ISTORIA ECONOMIEI

1. O posibila explicatie a trecerii la economia de piata in a doua

jumatate a secolului al XIX-lea este urmatoarea: interesele bancar-comercial-
industriale occidentale au vizat crearea unui spatiu compatibil din punct de
vedere institutional n Romania, precum si n toate celelalte zone atrase n
circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale.

R: T

2. n perioada interbelica finantele publice au reflectat fidel linia

ascendenta a evolutiei economiei nationale.

R: F

3. n domeniul finantelor publice, n perioada interbelica, au fost

eradicate la cele mai inalte nivele afacerile ilegale si coruptia.

R: F

4. Prin intermediul finantelor publice, n perioada interbelica, statul a

sustinut financiar anumite ramuri ale economiei, favorizand astfel direct si
indirect diferite interese particulare.

R: T

5. n anul 1921 taranii nu au mai primit pasuni, fanete si paduri,

terenuri pe care le primisera deja la reforma agrara din anul 1864.

R: F

6. Sub regimul marii arendasii, n urma Reformei agrare din anul 1864,
starea taranilor improprietariti cu terenuri arabile s-a imbunatatit.

R: F

7. Semnificatia istorica a reformei agrare din anul 1864 a constat n

transformarea radicala a regimului proprietatii agrare, precum si n organizarea
celulei de baza a vietii rurale, comuna.

R: T

8. mproprietarirea majoritatii gospodariilor taranesti prin Reforma

agrara din anul 1921 a determinat imbunatatirea situatiei materiale a taranimii,
concretizata in cresterea puterii ei de cumparare pana in anul 1938.

R: F
 9. n anul 1929 comparativ cu perioada 1867-1914 leul a fost
devalorizat de 23 de ori.

R: F

10. Constrangerile formale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume,

traditii.

R: F

11. n anul 1916 populatia Romaniei era de aproape doua ori mai mare
decat n anul 1860.

R: T

12. n urma reformei agrare din anul 1921, pana n anul 1938, datorita
conditiilor externe favorabile si comasarii proprietatilor, agricultura Romaniei
devine o ramura performanta de mare productivitate.

R: F

13. Reforma agrara din anul 1921 a fost promovata de Partidul National
Liberal care urmarea sa anihileze puterea marilor mosieri si a fortei Partidului
Conservator.

R: T

14. n perioada interbelica din sistemul finantelor publice ale Romaniei

au fost nlaturate afacerile ilegale si coruptia, astfel ca, pana n anul 1938, anul
cel mai bun din perioada interbelica, se poate vorbi de o adevarata asanare a
sistemului.

R: F

15. Datorita mbunatatirii raportului de schimb n comertul exterior al

Romaniei, n perioada interbelica valoarea exportului a crescut, n vreme ce,
cantitativ, volumul exportului s-a redus.

R: F

16. Protectionismul vamal practicat n perioada interbelica a combinat

barierele vamale cu cele netarifare, cele din urma avand preponderenta.

R: T
 1. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara
cunoasterea specificului dreptului de proprietate in epoca moderna. Precizati
care dintre atributele dreptului modern de proprietate este decisiv:

a. dreptul de posesiune
b. dreptul de folosinta
c. dreptul de dispozitie
d. dreptul de uzufruct

R: C

2. Societatile comerciale constand in asocieri de persoane, iar nu de

capitaluri, n care fiecare membru efectua tranzactii separate, ncasand
totalitatea beneficiilor si suportand singur pierderile erau denumite:

a. n nume colectiv;
b. reglementate;
c. societati pe actiuni;
d. commenda.

R: B

3. Societatile comerciale constand n asocieri de capitaluri, ale caror

fonduri erau administrate de functionari numiti sau alesi, investitia asociatilor
concentrandu-se treptat sub forma unor parti de capital transferabile care
puteau trece din mana n mana, fara sa distorsioneze structura financiara sau
operatiunile societatii au primit denumirea de:

a. societati n nume colectiv;

b. companii reglementate;
c. societati pe actiuni;
d. commenda.

R: C

4. Societatile comerciale in cadrul carora contractele erau ncheiate pe

termen de trei sau sapte ani, putand fi rennoite, iar raspunderea devenea
limitata la suma cu care contractantii au contribuit se numeau:

a. n nume colectiv;
b. reglementate;
c. societatile pe actiuni;
d. in comandita.

R: D
 5. Asociatiile alcatuite dintr-un grup restrans de persoane care
contribuiau cu sume de bani pe termen de cativa ani, de cele mai multe ori pe
cinci ani, n conditii clar prevazute ntr-un contract au fost denumite:

a. n nume colectiv;
b. vera societas;
c. societas maris;
d. commenda.

R: B

6. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii

institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele:

1. slaba configurare a organelor politice;

2. conditiile proaste de munca ale taranimii;

3. lipsa de uniformitate a legislatiei;

4. insuficienta capacitatilor de productie;

5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice).

a. 1+2+3+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 1+2+4+5

R: C

7. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii

institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele:

1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale;

2. absenta unor tehnologii adecvate in secolele XII-XVI;

3. instabilitatea fortei de munca;

4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica;

5. conditiile proaste de munca ale minerilor;

6. desele razboaie generate de conflictele comerciale.

a. 1+3+4+5
b. 2+3+5+6
c. 2+3
d. 1+3+4+6

R: D

8. Transformarile tehnologice, alaturi de cele institutionale, au fost

decisive pentru evolutia economica si sociala a Romaniei in epoca moderna.
Revolutia industriala a patruns in Romania mai intai in:

a. industrie
b. agricultura
c. comert
d. infrastructura

R: D

9. Vreme de 141 de ani, ntre 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20
de dolari. Cat cantarea/cantareste o uncie de aur fin:

a. 249,237 gr
b. 5,18 gr
c. 31,1035 gr
d. 0,3226 gr

R: C

10. Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern,

deoarece: (Atentie in alegerea afirmatiilor unilaterale, care nu presupun
corelatii!)

A. dobanzile la credite erau mari;

B. ratele dobanzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului;

C. mprumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv;

D. rata dobanzii la depozite era prea mica;

E. camataria era dominanta, avand un caracter net speculativ;

F. conditiile creditului mic erau descurajante pentru investitii, prin nivelul extrem
de ridicat al ratelor dobanzii;

G. nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei.

a. A+B+D+F
b. B+C+E+G
c. B+D+E+G+F
d. B+C+E+F+G

R: D

11. Paritatea legala a leului n aur n perioada 1867-1914 a fost:

a. 0,1336 gr. aur fin

b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900
c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835
d. 3,226 gr. aur fin

R: B

12. Variatiile cursului de schimb reflecta evolutia economiei n

ansamblul ei, respectiv puterea de cumparare a monedei nationale n
schimburile internationale. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a
nregistrat n perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. n
totala opozitie cu aceasta evolutie, n istoria monedei nationale, n perioada
1867-1914 (numita si a etalonului aur) cursul leului a prezentat o constanta
remarcabila.Precizati care din urmatoarele paritati sunt corecte pana n anul
1914:

a. 1$ = 25,00 lei, 1 = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 3,22 lei

b. 1$ = 4,86 lei, 1 = 25,00 lei, 1 franc elvetian = 5,18 lei
c. 1$ = 5,18 lei, 1 = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu
d. 1$ = 5,18 lei, 1 = 25,25 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

R: D

13. Paritatea legala a leului n aur conform definitiei date de Legea de

stabilizare monetara din anul 1929 a fost:

a. 0,290 g aur fin

b. 4,3226 g aur fin
c. 5,18 g aur fi 747j91h n
d. 0,009 g aur fin

R: D

14. n sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale

se calculau pe baza paritatilor teoretice, respectiv a continutului n aur fin, al
diferitelor monede. Definitiile principalelor monede erau:

a. 1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g
aur fin;
b. 1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g
aur fin
c. 1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033 g
aur fin
d. 1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g aur
fin.

