1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca

2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata

3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:

A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus

4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare

5) Somajul frictional:

A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal
neprelucrat era:
 A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor
B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de monede

7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?

A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti

8) Echilibrul monetar reprezinta :

A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda

9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe
care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de
20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile
de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire
sterline a:

A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD

10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:

A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
 D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului

11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a
avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat
de putine informatii sunt puse la dispozitia publicului

12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona

13) Legea lui Okun spune ca:

A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei

14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:

A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:

A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu

16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
 A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor

17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern

18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea
de:

A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului

19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:

A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:

A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:

A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

 B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat

23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de
acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:

A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?

24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:

A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%

25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor
alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de
109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.

A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%

26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste
conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:

A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%

27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

 A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate

28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:

A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile

29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil

30) Inflatia reprezinta:

A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere

31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva
incetinirii economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi
trebuit sa reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:

A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca

33) Bancile comerciale creeaza bani:

A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus

34) In sistemul formelor regionale de comert liber:

A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor

35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:

A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%

36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat

37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:

A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
 C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an

38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive
pentru ca:

A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor

39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:

A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare

40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si
venit

41) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica

42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
 C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite

43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare

44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat

45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:

A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb

46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in
timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala
prezinta o rata de acoperire de:

A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%

47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

 B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane

48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta

49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:

A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare

50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus

51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:

A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon

52) Capitalul real:

A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:

A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii

54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. M1 creste
D. rata dobanzii creste

55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:

A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au

57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa

58) Politicile anti-inflationiste

A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
 D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare

59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?

A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei

60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:

A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi

61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa
fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni
conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total

62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:

A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat

63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:

A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
 D. utilizati pe scara larga in comertul international

64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica
monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut

65) Politica anti-inflationista presupune:

A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare

66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei

67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:

A. De a obtine o dobanda anuala

 B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident

70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:

A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte

72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:

A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze

73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:

A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu
pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie

74) Recesiunile se produc atunci cand:

A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:

A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul

77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale

78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-
o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
 D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar

81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:

A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital

83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica

84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:

A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:

A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea stocului de bani
86) Expansiunea monetara:

A. Stimuleaza economia pe termen lung

B. Genereaza un boom economic pe termen lung
 C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor

87) Rata solicitata a rezervelor:

A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur

88) In perioada electorala se va opta pentru:

A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia

89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de
cei neorganizati si prost informati

90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?

A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:

A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor

92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:

A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB

93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul asupra sistemului economic

94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor

95) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:

A. rata dobanzii
 B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos

97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de
munca si 50.000 emigreaza atunci:

A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%

98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa

99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale

100) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi

102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
 ca:

A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii

103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare,

cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune
corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana
respectiva in 3 ani:

A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei

104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei

106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni

107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
 produce:

A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt

108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente

109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta

110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:

A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB

112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati

113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata?
 A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a
garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona

114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total

115) Conform manualului, capitalismul global:

A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990

116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:

A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial

117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
 C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia

118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:

A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca
Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus

119) Detinerea de rezerve de bani:

A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit

120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti

121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:

A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint

122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut

124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:

A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt

125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:

A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite

126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat

127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$

128) Politica keynesiana:

A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
 guvernamentale

129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu
aproximativ:

A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative

132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:

A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale

133) Cursul valutar conventional:

A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective

134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
 C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate

135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:

A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2

136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:

A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor

137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)

138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara

139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:

A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei

141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o

decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:

A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')

142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:

A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote

C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

D. obligatiile institutiilor de incredere

1. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de impozitare in
cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori
de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica
fiscala ar deveni:

a. un mult mai eficient instrument pentru influentarea alegerilor

2. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale
bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:

a. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

3. Recesiunile se produc atunci cand:

a. sunt interpretate gresit semnalele date de pret

4. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si cantitatea
de rezerve monetare ceruta de populatie:
a. este posibil sa difere in mod subsantial

5. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela ca:

a. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie

6. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:

a. operatiuni pe piata libera

7. Inflatia este:

a. o politica a autoritatilor monetare

8. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara a se
confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal:

a. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile

9. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

10. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. Ponderea fluxurilor de export generate de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este
in scadere

11. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

a. Volumul de moneda aflata in circulatie a scazut

12. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:

a. Obligatiile institutiilor de incredere

13. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale

b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat

c. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale

d. Oricare din metodele enumerate mai sus

14. O politica fiscala contraciclica va produce:

a. Deficite atunci cand scade PIB

15. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica

monetara reductionista, care au facut inevitabila criza.

16. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de: a. depozite verificabile

17. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara
varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc
de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

a. Numarul somerilor este 630.000 de persoane

Rationament:

Rata somaj = Nr. someri/Pop. activa *100

7% = Nr. someri/9.000.000 *100

Nr someri = 0,07*9.000.000 = 630.000 persoane

18. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul
cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:

a. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia

b. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

c. Recunosterea problemei si actiunea de solutionare a cesteia

d. Toate de mai sus

19. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer
cum variaza agregatele monetare?

a. Nici M1, nici M2 nu se modifica

20. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce: a. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

21. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

a. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

22. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
pentru export determina costuri suplimentare

23. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si vinde 700
actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operatiuni:

a. castiga 95.000 lei

Rationament: 500 * (250-200)=25.000

700 * (500 – 400) = 70.000

Castiga deoarece cursul de la vanzare este mai mic: 25.000+70.000=95.000 lei

24. In sistemul formelor regionale de comert liber:

a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor serviciilor si a factorilor de productie- capital
si munca

25. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate
mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea subiectul unor tensiuni conflictuale

26. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului in economie este:

a. Cat de bine functioneaza pietele?

27. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:

a. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia

b. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia

c. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

d. Toate variantele de mai sus

28. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior
de catre populatie:

a. Mareste rezervele bancilor comerciale

29. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura
livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o
aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca
pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul
in lire sterline a:

a. 350 USD

Rationament:20% * 500 = 100

500 + 100 +100 = 700

70*5=350

30. Politica keynesiana:

a. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern

31. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre: a. Banci

32. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

a. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor financiare

disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora

33. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:

a. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane
cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc

34. Capitalul real:

a. Se valorifica in procesul de productie

35. Politicile anti-inflationiste:

a. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale

36. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie
la: a. 19%
37. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

a. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala

38. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:

a. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constange politicile

39. Termenul „politica fiscala" inseamna:

a. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala

40. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va
fi: a. Inflatia
41. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in
care alte variabile raman constante, determina o crestere:

a. Atat pentru M1, cat si pentru M2

42. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte
complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

a. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de mult sau cat de putine informatii
sunt puse la dispozitia publicului

43. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
a. Sa o detina

44. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

a. Sa consume mai mult decat au economisit

45. Somajul frictional:

a. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai
bine platit

46. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

a. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt

47. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a

autorizarii guvernelor, pentru ca:

a. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului

48. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp
ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de
acoperire de:

a. 80%

Rationament:

Rata de acoperire= Valoarea exporturilor/Valoarea importurilor * 100

Rata de acoperire = 7,200/9.000 * 100 = 80%

49. Conform manualului, capitalismul

global: a. Este un sistem economic si politic

50. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:
a. 30%

51. Banii:

a. Reprezinta un mijloc de schimb general accepatat

52. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii
ale clientilor

53. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin: a. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat

54. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:

a. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor

55. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu

scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate
a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:

a. 30.000 lei

56. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:

a. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica

57. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi
si profunde din anii 1929-1933:

a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

58. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata
infaltiei pe cele trei luni a fost de:

a. 6,12%

Rationament: (1+0,02)^3 = 1,0612 *100 = 106,12 – 100 = 6,12%

59. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au

o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate
este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale

60. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

a. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate

61. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

a. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara

62. Politicile economice de stat reflecta foarte

clar a. Interesele celor aflati la putere

63. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:

a. Apare inflatia
64. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:

a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

65. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata?
a. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

66. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii
pentru: a. Venit
67. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

a. O directie ascendenta ( o piata „sub semnul taurului” sau bull market)

68. Legea lui Okun spe ca:

a. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei

69. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

a. Cresterea productiei

70. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

a. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile

71. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai
mari in conturile lor bancare

72. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

a. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului

in functie de situatia existenta la termenul de scadenta

73. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

a. Bancile creeaza moneda prin acordarea de noi credite

74. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

a. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp

75. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si

de: a. Rezerva minima obligatorie

76. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

a. M1 creste

77. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata inflatiei
pe cele trei luni a fost de:

a. 12,4%
78. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de bani
pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

a. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitate economica

79. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

a. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct
de vedere politic

80. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:
a. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede

81. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-un cont
de economii:

a. M2 ramane neschimbat dar M1 scade

82. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau monetara
pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie
capabile sa influenteze:

a. Pib-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt

83. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva

din: a. Distorsionarea preturilor relative

84. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile
in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:

a. Bancile comerciale doresc sa creasca numerul imprumuturilor acordate

b. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite

c. Cererea de bani a populatiei a crescut

d. Toate variantele sunt corecte

85. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

a. Procesul de restructurare permanent pe care il cunoaste economia

86. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se
numea: a. Bilet de banca

87. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de
3%, calculati rata inflatiei.

a. 5,8%
88. Detinatorul de actiuni are
dreptul: a. De a obtine dividend

89. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:

a. Flexibilitatea care insoteste licgiditatea

90. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care nu dispune
de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:

a. Si rezerve excedentare

91. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:

a. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani

92. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita: a. Rata de discont

93. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca
mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

a. Erau divizibile

b. Erau transportabile

c. Erau durabile

d. Erau rare

e. Toate

94. Detinerea de rezerve de bani:

a. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit

95. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

a. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie

96. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?
a. M1 si M2 scad

97. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

a. Populatia somera si populatia activa

98. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

99. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o

decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii

100. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea
de: a. A le constrange capacitatea de a crea bani

101. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

a. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces

102. Politica anti-inflationista presupune:

a. Abandonarea expansiunii monetare

103. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

a. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive

104. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:

a. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi

105. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

106. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb

este: a. Barterul

107. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen
cum variaza agregatele monetare?

a. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

108. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:

a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

109. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile

comerciale: a. M1 scade dar M2 nu se modifica

110. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

a. Extinderea creditarii, neinsotita de a crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in

afaceri neprofitabile

110. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

a. acceptabilitatea

112. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

a. Puterii de cumparare
113. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:

a. Promiteau sa plateasca o suma anume de moneda metalice la cerere

114. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia

romaneasca? a. Banca Nationala a Romaniei

115. Bancile comerciale creeaza bani:

a. Facand imprumuturi

116. Cursul valutar conventional:

a. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si externi

117. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile

comerciale: a. M1 scade dar M2 nu se modifica

118. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta
doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:

a. 7,8%

Rationament: Re=6,2-0,5 (100 – 96,8)

Re = 6,2 + 1,6 = 7,8%

119. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

a. Cheltuielilor si taxelor de stat

120. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

121. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca,
iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:

a. Populatia ocupata este de 15.000.000

122. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

a. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti

123. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea

de: a. Banca Centrala

124. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:

a. Bani

125. Rata solicitata a rezervelor:

a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci

126. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

a. Prin care se imprumuta bancile intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului
si deficitului de lichiditati bancare

127. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale
prin: a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

128. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

a. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale

129. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,

cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:

a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza initiativele

Bancii Comerciale

b. Deoarece la nivel general se accepta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective, care s-ar putea afla
in conflict

c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la
un moment dat

d. Deoarece nu exista un acord complet refiritor la mijloacele pe care Banca Centrala ar trebui sa le
utilizeze pentru a-si atinge obiectivele

e. Toate

130. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

a. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare privind bugetul

131. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind lucrurile)
daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca:

a. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
parcursul recesiunii

132. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca:
a. Deficitele sunt bune pentru economie

133. Echilibrul monetar reprezinta :

a. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda

134. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Este posibila sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina

b. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina

c. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie d. Toate

135. Expansiunea monetara:

a. determina cresterea ratei somajului pe termin scurt

Grile

1. Marea Criza din anii 1930 a fost mai grava si mai indelungata
in: a. SUA

2. Prin programul sau Keynes propunea:

a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an

3. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata

de: a. scaderea ratei inflatiei

4. Inflatia este generata de:

a. banca centrala care injecteaza prea multi bani in economie

5. Distorsionarea sistemului preturilor relative este o consecinta a:

a. Scaderii artificiale a ratei dobanzii

6. Sursa inflatiei se gaseste in:

a. reducerea artificiala a ratei dobanzii de catre autoritatile monetare

7. Atat timp cat individul prefera castigurile salariale suplimentare timpului liber,
atunci: a. Avem de-a face cu un efect de venit negativ

8. Cand rata dobanzii scazuta in mod artificial incepe sa creasca oamenii de afaceri constata:
a. ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari

9. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. In comertul international, tendinta este de crestere a nivelului protectiei medii in cazul economiilor
in dezvoltare

10. Cand pretul capitalului scade:

a. Costul productiei scade, ducand la scaderea ofertei de bunuri si implicit la scaderea cantitatii
cerute de forta de munca ceea ce se numeste efect de scara negativ.

11. Riscul investitiilor in hartii de valoare

a. este rezultatul incertitudinii pe care o presupune anticiparea fluxurilor de venituri viitoare

12. Sa presupunem ca vi se aproba cererea pentru un credit de 500 de dolari, iar ofiterul de credite
intocmeste un borderou de depunere pe numele dumneavoastra, pe care il semneaza si il inmaneaza
casierului bancii. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?

a. banca a creat cei 500 de dolari pe care vi i-a imprumutat

13. Pe piata financiara secundara:

b. se tranzactioneaza titluri de valoare pe termen lung emise anterior

14. O persoana se incadreaza in categoria someri daca:

a. Ramane fara loc de munca si se afla in cautarea unui alt serviciu

15. Politicile fiscale si monetare contractioniste:

a. Vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina
modificarea nivelului preturilor

16. Decalajul de timp dintre masurile de politica monetara sau fiscala si efectele lor:
a. nu reprezinta o constanta care poate fi masurata

17. Specializarea internationala si schimbul:

a. ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

18. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale
prin: c. cresterea ratei rezervelor obligatorii

19. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori:

a. Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii

intereselor angajatilor, angajatorilor si uneori si ale puterii publice

20. Actiunea reprezinta:

c. un activ financiar cu venit fex

21. O consecinta a recesiunii este aceea ca:

a. Se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere economica

22. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile

comerciale: a. M1 scade dar M2 nu se modifica

23. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justificare pentru a avea valoare ridica intrebarea ce
anume se afla in spatele justificarii pentru a oferi aceasta valoare. Care afirmatie din urmatoarele nu
este adevatara?

