, de la ec. politica la politica economica. ,copurile cercetarilor= @. corelarea ec. si politicii statului german E. lansarea dez<oltarii pe cale capitalista a ec. F. progresul ec. rapid si atingerea ni<elului celor mai dez<oltate tari ale timpului 'ontinutul principal al Doctrinei 2aionalismului ;conomic este teoria fortelor producti<e ale natiunii si a protectionismului. *rin forte producti<e el intelege statul si institutiile sale. .orta principala producti<a este industria. J

*uterea unei natiuni nu este a<utia pe care o are la un moment dat, dar este forta producti<a corespunzatoare capabila sa creeze a<utie in proportii cit mai mari. 0ist defineste ca principal obiecti< al politicii economice cresterea puterii producti<e a statului prin folosirea protectionismului <amal. *rotectionismul lui 0ist are caracter temporar si este folosit doar in anumite circumstante cu scop educati<. 8nstrument al politicii protect. este considerat tariful <amal care trebuie aplicat doar la prod. industri-ale in perioada de trecere de la faza agrara la agrar-manufacturiera. 0ist a apreciat gresit ca doar anumite state sunt capabile sa atinga un ni<el superior de industrializare. 6. $aracteristica )enerala a doctrinei economice socialiste. 1deile economice ale lui Saint Simon7 $,. %ourier si P.-.Proud,on72obert O8en ;senta= condamnarea capitalismului, in primul rind a temeliei lui ec.- proprietatea pri<ata si inlocuirea ei cu cea colecti<a. De asemenea condamna inegalitatea de a<ere, e5ploaterea celui slab de catre cel puternic. ,ocialismul c&ema la inlocuirea liberii initiati<e pri<ate prin actiunea colecti<ului sau a statului. Doctrina socialista se compune din cel putin G scoli infratite= scoala socialismului idealist !socialismul utopic-K b-mar5ismul !socialismul stiintific-K c-scoala mar5istaK d-leninismul. *($ + de Saint,Simon !8ndustria >2oul crestinism-= ,ocialismul este numit producti<ist, deoarece autorul lui considera ca <iitoarea societate se <a intemeia pe marea industrie, care <a fi strins unita cu stiinta si se <a dez<olta in mod planificat. 1epartitia bunurilor create se <a face dupa munca. ,tatul <a disparea. *ropune limitarea dreptului la proprietate si anularea dreptului de mostenire. *($ Fourier = milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de producatori si intemeiata pe principiile ?ustitiei sociale. ;l critica proprietatea pri<ata mare, care, potri<it opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale, a anar&iei si a crizelor ec. ,e pronunta pt proprietatea sociala. 'onsidera ca societatea <a a?unge la o etapa numita >armonie a crei celul de baz <a fi falanga !asociatii formate dintr-un numar anumit de oameni, cu pregatire culturala si profesionala diferita, care <or trai in <oie si <or munci dupa bunul lor plac, imbinind armonios munca fizica cu cea intelectuala-. Piere -osep( Proudon= parintele anar&ismului. > emoriu asupra proprietatii *roprietatea. 'onsidera ca >*roprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor, cauza e5ploatarii omului de catre om. Dar cu timpul a?unge la concluzia ca mi?locul cel mai efecti< de a apara indi<idul de abuzurile din partea statului este totusi proprietatea.'a urmare el afirma >*roprietatea inseamna libertate H de<ine factor al dez<oltarii societatii numai atunci cind proprietarul utilizeaza personal mi?loacele ce-i apartin.Daca el foloseste munca salariata, se transforma in e5ploatator. *ropune creditul gratuit fara dobinda !care urma sa prefaca pe micii producatori in proprietari, sa reduca preturile si deci sa ridice ni<elul de trai-, o forma de organizare politica si ec. descentralizata, intemeiata pe solidaritate reciproca si asistenta mutuala a producatorilor. .o#ert /0en-e5plica contradictiile societatii capitaliste prin >ignoranta si ratacirea constiintei umane,influenta si c&iar modelata de mediul social in care traieste indi<idul.Omul insa este bun,altruist,poziti< de la natura.*rintr-o educatie stiinfitica permanenta,omul este capabil sa se autoperfectioneze,sa-si modifice constiinta si sa neutralizeze astfel efectele negati<e ale mediului social,iar apoi,sa modifice si societatea in care traieste. 19. 1deile principale ale doctrinei mar:iste. ,ocialismul mar5ist N teorie politic bazat pe concepia materialist a istoriei i caracterizat prin luarea drept obiecti< a punerii n comun a mi?loacelor de producie i de sc&imb, ca i prin repartiia ec&itabil a bunurilor. ;a lupt pentru emanciparea muncitorilor i ranilor, pentru o lume fr clase sociale i fr oprimare. *entru ar5, care a stabilit i definit esena micrii socialiste, socialismul implic, n final, eliminarea pieei, a capitalului, a muncii ca marf i c&iar a banilor. 'onceptia mar5ista nu este cea a ordinii naturale, ci cea a ordinii sociale. 1arl Mar2 *apitalul$ ar5 a analizat e<olutia societatii capitaliste pt a indica directia necesara miscarii ei si scopul acesteia= socialismul. 'onceptia sa despre productie, capital, M