R: C

15. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a

fost:

a. dreptul de vot universal, direct si secret

b. democratizarea societatii romanesti
c. libertatea de initiativa
d. separatia puterilor n stat

R: D

16. Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. n conditiile vechiului

sistem de credit, nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii (n cazul creditului
mic ele atingeau chiar 200%) era determinat de (alegeti varianta corecta din
punctul de vedere al unei judecati economice, iar nu etice. Atentie la formulari!
In analiza economica rationamentele se bazeaza pe corelatii cat mai
cuprinzatoare, iar nu pe enunturi unilaterale.):

a. lacomia creditorilor camatari

b. cererea mare de credite
c. oferta mica de credite
d. insuficienta relativa a ofertei n raport cu cererea de credite

R: D

17. Vechiul sistem monetar era caracterizat prin:

A. circulatia unor monede fara acoperire;

B. piata monetara era caracterizata de anarhie si instabilitate;

C. cresterea vitezei de circulatie;

D. lipsa unei monede nationale reale;

E. leul era moneda de cont;

F. banii erau considerati simple semne de valoare;

G. banii erau considerati o marfa ntre celelalte marfuri;

H. piata era dominata de ordine si echilibru monetar.

a. A+C++E
b. B+D+E+G
c. C+E+F+H
d. B+D+F+G

R: B

18. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul

Al. I. Cuza, de o importanta capitala au fost trei legi din anul 1864, deoarece
ele au modificat modul de viata al majoritatii populatiei tarii (taranimea):

A. Legea Rurala

B. Codul Civil

C. Legea consiliilor judetene

D. Legea instructiunii publice

E. Legea comunala

F. Legea de organizare a armatei

a. A+B+F
b. B+C+E
c. A+E+F
d. A+D+E

R: D

19. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a nregistrat n perioada

1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. n totala opozitie cu aceasta
evolutie, n istoria monedei nationale, n perioada 1867-1914 (numita si a
etalonului aur) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila. Declansarea
inflatiei n perioada interbelica, avand ca efect imediat deprecierea leului, s-a
reflectat si n modificarea paritatilor monedei nationale fata de celelalte
valute. Care au fost noile paritati stabilite n perioada interbelica:

a. 1$ = 807,00 lei, 1 = 39,82 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

b. 1$ = 167,00 lei, 1 = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 32,00 lei
c. 1$ = 167,00 lei, 1 = 714,00 lei, 1 franc elvetian = 22,00 lei
d. 1$ = 807,00 lei, 1 = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 39,00 lei

R: B

20. Functiile autoritatii monetare au ramas n esenta aceleasi de la data

nfiintarii BNR si pana n zilele noastre. Principalele atributii ale Bancii Nationale
a Romaniei, potrivit Statutului la data nfiintarii, erau:
A. acordarea de credite pe termen lung eventualilor investitori si populatiei;

B. constituirea unui depozit de metal pretios cu destinatia de rezerva de acoperire

a emisiunii monetare si asigurare a convertibilitatii monedei nationale;

C. plasarea diferitelor efecte de comert pe piata valorilor mobiliare;

D. primirea de depozite la termen n vederea fructificarii;

E. stabilirea cursului oficial al valutelor straine;

F. rescontarea efectelor de comert prezentate de bancile comerciale;

G. emisiunea de moneda metalica si bancnote acoperita cu metale pretioase n

proportie de 100%;

H. stabilirea dobanzii oficiale;

I. derularea comertului cu metale pretioase si valute.

a. A+C+D+F+H
b. C+D+G+H+I
c. B+E+F+H+I
d. A+B+D+E+G

R: C

21. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din
urmatoarele variante sunt corecte:

1. a stimulat crearea retelei bancare a tarii;

2. a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale statelor

europene si extraeuropene;

3. in conditiile insuficientei capitalului autohton, a urmarit importul de capital extern

pentru finantarea investitiilor in Romania;

4. a constituit principala stavila expansiunii camatariei;

5. a promovat o politica de credite fara garantii materiale, in vederea cresterii

consumului de bunuri de consum si servicii pe piata interna;

6. a contribuit, cu ndrumari si specialisti, la formarea sistemului bancar modern al

tarii.
a. 1+3+4+6
b. 2+4+5+6
c. 1+2+4+6
d. 1+2+3+6

R: C

22. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din
urmatoarele variante sunt corecte:

1. a asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone;

2. B.N.R. s-a situat pe pozitii autonome fata de stat, avand o politica proprie, fara
interferente cu politica promovata de partidele politice ajunse la putere;

3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al

capitalului national;

4. a contribuit substantial la formarea capitalului de mprumut stimuland astfel

dezvoltarea economica a tarii;

5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat ntre 4-6%;

6. a sprijinit productia agricola printr-o sustinuta politica de avantajare a

producatorilor agricoli (indeosebi mica proprietate taraneasca) prin intermediul
ratelor mici ale dobanzii.

a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+4+6

R: B

23. n vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de

numai 3-3,5 ori n perioada 1860-1914, volumul impozitelor a crescut de:

a. aproximativ 6 ori
b. aproape 24 de ori
c. peste 15 ori
d. 30 de ori

R: C

24. Urmare a cheltuielilor uriase ale statului, partea din emisiunea

monetara ce revenea acoperirii datoriilor statului a crescut n anul 1922 fata de
1914:
a. de la aproape 41% anul 1914 la peste 70% n anul 1922
b. de la aproape 6% anul 1914 la peste 56% n anul 1922
c. de la aproape 11% anul 1914 la peste 95% n anul 1922
d. de la aproape 20% anul 1914 la peste 80% n anul 1922

R: D

25. Pe fondul crizei economice generale, cauzele crizei financiare a

statului au fost:

1. dublarea anuitatii datoriei externe a statului, ce ajunsese la 25% din totalul

cheltuielilor bugetare;

2. cresterea fiscalitatii directe si indirecte a diminuat veniturile populatiei,

determinand reducerea cererii agravand starea de criza a economiei;

3. necesitatea cresterii cheltuielilor bugetare pentru achitarea salariilor functionarilor

publici;

4. numeroasele dificultati in colectarea veniturilor bugetare, fiind astfel generate

deficite bugetare;

5. politica de ajutorare a taranimii in perioada 1929-1931, anii declansarii marii crize

economice.

a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+5
d. 1+2+5

R: B

26. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara:

1. parcelarea proprietatii taranesti;

2. cointeresarea taranului improprietarit si cresterea veniturilor;

3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti;

4. cresterea eficientei gospodariilor taranesti;

5. agricultura Romaniei devine o agricultura de inalta productivitate;

6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.

a. 1+3+6
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4
d. 1+4+5+6

R: A

27. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a

dus la cresterea puterii de cumparare a produselor industriale comparativ cu
cele agricole. Comparativ cu nivelul din anul de referinta 1929, indicele
preturilor produselor industriale in anul 1934 a fost:

a. 120%
b. 12,4%
c. 82-83%
d. 44,1%

R: C

28. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a

dus la diminuarea drastica a veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu
anul de referinta 1929, in anul 1934 indicele preturilor produselor agricole a
ajuns la:

a. 122%
b. 12%
c. 87%
d. 44%

R: D

29. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor;

2. creste productivitatea muncii pe mica exploatatie taraneasca;

3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii;

4. reducerea considerabila a costurilor medii;

5. scade numarul populatiei ocupate in industria romaneasca in perioada 1860-1914;

6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.

a. 1+2+4+5
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 2+3+4+6
R: C

30. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. pana in anul 1914 creste productia industriei constructoare de masini in Romania;

2. activitatea industriala devine continua;

3. populatia agricola migreaza masiv in industria romaneasca pana in anul 1938;

4. reducerea considerabila a costurilor medii;

5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale;

6. dezvoltarea industriei siderurgice romanesti pana in anul 1914.

a. 1+2+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+4+5
d. 1+3+4

R: B

31. Cuprinsa n limitele spatiului economic german (austro-ungar), n

perioada 1875-1885 Romania a fost obligata sa aplice n schimburile comerciale
externe o politica de liberschimb, reflectata de nivelul taxelor vamale. n
perioada aplicarii tarifului conventiei comerciale cu Austro-Ungaria nivelul
taxelor vamale a fost de:

a. 7-7,5%;
b. 10-20%;
c. 20-30%;
d. 30-50%.

