UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Programul de studii CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Forma de învăţământ: IF
Anul I, anul universitar 2019-2020

ISTORIA ECONOMIEI

ÎNTREBĂRI ŞI TEME PENTRU VERIFICAREA

CUNOŞTINŢELOR

BUCUREŞTI
2019
 ÎNTREBĂRI PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI
1. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara cunoasterea specificului
dreptului de proprietate in epoca moderna. Precizati care dintre atributele dreptului
modern de proprietate este decisiv:

a. dreptul de posesiune
b. dreptul de folosinta
c. dreptul de dispozitie
d. dreptul de uzufruct
2. Adevaratele asociatii alcatuite dintr-un grup restrans de persoane care contribuiau cu
sume de bani pe termen de cativa ani, de cele mai multe ori pe cinci ani, în conditii clar
prevazute într-un contract au fost denumite:

a. în nume colectiv;
b. commenda;
c. societas maris;
d. vera societas.
3. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne
ale economiei de piata au fost urmatoarele:

1. slaba configurare a organelor politice;

2. conditiile proaste de munca ale taranimii;
3. insuficienta capacitatilor de productie;
4. lipsa de uniformitate a legislatiei;
5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice).

a. 1+2+3+4+5
b. 1+4+5
c. 2+4+5
d. 1+2+4+5
4. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne
ale economiei de piata au fost urmatoarele:

1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale;

2. absenta unor tehnologii adecvate in secolele XII-XVI;
3. instabilitatea fortei de munca;
4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica;
5. conditiile proaste de munca ale minerilor;
6. desele razboaie generate de conflictele comerciale.

a. 1+3+4+5
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 2+3
5. Adaptand dreptul roman la raporturile de tip capitalist, Codul civil francez din anul 1804
situeaza in centrul institutiilor de drept privat:
a. dreptul la libera initiativa
 b. dreptul la munca
c. dreptul liberei circulatii a persoanelor
d. dreptul de proprietate burgheza
6. Masa monetara este alcatuita din:
1. disponibilitatile monetare propriu-zise (numerarul);
2. bunuri imobiliare;
3. disponibilitatile semimonetare (economisiri si diferite tipuri de depozite);
4. disponibilitatile de credit ale economiei.

a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+3
7. In sistemul etalon aur, prin “acoperirea emisiunii de moneda” se intelegea:
a. oferta de bunuri si servicii;
b. productia de bunuri industriale si agricole;
c. stocul de aur/argint si devize;
d. nevoile pietii.
8. Cambia este:
a. o actiune;
b. o obligatiune;
c. o ipoteca;
d. un titlu de credit
9. Scontarea este:
a. cumpararea de catre o banca a unor obligatiuni;
b. cumpararea de catre o banca a unor titluri de credit pe termen scurt;
c. cumpararea de catre o banca a unor titluri de credit pe termen lung;
d. anticiparea incasarii unor creante.
10. Rescontarea este:
a. aprovizionarea bancilor comerciale de catre Banca Centrala cu lichiditati pe baza
prezentarii de catre acestea a unui portofoliu de cambii;
b. acoperirea cu aur a unui portofoliu de cambii;
c. aprovizionarea Bancii Centrale cu lichiditati de catre bancile comerciale pe baza
prezentarii de catre acestea a unui portofoliu de cambii;
d. perceperea unui comision de catre bancile comerciale cu ocazia aprovizionarii cu
lichiditati a Bancii Centrale.
11. Prima banca moderna este considerata a fi:
a. Banca Angliei
b. Federal Reserve System
c. Banca Amsterdamului
d. Rotschild Bank
12. O uncie de aur fin este egala cu:
a. 5,18 gr. aur fin
b. 0,29033 gr. aur fin
c. 31,1035 gr. aur fin
d. 12,4414 kg. aur fin
13. Sistemul etalon-aur (monometalist sau bimetalist) era definit prin:
1. circulatia monezilor de aur si/sau argint;
 2. derularea tranzactiilor numai pe baza platilor in aur si/sau argint;
3. emisiunea de moneda fiduciara neacoperita in aur si/sau argint;
4. definirea monedei nationale prin paritati in aur si/sau argint;
5. efectuarea tranzactiilor exclusiv pe baza prezentarii unor titluri de credit acoperibile in
aur si/sau argint;
6. acoperirea emisiunii fiduciare cu aur si/sau argint potrivit definitiei date.