a. stocul de aur existent la Banca Nationala justifica valoarea banilor

24. Echilibrul monetar determina:

a. Stabilitatea preturilor

25. Cotarea directa:

a. este data pentru o unitate sau 100 unitati in moneda straina, transformate in suma
corespunzatoare in moneda nationala

26. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

a. comertul este principala componenta a relatiilor internationale

27. Emigrarea:

a. Poate fi considerata benefica, in momentul in care economia se afla in situatia de subocupare, dat
fiind faptul ca aceasta poate contribui la diminuarea presiunii si dezechilibrului pe piata muncii

28. Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:

29. Protectionismul:

a. modifica raportul de schimb si avantajele comparative

30. Printre cauzele somajului se inscriu:

a. Sporirea cantitatii de munca ceruta pe piata muncii

31. Pe piata bursiera cererea de titluri:

c. provine din partea celor care dispun de capital banesc

32. O politica fiscala contraciclica presupune:

d. O reducere a incasarilor fiscale atunci cand scade PIB-ul

33. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza

datorita: a. contradictilor sale interne

34. Pe termn scurt, o politica anti-inflationista adecvata:

a. conduce la scaderea consumului

35. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema
somajului? a. interventia statului in economie orientata catre stimularea cererii agregate

36. Migratia zilnica:

a. poarta de asemenea numele de navetism

37. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

a. cresterea cursului titlurilor de valoare

38. Piata financiara mobiliara este o componenta a:

a. pietele capitalului pe termen mijlociu si lung

39. Politicile monetare si fiscale expansiniste:

a. sunt atragatoare pentru alegatori

40. Cursul de schimb real:

a. este un curs fix , stabilit de autoritatile monetare nationale

41. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand: a.

Rata cirenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

42. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni atunic:

b. bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite

43. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul

salariatului: a. Curba ofertei individuale de munca se realizeaza spre stanga

44. In perioadele de recesiune oamenii prefera:

a. Sa detina mai multi bani in numerar

45. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

a. se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute dar exista avantaje reale

46. Cererea de munca:

a. Depinde de pretul fortei de munca

Grile seminar

1. Superioritatea enorma a unor sisteme econimice asupra altora in conditiile economiei

contemporane s-a dovedit a depinde in exclusivitate de:

a. Inzestrarea diferita a resurselor naturale

b. Raportul dintre populatie si spatiul geografic ocupat

d. Superioritatea actuala este mostenita de la tarile care au fost bogate in cele mai vechi
timpuri c. Capacitatea coercitiva superioare, in specila determinate de inzestrarea superioare a
armatei Nici una

2. Daca intr-o economie, rata rezervelor minime obligatorii este de 5%, iar o banca comerciala
isi creste depozitele cu 100 lei, atunci masa monetara

a. Va creste cu 2000 lei

Rationament: 100/5% = 2.000

3. Inflatia nu ar aparea in conditiile in care totalitatea schimburilor ar avea loc prin intermediul:
a. Trocului

4. Printre efectele fenomenului inflationist nu putem amintii:

a. Pe termen scurt scade gradul de prosperitate al natiunii

5. Politica anti-inflationista:

a. Presupune crestrea nivelului dobanzilor, ceea ce va conduce la scumpirea creditelor

6. Prin politicile expansioniste se obtin:

a. Aspecte pozitive pe termen scurt

7. La o rata a rezervelor obligatorii de 12%, o banca comerciala cu conturi curente de 200 mil
de dolari, trebuie sa detina efectiv
a. 24 mil dolari

Rationament: 200*12% = 24

8. Cererea de munca este reprezentata

de: a. Angajatori

9. Miscarea naturala a fortei de munca este cauza principala a :

a. Somajului frictional

10. Piata financiara secundara:

a. Presupune tranzactii realizate prin intermediul burselor de valori

11. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece:

a. Cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora pe

piata bursiera

12. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au

o probabilitate mica de a fi niste tehnici de stabilizare pentru ca:

a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile moficate trebuie aprobate este prea lent si
devine des subiectul unor tensiuni conflictuale

13. Achizitionarea unei obligatiuni:

a. Asigura un venit anul cert

14. Marea Criza economica a fost cauzata in special de:

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica

monetara reductionista

15. Daca rata somajului dintr-o tara este 8% iar rata curenta a somajului este 10%
intalnim: a. Subocupare a fortei de munca

16. Oferta de munca este reprezentata de:

a. Lucratori

17. Somajul natural include:

a. Somajul structural si somajul frictional.

Bani

BANI – sunt cei care pun in miscare comertul national si mondial.

EVOLUTIA BANILOR

- Mijloc de schimb – metale rare (cupru, bronzul, argintul si arutil)

- Senioraj – transformarea lingourilor din metal in monede, aurarul pastreaza o parte din
monede
 - Chitantele emise de aurari – PRIMA FORMA DE BANI DE HARTIE – fiindca ele erau acceptate
de vanzatorii de bunuri si serviciu ca mijloc de plata
- Biletele de banca – emise de banca centrala

EVOLUTIA BANILOR – CURS

- TROCUL – schimb de bunuri

- Monedele rare
- Transformarea metalelor pretioase in monede – SENIORAJ
- MONEDA HARTIE (MIJLOC DE SCHIMB DE PLATA) in schimbul lingourilor (chitante oferite de
aurari care certificau existenta de depozit a metalelor pretioase)
- Aparitia bancilor – banii cu dobanda, sub forma chitantelor –bilete de banca
(promisiunea emitentului de a achita posesorului o cantitate de moneda metalica)
- Moneda hartie- hartie moneda – nu permite nicio plata in metal pretios, circula in
baza increderii

MONEDA FIDUCIARA

- Moneda hartie- initiala avea justificare in metal pretios

- Hartia moneda de astazi circula in baza unui acord si a increderii
- Capacitatea bancilor centrale de a emite banci fara acoperire este contestata prin riscurile
pe care le presupune
Caracteristica principala a banilor ACCEPTABILITATEA

MITUL MONEDEI FIDUCIARE

Un obiect se transforma in bani prin faptul ca este efectiv acceptat si folosit de populatie ca
mijloc .

NATURA BANILOR DIN ZIUA DE AZI

Elementele pe care le folosim astazi ca mijloc de schimb reprezinta aproape exclusiv promisiuni
ale unor institutii de incredere

Exista substituite pentru numerar? Da, deoarece cel mai frecvent mijloc de schimb nu sunt banii
in numerar, ci banii din conturile curente – conturi deschide la institutiile financiare, din care se
pot transfera fonduri prin simpla completare a unui cec.

Ce folosim? Bancnote(numerar)+banii din conturile curente

Cati bani sunt dispobili in economie? SUA

- M1- masa monetara in sens restrans – insumand banii aflati in circulatie, conturile curente si
cecurile de calatorie.
- M2 – este M1 + depozite sub 100.000 de dolari si actiunile la fondurile naturale de pe piata
monetara cu amanuntul, ce permit investitii initiale mai mici de 50.000 de dolari.
- M2 masoara valoarea in dolari a activelor pe care publicul le poate transforma cu usurinta –
mijloc de schimb
MODIFICARI M2 FATA DE M1 – preferinta pop. cu privire la forma in care aceasta doreste sa-si
pastreze banii si activele monetare.
Ex transfer 500 dolari pe care i-ati imprumutat din contul curent intr-un cont de econimii
deschide la aceeasi banca de unde ati imprumutat. Ce se intampla cu masa monetara? M1-scade
cu 500 de dolari
M2-ramane neschimbat,fiindca M2 cuprinde tot ceea ce cuprinde M1.