R: A

32. Structura comertului exterior al unei tari este un indicator complex,

relevant, care reflecta structura pe ramuri a productiei materiale, structura
populatiei ocupate, puterea de cumparare a economiei nationale etc. Precizati
care era ponderea principalelor trei categorii de produse n exportul Romaniei
n anul 1914:

a. produse agricole: 42%-43%; produse petroliere: 32%-34%; lemn si derivate: 11-

12%;
b. produse agricole: 10%-12%; produse petroliere: 69%-72%; lemn si derivate: 14-
19%;
c. produse agricole: 72%-75%; produse petroliere: 14%-20%; lemn si derivate: 4-7%;
d. produse agricole: 30%-35%; produse petroliere: 38%-43%; lemn si derivate: 20-
24%;

R: C

33. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului,

cresterea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei
economiei romanesti. Datoria externa pe locuitor s-a modificat dupa cum
urmeaza:

a. 95 de dolari n anul 1938 fata de 30 dolari de anul 1916;

b. 47 de dolari n anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916;
c. 22 de dolari n anul 1938 fata de 50 dolari de anul 1916;
d. 10 de dolari n anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916.

R: C

34. n perioada 1860-1914 modernizarea Romaniei a necesitat un efort

investitional exceptional, antrenand importante mprumuturi externe.
Mentionati care era suma totala (cu aproximatie) a datoriei externe, restanta
de plata n anul 1914 si care a fost dintre toate sectoarele economico-sociale
- domeniul cel mai important n care a fost investita:

a. 5 miliarde lei aur; transporturi;

b. 700 milioane lei aur; industrie;
c. 2000 milioane lei aur; modernizarea agriculturii;
d. 2 miliarde lei aur; construirea infrastructurii.

R: C

35. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei n perioada

1913-1938 a evoluat astfel: pentru o tona de produse importate au fost
exportate

a. 10,3 tone n 1913, respectiv 16,1 tone n anul 1938;

b. 25,7 tone n 1913, respectiv 30,0 tone n anul 1938;
c. 3,6 tone n 1913, respectiv 8,0 tone n anul 1938;
d. 22,5 tone n anul 1913, respectiv 5,2 tone n 1938.

R: C

36. Suprafata totala a tarii era n anul 1864 de aproximativ 130000 km2
(13 mil. ha), iar n anul 1921 de aproximativ 295000 km (29,5 mil. ha).
Precizati suprafata atribuita noilor proprietati taranesti n baza Legii Rurale pana
n anul 1889, respectiv n anul 1921 (sub forma loturilor individuale):

a. circa 1,7 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 2,5 mil. ha n anul 1921;
b. circa 2,1 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 6,3 mil. ha n anul 1921;
c. circa 2,5 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha n anul 1921;
d. circa 1,1 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 4,8 mil. ha n anul 1921.

R: C

37. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele
ale preturilor produselor industriale cumparate de agricultori, n perioada 1929-
1934 se poate afirma ca puterea de cumparare a taranilor:

a. s-a redus de doua ori;

b. a ramas constanta;
c. a crescut cu putin;
d. a crescut de aproximativ doua ori.

R: A

38. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept

consecinta si modificari ale preturilor. Principala cauza a declansarii inflatiei
interbelice (inceputa in timpul primului razboi mondial) a constituit-o:

a. expansiunea masei monetare fara acoperire;

b. scaderea puterii de cumparare a monedelor nationale;
c. cresterea generalizata a preturilor n timpul primului razboi mondial;
d. consumul neproductiv exagerat de mare determinat de economia de razboi.

R: A

39. Politica industriala adoptata n perioada 1886-1914 este cunoscuta

sub denumirea de:

a. politica liberului schimb;

b. politica Porti deschise capitalului strain;
c. politica protectionismului industrial si a ncurajarii industriei nationale.
d. politica Prin noi insine

R: C

40. Prin foarfeca preturilor se ntelege (atentie la formulari!):

a. scaderea preturilor agricole si cresterea celor industriale;

b. inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a doua categorii de preturi;
c. scaderea mai accentuata a preturilor agricole decat a celor industriale,
d. scaderea preturilor industriale si cresterea celor agricole;

R: B

41. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (n

general), precum si, n primul rand, nivelul de dezvoltare al industriei
 prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de
prelucrare n anul 1913 (trei grupe de produse):

a. produse primare 88%; produse intermediare 6%; produse finite 6%;

b. produse primare 64%; produse intermediare 12%; produse finite 24%;
c. produse primare 7%; produse intermediare 18%; produse finite 75%;
d. produse primare 2%; produse intermediare 28%; produse finite 70%.

R: C

42. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (n

general), precum si, n primul rand, nivelul de dezvoltare a industriei
prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de
prelucrare n anul 1938 (trei grupe de produse):

a. produse primare 88%; produse intermediare 6%; produse finite 6%;

b. produse primare 12,4%; produse intermediare 24%; produse finite 63,6%;
c. produse primare 7%; produse intermediare 18%; produse finite 75%;
d. produse primare 54%; produse intermediare 34%; produse finite 12%.

R: B

43. n urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea

taranilor sa se mbunatateasca. Masura n care acest obiectiv a fost atins este
reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de acumulare n scopul
reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este reflectata
de cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata
sub incidenta Legii de conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv
care era suma datorata de gospodariile cu proprietati pana n 10 hectare:

a. 52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei;

b. 2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei;
c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;
d. 10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei.

R: C

44. n perioada 1919-1939 datoria externa a nregistrat urmatoarea

evolutie:

a. a crescut n permanenta;
b. s-a diminuat n mod constant;
c. a sporit n perioada 1919-1931 si s-a diminuat n perioada 1932-1939;
d. a scazut n perioada 1919-1931, pentru ca, n urma crizei sa creasca n perioada
1932-1939.

R: C
 45. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n
ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze
corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate
stabili ntre datoria publica externa si Venitul national. n anul 1912:

a. datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decat Venitul national;
b. Venitul national era mai mare, putand acoperi datoria publica;
c. datoria publica era egala cu Venitul national, fiind deci acoperita;
d. nivelul datoriei publice externe pe locuitor era aproximativ egal cu nivelul Venitului
national pe locuitor.

R: D

46. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n

ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze
corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate
stabili ntre datoria publica externa si Venitul national. n anul 1912 ponderea
anuitatii datoriei publice externe n Venitul national era:

a. 80% din Venitul national;

b. 67% din Venitul national;
c. 5% din Venitul national;
d. 22% din Venitul national

R: C

47. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n

ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze
corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate
stabili ntre datoria publica externa si cheltuielile bugetului de stat. n anul 1912
ponderea anuitatii datoriei publice externe n cheltuielile bugetare era:

a. 80%;
b. 67%;
c. 5%;
d. 22%.