a. 3+5+6
b. 2+4+6
c. 1+3+5
d. 1+4+6
14. Prin titlul metalului pretios se intelege:
a. denumirea monedei nationale acoperite in aur
b. proportia aurului fin prezent in aliaj
c. ponderea monezilor de aur in totalul banilor aflati pe piata
d. rezerva de acoperire in aur a emisiunii de moneda fiduciara
15. Vreme de 141 de ani, între 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20 de dolari. Cat
cantarea/cantareste o uncie de aur fin:
a. 249,237 gr
b. 5,18 gr
c. 31,1035 gr
d. 0,3226 gr
16. Paritatea legala a leului în aur în perioada 1867-1914 a fost:
a. 0,1336 gr. aur fin
b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900‰
c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835‰
d. 3,226 gr. aur fin
17. Paritatea legala a leului în aur conform definitiei date de Legea de stabilizare monetara
din anul 1929 a fost:
a. 0,290 g aur fin
b. 4,3226 g aur fin
c. 5,18 g aur fin
d. 0,009 g aur fin
18. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a fost:
a. dreptul de vot universal, direct si secret
b. democratizarea societatii romanesti
c. libertatea de initiativa
d. separatia puterilor în stat
19. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul Al. I. Cuza, de o
importanta capitala au fost trei legi din anul 1864, deoarece ele au modificat modul de
viata al majoritatii populatiei tarii (taranimea):

A. Legea Rurala
B. Codul Civil
C. Legea consiliilor judetene
D. Legea instructiunii publice
E. Legea comunala
F. Legea de organizare a armatei
 a. A+B+F
b. B+C+E
c. A+E+F
d. A+D+E
20. Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. În conditiile vechiului sistem de credit, nivelul
extrem de ridicat al ratelor dobanzii (în cazul creditului “mic” ele atingeau chiar 200%)
era determinat de (alegeti varianta corecta din punctul de vedere al unei judecati
economice, iar nu etice. Atentie la formulari! In analiza economica rationamentele se
bazeaza pe corelatii cat mai cuprinzatoare, iar nu pe enunturi unilaterale.):

a. lacomia creditorilor camatari

b. cererea mare de credite
c. oferta mica de credite
d. insuficienta relativa a ofertei în raport cu cererea de credite
21. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte
decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante
sunt corecte:

1. a asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone;

2. B.N.R. s-a situat pe pozitii autonome fata de stat, avand o politica proprie, fara
interferente cu politica promovata de partidele politice ajunse la putere;
3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al
capitalului national;
4. a contribuit substantial la formarea capitalului de împrumut stimuland astfel
dezvoltarea economica a tarii;
5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat între 4-6%;
6. a sprijinit productia agricola printr-o sustinuta politica de avantajare a producatorilor
agricoli (indeosebi mica proprietate taraneasca) prin intermediul ratelor mici ale
dobanzii.

a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+4+6
22. În vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de numai 3-3,5 ori în
perioada 1860-1914, volumul impozitelor a crescut de:

a. aproximativ 6 ori
b. aproape 24 de ori
c. peste 15 ori
d. 30 de ori
23. Paritatea legala a leului în aur în perioada 1867-1914 a fost:
a. 0,1336 gr. aur fin
b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900‰
c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835‰
d. 3,226 gr. aur fin
24. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara:
1. parcelarea proprietatii taranesti;
2. cointeresarea taranului improprietarit si cresterea veniturilor;
3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti;
 4. cresterea eficientei gospodariilor taranesti;
5. agricultura Romaniei devine o agricultura de inalta productivitate;
6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.

a. 1+3+6
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4
d. 1+4+5+6

25. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a dus la cresterea puterii de
cumparare a produselor industriale comparativ cu cele agricole. Comparativ cu nivelul din anul
de referinta 1929, indicele preturilor produselor industriale in anul 1934 a fost:

a. 120%
b. 12,4%
c. 82-83%
d. 44,1%

26. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a dus la diminuarea drastica a
veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu anul de referinta 1929, in anul 1934 indicele
preturilor produselor agricole a ajuns la:

a. 122%
b. 12%
c. 87%
d. 44%

27. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor;

2. creste productivitatea muncii pe mica exploatatie taraneasca;
3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
5. scade numarul populatiei ocupate in industria romaneasca in perioada 1860-1914;
6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.

a. 1+2+4+5
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 2+3+4+6

28. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei în perioada 1913-1938 a evoluat astfel:
pentru o tona de produse importate au fost exportate

a. 10,3 tone în 1913, respectiv 16,1 tone în anul 1938;

b. 25,7 tone în 1913, respectiv 30,0 tone în anul 1938;
c. 3,6 tone în 1913, respectiv 8,0 tone în anul 1938;
d. 22,5 tone în anul 1913, respectiv 5,2 tone în 1938.