factorii de productie a preluato de la 1icardo. 0a temelia D !doctrinei mar75iste- se afla F concepte fundamentale = <aloare, plus<aloarea, acumularea capitalului. (eoriei !alorii ar5 i-a adus niste imbunatatiri. 9aloarea-munca este un raport social intre participantii la producerea si comercializarea marfurilor. ar5 a facut di<izarea mai clara intre <aloarea de intrebuintare si <aloarea de sc&imb. ar5 a introdus in ec. politica conceptul de plus,!aloare, adica <aloarea ce este creata in timpul supramunca folosind munca salariatilor. ;5ploatarea capitalista consta in faptul ca proprietarul mi?loacelor de productie insuseste diferenta dintre <aloarea muncii si <aloarea fortei de munca, iar salariul nu constituie decit pretul fortei de munca, si nu ec&i<alentul muncii prestate de muncitor. ;l a analizzat F categorii de <enituri !forme ale plus<alorii-= salariul, profitul, renta. Acumularea capitalului porneste de la dorinta capitalistului de a obtine profit, care-l impinge sa imparta plus<aloarea in E = o parte o consuma, alta o acumuleaza. (ransformarea plus<alorii in capital este numita acumulatea capitalului. ;18(;= Desi doctrina socialista se bazeaza pe di<erse teorii contradictorii,adeseori gresite, ea a lasaturme adinciin istoria gindirii economice, imbogatind-o cu idei noi, si dind un impuls deosebit dez<oltarii de m departe a stiintei economice @. ,ocialismul premar5ist, !utopic si mic burg&ez- a pus in centrul societatii propuse de ei ideea infaptuirii ec&itatii si dreptatii sociale E. ar5 a oferit stiintei economice o mare paradigma, care a ser<it drept sursa de inspiratie pt aparitia unor noi teorii economice. Desi multe dintre pre<iziunile lui nu pot fi <erificate nici pina in prezent, meritul sau de cugetator, de ino<ator este incontestabil. $ fost primul care a acordat o importanta ma?ora analizei sociale, do<edind influenta efectelor sc&imbarilor sociale si te&nologice asupra economiei F. ar5 a demonstrat ca legile economice poarta un caracter istoric, intrucit societatile se sc&imba, conditionind astfel si o transformare a modului lor de functionare G. ar5 are meritul de a fi analizat la cel mai inalt ni<el teoretic posibil problema saracimii. Dupa el nimeni din economistii seriosi nu a mai putut ocoli aceasta problema. $ introdus in circuitul stiintific fenomenul e5ploatarii economice, atit in cadrul tarii,cit si intre tari. 1$($'818= @. .acind e5ces de materialism si obiecti<ism, ar5 a subapreciat rolul factorului subiecti< in e<olutia fenomenelor economice, nu a tinut cont de caracterul limitat al resurselor economice , a subapreciat capacitatea proprietatii pri<ate de a se adapta la noile conditii . E. 8n niciuna din tarile dez<oltate nu a in<ins re<olutia socialista si proletariatul nu a <enit la putere . 8ar acolo unde au a<ut loc asemenea re<olutii, clasa muncitoare nu constituia mai mult de E-FO din nr. *opulatiei F. 'ontrar afirmatiei lui mar5 , in agricul nu sa manifestat legea concentrarii productiei , micile gospodarii taranesti do<edindusi pina azi <iabilitatea G. 2u s-a ade<erit nici asa numita legea generala a acumularii capitaliste in conformitate cu care odata cu dez<oltarea capitalismului situatia clasei muncitoare se inrautateste I.,-a do<edit a fi inconsistenta afirmatia cu pri<ire la disparitia productiei si circulatiei de marfuri odata cu trecerea la socialism. 11. $aracteristica )enerala a doctrinei neoclasice si principalele scoli mar)inaliste. 8n @PMQ au aparut F mari scoli= austriaca, el<etiana si de la 'ambridge care au fondat doctrina neoclasica. .ondatorii sunt= "e<ons, $. ars&all, 0eon )alras si 4arl enger.;i au descoperit paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii marginale denumit principiul diminuarii utilitatii marginale.,a<antii dati afirma ca <aloarea depinde de combinarea dintre raritate si utilitate. ;a este determinata de utilitatea marginala adica de utilitatea unitatii cel mai putin utile care face obiectul unei cereri. 0a temelia D2 se afla cite<a directii noi de cercetare= @. a utilitatii marginale E. a ec&ilibrului ec. general si partial P

F. a comportamentului subiecti< al agentilor economici Factorii care au conditionat aparitia D2= @. trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si monopoluri. E. oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea marfurilor de<enind mai importanta decit producerea lor. F. se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce pri<este accesul lor la materie prima si energie G. se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi e5istenta societatii burg&eze ,coala austriaca= 4. enger, ;. #o&m-#a6er7 ,coala de la 0ausanne= 0eon )alras ,coala de la 'ambridge= $. ars&all Meritele: @. $u imbogatit stiinta cu un sir de termeni noi cum ar fi = teoria <aloare-utilitate, ec&ilibrului general si ec&. *artial E. $u largit sfera preocuparilor stiintifice prin studierea proceselor de circulatie si de consum a marfurilor prin analiza proceselor ec. de pe pozitiile consumatorului F. $u studiat mecanismul functionarii pietii >in stare pura, fapt ce lea permis sa descopere un sir de legitati si tendinte de prima importanta, <alabile pt orice ec. de piata G. $u pus accentul pe studierea cererii si ofertei. $u subliniat importanta studierii raritatii bunurilor economice 12. Scoala psi,olo)ica austriaca. ;.!en)er si .o,m/.a8er<. 'um de?a stim,neoclasicii au cercetat fenomenele economice utilizind,in acest scop,un sir de instrumente de analiza preluate din psi&ologie si matematica.8n aceasta pri<inta,cercetatorii austrieci au pus accentul pe aspectele psi&ologice,iar sa<antii el<itieni-pe cele matematice,insa colgii lor englezi au folosit,in egala masura,atit instrumentele psi&ologice,cit s icele matematice.*unind accentul pe aspectele psi&ologice al fenomenelor economice,adeptii scolii austrice!numita si scoala subiecti<a-,considera ca marimea categoriilor economice<aloare,dobinda,utilitatea,capitalulu,etc,depinde de aprecierile subiecti<e ale indi<idului. ;i s-au preocupat de elaborarea teoriei <alorii bazate pe utilitatea finala. ;i considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiecti<e e5primate de diferiti indi<izi luati separat cu pri<ire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare. ;i considera cau L( !utilitatea totala- finala depinde de E factori= @. intensitatea ne<oii indi<idului E. raritatea bunului respecti< Dupa Menger <aloarea bunului respecti< rezulta din raportul dintre cantitatea ne<oilor indi<idului si nu e aferenta marfurilor insasi. ,c&imbarile in raportul dintre ne<oi contribuie la aparitia si disparitia <alorii marfurilor. 9aloarea poate aparea si in afara sc&imbului ca un raport intre indi<id izolat si di<erse bunuri capabile sa satisfaca trebuintele sale. Dupa Bo(m,Bo0er3 pt formarea <alorii e ne<oie ca utilitatea sa fie unita cu cantitatea.1aritatea in <iziunea lui e o marime relati<a si apare numai in concordanta cu gradul de necesitate de a poseda un lucru sau altul. 1epecti< cu cit e mai mare intensitatea ne<oii cu atit <a fi mai mare <aloarea bunului si L( finala a lui. 8n esenta, reprezentantii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura sporirii rezer<elor si ca <aloarea unui bun e determinata de cea mai mica L( pe care o poseda ultima unitate sau cea mai putin importanta ne<oie. Contributia= $ e5plicat <aloarea cu a?utorul L( finale si a analizat e< economice printro <iziune psi&ologica. 1 . Scoala matematica el3etiana. 5.=allras si A.!ars,all. Scoala el!etiana 4sau scoala de la 0ausanne,cum i se mai spunea adeseori5 se deosebeste de celelalte scoli neoclasice prin incercarea de a e5pune toata teoria economica prin folosirea R