R: D

48. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat n mod elocvent si de

structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate
detineau n anul 1913 urmatoarele ponderi n total export:

a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate 56,5%, lemn si derivate 13,6%;

b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate 19,7%, lemn si derivate 3,6%;
c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate 43,3%, lemn si derivate 11,4%;
d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate 33,3%, lemn si derivate 21,3%.
R: B

49. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat n mod elocvent si de

structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate
detineau n anul 1938 urmatoarele ponderi n total export:

a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate 56,5%, lemn si derivate 13,6%;

b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate 19,7%, lemn si derivate 4,7%;
c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate 43,3%, lemn si derivate 11,4%;
d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate 33,3%, lemn si derivate 21,3%.

R: C

50. Printre cauzele cresterii datoriei externe n perioada 1919-1931 se

numara:

1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare

externe mostenite dinaintea primului razboi mondial;

2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi

mondial;

3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania n anul
1918;

4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;

5. imprumuturile externe contractate in vederea echilibrarii deficitului cronic

comercial extern;

6. importul privat de capital n perioada 1919-1931.

a. 1+3+4+6
b. 2+3+4+5
c. 1+2+5+6
d. 3+4+5+6

R: A

51. Printre cauzele cresterii datoriei externe n perioada 1919-1931 se

numara:

1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare

externe mostenite dinaintea primului razboi mondial;

2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi

mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania n anul
1918;

4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;

5. datoria externa contractata n timpul razboiului mondial si ulterior pana n anul

1931;

6. importul privat de capital destinat refacerii infrastructurii.

a. 1+2+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 3+4+5+6

R: C

52. Printre principalele cauze ale tedintelor de diminuare a datoriei

publice externe n perioada 1923-1939 se numara:

1. necontractarea de noi mprumuturi externe importante;

2. contributia valutara a fortei de munca romanesti angajate in strainatate;

3. achitarea unei parti nsemnate din datoria externa;

4. intrari masive de capital extern n timpul crizei economice;

5. trecerea n mainile capitalului autohton a unor societati industriale controlate

anterior de firmele externe;

6. acoperirea unei parti insemnate a datoriilor externe cu exporturile nete realizate

in urma cresterii considerabile a productiei agricole.

a. 1+2+4
b. 2+4+6
c. 2+3+5
d. 1+3+5

R: D

53. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului,

acumularea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale
evolutiei economiei romanesti. Gradul de ndatorare a unei tari se poate stabili
si prin compararea datoriei externe pe locuitor (D.E.) cu venitul national pe
locuitor (V.N.). Stiind ca in anul 2004 venitul national pe locuitor era de cca
 4000 de dolari, iar datoira externa de aproape 1000 de dolari, precizati care a
fost evolutia celor doi indicatori n anul 1938, comparativ cu perioada 1914-
1916:

a. 1938: D.E. = 94 $; VN. = 125 $; 1914 = D.E. = 110 $; V.N. = 115 $;

b. 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $;
c. 1938: D.E. = 90 $; VN. = 250 $; 1914 = D.E. = 150 $; V.N. = 160 $;
d. 1938: D.E. = 150 $; VN. = 500 $; 1914 = D.E. = 75 $; V.N. = 180 $.

R: B

54. n perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe

plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza:
valoarea exporturilor creste de aproape trei ori, iar importurile cresc:

a. de cca. 1,5 ori;

b. de peste trei ori;
c. de aproape doua ori;
d. de 32 de ori.

R: C

55. n perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe

plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza:
valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc:

a. de cca. 1,5 ori;

b. de aproape trei ori;
c. de aproape doua ori;
d. de 32 de ori.

R: B

56. Pe parcursul a 39 de ani, n intervalul 1950-1989, n perioada

socialista, exprimat n valori curente, volumul comertului exterior al Romaniei
a crescut de 40 de ori. n perioada 1886-1914, pe parcursul a 28 de ani, pe
fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului
exterior al Romaniei a evoluat astfel:

a. valoarea importurilor creste de aproape 15 ori, iar exporturile cresc de aproape 20

de ori;
b. valoarea importurilor creste de aproape zece ori, iar exporturile cresc de aproape
opt ori;
c. valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape
trei ori;
d. valoarea importurilor creste de aproape trei ori, iar exporturile cresc de aproape
sase ori.

R: C
 57. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta modificarile
survenite in valorificarea potentialului sau economic. Comparativ cu perioada
1886-1914, n perioada interbelica, sub impactul crizei economice, importul si
exportul au cunoscut urmatoarele evolutii:

1. n anul 1936, exportul se diminueaza cantitativ cu 50% fata de anul 1925;

2. n anul 1938, importul a sporit cantitativ cu 64% comparativ cu anul 1929;

3. exportul a sporit cantitativ n 1936 la mai mult decat dublu fata de 1925;

4. importul a crescut valoric n anul 1938 cu 50% fata de 1929;

5. importul s-a redus valoric n anul 1938 cu 36% fata de 1929;

6. n anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta sub 50% comparativ cu anul
1929.

a. 1+2+4
b. 3+5+6
c. 2+3+6
d. 1+3+5

R: B

58. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala:

a. interventionista;
b. de liber schimb;
c. protectionista;
d. liberala.

R: B

59. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala:

a. interventionista;
b. de liber schimb;
c. protectionista;
d. liberala.

R: C

60. Prin terms of trade se desemneaza:

a. raportul de schimb valutar;

b. raportul de schimb in comertul international;
c. cursul de schimb al monedelor aur ale doua state;
d. termenii relatiilor economice internationale.

R: B

1. n ce an a fost elaborat si promulgat Codul civil francez care sta la

baza sistemelor legislative europene (continentale)?

R: 1804

2. Urmarirea si analiza modificarilor masei (agregatelor) monetare

este decisiva pentru depistarea tendintelor inflationiste ale unei economii. n
perioada interbelica n Romania expansiunea numerarului (M1) ramane una din
caile importante ale propagarii inflatiei. Stiind ca n anul 1929 circulatia
monetara (M1) nsuma cca. 24 mild. lei, la cate miliarde lei a ajuns masa
monetara in circulatie n anul 1938? (Precizati doar suma, fara introducerea
cuvantului miliarde sau a zerourilor!)

R: 35

3. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de

putere financiara internationala este reflectata de insusi anul infiintarii marilor
banci. n ce an a fost nfiintata Banca Angliei?

R: 1694

4. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de

putere financiara internationala este reflectata de insusi anul infiintarii marilor
banci. n ce an a fost nfiintata Banca Frantei?

R: 1800

5. Potentialul demografic ale unei tari este unul din indicatorii de

referinta. Astazi, populatia Romaniei este de aproape 22 milioane locuitori. De
la circa 4 milioane locuitori n Vechiul Regat n anul 1860, populatia Romaniei a
crescut de aproape doua ori pana in anul 1916. Cate milioane de locuitori
numara populatia Romaniei Mari n anul 1940.

R: 20

6. Astazi suprafata Romaniei este de aproape 238000 km2.

Comparativ cu 131000 km2 cat reprezenta suprafata Vechiului Regat n anul
1914, cati km2 avea suprafata Romaniei Mari n anul 1938?

R: 295000

7. Populatia ocupata n industrie, respectiv n industria mecanizata

sau mare (n perioada 1860-1938) a reprezentat si reprezinta un indicator de
 referinta pentru gradul de dezvoltare a unei tari. Comparativ cu ponderea
populatiei ocupate n industrie (49%) n Anglia (cea mai industrializata tara n
secolul 19) n anul 1860, cate procente reprezenta ponderea populatiei ocupate
n industria Romaniei?