29. Suprafata totala a tarii era în anul 1864 de aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar în anul 1921
de aproximativ 295000 km² (29,5 mil. ha). Precizati suprafata atribuita noilor proprietati
taranesti în baza Legii Rurale pana în anul 1889, respectiv în anul 1921 (sub forma loturilor
individuale):

a. circa 1,7 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 2,5 mil. ha în anul 1921;
b. circa 2,1 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 6,3 mil. ha în anul 1921;
 c. circa 2,5 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha în anul 1921;
d. circa 1,1 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 4,8 mil. ha în anul 1921.
30. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele ale preturilor
produselor industriale cumparate de agricultori, în perioada 1929-1934 se poate afirma ca
puterea de cumparare a taranilor:
a. s-a redus de doua ori;
b. a ramas constanta;
c. a crescut cu putin;
d. a crescut de aproximativ doua ori.
31. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept consecinta si modificari ale
preturilor. Principala cauza a declansarii inflatiei interbelice (inceputa in timpul primului razboi
mondial) a constituit-o:
a. expansiunea masei monetare fara acoperire;
b. scaderea puterii de cumparare a monedelor nationale;
c. cresterea generalizata a preturilor în timpul primului razboi mondial;
d. consumul neproductiv exagerat de mare determinat de economia de razboi.
32. Politica industriala adoptata în perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de:
a. politica liberului schimb;
b. politica „Porti deschise capitalului strain”;
c. politica protectionismului industrial si a încurajarii industriei nationale.
d. politica „Prin noi insine”
33. Prin „foarfeca preturilor” se întelege (atentie la formulari!):
a. scaderea preturilor agricole si cresterea celor industriale;
b. inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a doua categorii de preturi;
c. scaderea mai accentuata a preturilor agricole decat a celor industriale,
d. scaderea preturilor industriale si cresterea celor agricole;
34. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (în general), precum si, în primul
rand, nivelul de dezvoltare al industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei
dupa gradul de prelucrare în anul 1913 (trei grupe de produse):
a. produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;
b. produse primare – 64%; produse intermediare – 12%; produse finite – 24%;
c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;
d. produse primare – 2%; produse intermediare – 28%; produse finite – 70%.
35. În urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se îmbunatateasca.
Masura în care acest obiectiv a fost atins este reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de
acumulare în scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este
reflectata de cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata sub
incidenta Legii de conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv care era suma
datorata de gospodariile cu proprietati pana în 10 hectare:
a. 52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei;
b. 2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei;
c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;
d. 10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei.
36. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor
economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori
economici. O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national.
În anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe în Venitul national era:
a. 80% din Venitul national;
b. 67% din Venitul national;
c. 5% din Venitul national;
 d. 22% din Venitul national
37. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor
economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori
economici. O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si cheltuielile
bugetului de stat. În anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe în cheltuielile bugetare
era:
a. 80%;
b. 67%;
c. 5%;
d. 22%.
38. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior.
Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1938 urmatoarele ponderi în total
export:
a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;
b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 4,7%;
c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;
d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.
39. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:
1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe
mostenite dinaintea primului razboi mondial;
2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;
5. imprumuturile externe contractate in vederea echilibrarii deficitului cronic comercial extern;
6. importul privat de capital în perioada 1919-1931.

a. 1+3+4+6
b. 2+3+4+5
c. 1+2+5+6
d. 3+4+5+6

40. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:

1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe
mostenite dinaintea primului razboi mondial;
2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;
5. datoria externa contractata în timpul razboiului mondial si ulterior pana în anul 1931;
6. importul privat de capital destinat refacerii infrastructurii.

a. 1+2+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 3+4+5+6

41. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, acumularea datoriei externe
constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Gradul de îndatorare
a unei tari se poate stabili si prin compararea datoriei externe pe locuitor (D.E.) cu venitul
national pe locuitor (V.N.). Stiind ca in anul 2014 Produsul Intern Brut pe locuitor era de circa
10000 de dolari, iar datoira externa de aproape 4000 de dolari, precizati care a fost evolutia celor
doi indicatori în anul 1938, comparativ cu perioada 1914-1916:

a. 1938: D.E. = 94 $; VN. = 125 $; 1914 = D.E. = 110 $; V.N. = 115 $;

b. 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $;
 c. 1938: D.E. = 90 $; VN. = 250 $; 1914 = D.E. = 150 $; V.N. = 160 $;
d. 1938: D.E. = 150 $; VN. = 500 $; 1914 = D.E. = 75 $; V.N. = 180 $.

42. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea exporturilor creste de aproape trei ori, iar
importurile cresc:

a. de cca. 1,5 ori;

b. de peste trei ori;
c. de aproape doua ori;
d. de 32 de ori.

43. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea importurilor creste de aproape doua ori,
iar exporturile cresc:

a. de cca. 1,5 ori;

b. de aproape trei ori;
c. de aproape doua ori;
d. de 32 de ori.

44. Pe parcursul a 39 de ani, în intervalul 1950-1989, în perioada socialista, exprimat în valori

curente, volumul comertului exterior al Romaniei a crescut de 40 de ori. În perioada 1886-1914,
pe parcursul a 28 de ani, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei a evoluat astfel:

a. valoarea importurilor creste de aproape 15 ori, iar exporturile cresc de aproape 20 de ori;
b. valoarea importurilor creste de aproape zece ori, iar exporturile cresc de aproape opt ori;
c. valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape trei ori;
d. valoarea importurilor creste de aproape trei ori, iar exporturile cresc de aproape sase ori.

45. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala:

a. interventionista;
b. de liber schimb;
c. protectionista;
d. liberala.

46. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala:

a. interventionista;
b. de liber schimb;
c. protectionista;
d. liberala.

47. Prin terms of trade se desemneaza:

a. raportul de schimb valutar;

b. raportul de schimb in comertul international;
c. cursul de schimb al monedelor aur ale doua state;
d. termenii relatiilor economice internationale.

48. În preajma celui de-al doilea razboi mondial, Occidentul se afla într-o mare dilema:
a. sa „astepte” perfectionarea functionarii economiei de piata în tarile periferice;
b. sa urmareasca functionarea corespunzatoare a institutiilor economiei de piata;
c. sa asigure accelerarea radicala a cresterii economice in tarile agrare;
d. sa intervina pentru mentinerea sistemului monarhiei constitutionale.
 a. a+b
b. a+c
c. b+d
d. c+d