Creditele bancare maresc M1.

Dorinta publicului de a pastra mai multi bani sau mai putini bani in conturile curente sau in cele de
economii va determina diferenta de crestere intre M1 si M2.

NATURA BANILOR CURS

Numerarul – componenta de banza a mase monetare

Biletele de banca – reflecta promisiuni de plata din partea bancilor centrale.

Numerarul este substituit din ce in ce mai mult de banii din conturile curente – inscrisuri bancare- in
economiile dezvoltate reprezinta principalul mijloc de schimb/plata

Conturile bancare- reprezinta tot promisiuni de plata din partea bancilor comerciale – pasiv entitate.

Principalele mijloace de plata BANCNOTELE SI BANII DIN CONTURILE CURENTE – reprezinta

promisiuni sau pasiev ale unor institutii de incredere.

Care este masa monetara din Romania?

- M1- masa monetara sens restrans – numerarul din circulatie, conturi curente depozite la
vedere
- M2 – masa monetara intermediara 214 mlrd. Lei, M1, depozite cu durata initiala de pana la
2 ani inclusiv (incluse si depozite rambursabile dupa notificare la cel mult 3 luni inclusiv)
- M3 – masa monetara in sens larg 216 mlrd. Lei, M2, alte institutii financiare

Daca o banca devine insolvabila se retrage de pe piata.

RRO – procentul din depozitele constituite de catre care trebuie sa ramana in numerar in seifuri sau
conturi la banca centrala (totalul pasivelor nu trebuie sa depaseasca un multiplu al rezervelor –
limitarea procesului de creditare)

--rezervele nu sunt purtatoare de dobanda – sunt percepute de banci ca taxe.

CREATIA MONETARA

Bancile comerciale pot crea bani fiindca populatia este dipusa sa accepte promisiunile bancii
drept plata.

Ceea ce poate fi creat poate fi si distrus

Se intampla ceva cu cantitatea banilor atunci cand rambursati imprumuturi?

Ex. –masa monetara aflata in circulatie scade cu 575 dolari

„ Moneda reprezinta bani doar daca este detinuta in afara sistemului bancar.”

- Se creeaza moneda – atunci cand bancile acorda imprumuturi si de distruge moneda atunci
cand clientii isi ramburseaza imprumuturile.
- Masa monetara totala aflata in circulatie creste in orice perioada in care bancile acorda noi
credite intr-un ritm mai mare decat cel de rambursare a creditelor bancare existente.
- Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand creditele bancare existente
sunt rambursate intr-un ritm mai accentuat decat cel de acordare a noilor credite.
CREDIBILITATEA SI INCREDEREA

Contul deschis la banca este un pasiv al bancilor o datorie fata de dumneavostra.

- Masa monetara nu cuprinde sumele din interiorul sistemului bancar.

- Inchiredea contului curent: masa monetara existenta scade iar masa monetara aflata
in circulatie creste.
- Banca cintrala – banca comerciala
- Populatia trebuie sa isi pastreze increderea intr-o anumita moneda, altfel nu o va
mai accepta.

Bancile reglementate: cerintele privind rezerva legala

Bancile nu au voie sa aiba pasive care sa depaseasca un anumit multiplu al rezervelor.

Rata rezervei obligatorii : procentul din rezervele unei banci care trebuie sa ramana in seifurile
sale sau in conturile pe care le are deschide la una dintre bancile curente.

!! Bancherii cauta oportunitati de profit investindu-si rezervele excedentare.

-rata rezervelor obligatori pentru bancile comerciale -mai mica de 10%

Rezerva federala – banca centrala SUA – agentie guvernamentala – o singura banca cu mai multe
sucursale (12 banci comerciale)

Rezervele impuse bancilor actioaneaza ca o restrictie asupra cresterii cantitatii de moneda aflata in
circulatie.

INSTRUMENTELE UTILIZATE DE REZERVA FEDERALA

Rata rezervei obligatorii este folosita ca regula impusa a sistemului bancar.

ATUNCI CAND O BANCA COMERCIALA SE IMPRUMUTA DE LA BANCA CENTRALA, EA PLATESTE

DABANDA PENTRU CREDITUL RESPECTIV, IAR RATA DOBANZII SE NUMESTE RATA DE SCONT.

RATA DE SCONT- rata perceputa de catre banca centrala de la bancile comerciale pentru credite pe
termen scurt.

Masa totala din economie determina modificarea ratei de scont.

Cresterea ratei de scont : ar limita capacitatea bancilor comerciale de a acorda mai multe credite si
ar conduce la reducerea masei monetare globale

- cresterea (reducerea) ratei de scont ar putea mari(reduce) masa monetara la nivel national.

OPERATIUNILE PE PIATA DESCHISA

Bancile contracteaza majoritatea imprumuturilor pe termen scurt de la alte banci pe piata

fondurilor federale.

Banca centrala incearca sa influenteze indirect celelalte rate ale dobanzii (mai ales rata la
fondurile federale) cumparand sau vanzand pe scara larga titluri de guvernul SUA.

- Cand banca centrala cumpara obligatiuni, bancile comerciale primesc bani, M1 creste, iar
rata dobanzii scade.
- Cand banca centrala vinde obligatiuni, bancile comerciale primesc obligatiuni, iar
banca centrala primeste bani – M1 scade, iar rata dobanzii creste.
Valoarea este o consecinta a raritatii

Raritatea- rezultatul determinat de cerere si de diponibilitatea limitata.

Exemple

Banca comerciala creeaza moneda? Da, bancile comerciale creaza moneda prin creditare, o banca
fiind dispusa sa creeze imprumuturi de care avem nevoie in schimbul promisiunilor pop. de a
rambursa la timp.

-creeaza moneda atat timp cat are credibilitate

Inflatia

De la troc la schimbul indirect.

Troc= schimb direct (bun contra bun)

In perioada trocului nu vorbim de inflatie.

Toate raporturile incrucisate de schimb intre bunuri formeaza sistemul preturilor relative.

SISTEUL PRETURILOR RELATIVE:

- Sistetizeaza informatii despre raritatea relativa a bunurilor.

- Transmite semnale esentiale ce ghideaza atat deciziile consumatorilor, cat si deciziile
producatorilor.

Preturile relative-raporturi de scimb dintre bunuri-se pot modifica oricand.

In conditii de troc: preturile nu pot creste toate in acelasi timp, nu poate exista o crestere
generalizata a preturilor. --- inflatia este legata de bani.
SENSUL INFLATIEI

Inflare=a umfla

Inflatie = legata de umflarea cantitatii de moneda

Crestere generalizata a preturilor – poate exista doar in conditiile exprimarii in bani a bunurior.

Producerea de bani este un monopol al bancii centrale, o institutie a statului.

Inflatia nu este o crestere generalizata a preturilor – efectul inflatiei.

Inflatia = o politica deliberata pusa in practica de detinatorii privilegiului de a multiplica volumul

insemnelor monetare.

Inflatia produce efecte doar atunci cand cantitatea de bani ce invadeaza sistemul economic se
propaga neuniform si impredictibil.

Inflatia apare atunci cand bancile centrale scad artificial rata dobanzii la care acorda imprumuturi
bancilor comerciale.