R: 6

8. Care era nivelul de dezvoltare a industriei Romaniei comparativ cu

cel al Marii Britanii? Pentru a evidentia marele decalaj fata de industria
occidentala, un indicator de referinta este forta motrice utilizata (generata, pe
parcursul secolului 19, de motoarele cu aburi), exprimata n C.P.. Comparativ
cu Anglia unde forta motrice totala folosita n industrie era de 2580 mii C.P.,
care era numarul de CP n functiune n industria romaneasca n jurul anului
1860.

R: 400

9. n ce an a fost adoptata denumirea de dolar?

R: 1785

10. Dolarul a fost una dintre cele mai stabile monede pe parcursul
secolului 19 (cu exceptia unor scurte perioade) si la nceputul secolului 20 pana
in perioada interbelica. n ce an a fost stabilita paritatea legala a dolarului,
paritate ce a ramas neschimbata vreme de 141 de ani?

R: 1792

11. Vreme de peste 30 de ani (1880-1914) stabilitatea monedei

nationale n cadrul sistemului etalon-aur a fost remarcabila, fluctuatiile fiind
nesemnificative. Care era, exprimat n , titlul aurului prin care era
definit leul n temeiul legilor din anii 1867 si 1890 (1 leu = 1 franc francez =
0,3226 gr. aur)?

R: 900

12. Declansate n timpul primului razboi mondial n economiile tuturor

tarilor beligerante, procesele inflationiste s-au cronicizat pe parcursul perioadei
interbelice (1919-1939), revenind cu brutalitate n perioada tranzitiei la
economia de piata (dupa 1990) n fostele state socialiste. Declansarea si
agravarea inflatiei este prompt reflectata de evolutia puterii de cumparare a
monedelor nationale. De cate ori s-a depreciat leul n perioada 1927-1929 fata
de anul 1914?

R: 32
 13. De cate ori a fost devalorizat leul prin Legea de stabilizare
monetara din februarie 1929 fata de perioada 1867-1913?

R: 32

14. Definitia legala a leului data prin legile din anul 1867 si 1890 a fost
de 0,3226 g aur cu titlul de 900 . Cate miligrame de aur cu titlul de 900
reprezenta un leu definit ca fiind egal cu 9 mg. aur fin prin Legea de stabilizare
monetara din anul 1929?

R: 10

15. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au

modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului n anul
1929 fata de 1914, cati lei valora 1 dolar potrivit noului curs de schimb?

R: 167

16. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au

modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului n anul
1929 fata de 1914, cati lei valora 1 lira sterlina potrivit noului curs de schimb?

R: 813

17. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au

modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului n anul
1929 fata de 1914, cati lei valora 1 franc elvetian (valoare rotunjita) potrivit
noului curs de schimb?

R: 32

18. Sub impactul crizei economice din perioada 1929-1933, sistemul

lirei sterline - principala moneda a lumii secolului al XIX-lea - se prabuseste. Cu
cate procente (rotunjit, cu aproximatie) a fost devalorizata lira sterlina n anul
1934?

R: 40

19. n perioada 1860-1914 productia materiala a tarii si veniturile

populatiei au crescut aproximativ de 3-3,5 ori. De cate ori a crescut volumul
impozitelor n aceeasi perioada?

R: 15

20. Care a fost numarul familiilor mproprietarite n baza legilor din

perioada 1864-1889?
R:

600000

peste 600000

1. n general, pe masura extinderii pietei mondiale, practicile

comerciale, mentalitatile specifice economiei de piata s-au extins n mod
______________ si asupra zonelor economiilor naturale (domeniilor
feudale).

R:

incremental

treptat

gradual

2. Comertul la mare distanta practicat de centrele comerciale ale

Europei Occidentale a impus o serie de ____________ care au generat
deosebiri si ____________ ntre structurile si nivelurile de organizare ale
diferitelor societati.

R: inovatii decalaje

3. _______________ de _______________ reprezinta totalitatea

cheltuielilor - unele incluse, cele mai multe - neincluse n costurile
produsului/serviciului final, suportate de una sau ambele parti ale tranzactiei
(sunt cuprinse, de exemplu, printre altele, diferite taxe notariale, asa-zisele
comisioane, mita, bacsisul etc.)

R:

costurile tranzactie

costuri tranzactie

costul tranzactie

cost tranzactie

4. Sfarsitul secolului al VXII-lea consemneaza introducerea

principiului fundamental al organizarii politice moderne: _______________
______________ n ______.

R:
separarea puterilor stat

separatia puterilor stat

5. Vreme de peste 700 de ani au evoluat, n mod nesistematizat, doua

tipuri de legislatii care au generat cele doua mari sisteme de drept:
____________ - ______________ si de __________ ____. (Atentie! Nu mai
introduceti semne diacritice sau cuvinte de legatura!)

R:

romano germanic common law

romano-germanic si de common law

6. Sistemului de common law i este specifica ___________ dreptului

privat.

R: unitatea

7. Sistemelor juridice de traditie romanista le este specifica

____________ dreptului privat.

R: dualitatea

8. Instituirea dreptului de ____________ ____________ reprezinta

realizarea fundamentala a Codului Civil de la 1804.

R:

proprietate burgheza

proprietatea burgheza

9. Operatia de creare a semnelor banesti si de stocare a lor la emitent

n vederea punerii lor n circulatie poarta numele de ______________
_______________.

R: emisiune monetara

10. n cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii monetare (Currency

school) acoperirea emisiunii monetare se facea numai cu ____________
______________.

R: metale pretioase
 11. n cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii bancare (Banking
school) acoperirea emisiunii monetare se facea cu ____________ pretioase si
__________ de __________.

R: metale efecte comert

12. Cambia reprezinta denumirea generica pentru ___________ de

comert, titluri _____________ care fac dovada existentei unei creante ntr-o
suma determinata si platibila imediat sau pe termen ________ (n genere de
___ de zile).

R:

efectele negociabile scurt 90

efecte negociabile scurt 90

13. n sistemele etalon aur si etalon aur-devize scontarea reprezenta

cumpararea de catre o banca comerciala contra unui comision - a unor
_________ de ________ pe termen scurt (maximum trei luni) nainte de
ajungerea acestora la ___________.

R: titluri credit scadenta

14. n sistemele etalon aur si etalon aur-

devize rescontarea reprezenta operatiunea efectuata de banca centrala n
vederea aprovizionarii cu ____________ a bancilor comerciale, pe baza
prezentarii de catre acestea a unui ____________ de cambii scontate de ele.

R: lichiditati portofoliu

15. Prima banca moderna este considerata a fi Banca

_______________ nfiintata n anul _____. (Tastati cuvantul cu initiala
majuscula.)

R:

Amsterdamului 1609

Amsterdam 1609

16. Bancile centrale au fost create n vederea stabilizarii dreptului de

___________ al emisiunii ____________.

R: monopol monetare
 17. Banca ____________ a fost nfiintata n anul 1694. (Tastati
cuvantul cu initiala majuscula.)

R:

Angliei

Anglia

Londrei

Londra

18. Banca ____________ a fost nfiintata n anul 1800. (Tastati

cuvantul cu initiala majuscula.)

R:

Frantei

Franta

19. Una din cauzele napoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul

de dezvoltare atins de tarile din Occident la mijlocul secolului 19 a fost
______________ spatiului sud-est european de ____________ economice ale
Occidentului.

R: semiizolarea fluxurile

20. Una din cauzele napoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul

de dezvoltare atins de tarile din Occident la mijlocul secolului 19 a fost formarea
mentalitatii de tip _____________, _____________.