intrumentelor matematice,adica a formulelor,ecuatiilor,functiilor si sc&emelor,prin incercarea de a edifica o teorie economica absolut obiceti<a,pura,concreta si ade<arata. )$ 6alras elaboreaza teoria ec&ilibrului general. 8n <iziunea lui in anumite conditii trebuie sa se stabileasca un anumit ec&ilibru intre= @. pretul produsului E. factorii de producere F. cantitatile de produse 8n <iziunea lui ec&ilibru se realizeaza in cadrul presupunerii ca ec. e perfect concurentiala si rata profitului este Q. Dupa el sunt F categorii de piete= @. a produselor E. ser<iciilor producti<e F. capitalurilor 'ei care fac legatura intre aceste piete sunt antreprenorii. ;i cumpara ser<iciile producti<e si capitalurile si <ind produsele suportind riscul afacerilor. ;l a reprezentat $; drept rezultatul ?ocului celor F piete. ;c&ilibrul ec. necesita egalizare posibila prin micsorarea preturilor, a ofertei si a cererii pe cele F tipuri de piete. 8n <iziunea lui )alras starea de ec&ilibru este una ideala si nu reala. 2u se poate intimpla niciodata ca pretul de <inzare a produselor sa fie egal cu cel al ser<iciilor producti<e. Alfred Mars(all *rincipalele probleme cercetate= @. formarea preturilor E. distribuirea <eniturilor F. elaborarea teoriei ec&ilibrului ec. partial 8n <iziunea lui utilitatea si costul produselor ?oaca acelasi rol in determinarea <alorii. ;l incearca sa arate ca preturile sunt <ariabile in functie de situatia pietelor si de relatiile stabilite intre mai multe piete. $ aratat ca costul de productie e compus din c&eltuieli proportionale si fi5e. Orice antreprenor ia decizii de ma?orare a ni<elului productiei sale pina cind preturile de <inzare asteptate de el piermit macar acoperirea c&eltuielilor fi5e.legile formarii pretului trebuiau sa asigure anumite >rente !<enituri-= @.surplusul consumatorului E.surplusul producatorului 8n teoria distributiei ars&al distinge G <enituri= @.renta pt pamint E.salariul pt munca F.dobinda pt capital G.profitul pt antreprenoriat *rin metoda sa ars&al a cercetat ec&ilibrele partiale. ;l isi punea problema cum firmele pot sa produca e5zact atit cit sa asigure ec&ilibrul cererii si ofertei. 'onceptia lui cu pri<ire la ec&ilibrul economic a orientat teoria economica catre studiul fenomenelor ec-ce concrete care econometrie. 1#. Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si neoclasica.A.!ars,all/ autorul concilierii clasicilor cu neoclasicii ,istemul de cunostinte elaborat de ars&all se bazeaza pe toate realizarile de seama ale stiintei economice de pina la dinsul.*osedind rarul talent de a impaca partile opuse si de a gasi compromisul c&iar acolo unde acest lucru pare imposibil, ars&all reuseste sa efectueze o sinteza a tuturor realizarilor stiintei economice din secolele @M-@R,fara negli?a c&iar meritele socialistilor si ale fiziocratiilor.,i totusi meritul sau principal consta in concilierea neoclasicilor cu clasicii. (rasaturi comune= @. 1ecunaosterea e5istentei unei ordini naturale careia ii este supusa <iata economica E. .orma cea mai reusita de organizare a <ietii ec. este economia de piata, bazata pe proprietatea pri<ata F. acceptarea principiului >miinii in<izibile adica a automatismul functionarii economiei de piata G. respingerea ideii amestecului statului in economie @Q