49. In perioada 1928-1936, pentru a importa aceeasi cantitate de produse industriale,

cantitatea de materii prime exportata de catre tarile exportatoare de materii prime:
a. a scazut;
b. a crescut de patru ori;
c. în unele cazuri s-a dublat;
d. a ramas la acelasi nivel..
50. Tarile favorizate din punct de vedere al resurselor naturale isi majorasera importurile de
articole manufacturare din tarile puternic industrializate in perioada anterioara primului
razboi mondial concomitent cu:
a. impunerea unor politici comerciale restrictive;
b. reducerea nivelului importurilor de produse de baza;
c. diminuarea nivelului de trai al populatiei;
d. dezvoltarea industriei lor prelucratoare.
51. În perioada interbelica, în masura în care majorarea productiei industriale a tarilor aflate
la începutul industrializarii ar fi fost însotita de o crestere corespunzatoare a importurilor
de fabricate din tarile dezvoltate:
a. ar fi adus prejudicii exportatorilor din tarile industrializate dezvoltate;
b. nu ar fi afectat în nici un fel raporturile economice;
c. nu ar fi adus prejudicii exportatorilor din tarile industrializate dezvoltate;
d. ar fi fost nesemnificative sub raportul pretului de piata.
52. Solutia de industrializare accelerata a tarilor agrare se baza pe:
a. reducerea exportului de materii prime;
b. influenta capitalului strain;
c. pastrarea ramurilor traditionale în economie;
d. înfiintarea unor ramuri ale industriei prelucratoare în aceste tari.
53. Functia de presedinte al Republicii a fost institutionalizata:
a. imediat dupa adoptarea Constitutiei din 1948;
b. în perioada 1974-1989;
c. în perioada 1965-1989;
d. dupa abdicarea regelui Mihai.
54. Trecerea de la proprietatea particulara la cea cooperatista in agricultura s-a facut:
a. treptat, în perioada 1948-1989;
b. imediat, prin Constitutia din 1948;
c. abia în perioada lui Nicolae Ceausescu;
d. gradual din anul 1949 pâna în anul 1962.
55. Efectele economice ale reformei agrare din anul 1945 au constat în:
a. centralizarea proprietatii funciare;
b. dezbateri la nivelul Marii Adunari Nationale;
c. farâmitarea, (parcelarea, pulverizarea) exploatatiilor agricole;
d. cresterea productiei agricole.
56. „Modelul” centralizarii deciziei economice îl întâlnim în perioada interbelica în:
a. majoritatea statelor vecine României;
b. studiile economistilor români;
c. U.R.S.S. si Germania;
 d. U.R.S.S. si Franta.
57. Cele trei orientari sau „linii directoare” ale dezvoltarii economiei socialiste au fost:
a. Electrificarea, industrializarea, colectivizarea;
b. Colectivizarea, industrializarea, urbanizarea;
c. Industria, comertul, agricultura;
d. Comertul, balanta de plati, industria.
58. Obiectivul declarat al socialismului a fost:
a. atingerea gradului de tara în curs de dezvoltare;
b. modernizarea societatii românesti;
c. cresterea nivelului de trai;
d. transformarea tarii din agrar-industriala în industrial-agrara.
59. Datele statistice recalculate dupa 1989 releva faptul ca la o crestere (exprimata în preturi
curente) a venitului national de circa 18 ori între 1950 si 1987, fondul de consum:
a. a crescut de numai opt ori;
b. a pastrat echilibrul;
c. a crescut de 20 de ori;
d. nu exista date relevante.
60. Cursul dolarului era în august 1947 de:
a. 3,8 milioane lei pentru 1 dolar SUA;
b. 3,8 lei pentru 1 dolar SUA;
c. 38 lei pentru 1 dolar SUA;
d. 380 lei pentru un dolar SUA.
61. În termenii Legii nr. 287 din 15 august 1947, în afara semnelor banesti aflate in
circulatie, prin sintagma „lei vechi”, se întelegea:
a. lei deteriorati;
b. bonuri de tezaur, certificate de plata;
c. moneda nationala pâna în anul 1914;
d. moneda uzata.
62. Raportul invariabil de preschimbare în timpul aplicării reformei monetare din anul 1947
a fost:
a. dublu fata de piata;
b. 200 lei vechi pentru 1 leu nou;
c. 2 lei vechi pentru 1 leu nou;
d. 20 000 lei vechi pentru 1 leu nou.
63. Autogestiunea economico-financiara reprezenta:
a. o solutie de compromis fiscal;
b. independenta economica a întreprinderilor;
c. cresterea responsabilitatii financiare la nivel de întreprindere si administrativ-
teritorial;
d. autogospodarire autarhica.
64. Procentul din bugetul de stat destinat finantarii economiei nationale a fost în anul 1989
de:
a. 18%;
b. 56%;
c. 24%;
d. 85%.
65. Cheltuielile pentru actiunile social-culturale în perioada 1950-1989:
 a. s-au dublat;
b. s-au triplat;
c. au scazut;
d. au ramas la fel.
66. Diminuarea suprafetelor cultivate cu cereale este semnificativa, ponderea acestora în
total suprafata cultivata scazând pâna în anul 1989, de la 87% în anul 1938, la:
a. 50%;
b. 61%;
c. 3%;
d. 1%.
67. De o atentie deosebita s-a bucurat amenajarea sistemelor pentru irigatii, astfel încât la
sfârsitul deceniului 9 suprafata irigata reprezenta:
a. 13% din suprafata arabila;
b. 100% din suprafata arabila;
c. 71% din suprafata arabila;
d. 31% din suprafata arabila.
68. Asociata unei tendinte din ce în ce mai pronuntate de deruralizare a societatii românesti,
migratia fortei de munca tinere de la sat la oras a generat procesul de:
a. imigrare;
b. demigrare;
c. de îmbatrânire a satelor;
d. urbanizare.
69. Comparativ cu perioada interbelică, dependenta de autoconsum în perioada socialista:
a. s-a redus semnificativ;
b. s-a accentuat;
c. a ramas la acelasi nivel ca în perioada interbelica;
d. s-a conservat datorita pastrarii traditiilor.
 TEME PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI

1. Domeniile instituţionale şi elementele structurale supuse transformării în Europa în

secolele XII-XIX.
2. Căile de dirijare şi control al economiei de către Banca Naţională a României stabilite
în anii crizei interbelice.
3. Consecinţele reformelor agrare din anii 1864 şi 1921.
4. Stadiul industrializării României în anul 1938.
5. Politicile comerciale externe adoptate în perioada 1876-1914.
6. Principalele obiective ale agriculturii socialiste.
7. Premisele istorice ale industrializării României la sfârşitul perioadei interbelice.
8. Rezultate negative ale politicii agrare socialiste.
9. Datoria externă a României în perioada 1976-1989.
10. Declanşarea spiralei inflaţioniste după 1990.