R:

fanariotic balcanic

balcanic fanariotic

fanariot balcanic

balcanic fanariot

21. Institutiile (constrangerile) _____________ sunt constituite din

normele, regulile determinate de obiceiuri, cutume etc.

R: informale
 22. n cazul Romaniei, institutiile (constrangerile) _____________ au
fost instituite de elita politica sub presiunea zonelor de _____________
(iradiere).

R: formale difuziune

23. Interesele bancar-comercial-industriale occidentale vizau crearea

unui spatiu _____________ din punct de vedere formal (institutional) n
Romania, precum si n toate celelalte zone __________ n circuitul valorilor
materiale si spirituale occidentale.

R:

compatibil atrase

omogen cuprinse

compatibil cuprinse

omogen atrase

24. Principalele patru domenii supuse transformarilor institutionale in

cadrul economiei romanesti au fost _____________, forta de munca,
______________, comertul.

R:

proprietatea productia

productia proprietatea

25. Potrivit relatiilor moderne de proprietate consacrate de Codul Civil

intrat n vigoare la 1 ianuarie _______ si de Constitutia din anul ______, dreptul
de __________ devine atributul fundamental al dreptului de proprietate
moderna .

R: 1865 1866 dispozitie

26. Institutiile moderne ale economiei de piata introduse n Romania n

a doua jumatate a secolului 19 nu au fost receptate n mod efectiv de toata
populatia Romaniei. Dintre legile adoptate n anul 1864, doar trei au influentat
efectiv viata majoritatii populatiei tarii (taranimii), si anume: legea _________,
legea ______________ publice si legea __________.

R:

rurala instructiunii comunala

comunala instructiunii rurala

27. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna

de piata a nsemnat transformari fundamentale ale societatii romanesti. Astfel,
una din principalele directii ale tranzitiei n aceasta perioada a constat n
trecerea de la regimul statal __________ la cel ______________ -
________________ al statului de drept.

R: feudal democratic constitutional

28. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna

de piata a nsemnat transformari fundamentale ale societatii romanesti. Astfel,
una din principalele directii ale tranzitiei n aceasta perioada a constat n
trecerea de la regimul juridic ntemeiat pe _____________ de clasa la regimul
legislativ modern bazat pe democratie economica, piata _______, constrangere
_____________ etc..

R:

privilegii libera economica

privilegiile libera economica

29. n perioada 1800-1914 pe plan mondial a functionat sistemul

monetar _________ __________. (Tastati cuvintele cu un singur spatiu intre
ele, fara liniuta de legatura!)

R:

etalon aur

gold standard

30. Sistemul ___________ ______ s-a prezentat sub forma

monometalismului si bimetalismului. (Tastati cuvintele cu un singur spatiu intre
ele, fara liniuta de legatura!)

R:

etalon aur

gold standard

31. Sistemul etalon aur s-a prezentat sub forma _________________

si bimetalismului.

R:
monometalismului

monometalism

32. Bimetalismul a fost practicat in majoritatea tarilor n primele _____

____________ ale secolului al XIX-lea.

R: trei sferturi

33. n pofida utilizarii si a argintului ca moneda, secolul al XIX-lea a fost

denumit cu titlul generic de secol al ___________ _______.

R:

etalonului aur

etalon aur

34. Sstemul etalon aur s-a prezentat sub forma monometalismului si

__________________.

R:

bimetalismului

bimetalism

35. Sistemul etalon aur era definit prin:

- _____________ monedelor din aur si/sau argint

- _____________ monedei nationale prin paritati n aur si/sau argint

- _____________ emisiunii fiduciare cu aur si/sau argint potrivit definitiei date

R:

circulatia definirea acoperirea

circulatie definire acoperire

36. Istoria monetara este decisiva pentru ntelegerea evolutiei

economiei atat pe plan mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor
paritatilor monedelor la nivel secular dezvaluie evolutia politicilor privind masa
monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19
(denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost
 remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 1,504 gr aur fin era echivalenta
cu 1 ________ ______________.

R:

dolar

dolar american

37. Istoria monetara este decisiva pentru ntelegerea evolutiei

economiei atat pe plan mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor
paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa
monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19
(denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost
remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 7,32 gr aur fin era echivalenta
cu 1 ________ ____________.

R: lira sterlina

38. Istoria monetara este decisiva pentru ntelegerea evolutiei

economiei la nivel mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor
monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa monetara,
cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19
(denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila.
Astfel, de exemplu, cantitatea de 0,290 gr aur fin (rotunjit) era echivalenta cu
1 ________ ____________.

R:

franc francez

franc elvetian

lira italiana

leu romanesc

franc belgian

39. n cadrul Uniunii Monetare Latine (UML) nfiintate n anul 1865 a

fost adoptat sistemul monetar francez. Paritatile monedelor tarilor membre UML
erau: 1 franc francez = 1 ________ elvetian = 1 franc __________ = 1
_________ ___________.

R: franc belgian lira italiana

 40. Uniunea Monetara Latina a fost nfiintata n anul 1865, avand ca
membri fondatori: Franta, ___________, Italia, ____________.

R:

Belgia Elvetia

Elvetia Belgia

41. Denumirea monedei nationale provine de la _________ - _____,

moneda din argint, cu o greutate aproximativa de 27,5 g, avand imprimat un
leu rampant pe revers. (Mentionati denumirea n limba romana.)

R:

talerul leu

taler leu

42. n vechiul sistem monetar moneda era considerata o _________,

ca toate celelalte marfuri.

R: marfa

43. Una dintre consecintele adoptarii noului sistem prin Legea din anul
1867 a fost crearea primei ___________ nationale ________ cu valoare
____________ (exprimata n metal pretios monetar).

R: monede reale intrinseca

44. n urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul
1867 sistemul monetar a devenit sistem _________ de _______.

R: banesc stat

45. n urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul
1867 Romania patrunde pe piata schimburilor comerciale si ________
internationale cu o organizare monetara ___________ si ______________.

R:

valutare stabila eficienta

financiare stabila eficienta

monetare stabila eficienta

 46. Stabilitatea monetara specifica sistemului etalon aur din perioada
1880-1914 a avut drept efect o remarcabila stabilitate a _____________,
nemaintalnita n urmatorii 90 de ani, exceptand perioada _____________.

R: preturilor socialista

47. Dupa anul 1929 se manifesta deschiderea foarfecei preturilor

interne n defavoarea produselor _____________, scaderea acestei categorii
de preturi fiind de aproape doua ori mai mare n anii crizei (1932-1934) decat
a preturilor produselor _____________.

R: agricole industriale

48. n conditiile vechiului sistem de credit existau doua zone (arii) ale
creditului: creditul ______ si creditul ____.

R:

mare mic

mic mare

49. n conditiile vechiului sistem de credit, n cazul creditului mare,

datoriile deveneau ___________, debitorii fiind permanent ____________.

R:

perpetue indatorati

permanente indatorati

50. n conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare comporta

___________ relativ reduse, _____________ fiind solide (bunuri imobiliare -
mosii, case etc.).

R: riscuri garantiile

51. n conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare avea caracter

____________ fiind destinat acoperirii cheltuielilor de _____ (calatorii, sejururi
n strainatate).

R:

neproductiv lux

antiproductiv lux
 52. n conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic se caracteriza
prin rate ale dobanzilor de pana la ____%, nivel care reflecta nu numai
presiunea cererii, ci si ___________ mai mari, determinate de caracterul
garantiilor.