I. considerarea profitului drept motor al dez<oltarii J. calificarea concurentei ca factor al progresului. Deosebiri= @. 'lasicii afirma ca $; este reglementata de legi obiecti<e si uni<ersale , marginalistii au mutat cercetarile teoretice din domeniul obiecti< in cel subiecti<. 8n timp ce clasicii pornesc de la productie, neoclasicii pornesc de la consum la alte faze ale $; studiind in primul rind procesele de circulatie a marfurilor E. 8n<inuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de a crea o stiinta ade<arata, pura separata de economia sociala. ;i renunta la termenul de economie politica in fa<oarea celui de >economics in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile, gusturile si preferintile sale F. 'lasicii analizeaz procesele i fenomenele n termeni de clas, marginalitii studiaz acti<itile agenilor economici, considernd c societatea este compus nu din clase diferite dar din productori i consumatori. G. 8n baza sistemului ec. clasic sta teoria <aloare-munca. 8n baza teoriei marginaliste sta teoria subiecti<a a utilitatii marginale !<aloare-utilitate- . ;i considera ca <aloarea bunului nu are substanta obiecti<a!munca- dar se afla in dependenta de aprecierile subiecti<e ale indi<idului!consumatoruluiI. arginalistii introduc in circcuitul stiintific un sir de termeni noi. 8n loc de notiunea >marfa utilizeaza termenul >bun. #unurile le impart in economice si libere J. 'lasicii determina pretul prin cantitatea de munca necesara producerii marfurilor. 2eoclasicii- prin utilitatea finalaSmarginala a bunului respecti<. 8n <iziunea lor utilitatea bunurilor economice scade pe masura satisfecerii ne<oilor. 2eoclasicii introduc in circuitul stiintific urmatoarele notiunii= utilitate indi<iduala, marginala, postmarginala, salariul marginal, producti<itate marginala. 1(. Scoala istorica )ermana.>senta si etapele de dez3oltare $paritia scolii istorice germane nu-i altce<a decit o reactie categorica a sa<antilorecomomisti,germani impotri<a autorilor liberalismului clasic,care pretindeau ca au elaborat o doctrina economica uni<ersala,<alabila pentru toate tarile si popoarele.,i punctul de <edere teorietic,meritul principal al reprezentatilor scolii istorice germane consta in sa<irsirea unei re<olutii metodologice,si anume in respingerea metodei deducti<e,folosita de liberalii clasici,si inlocuirea acesteia cu metoda inducti<a si metoda istorica a cmparatiilor. 8n indelungata sa e<olutie,aceasta >miscare de idei economice a trecut prin F etape 9ec&ea scoala istoriaca !anii @PGQ-@PJQ-a<indul ca reprezentat principal pe profesorul )il&elm 1osc&er 2oua scoala germana !@PMQ-@PRQ-constituita de?a in timpul imperiul german,a carei figura centrala a fost :usta< <on ,c&moller (inara scoala istorica !@RQQ-@RGQ-,care i-a a<ut drept principali reprezentati pe sociologul a5 )eber si pe teoreticianul dinamicii capitalismului )erner ,ombart 1+. 1nstitutionalismul: esenta si etapele dez3oltarii. ?T,. @eblen7 %r. Perrou:7 -.;.Aalbrait,". $ aparut la sf. ,ec T8T-lea in ,L$.*recursorii instituationismului ,imonde de ,ismondi,.redric& 0ist si sc.istorica :ermana.0a fel ca si ma?oritatea doctrinelor institutionalismul este o directie impotri<a efectelor. 'ritici ai monopolului. (rasaturii definitorii= @. atitudine critica fata de un sir de aspecte negati<e ale capitalismului. E. calificarea institutiilor drept forta motrice a dez<oltarii social-economice F. ?ustificarea amestecului statului in economie cu scopul e<itarii crizelor, soma?ului si obtinerii <eniturilor nelegitime G. efectuarea unei analize preponderent macroeconomice I. promo<area ideii primatului socialului in raport cu economicul. @@

J. ideea prioritatii socialului asupra economicului ;tape= @. @RQQ-@RGQ 8nstitutionalism negati<ist sau protestatar !critica capitalismului si a liberalismului economic- (&.9eblen, ). itc&ell E. @RGI- @RJQ ,c&imbarea accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui. ". .'lar7, $. $.#erie F. @RJQ-@RMQ 0argirea ariei geografice si a caracterului in<estigatiilor. ".:albrait& Scoala americana= 9eblen considera ca statul, biserica, monopolurile, familia, sindicatele, traditiile etc. 'onstitue forta motrice a dez<oltarii social economice. *iata este doar una din institutiile principale. >(eoria clasei inacti<e H in <iziunea lui clasa fara ocupatii !businessmanii, speculantii- este una din principalele institutii daunatoare societatii capitaliste, deoarece ei nu produc nimic ci numai consuma. (eoria >su<eranitatii consumatorului Hconsumatorul nu e su<eran in alegerea sa, ci este supus anumitor presiuni, care-l impun in cazul alegerii marfurilor si ser<iciilor, un comportament nerational. Scoala sociologica france"a= .r. *erou5 H8n economia contemporana asupra acti<itatii ec., o influenta tot mai mare e5ercita statul si marele corporatii. (eoria economiei dominante H*erou5 considera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec. contemporane. ;l se refera nu numai la cadrul agentilor economici. ,i economiile nationale se di<izeaza in dominante si dominate. 7eoinstitutionalismul: ".4.:albrait& >2oul stat industrial >,tiinta economica si interesul public H 1espinge teza neoclasica cu pri<ire la rolul determinant al pietii in <iata ec. si fundamentarea teoriei despre rolul decisi< al marilor intreprinderi si al statului in programarea e<olutiei economice. ;l considera ca statul trebuie sa-si asume functia de >planificare a economiei. (e&nostructura-o noua institutie c&eie !:rup format din cei mai influenti manageri, care poseda cunostintele si e5perienta necesara si conduc in realitate intreprinderile-. *onclu"ii: 4doctrina eterodo2a5 @. 1espingind conceptia de &omos economicus au demonstrat influenta mereu crescinda asupra dez<oltarii economice a diferitor institutii= statul, sindicatele, religia, te&nostructura E. *romo<eaza ideea prioritatii socialului asupra economicului, optind pt o ec. mai umanista, mai ec&ilibrata, cu mai putine conflicte sociale 10. $aracteristica )enerala a doctrinei ;e'nesiste. !odelul <e'nisist. 4e+nisismul a aparut la inceputul sec TT si ca premise a aparitiei a a<ut urmatoarele conditii= 1. piata nu este complet libera, predomina concurenta imperfecta, apar monopolurile, in productie predomina intreprinderi mari, proprietatea mare si mi?locie, se nimiceste institutul proprietatii mici pri<ate. 8n asemenea situatii legile economice promo<ate de clasici se neoclasici nu actioneaza liber. 2. pe masura cresterii gradului de comple5itate a <ietii economice statul de<ine nu un factor econ. ;fecti< necesar cu urmatoarele functii= a- organizator al <ietii economice b- subiect acti<e si direct in economie!statul de<ine un neofactor de productie. relatiile economice. 2u se stabilesc la intimplare. ;conomia capata un caracter mi5t. *e de o parte e5ista un sector pri<at cu proprietate mica mi?locie mare. *e de alta aprte e5ista un sector de stat astfel si politica economica trebuie sa aiba un c&aracter mi5t. #. inceputul sec TT este caracterizat prin mari disfunctii economice!soma?, inflatie, crize etc.(. criza economica mondiala @RER-@RFF care a demonstrate ca doctrina liberala este depasita istoric si incapabila sa ofere solutii pt ieisrea din ea. 8n asemenea situatii in perioada interbelica se pun bazele unei noi si importante doctrine= doctrina diri?ismului economic .ondatorul DD; "o&n a+nard 4e+nes professor de economic politica 'ambridge @E