MECANISMUL CRESTERII GENERALIZATE A PRETURILOR

„banii ieftini” generalizeaza un boom pe termen scurt

 - Intreprinzatorii si consumatorii au mai multi bani pentru a cumpara factori de productie
si bunuri de consum
- Pe termen scurt , creste cantitatea de bani nu si si cantitatea de resurse
- Intreprinzatorii si consumatorii liciteaza cu bani mai multi o cantitate relativ constanta de
factori de productie si bunuri de consum – preturile acestora incep sa creasca treptat
- Cresterea preturilor factoriale de productie determina sporirea costurilor proiectelor
investitionale si reducerea profitabilitatii acestora
- In scurt timp, multe proiecte investitionale incep sa nu mai fie profitabile, unele dintre ele
nu dispun de suficiente resurse pentru a ajunge sa produca
- Apare o criza financiara, apoi o criza economica
- Abandonarea proiectelor investitionale genereaza somaj

EFECTELE INFLATIEI
- INFLATIA CREEAZA ILUZIA CRESTERII PUTERII DE CUMPARARE
- INFLATIA DISTORSIONEAZA SISTEMUL PRETURILOR RELATIVE, CEEA CE CONDUCE LA
ALOCAREA DE RESURSE SPRE PROIECTE INVESTITIONALE „APARENT” PROFITABILE
- Inflatia redistribuie arbitrat puterea de cumparare – sunt avantajati primii consumatori,
intreprinzatori sau detinatori ai banilor tipariti
Cei mai avantajati: sectorul bancar si sectorul guvernamental
- Inflatia conduce la pierderea puterii de cumparare a unitatii monetare, dar si a puterii de
cumparare a anumitor entitati, indivizi ce folosesc moneda
- Inflatia ctioneaza ca un impozit deghizat
- Pe termen lung, inflatia scade prosperitatea natiunii deoarece modificarile haotice din
sistemul preturilor relative canalizeaza resursele spre proiecte investitutionale ce nu
ajung niciodata sa produca bunuri si servicii
- Resursele rare sunt risipite
- Inflatia conduce la modificari neanticipate ca „marimi” unitatii monetare, ceea ce da peste
cap calculele cotidiene ale oamenilor
- Inflatia descurajeaza conduita chibzuita, economisirea dar stimuleaza consumul imediat
si chiar distrugerea capitalului uman
- Inflatia incurajeaza indatorarea, consumul pe datorie
- Efectele „stimulative” sunt limitate, pe termen scurt si doar in favoarea catorva privilegiata.

POLITICI ANTI-INFLATIONISTE
o Consta in reducerea ritmului expansiunii monetare
o Este nepopulata deoarece, spre deosebire de inflatie produce mai intai efecte
negative „austeritatea”
o Inflatia pune in discutie natura productiei de bani (monopol discretionar al statului)
si tructura sistemului financiar-bancar din epoca moderna

Inflatia= scaderea de cumpare a banilor

Efect: cresterea generalizata a preturilor

Crediteaza banca centrala = nu, ofera credite celorlalte banci.

Avutia natiunilor: globalizarea si crestrea economica

Rati bogate, tari sarace

- Un sistem economic = reprezinta un sistem social prin intermediul caruia indivizii

coopereaza in vederea crearii si utilizarii resurselor, spre a-si satisface unii altora dorintele
- Diferentele dintre state din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economica
demonstreaza clar faptul ca unele sisteme economice functioneaza mai bine decat altele

De ce unele sisteme au performante mai mari decat altele?

- resurse naturale, dimensiunea teritoriului, marimea si/sau densitatea

populatiei. Cine este bogat si cine este sarac?

Clasificarea tarilor lumii (in functie de PNB/locuitor):

- Tari cu venit national ridicat: SUA, Canada, statele din Europa Occidentala, Japonia,
Coreea de Sud, Singapore, Australia, Noua Zeelanda, Istral, rati exportatoare de petrol
(Brunei, Kuweit, Qatar, EAU)
- Tari cu venit national mediu: statele din Armenia Latina (exceptand Nicaragua, Honduras,
Haiti si Guyana) , Africa de Sud si de Nord, majoritatea statelor din Orientul mijlociu, tari din
centrul si estul Europei, Thailanda, Malaezia, Indonezia si Filipine.
- Tari cu venit national redus (PNB/locuitor < 1.000 USD) : China, India, Pakista. Bangladesh,
Birmania, Cambodgia, Laos, Vietnam, statele cele mai sarace din cadrul fostei URSS, Albania,
Africa Centrala etc.

Cresterea economica = cresterea PIB-real pe termen lung

- Preconditia esentiala: ordinea sociala stabila (indivizii sa poata initia proiecte, avand
suficienta incredere ca vor fi capabili sa se bucure de rezultatele muncii lor)
- Dezvoltarea economica depinde de: -oameni – resurse – institutii (furnizeaza regulile jocului
in baza carora interactionm si obtinem castiguri de pe urma schimburilor)

Factori determinanti ai cresterii economice

Resursele umane – cantitatea dar mai ales calitatea lor – educatie si capitalul uman

Importanta cunostintelor—combustibilul isi are sursa in mintile noastre.

Capitalul :

- Importanta stocurilor de capital

Investitiile straine si comertul exterior
- importanta investitiilor straine si a comertului pentru cresterea economica
- riscurile investitionale
- Sprijinul financiar extern : -poate prezenta riscuri – investitiile private sunt preferate
- Tehnologia si procesul tehnic
- Resursele naturale – nu sunt un factor esential

Rolul statului :

- buna guvernare
 - Institutii fundamentale – „regulile jocului”

- Economie de piata versus economie de comanda

Gradul de libertate economica = libertatea economica permite oamenilor sa-si caute avantajul
comparativ, sa porneasca motorul antreprenorial care pune in miscare mecanismul pietei

Indicele libertatii economice: cauta sa masoare politicile economice ale unei tari in materie de :
reglementare, practici de stabilitare a preturilor, politica monetara, politica fiscala si comertul
international.

Legatura dintre indicele libertatii economice si gradul de dezvoltare

- Nivel scazut de reglementare, prin stabilirea libera a preturilor, printr-o politica monetara
stabila, prin niveluri reduse ale impunerii si printr-o deschidere fata de schimbarile cu
exteriorul - sunt considerate ca avand grade mai mari de libertate economica
- Nivel ridicat de reglementare, un sistem de preturi administrative, o politica monetara
inflationista, niveluri ridicate ale impunerii si o capacitate fata de schimburile cu exteriorul –
grade mici de libertate economica

Experienta asiatica – cauzele cresterii economice din Asia

Coreea de Sud :

- PIB a crescut de aprox 28 ori, cu o rata medie anuala de circa 7,3 %

- Pib/ locuitor a crescut de aproximativ 15 ori, cu o rata medie anuala de circa 5,8

Cum se explica aceste performante?

- Atentie deosebita acordata educatiei, inclusic, instruirii femeilor

- Conectarea la economia mondiala
- Folosirea eficienta a fondurilor atrase din strainatate
- Concentrarea pe productia pentru export
- Oficialii guvernamentali au conclucrat cu industriasii pentru a influenta investirea resurselo
in domenii-cheie si pentru a dezvolta anumite industre
- Cheltuielile guvernamentale au fost mentinute la un nivel rezonabil
- Populatia a practicat o rata relativ ridicata a economisirii
- S-a tinut cont de domnia legii, desi coruptia a fost o problema, iar unele politici
publice disrectionare au deturnat fonduri publice de la altele intrebuintari.