R: 200 riscurile

53. n conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic avea caracter

______________, ratele dobanzilor fiind de regula superioare ratelor medii ale
______________.

R:

antiproductiv profiturilor

neproductiv profitului

antiproductiv profitului

neproductiv profiturilor

54. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru

modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Una dintre trasaturile
noului sistem de credit a constat in abundenta fata de _________ a ofertei de
credite.

R: cerere

55. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru

modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. In conditiile noului
sistem de credit, rata medie a ___________ pe piata trebuia sa fie inferioara
ratei medii a _____________.

R: dobanzii profitului

56. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru

modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit
era ______________ pe principalele ramuri ale economiei: comert, industrie,
agricultura.

R:

specializat

structurat
 57. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru
modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit
avea caracter preponderent productiv, destinat _____________ si tranzactiilor
economice.

R: investitiilor

58. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru

modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit
era ntemeiat pe ____________ rezonabile, fiind totodata stimulativ pentru
____________.

R:

garantii depuneri

garantii economii

garantii economisiri

garantii economisire

59. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, B.N.R. a introdus ordine n ______________ _______________,
alimentand-o integral cu moneda nationala.

R:

circulatia baneasca

circulatia monetara

circulatia banilor

circulatia monedei

60. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, B.N.R. a asigurat piata cu cel mai mare volum de ______________
_______________.

R:

credite autohtone

credite interne
 61. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie
de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, prin activitatea sa, B.N.R. a ieftinit ___________ si a stabilizat pretul
lui: rata _______________ a oscilat ntre 4-6%.

R:

creditul scontului

creditul dobanzii

62. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stimulat crearea retelei ___________ a tarii,
contribuind cu ndrumari si specialisti la formarea sistemului ___________
modern al tarii.

R: bancare bancar

63. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stabilit canale de ___________ si operatiuni
____________ cu bancile _____________ ale statelor europene si
extraeuropene.

R:

credit bancare nationale

credit bancare centrale

64. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, prin activitatea sa, B.N.R. a contribuit substantial la formarea capitalului
de _____________ stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii.

R: imprumut

65. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, prin activitatea sa, B.N.R. a acordat preferinta debitorilor
_____________, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului
_____________.

R:

autohtoni national
interni national

romani national

romani romanesc

autohtoni intern

intern romanesc

66. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, prin activitatea sa, B.N.R. a constituit principala stavila n calea
expansiunii ________________.

R:

camatariei

camatarilor

67. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie

de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre
altele, prin reglementarea creditelor si dezvoltarea operatiunilor bancare
______________, B.N.R. a instituit un climat de ______________ pe piata
banilor, premisa esentiala a proliferarii creditului ____________.

R:

legale incredere particular

legale stabilitate particular

68. Prin crearea noului sistem de credit modern, reteaua bancara a

sprijinit capitalul _____________, contribuind la consolidarea marii burghezii
___________.

R: autohton financiare

69. n cadrul noului sistem de credit modern, politica bancara

promovata a avut un pronuntat caracter _______________.

R: interventionist

70. Interventionismul practicat de statul roman in domeniul polticii

bancare s-a concretizat in esenta in:
a. _____________ acordate B.N.R.;

b. participarea capitalului __________ la diferitele institutii bancare;

c. _______________ operatiunilor acestor banci.

R:

privilegiile public garantarea

avantajele public garantarea

privilegii public garantarea

avantaje public garantarea

71. Inflatia declansata in perioada interbelica s-a facut puternic

resimtita si in cadrul sistemului bancar romanesc, cu consecinte extrem de
grave. Evolutia activitatii bancilor este sinusoidala: n perioada 1918-1929 -
_____________ (cresterea numarului bancilor sub influenta inflatiei si a
speculatiilor bursiere din perioada 1919-1926) urmat de un proces de
deteriorare si restrangere n perioada ______ - ______.

R: hipertrofiere 1930 1934

72. Maturizarea sistemului de credit in perioada interbelica a avut drept

consecinta _____________ specializarii creditului (credit industrial,
mestesugaresc, pentru functionari etc.).

R:

adancirea

accentuarea

cresterea

73. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica

a constat in orientarea marilor banci spre ___________ mecanizata si
__________ exterior, n vreme ce bancile mici au drept destinatie comertul
intern si ___________ mica si mijlocie.

R:

industria comertul agricultura

industria comert agricultura

 74. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada
interbelica, mai cu seama dupa criza economica, a constat in dirijarea celei mai
mare parti a creditelor spre marea ___________, ______________ dispunand
de mijloace financiare cu mult sub necesar.

R:

industrie agricultura

industria agricultura

75. In perioada interbelica devin evidente tendintele de

_______________ si centralizare a capitalurilor bancare, cea mai mare parte a
activelor fiind detinuta de cateva banci ______, avand n centru B.N.R..

R: concentrare mari

76. n deceniul patru, dupa marea recesiune economica (1934-1938),

una din tendintele evolutiei sistemului bancar a constat in accentuarea
interventia statului sub forma actiunilor de reglementare si ___________ ale
activitatii bancare, urmare a dezorganizarii provocate de ______ bancara si
prabusirea multor institutii de ______

R: control criza credit

77. Printre principiile sistemului modern de finante publice se numara si

_____________ impozabilitatii, respectiv masa impozabila era constituita de
totalitatea cetatenilor, fara discriminari.

R: universalitatea

78. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se

numara ________________ impozabilitatii, respectiv marimea impozitelor era
proportionala cu marimea veniturilor obiectul impozitarii nu l mai constituia
persoana, ci veniturile, bunurile etc..

R: proportionalitatea

79. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se

numara si _______________ _____________: institutiile financiare ale
statului sunt obligate sa faca dari de seama asupra executarii bugetului -
Ministerul de Finante raspunde n fata Parlamentului.

R: responsabilitatea bugetara
 80. n cadrul sistemului modern de finante publice este nfiintata
_________________ ______________ - institutie publica specializata n
conceperea, calcularea, asezarea si colectarea impozitelor.

R: administratia financiara

81. n cadrul sistemului modern de finante publice este organizata

___________ bugetara n scopul calcularii veniturilor si cheltuielilor statului si
administratiilor locale.

R: evidenta

82. n cadrul sistemului modern de finante publice este introdus

_____________ bugetului de stat - de catre organele reprezentative ale
natiunii - la nivel guvernamental, parlamentar etc..

R: controlul

83. n cadrul sistemului modern de finante publice este introdus

____________ ___________ financiar - asupra ministerelor, departamentelor
etc. asigurat de Curtea de Conturi (1863) pe baza Legii contabilitatii publice -
1881.

R: controlul curent

84. Eficienta aplicarii sistemului modern de finante publice (1859-1914)

s-a concretizat in asigurarea fondurilor necesare modernizarii societatii
romanesti destinate construirii _______________, dezvotarii institutiilor
publice, astfel incat in anul 1914 valoarea patrimoniului statului ajunsese la
peste _____ milioane lei aur.

R: infrastructurii 1500

85. Evolutia bugetul de stat reflecta, printre altele, eficienta politicii

fiscale a guvernului respectiv, gradul de efectivitate institutionala si nivelul
productivitatii muncii nationale. Prezentati structura veniturilor bugetului de
stat in perioada 1860-1914:

Impozitele __________ au ajuns la ____ % n anul 1914;

impozitele ___________ au ajuns la ____ % n anul 1914.

R:

directe 16 indirecte 84

indirecte 84 directe 16
 86. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata,
printre altele, de nevoile financiare tot mai mari ale statului determinate de
plata _____________ ______________ n special externe contractate
pentru sustinerea razboiului, precum si a anuitatilor aferente _____________
contractate n perioada antebelica.