0ucrarea de baza= teoria generala a dobinzii miinei de munca si a banilor *roblema principala care l-a preocupat pe 4e+nes mai ales in lucrareasa de baza a fost soma'ul. ;l isi propune ca scop de a descoperi ce anume determina <olumul ocuparii fortei de munca. 8n cercetarile sale a?unge la concluzia ca <olumul ocuparii e determinat de punctual de intersectie dintre functia cererei si a ofertei globale. 8n acest punct se realizeaza starea de ec&ilibru economic. $D-cererea globala $,-oferta globala 8n <iziunea lui ecuatia ec&ilibrului este= UN'V8 !'-consumulK 8-in<estitiileUN'V, ,NU-' ,N8 8n ecuatia UN'V8 cererea si oferta se ec&ilibreaza. 8n situatia de ec&ilibru se in<estesc toate economiile. 'rizele si soma?ul dispar. ;conomia functioneaza in regim normal. 8n realitate relatia cererea globala-oferta globala nu este mereu in stare de ec&ilibru. 8n cele mai dese cazuri economia se caracterizeaza astfel= @-,W8 economii mai mari ca in<estitiile, inflatie, <aloarea banilor scade. E-,X8 <aloarea banilor creste. ,oma?. 8n situatii de dezec&ilibru statul trebuie sa inter<ina pt eliminarea efectelor lui. 4e+nes considera ca elemental decisi< al mentinerii ec&ilibrului este stimularea cererii efecti<e de consum si in<estitii. ;l afirma ca procesul de realizare a ec&. ;conomic se concentreaza in ?urul la le)i: 8$legea inclinatiei psi(ologice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasi sporeasca consumul odata cu cresterea <enitului dar in aceeasi masura cu care a crescut <enitul. 8n acest conte5t 4e+nes introduce inclinatia marginala spre consum. *'ND'SDU !arata cum se modifica consumul in rezultatul modificatiei <enitului cu o unitatesi inclinatia marginala spre economie. *,ND,SDU !cum se modifica economiile cind <enitul se modifica cu o unitate. #aca (enitul ) consum*cererea !lobala* vol. productiei* +oma' 9$ inclinatia spre in!estitii H 8ntreprinzatorii sunt predispusi sa in<esteasca doar in cazul cind se intre<ede perspecti<e obtinerii unui profit care-8 satisface, cind eficienta marginala a in<estitiilor este destul de mare. 'ind ef. arg e egala sau mai mica decit dobinda, intreprinzatorii prefera sa depuna banii la banca . '$ inclinatia spre lic(iditate H predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub forma lic&ida, usor de transformat in alte bunuri. 4e+nes sustine ca in<estitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin ieftinirea banilor. 14. Politica economica a statului preconizata de -.!.;e'nes. 4e+nes afirma ca dezec&ilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara inter<entia statului. ,tatul trebuie sa inter<ina anume atunci cind agentii ec indi<iduali isi micsoraza in<estitiile, promo<ind o politica de c&eltuieli., pt stimularea in<estitiilor si consumului. +timularea investitiilor pri<ate urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei dobinzii. +timularea consumului . 4e+nes propune promo<area unei politici de stimulare a consumului si de redistribuire a <eniturilor. 8n scopul asigurarii unei repartitii mai ec&itabile a <eniturilor, 4e+nes propune introducerea impozitului progresi< pe <enit. ;l cere introducerea unui sistem eficient de asistenta sociala, de ser<icii publice ceea ce indirect ar contribui la sporirea <eniturilor celor saraci si ar incura?a inclinatia spre consum. Politica monetar$. 4e+nes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important de diri?are, de reglementare a ec. Ln scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la cel mai scazut ni<el posibil. 1educerea acestea poate fi realizata prin sporirea de bani aflati in circulatie, ceea ce ar duce in mod ine<itabil la inflatie. ;l mai propune si inc&iderea frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe @F