Japonia si Taiwan

- Performante economice si politice economice aplicate similar celor inregistrate de Coreea

de Sud (Japonia) intra, chiar, in randul celor mai bogate tari
- Populatie educata, dispusa sa munceascca din greu si sa economiseasca
- Cadrul economic cu reguli ale jocului stabile
- Deschiderea fata de economia mondiala
- Absenta unor cheltuieli guvernamentale excesive si a unei inflatii rapide
- Utilizarea tehnologiilor dezvoltate de natiuni mai avansate din acest punct de vedere

Alte natiuni ale Asiei s-au descurcat mai putin bine… India (1960-2006)

- PIB creste de la 606 $ la 2.1225$ de numai 3,5 ori, ceea ce presupune un ritm anual
de crestere de sub 0,1%
 - Explicatii posibile : cresterea demografica, disensiuni interne, conflicte cu vecinii, razboaie,
politicile aplicate de guvernul indian
- A manifestat o impotrivire externa in a lasa alocarea resurselor in seama
preturilor, incredintand autoritatea unor birocrati guvernamentale
- Guvernul a distorsionat masa preturilor
- Autoritatile guvernamentale au fost seduse de planificarea centrala dupa model sovietic
- Investitiile au fost canalizate spre proiecte care s-au dovedit a fi incapabile sa
produca venituri mai mari decat costurile
- Domeniile mai putin planificate erau decurajate printr-o reglementare excesiva din partea
birocratilor (licente, autorizatii, aprobari, avize)

Cauze ale subdezvoltarii Africii subsahariene

- Utilizarea ineficienta a sprijinului financiar primit din strainatate

- Absenta unui sol fertil
- Lipsa unor caderi de precipitatii corespunzatoare
- Maladii specifice zonei tropicale
- Variatii mari ale debitului raurilor
- Varietatea populatiilor din interiorul granitelor a stimulat mentinerea unei lipse de unitate
si a izbucnirea de razboie civele
- Unele „explozii” demografice care au anulat efectele pozitive ale unor perioade de
crestere economica
- Regimuri plitice violente, corupte, mincinoase si incompetente

Globalizarea sperante si deziluzii

- Globalizarea – „paratrasnetul” perioadei ce a urmat dupa Razboiul Rece

- Proteste de strada anti-globalizare
- Criticii subliniaza ca acest „consensul de la Washington” constituie un set de politici
privitoare la responsabilitatea fiscala si liberalizarea comerciala care sunt „impuse” tarilor
mai putin dezvoltate ale lumii, in schimbul imprumuturilor si asistentei financiare externe
oferite de institutii internationale.
- Sunt vizate, mai ales Banca Mondiala, Fondul Monetar International si Organizatia
Mondiala a Comertului, principala lor „vina” fiind conditionalitatea

Aspecte particulare aflate in dezbatere in ceea ce priveste „consensul de la Washington”

Criticii globalizarii sustin ca duce la:

- Accentuarea inegalitatii in materie de venit, pe masura ce decalajul dintre tarile bogate
si cele sarace se adancesti
- O „cursa catre adancuri” in privinta politicilor de mediu
- O „cursa catre adancuri” pe piata muncii
- Globalizarea produce efecte opuse celor descrise mai sus

Globalizarea duce din ţările mai dezvoltate în cele mai puţin dezvoltate acele elemente care se
constituie în surse de sporire a productivităţii reale, baza creşterii venitului real:

- perfecţionarea abilităţilor de lucru;

- înmulţirea cunoştinţelor tehnice;
- mai buna organizare a activităţilor economice.

Controversa legată de externalizarea producţiei: lozincă versus analiză

Comerţul voluntar este reciproc avantajos, indiferent dacă are loc între două persoane şi are ca obiect
un anume produs, sau dacă avem de-a face cu cumpărarea de servicii de muncă prestate într-o fabrică
din America Latină sau de către un medic radiolog din India.

Tiparul comercial care se derulează ca urmare a globalizării este doar o altă manifestare a
câştigurilor obţinute de pe urma schimburilor voluntare despre care s-a discutat în capitolele
anterioare.

Numărul locurilor de muncă pierdute în urma externalizării producţiei este minuscul comparativ cu
dimensiunea economiei americane. Dar crearea de locuri de muncă în străinătate va tinde să
genereze diferite slujbe şi venituri mai mari pe teritoriul SUA.

Pe scurt, comerţul internaţional este un joc cu sumă pozitivă. Rolul economiştilor este de a spune
adevărul, însă, de multe ori, opiniile lor au fost desconsiderate în numele eficienţei politice.

Dificultatea comparaţiilor internaţionale care implică PIB

Problema serviciilor care nu fac obiectul unor tranzacţii pe piaţă: ponderea acestora este mult mai
mare în economiile mai puţin dezvoltate, ceea ce face ca PIB-ul acestora să fie subapreciat;
- în acelaşi timp, este exagerată bunăstarea oamenilor din cele mai bogate ţări.
- Comparaţiile internaţionale care impică PIB-ul pe cap de locuitor sunt foarte distorsionate şi de
numitorul comun utilizat (utilizarea dolarului american). Dar cursul de schimb nu exprimă
totdeauna paritatea puterilor de cumpărare!
- Exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor ajustat cu paritatea puterilor de cumpărare duce la
creşteri semnificative a valorii acestuia pentru statele cu un nivel de dezvoltare redus sau,
chiar, mediu.

GRILE MACROECONOMIE DIN SESIUNE

1. Functionarea economiei depinde de:

• Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea

2. Cresterea marimii salariului:

• Are un efect de scara negativ asupra cantitatii cerute de forta de munca

3. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2% ..:

• 6,1%
4. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:

• Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat

5. Bancile comerciale creeaza bani:

• Acordand imprumuturi

6. Bursele de valori:

• Se apropie cel mai mult de unele dintre cerintele pietei cu concurenta perfecta

7. Printre efectele negative ale inflatiei regasim:

• Scumpirea creditelor acordate de banci

8. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,9% , rata estimata a

somajului este de 8,4% iar PIB-ul creat in economie reprezinta 570 miliarde unitati
monetare (u.m), PIB-ul potential, conform legii lui OKUN, este de:

• 560 miliarde u.m

9. Pe piata bursiera cererea de titluri:

• Provine din partea celor care dispun de capital banesc

10. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi, cum ar fi:

• Dreptul la o parte din profitul societatii (dividendul)

11. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si
aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale erau:
• Rare

12. Depunerea unei sume de 100 milioane de dolari intr-un alt cont curent in
conditiile unei rate a rezervelor obligatorii de 25% va determina aparitia:

• Cresterea masei monetare cu 100 de milioane dolari

13. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

• Banca centrala

14. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare
achita un credit?

• M1 si M2 scad

15. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

• Popularia somera si populatia activa

16. Politicile anti-inflationiste:

• Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor

guvernamentale

17. Operatiunile cu prima simpla “a la hausse”:

• Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea

contractului, in functie de situatia existenta la termenul de scadenta

18. Expansiunea monetara:

• Conduce la cresterea generalizata a preturilor

19. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

• Rezerva minima obligatorie

20. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

• Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite

21. Specializarea internationala si schimbul:

• Ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

22. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

• Vanzarea de obligatiuni de la stat

• Diminuirea creditelor pentru bancile comerciale

23. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori:

• Sunt reglementate prin acte normative şi acorduri încheiate între exponenţii

intereselor

angajaţilor, angajatorilor şi uneori şi ale puterii publice.

24. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

• Sa consume mai mult decat au economisit

25. Privita in modul general, piata financiara sau piata capitalului cuprinde:

• Ansamblul tranzacţiilor care au drept obiectiv mobilizarea şi plasarea fondurilor

financiare disponibile şi necesare, inclusiv reglementările şi instituţiile legate de
derularea acestora

26. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

• Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare

27. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care
plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul
coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa
vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud
este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire
sterline a:

• 350 USD

28. Reprecierea reprezinta:

• Cresterea cursului de piata al unei monede

29. Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand:

• Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite

30. Pe piata bursiera oferta de titluri:

• Provine din partea detinatorilor titlurilor

31. Pe o piata financiara eficienta:

• Preturile trebuie să reflecte toate informaţiile relevante, în mod continuu, astfel
încât orice nouă

informaţie să fie integrată în preţul titlului

32. Deprecierea reprezinta:

• Scaderea cursului de piata a unei monede

33. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:

• Distorsionarea preturilor relative

34. Politicile fiscale si monetare expansioniste vor determina, pe termen scurt:

• Cresterea PIB-ului real si al gradului de ocupare

35. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

• Bursele de valori reduc concurenta dintre firme

36. Inflatia:

• Distorsioneaza sistemul preturilor relative

37. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

• Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

38. Inflatia actioneaza ca un impozit deoarece:

• Se produce un transfer de putere de cumpărare între utilizatorii însemnelor
monetare

39. Uniunea Europeana:

• Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna

1)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda?

-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

2)Politica keynesiana?

-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern

3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?

-prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare

4) Detinatorul de actiuni are dreptul?

-de a obtine divident

5) Populatia totașa aunei tari este de 22.mil , din care 2.5mil sunt pensionari si 3mil sunt copii sub 15
ani .Stiind ca 1,5mil persoane apte de munca nu au loc de munca, iar dintre acestia 300de miirenunta
la cautarea unui loc de munca, iar 50 de mii emigreaza?

-numarul somerilor este 1,2 mil.

6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?

-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de situatia existenta la termenul de scadenta

7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?

-scaderea ratei dobanzii

8)Expansiunea monetara?

-conduce la cresterea generalizata a preturilor

9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?

-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite

10)Echilibrul monetar reprezinta?

-un echilibru intre cererea si oferta de moneda

11)Politicile anti-inflationiste?

-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale

12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?

-distorsionarea preturilor relative

 13) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de ?

-cresterea productie

14) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?

-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

15) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata
este limitata de ?

-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?

-pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor , este preferabil
ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb

17)Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%.Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?

-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei

18)Functionarea economiei depinde de ?

-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea

19) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?

-Banca centrala

20) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?

-M1 scade dar M2 nu se modifica

21) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?

-populatia somera si populatia active

22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?

-de a obtine dividend

23) In lunile ianuarie,februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2%.In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de ?

-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%

24) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?

-care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
 25) Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina ?

-cresterea cursului titlurilor de valoare

26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?

-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……

27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?

-nivelul de reglementare characteristic

28)Participarea unei tari la comertul mondial ?

-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international

29)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?

-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….

30) Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?

-Banca nationala a Romaniei

31) Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?

-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare

32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?

-Populatia active

33)Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului ?

-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate

34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

-veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribuii la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii

35) Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare
asociate ?

-inflatie

36) Pe o piata financiara eficienta ?

-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continu, astfel incat orice noua
informative sa fie integrate in pretul titlului

37) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?

 -rata dobanzii scade

38) Pe termen scurt, expansiunea monetara ?

-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale

39) Istoria banilor arata ca multe ssocietati au ales metale precum cuprul , argintul , aurul , fiindca
erau ?

-rare

40) Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?

-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii

41) Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?

-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului

42)Cursul de schimb real ?

-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunea ……..

43) Printre efectele negative ale inflatiei regasim ?

-reducerea puterii de cumparare a banilor

44) Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita ?

-contradictiile sale interne

45)Balanta comerciala ?

-reflecta situatie comertului exterior cu marfuri ale unei tari pe o perioada de timp determinate

46)In perioada de recesiune oamenii prefer ?

-Sa detina mai multi bani in numerar

47)Cresterea marimii salariului ?

-are un efect scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca

48)Una din cauzele crizei economice o reprezinta ?

- consumul exagerat din anii de boom economic , incurajat de ……..

49) Cererea de munca ?

-depinde de pretul fortei de munca si cantitate de munca …..

50) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci ?

 -bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si ……

51) Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

-se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute….

52) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933 ?

-bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an

53)Bancile comerciale creeaza bani ?

-acordand imprumuturi

54)Protectionismul ?

-modifica raportul de schimb si avantajele comparative

55) Cand efectul de venit domina efectul de substitutie ?

-curba ofertei individuale de munca se reduce ……..

56)Piata financiara mobiliara este o componenta a ?

-pietei capitalului pe termen mijlociu si lung

57)Politicile monetare si fiscal expansioniste ?

-sunt atragatoare pentru alegatori

58)Bursele de valori ?

-se apropie cel mai multde unele dintre cerintele pietei ……….

59) Capitalul real?

-este format din bunuri material , mijloace banesti si efecte financiare

60)Politica anti-inflationista presupune ?

-abandonul expansiunii monetare

61) Privita in modul general , piata financiara sau piata capitalului , presupune?

-cuprinde ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurile financiare
disponibile

62) Somajul este considerat drept un esec al pietei , pentru diminuarea lui putem enumera
urmatoarele masuri ?

-stimularea investitiilor , publice si generale deopotriva

63) Echilibrul monetary determina stabilitatea ?

-puterii de cumparare

64)Inflatia reprezinta ?

-o politica deliberate a autoritatilor monetare

65)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa ?

-sa consume mai mult decat au economisit

66)Mai ales in perioadele de razboi , guvernele sunt nevoite sa suplimenteze cantitatea de moneda ,
aceasta masura are drept consecinta ?

-aparitia inflatiei

67)Somajul frictional ?

-apare prin initiative persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a gasi un altul , mai bine
platit

68)Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?

-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare

69)In sistemul formelor regionale de comert liber ?

-pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie , in

conditiile unei monede unice

70)Banca comerciala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin ?

-diminuarea ratei rezervelor obligatorii

71)Rata solicitata a rezervelor ?

-functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci

72)Cursul valutar conventional ?

-este stability de autoritatile monetare nationale in functie de diveri factori economici ,politici, sociali
si institutionali

73) In timpul Marii crize din anii 1930 in SUA ?

-volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

74) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

-acceptabilitatea
 75) Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca ?

-bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an

76) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere ?

-volumul serviciilor de munca tranzactionate , de inalta calificare , ce nu pot fi oferite …….

77) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impuse o

decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii ?

-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii

78) Realitatea atesta existent unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei
de munca.Aceasta poate fi explicate pe baza ?

-divergentelor de interese intre lucratori , care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca , la un anumit nivel al salariului.

79) Legea lui Okun spune ca ?

-intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportional

80)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala

-reduce rata dobanzii de pe piata monetara

81) Echilibrul monetar presupune ?

-egalitatea dintre cererea si oferta de moneda

82) Inflatia ii avantajeaza pe ?

-primi beneficiari a sporului monetar

83) Alternativa la politicile fiscal si monetare discretionare este data de ?

-politica bazata pe angajamente ferme fata de norme legislative existente

84)Eficenta pietei de capital vizeaza ?

-atat eficienta operationala , cat si eficienta alocarii

85) In perioada electorala politicienii vor prefer acele politici care produc ?

-beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

86) La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat ?

-politicile monetare expansionist din anii 1920

1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:
a. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor
b. fundamentarea stiintifica a politicilor economice
c. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si al marilor companii
d. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activititatii
economice

2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:

a. masurarea rezultatelor economice la nivel national
b. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici
c. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe toate
pietele

3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:

a. cresterea volumului cererii agregate
b. scaderea cererii pentru produsele si serviciile de import
c. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national
d. investitiile se ieftinesc
e. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import

4. Dintre conditiile cererii globale se numara:

a. previziunile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
b. planurile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
c. politica monetara a guvernului
d. conjunctura economiei mondiale
e. conjunctura economiei nationale

5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:

a. previziunile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
b. politica economica a guvernului
c. conjunctura economiei mondiale
d. productivitatea factorilor de productie
e. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economia mondiala.