R:

datoriilor statului datoriilor

datoriei statului datoriilor

datoriei statului datoriei

datoriilor statului datoriei

87. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata,

printre altele, de ____________ masive impuse de refacerea mijloacelor de
_____________ si ______________ afectate n perioada razboiului.

R:

cheltuielile transport comunicatie

costurile transport comunicatie

cheltuieli transport comunicatie

costuri transport comunicatie

88. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata,

printre altele, de _______ externe pentru marfurile cumparate de particulari
peste granita n perioada razboiului si, mai cu seama, n perioada 1919-1920,
garantate de stat cu __________ de _________.

R:

plati bonuri tezaur

platile bonuri tezaur

89. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata,

printre altele, de _______ datoriilor ce reveneau Romaniei ca stat
____________, stabilite prin tratatele de pace, cota-parte din ___________
____________ a Austro-Ungariei.

R:
plata succesor datoria externa

achitarea succesor datoria externa

90. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata,

printre altele, si de cheltuielile generate de ___________ monetara, proces
economic esential rezultat al Marii Uniri din anul 1918.

R: unificarea

91. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata,

printre altele, si de emisiunea de _______ (obligatiuni) cuvenita marilor
proprietari, expropriati prin legile de __________ agrara din anul 1921.

R: renta reforma

92. Prin plata impusa taranilor de Legea Rurala din anul 1864, conform
conceptiilor acceptate, sustinute ndeosebi de Mihail Kogalniceanu, taranimea
clacasa rascumpara ___________ ____________ si nu ____________ pe care
se mproprietarea.

R: sarcinile feudale pamantul

93. Ceea ce platea taranimea clacasa in urma improprietaririi din anul

1864 reprezenta _____________ acordata boierilor pentru pierderile pe care le
sufereau n urma _____________ _____________ clacasilor de a le mai face
claca si a le da dijma.

R:

despagubirea anularii obligatiilor

despagubirea desfiintarii obligatiilor

94. n urma Reformei agrare din anul 1864 cadrul institutional a fost
radical modificat, facandu-se trecerea de la regimul marii proprietati de tip
_____________ la regimul proprietatii ____________-taranesti, regim de
tranzitie catre proprietatea ______________ devenita dominanta n urma
reformei agrare din anul 1921.

R: latifundiar mosieresti taraneasca

95. n urma Reformei agrare din anul 1864 randamentele mici obtinute
pe mica exploatatie taraneasca au generat in perioada 1864-1914 o agricultura
de _________________ care asigura doar supravietuirea acestei categorii de
gospodarii, fara a furniza o productie semnificativa pentru piata.
R: subzistenta

96. Nivelul scazut al agriculturii romanesti era cauzat si de investitiile

reduse, de mentalitatile si comportamentele specifice unei agriculturi de
subzistenta bazate pe _______________ si ____________ (cereale).

R: extensivitate monocultura

97. Promisa de regele Ferdinand pe front, n anul 1917, mproprietarirea

taranilor urmarea ______________ unitatii statului national roman dupa Marea
Unire din anul 1918.

R:

consolidarea

intarirea

asigurarea

98. Reforma agrara din anul 1921 avea printre alte obiective sporirea
_____________ micului producator agricol pentru sporirea productiei
agricole: se estima ca taranul, ___________ al pamantului pe care-l lucra
urma sa obtina rezultate mult mai bune decat n situatia n care ar fi lucrat
pamantul altuia sau aflat n proprietate obsteasca.

R: interesului proprietar

99. Promovata de Partidul ___________ ___________, Reforma

agrara din anul 1921 urmarea anihilarea puterii marilor mosieri si anihilarea
puterii politice a Partidului _______________: n anul 1925 Partidul
_____________ disparea de pe scena politica a tarii.

R: National Liberal Conservator Conservator

100. Masa monetara (M1), numerar n circulatie (lei aur) a crescut de la

60 milioane lei aur n anul _______ la _____ milioane lei aur n anul 1913,
respectiv de ____ ori.

R: 1880 480 8

101. Potrivit datelor recensamantului din anul 1905, circa trei milioane
ha teren arabil reveneau unui numar de ____ mii de gospodarii, n vreme ce
peste 3 milioane ha se aflau n proprietatea a circa ______ de familii de mari
mosieri.

R:
920 6000

920 sase mii

102. Parcelarea proprietatii funciare prin mproprietarirea taranilor n

urma reformei din anul 1921, corelata cu cresterea demografica n mediul rural
n perioada interbelica a determinat _______________ exploatatiilor agricole.

R: pulverizarea

103. Economiei europene din mileniul al doilea i sunt specifice doua mari
procese de uniformizare:

A. raspandirea dreptului ___________, care, pe langa multimea de particularisme

locale contine si o serie de trasaturi comune aproape tuturor regiunilor continentului
european;

B. Extinderea treptata a practicilor _____________ si a mentalitatilor specifice si

asupra zonelor economiilor naturale (domeniilor feudale) pe masura ____________
pietei mondiale.

R:

feudal comerciale extinderii

feudal comerciale expansiunii

104. Uniformizarea modernizarilor institutionale s-a realizat prin

interventia statului; unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a
constituit slaba configurare a organelor __________ abilitate sa introduca si sa
asigure respectarea ____________ moderne

R: politice legislatiei

105. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit lipsa de

________________ a legislatiei divizate n cazul zonelor mostenitoare ale
dreptului de traditie ___________ n norme de tip feudal si norme specifice
activitatilor urbane, ndeosebi comerciale si mestesugaresti

R: uniformitate romanista

106. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit

caracterul _____________ al vietii economice: pe fondul intensificarii si
expansiunii relatiilor economice crizele erau frecvente determinate de
_______________ afacerilor si de viteza redusa de transmitere a
____________.
R:

nesigur insecuritatea informatiei

nesigur nesiguranta informatiei

nesigur insecuritatea informatiilor

nesigur nesiguranta informatiilor

107. Unul din principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a

constituit _________________ politica si economica a organizarii statale.

R: instabilitatea

108. Un principal obstacol al modernizarii institutionale l-a constituit

persistenta mentalitatilor de factura ________________ perpetuate de catre
autoritatile ecleziastice

R: antieconomica

109. Un obstacol decisiv al modernizarii institutionale l-a constituit

caracterul ______________ al obiceiurilor si traditiilor, ntr-un cuvant
persistenta ___________..

R: conservator cutumelor

110. Pentru a deveni distincte fata de cele vechi, de factura medievala,

noile forme de ntreprindere, societatile comerciale trebuiau sa fie de
_________, ntreprinderile ocazionale neputand fi considerate drept
____________".

R: durata capitaliste

111. La nceputul secolului XX, dupa destinatie, structura cheltuielilor bugetare era
aproximativ urmatoarea:

a. administratie, ordine publica si armata

b. economie cai ferate, ntreprinderi etc.
c. datoria publica
d. nvatamant, sanatate, cultura

1. 31%

2. 29%

3. 18%
 4. 22%

1. R: B

2. R: A

3. R: D

4. R: C

112. Analiza comparativa a reformelor agrare din anii 1864 si 1921 releva amploarea
si caracterul lor.

a. 1,7 milioane gospodarii taranesti au fost improprietarite

b. 2,5 milioane hectare reprezinta
c. 600 mii gospodarii taranesti au fost improprietarite
d. 3,5 milioane hectare reprezinta

5. suprafata trecuta in proprietate taraneasca in urma Legii Rurale din

anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana n anul 1889.

6. suprafata ce a revenit taranimii in urma Reformei agrare din anul

1921 sub forma de loturi individuale.

7. in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana n
anul 1889.

8. prin reforma din anul 1921

5. R: B

6. R: D

7. R: C

8. R: A