piata interna, ceea ce ar impune confectionarea lor si in mod ine<itabil crearea locurilor de munca. erite= @. O noua doctrina logica, acceptata cu timpul de toti specialistii in domeniu. E. $ do<edit de ce nu este posibil automatismul sistemului economic capitalist. F. $ceasta politica a contribuit la reducerea soma?ului si atenuarea crizelor economice, asigurind o dez<oltare economica fara precedent. 1ataciri= @. *ropunerea de a micsora rata dobinzii in copul stimularii in<estitiilor pri<ate sa do<edit a fi ineficienta, caci capitalurile pri<ate prefera sa plece peste &otare. E. 4e+nes nu a aratat cum poate fi mentinuta permanent ocuparea completa a miinei de lucru, care ni<el al inflatiei este rau, pina la ce ni<el este admisibil deficitul bugetar. F. 4e+nes a acordat o atentie deosebita consumului si cererii si a subapreciat rolul productiei, cit si al ofertei. 16. Beo<e'nesismul.Teoria cresterii economice.CSiteza neoclasicaC de P.Samuelson. 2eo7e+nesismul constituie un ansamblu de teorii si politici economice inspirate din opera lui "o&n 4e+nes si este,mai degraba,un microcurent,o scoala de gindire,decit o doctrina economica in sensul clasic al acesteia.*utem totusi <orbi despre un neo7e+nesism englez.unul american si c&iar unul francez. 8n timp ce sa<antul englez a plasat in centrul doctrinei sale problemele consumului,neo7e+nesistii au acordat o atentie primordiala analizei productiei,factor care contribuie in cea mai mare masura la sporirea <enitului national. $portul principal al neo7e+nesistilor la dez<oltare stiintei economice consta in elaborarea a doua teorii noi!care era cea mai mare idee a lui 4e+nes-,si anume= (eoria moderna a cresterii!dinamicii- economice,descoperirea prin careneo7e+nesistii au pus temelia uneia dintre cele mai importante comportamente ale mactroeconomiei. (eoria neo7e+nesiana a ciclurilor economice. Teoria cresterii economice/ Dez<oltarea economica poarta un caracter ciclic,neo7e+nesistii au elaorat un sir de politici de stabilizare si de stimlare a cresterii economice.(otodata,adeptii neo7e+nesismului au elaborat un sir de modalitati de mane<rare cu rata dobinzii si au argumentat necesitatea crearii fondurilor-tampon de marfuri. Siteza neoclasica7Paul Samuelson-'ind lipseau premisele aparitiei unei noi doctrine economice,iar stiinta economica intra in impas,sfisiata de lupta dintre teoriile diametral opuse,a fost necesra o conciliere intre conceptele de?a e5istente.*aul ,amuelson a recurs la termenul sinteza neoclasica pentru a-si denumi conceptia,desi,in realitate,aceasta constituie o sinteza a 7e+nesismului si a neoclasicismului,e5pusa in lucrarea ;conomics,care a de<enit si un e5ceptional manula de teorie economica !sau economie polititca-.,amuelson plaseaza la temelia sintezei neoclasice conceptul de economie mi5ta,ealitate care din capul locului ?ustifica demersul sau conciliator.(oate economiile contemporane contin atit elemente de piata precum si de comanda,intrucit nu se mai poate <orbi despre un capitalism al liberei concurente,dar nici despre o inter<entie totala a statului in economie,caracterul teoriei corespunzatoare noilor realitati trebuie sa fie si el mi5t,adica sa imbine conceptele de baza ale neoclasicismului cu cele ale diri?ismului economic.*iata stabileste,in mod automat,ni<elul preturilor,al cererii si al ofertei,precum si rata dobinzii si profiturilor.8n acelasi timp,statul inter<ine in <iata economica pentru a face fata crizelor,soma?ului sau inflatiei,prin intermediul c&eltuielilor publice si a comenzilor publice,a in<estitiilor de stat,a impozitelor,ta5elor etc.8n linii mari,*.,amuelson este considerat si el un neo7e+nesist,asemenea lui 1o+ 3arrod si $l<in 3ansen.'u toate acestea,intre abordarile teoretice ale acestor F mari economisti e5ista si anumite deosebiri.8n primul rind,sinteza presupune o abordare mi5ta,o combinare a unor elemente eterogene.8n al E rind,neo7e+nesistii si adeptii sintezei neoclasice se deosebesc si prin pirg&ia de reglementare a economiei,considerata de ei a fi cea mai eficienta. @G

29. Beoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic classic. 2eoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiunea de indi<idualism ec. , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei. Principii: @. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata, ca in cazul liberalilor clasici E. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului F. concurenta fara monopoluri G. libertatea formarii preturilor I. stabilitatea circulatiei monetare J. inter<entia limitata a statului in ec. - 0iberalismul economic classic apara ideea unei libertati economice abstracte, si nu concrete, fara a intelege ca libertatea trebuie sa fie conrolata si prote?ata, in caz contrar apar monopolurile. ,pre deosebire de clasici, neoliberalistii afirma ca nu poate e5ista o teorie ec. uni<ersala pt toate tarile, deoarece fiecare stat are specificul sau. 21. Scoala de la %reibur). !odelul economiei de piata sociale. Boua scoala de la @iena.%.3on Da'er. 1olul principal in elaborarea si aplicarea in <iata a ideilor doctrinei neoliberale le apartine nemtilor.*entru neoliberali,ca si pentru 7e+nesisti,obiecti<ul principal il constituia sal<area capitalismului,care,in perioada interbelica,se confrunta cu probleme gra<e ce nu-si puteau gasi nicidecum rezol<are.2eoliberalismul german este numit si ordoliberalism,de la denumirea re<istei stiintifice a adeptilor scolii de la .reuburg-Ordo,cu<int care,in limba latina,inseamna orinduire.printre reprezentatii de <aza ai scolii de la .reiburg se numara 0ud6ing )il&elm ;r&ard !@PRM-@RMM-,de<enit primul cancelar al 1epublicii .ederale germania,$lfred uller-$rmac7!@RQ@-@RMP-,caruia ii apartine sintagma economie sociala de piata si .ranz #o&m.(imp indelungat,scoala de la .reiburg a fost recunoscuta drept principalul centru al neoliberalismului international. ,coala de la .reiburg s-a facut remarcata,in primul rind,prin elaborarea teoriei economiei sociale de piata si a teoriei tipurilor ideale de economie.0a realizarea acestor teorii au contribuit si socio-economistii liberali-el<etianul )il&elm 1op7e,precum si $le5ander 1ustoe,profesor del a Lni<ersitatea din 4oln. ,e considera ca anume aplicarea ideilor scolii de la .reiburg se afla la originea miracolului economic german. $deptii scolii de la .reiburg insa considera ca acest concept este cu desa<irsire gresit. 2oua ,coala de la 9iena Hscoala austriaca contemporana,numita adeseori ultraliberala sau cea de-a E scoala de la 9iena este considerata mostinitoare celebrei scoli marginaliste austriece,intemeiate in anii MQ ai sec.al @R-lea de catre 'arl enger.Lltraliberalii austrieci sunt aparatori consec<enti ai indi<idualismului si ai ordinii naturale..ideli traditiei instituite de prima scoala del a 9iena,ei acorda o atentie deosebita analizei comportamentului subiecti< al consumatorului. >2u ?udecati,ca sa nu fiti ?udecati.'aci cu ?udecata cu care ?udecati,<eti fi ?udecati,si cu masura cu care masurati,<i se <a masura.8n opera sa stiintifica,3a+e7 nu prea a tinut cont de acest indemn al lui 8sus 3ristos si,ca rezultat,demersul sau categoric si intransigent a stirnit un sir de critici din partea economistelor ce imppartaseau alte opinii stiintifice.3a+e7 a fost un mare economist.;ste ade<arat,acest reprezentant al scolii <ieneze s-a impus,mai intii de toate,ca un aparator consec<ent al unor idei si principii de?a cunoscute,descoperite si formulate de alti economisti,cum ar fi e5emplu,conceptul miinii in<izibile al lui $dam ,mit& si legea lui ,a+.

@I

$dept inflacarat al miine in<izibile,3a+e7 sustine ca termenul de economie !in traducere din greaca inseamna gospodarie,casa-,care presupune autoritatea unei persoane,de?a in<ec&it si nu mai corespunde noilor realitati.

22. Scoala monetarista del a $,ica)o Lna dintre formele de manifestare ale neoliberalismului,alaturi de ordoliberalismul german si ultraliberalismul austriac,este monetarismul,in special monetarismul america,care s-a do<edit a fi principalul oponent teortec al 7e+nesismului. *e la mi?locul deceniului al J al secolului al EQ-lea,este numita contrare<olutia monetarista.8nsusi termenul monetarist,a fost introdus in circulatia stiintifica,in anul @RJP,de catre economistul american 4arl #runner. 8mpreuna cu adeptii unei alte forme de manifestare a neoliberalismului,si anume ai teoriei economiei ofertei,monotaristii au fost cei care au determinat caracterul politicii economice promo<ate de gu<ernele americane,conduse de 1onald 1eagan,#ill 'linton,:eorge #us&,:eorge )al7er #us&. ilton .riedman scrie,in una dintre lucrarile sale,ca >ceaa ce ne-am deprins sa numim teoria cantita<ita a banilor.in prezent,se numeste monetarism.8n anul @R@@,economistul american 8r<ing .is&er !@PJM-@RGM-a formulat ecuatia masei monetare,ce stabileste raportul dintre masa monetara,<iteza de circulatie a acesteia,ni<elul preturilor si <olumul tranzactiilor= !:@EPF& unde !-masa monetaraK@-<iteza de circulatie a monedeiKP-ni<elul general al preturilorK&-<olumul total al tranzactiilor de bunuri si ser<icii. *rintre adeptii monetarismului,adica cei care sunt con<insi ca rolul decisi< in desfasurarea ec&ilibrata a acti<itatii economice apartine masei monetare,se numara economistul francez "acCues 1ueff !@PRJ-@RMP-,dar,in primul rind,un grup de economisti de la uni<ersitatea din '&icago !a doua generatie- in frunte cu ilton .riedman. 2 .Particularitatile formarii si dez3oltarii )indirii economice romanesti. ,pecificul gndirii romAneti este condiionat de un ir de mpre?urri, cum ar fi aezarea geografic, psi&ologia naional, dar mai ales destinul istoric, care ne-a >oferit ca ideal suprem lupta de libertate. $.D. Tenopol subliniaz n aceast ordine de idei c nu este popor pe lume care s fi a<ut attea prime?dii de nfruntat, attea lupte necurmate de susinut pentru aprarea fiinei i traiului. $ceast regretabil circumstan a reinut dez<oltatrea social-economic a poporului. De aici i prima particularitate a gndirii noastre- mbinarea problemelor pur economice cu idealurile luptei de eliberare naional. n centrul gndirii economice s-a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt ce permite de a plasa ntreaga gndire n cadrul unei <ariante a doctrinei naionalismului ec., cu ?ustificarea unui nsemnatamestec al statului n problemele ec. O alt problem specific, a fost cea a Lnirii. $ceast problem a predominat mereu gndirea economic i anume prin aceast prism erau analizate i c&estiunile ec. '&iar dup unirile din @JQQ, @PIR, @R@P, @RG@ problema Lnirii rmnea s le predomine pe toate celelalte, deoarece se impunea necesitatea ntregirii economiilor frmiate, a constituirii unui comple5 naional economic unic, n cadrul unor noi frontiere. .iind plasai geografic n calea tuturor rutilor, cum zic cronicarii, adic aflAndu-ne n<ecinai cu nite popoare puse mereu pe ?af i prdciune, cum fuseser cAnd<a ttarii, turcii, &unii, goii i cazacii, ne-am deprins, s punem accentul pe consum i nu pe acumulare. $ceast <ecintate suprtoare distrugea din temei dorina strmoilor notri de a se pricopsi, de a construi palate, case frumoase, monumente de art. n condiiile lipsei unei stabiliti politice i ec., a certitudinii c a<uia creat nu <a fi ?efuit, psi&ologia popular nclina n direcia c&eltuirii banilor n petreceri i nu pentru a nfiripa manufacturi, a ridica edificii mree. 2oi a<em o gndire mai mult emoti<, det raonal, iar la temelia aciunilor noastre se afl de obicei sentimentele, instinctele, emoiile, i nu raiunea, calculul, agerimea, duritatea, ?udecata la rece. $poi gndirea economic este nctuat de tot felul de principii morale, de tradiii @J

religioase i de alt natur. *oate de aceea de-a lungul secolelor am a<ut mai muli poei i muzicani i foarte puini economiti. Ln ir de oameni de geniu ! .;minescu, #.*.3adeu, 2.8orga, $.D.Tenopol etc.- <znd enorma <ulnerabilitate a gndirii noastre economice i simind necesitatea aprrii intereselor naionale ale acestui popor mai mult mistic, dect raional, au prsit adeseori ocupaiile ndrgite, pentru a se apleca asupra problemelor ec. 1. $onceptul a3utiei la mercantelisti7 fiziocrati si liberali clasici. ercantelitii considerau c preocuparea principal atAt a indi<izilor ct i a statului trebuie s fie sporirea a<uiei. $stfel ei au aezat la temelia doctrinei lor ideea c semnul i msura a<uiei unei ri este determinat de cantitatea de aur i argint pe care ea o posed. 8ar iz<orul acestei bogii l constitue comerul, circulaia mrfurilor i n mod special comerul e5terior. 0a ni<elul ntregii ri acest surplus se capt n cazul cnd <aloarea mrfurilor e5portate depete pe cea a mrfurilor importate. .iziocraii au reorientat cercetrile ec. din domeniul circulaiei mrfurilor n cel al produciei, indicnd direcia n care trebuie cutat ade<ratul iz<or al a<uiei unei ri. n centrul preocuprilor liberalilor clasici se afla sfera de producie i munca, rolul creia este considerat &otrtor n sporirea a<uiei. 2(. Beoinstitutionalismul economic.Teoria Gcostul tranzactiilorCde 2.$oase si teoria Gale)erii publiceCde -..uc,anan. 'ostul tranzactiilor este o notiune economica ce a intrat in circuitul stiintific in anul @RFM,odata cu publicarea articolului lui 1onald 'oase despre firma. 'ostul tranzactiilor nu este nemi?locit legat de procesul de productie.$cesta este costul efectuarii unui sc&imb sau unei tranzactii economice,adica c&eltuielile legate de studierea pietei,de desfasurarea negocierilor,inc&eierea si respectarea unor contracte intre partenerii economici. 8n opinia neoinstitutionalistilor,costurile tranzactiilor sunt compuse din mai mult elemente,cele mai importante dintre acestea fiind= @. 'ostul sau c&eltuielile legate de cautarea si prelucrarea informatiei despre cele mai rentabile conditii de cumparare-<inzare,in primul rind,despre preturi.(ot in acesta categorie intra si costul gasirii partenerilor de afaceri. E. 'ostul determinat de negocierea conditiilor tranzactiilor,de stabilirea preturilor,cantitatilos si altor conditii contractuale,precum si nemi?locit de inc&eiere unui acord !contract- de <inzare-cumparare F. '&eltuieli legate de testarea,masurarea si controlul produselor ce urmeaza a fi procuratecontrolul calitatii,al diferitor proprietati,fapt ce necesita un doar specialisti,dar si timp,si instrumente corespunzatoare. G. '&eltuielile legate de <erificarea drepturilor de proprietate ale <inzatorului sau cumparatorului,precum si a capacitatii acestora de a ac&ita la timp toate platile. (eoria alegerii publice are la temelia sa ipostaza e5istentei,in conditiile democratiei,a unei piete politice,similare pietei bunurilor si ser<iciilor *rin teoria lor,"ames #uc&anan si :ordon (ulloc7 doresc sa gaseasca raspuns la un sir de intrebari deosebit de delicate,cum ar fi= @. 'are este logica ascunsa a functionarii sistemelor politice bazate pe o democratie participati<aY E. 'it de rational si in folosul cui sunt c&eltuiti banii publiciY F. 'e interese economice se afla in spatele deciziilor luate de oamenii politiciY G. 'are este raportul dintre marimea impozitilor platite de cetatean si calitatea ser<iciilor publice de care beneficiza acestaY I. 'it de eficiente,din punct de <edere economic,sunt deciziile adoptate de parlament,gu<ern,partidele politiceY J. 'are sunt moti<ele ade<arate ale comportamentului birocratului !al functionarului public-Y M. 'um sunt >produsedeciziile politiceY etc. @M

8n asa fel,in centrul teoriei alegerii publice se afla analiza comportamentului economic al indi<idului in procesul de administrare a treburilor publice,de luare a deciziilor politice,cercetarea raportului dintre functionarea institutiilor politice si rezultatele economice ale &otaririlor adoptate de acestea. 2+. Particularitatile )indirii economice contemporane7Teoria Gcapitalului umanC de A..e<er si teoria Ganticiparilor rationaleCde 2.5ucas. ;senta teoriei capitalului uman consta in e5aminarea indi<idului nu doar in calitate de simplu consumator de bunuri si ser<icii,ci ca pe o forma a capitalului,in<estitiile in indi<id fiind asemanate cu in<estitiile in capitalul fi5.8n asa mod,indi<idul poate fi comparat cu o firma,care c&eltuie resurse pentru a produce cunostinte,abilitati si satisfactii. ,tudiind comportamentul uman,:ar+ #ec7er a?unge la concluzia ca orice acti<itate umana !nu doar cea economica-,orice efort al indi<idului !inclusi< si relatiile intime intre barbat si o femeie- pot fi analizate in termeni de cost-beneficiu.0a ni<el abstract,mentioneaza economistul american,dragostea si alte legaturi de ordin afecti<,precum acti<itatea se5uala sau frec<entele contacte stabilite cu o anumita persoana,de pilda,pot fi considerate ca marfuri domestice necomercializabil si se ssupun,in mare parte,aceluiasi fel de analiza ca si cererea de bunuri. De obicei,capitalul uman este definit drept un stoc de cunostinte profesionale,de aptitudini si abilitati pe care le poseda indi<idul,acestea contribuind la sporirea capacitatilor creati<e ale indi<idului si,in <iitor,la cresterea <eniturilor lui. 'apitalul uman se constituie din anumite calitati nati<e,cu care omul este inzestrat de la natura,precum si din aptitudinile dobindite de-a lungul <ietii prin educatie si alte eforturi intelectuale si fizice. 8n opinia lui :.#ec7er,factorii principali care contribuie la cresterea calitatii populatiei,adica a capitalului uman,sunt= ,tarea de sanatate si satisfactia oamenilor,circumstanta care influenteaza in mod nemi?locit ni<elul producti<itatii fortei de munca :radul de educatie 2i<elul de calificare 2i<elul de informare 'alitatile antreprenoriale ale indi<izilor si posibilitatile de manifestare ale acestora Teoria anticiparilor rationale sau noua scoala clasica 2obert 5ucas 8nitial,sub infulenta lucrarilor lui 1obert 0ucas,in anii MQ ai secolului al EQ-lea,s-a costituit scoala anticiparilor rationale..oarte curind insa,de<enind deosebit de populara si a<ind multi sustinatori,acesta capata o noua denumire-scoala noilor clasici.*rintre noii clasici,pe linga 0ucas,se mai numara (&omas ,argent,neil ;allace,;d6ard *rescott etc.$cesta este cea mai renunita scoala contemporana,care studiaza probleme macroeconomiei. *rincipala particularitate a noilor clasici este recunoasterea si utilizarea in cercetatile economice a conceptului anticiparilor rationale.*otri<it acestei economici,posedind proprietatea de a analiza in mod creati< informatiile de care dispun,au capacitatea de a prezice e<olutia feomenelor si situatiilor conrete si de a adopta decizii mai corecte,ai eficieente,decit cele adoptate de institutiile publice. $deptii teoriei anticiparilor rationale considera ca desi,pe termen scurt,preturile,dobinda si salariile,din cauza informatiei limitate despre e<olutia pietei,sunt putin fle5ibile,sau c&iar rigide,pe termen lung,in rezultatul concurentei,de<in marimi fle5ibile,care asigura in mod automat ec&ilibrul dintre cererea si oferta.

@P