6. Cand oferta agregata ramane constanta, iar cererea agregata creste fata de nivelul
de echilibru:
a. creste nivelul general al preturilor
b. scade nivelul general al preturilor
c. exporturile se diminueaza

7. Cand oferta agregata nu se modifica, dar se micsoreaza cererea agregata:

a. firmele investesc mai mult
b. exporturile cresc
c. exporturile se diminueaza
d. nivelul general al preturilor creste
e. consumatorii cumpara mai mult
8. Cand cererea agregata nu se modifica, iar ofeta globala creste:
a. produce numai efecte pozitive
b. produce numai efecte negative
c. produce si efecte pozitive si efecte negative

9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata dar oferta globala scade,
genereaza urmatoarele consecinte:
a. firmele scad preturile
b. costurile de productie scad
c. tarifele la energie cresc

10. Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de

urmatoarele criterii:
a. institutional
b. politic`
c. al proprietatii
d. functional

11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:

a. societati nefinanciare(nonfinanciare)
b. institutii financiare
c. companii de asigurare
d. sectoare economice institutionale

12. In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este

reprezentata de:
a. fluxul de bunuri si servicii
b. fluxul de forta de munca
c. fluxul de venituri
13. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:

a. metoda de productie
b. metoda veniturilor acumulate
c. metoda utilizarii finale a veniturilor

14. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:

a. venituri acumulate
b. venituri personale
c. venituri primare

15. Veniturile totale sunt formate din :

a. venituri primare
b. venituri derivate
c. veniturile firmelor
d. veniturile menajelor
16. Din punct de vedere existential, consumul cuprinde:
a. consumul de bunuri materiale
b. consumul de bunuri imateriale
c. consumul privat
d. consumul public

17. In raport cu sursa veniturilor cheltuite pentru consum se disting:

a. consumul de bunuri materiale
b. consumul intermediar
c. consumul final
d. consumul privat
e. consumul colectiv

18. Selectati afirmatia A cu privire la legitatile consumului:

a. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie
b. cheltuielile pentru servicii cresc mai incet decat cele pentru bunurile
materiale
c. cheltuielile pentru articole de lux cresc mai incet decat venitul
d. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste
e. cheltuielile pe recreerea cresc mai repede decat venitul

19. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal

disponibil este reprezentata de:
a. functia de consum
b. inclinatia spre consum
c. inclinatia spre economisire

20. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile de consum este reprezentata de :

a. functia de consum
b. inclinatia spre consum
c. inclinatia spre economisire

21. Factorii obiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice
b. spiritul de afaceri
c. marimea venitului
d. modificarile politicii fiscale

22. Factorii subiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice
b. spiritul de afaceri
c. marimea venitului
d. modificarile politicii fiscare

23. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:

a. contributii benevole
 b. vanzari de bunuri si servicii
c. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare

24. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorilor:

a. nu cuprind impozitele indirecte si subventiile
b. cuprind impozitele indirecte si subventiile
c. sunt mai mici decat preturile cumparatorului

25. In timpul perioadelor de inflatie:

a. PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real
b. PIB nominal creste mai repede decat PIB real
c. PIB nominal creste mai incet decat PIB real

26. PIB :
a. este valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in
interiorul unei tari intr-o anumita perioada
b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit
si care poate fi utilizat pentru consum si economii
c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile
publice, locale si centrale intr-un an

27. Nu se regaseste in consumul populatiei:

a. cumpararea unui automobil
b. cumpararea unor alimente
c. cumpararea unei case construita in acelasi an de constructie !!!!

28. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2000?

a. cumpararea unei case construita in 2000
b. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv
c. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul
rural
d. cumpararea unei materii prime utilizata pentru obtinerea unui bun final
ce urmeaza a fi vandut in decursul anului respectiv

29. Veniturile realizate de catre cei peste 50.000 de cetateni romani care lucreaza in
Israel sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Israelului
b. PNB al Romaniei si PIB al Israelului
c. PIN al Romaniei si PNN al Israelului

30. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul venitului disponibil este reprezentanta
de:
a. functia de economisire
b. inclinatia medie spre economii
c. functia de consum
31. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire nu fac parte:
a. evolutia ratei dobanzii
b. evolutia nivelului pretului
c. marimea impozitelor si taxelor

32. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile

constau in:
a. investitii brute
b. investitii nete
c. investitii de inlocuire
d. investitii pentru dezvoltare

33. Clasificate potrivit destinatiei lor, investitiile nu cuprind:

a. investitii pentru afaceri
b. investitii pentru formarea bruta a capitalului
c. investitii imobiliare
d. investitii in stocuri
e. investitii cu titluri de capital

34. Factorii de care depinde volumul investitiilor pentru afaceri sunt:

a. productivitatea medie asteptata a capitalului
b. costul marginal al utilizarii capitalului
c. nivelul general al preturilor

35. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub
denumirea de:
a. acceleratorul investitiilor
b. multiplicatorul investitiilor
c. fenomenul de dezinvestitii
d. inclinatia spre economisire

36. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinat in esenta de:

a. modificarea ratei dobanzii
b. modificarea nivelului preturilor
c. modificarea productivitatii capitalurilor
d. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului
e. modificarea nivelului productiei
37. In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare al
rezultatelor, echilibrul economic imbraca urmatoarele forme:
a. echilibru material
b. echilibru valoric
c. echilibru ecologic
d. echilibru static
38. In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de echilibru:
a. echilibru material
 b. echilibrul resurselor de munca
c. echilibru bugetar
d. echilibru dinamic
e. echilibru valutar
39. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:
a. echilibru microeconomic
b. echilibru macroeconomic
c. echilibru material
d. echilibru valoric
40. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de
inceput sunt:
a. echilibrul este privit pe termen lung
b. crizele economice sunt considerate fenomene accidentale
c. crizele economice sunt considerate fenomene periodice
d. somajul este considerat un fenomen voluntar
41. Dezechilibrul economic se manifesta:
a. ca o stare de moment
b. ca o stare voita
c. ca o stare permanenta
42. Presiunea reda situatia de:
a. oferta deficitara
b. existenta pietei cumparatorului
c. existenta pietei vanzatorului
43. Absorbtia reda situatia de:
a. piata este a vanzatorilor
b. oferta excedentara
c. cerere deficitara
d. existenta pietei cumparatorului
44. Presiunea se soldeaza cu:
a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii
c. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparaturi
d. aparitia inflatiei
e. aparitia somajului
45. Absorbtia se soldeaza cu:
a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii
c. aspiratia pontiva nesatisfacuta la cumparatori
46. Agregatele macroeconomice se pot determina in:
a. preturile pietei
 b. preturile factorilor de productie
c. preturile variabile
d. preturile curente
e. preturile perioadei de referinta
47. In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele
populatiei se disting urmatoarele tipuri de crestere economica
a. expansiune economica
b. recensiune economica
c. crestere economica structurala
d. crestere economica zero
e. cresterea economica cantitativa
48. Daca sporul de produse si servicii(pozitiv sau negativ) se obtine pe termen scurt,
atunci avem de-a face cu:
a. expansiune economica
b. recensiune economica
c. crestere economica zero
d. crestere economica pozitiva
49. Intre cresterea economica si dezvoltarea economica exista urmatoarele deosebiri:
a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este ideea de
schimbare
b. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este ideea de
schimb
c. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea
cantitativa a venitului national
50. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. resursele umane
b. educatia
c. transferul de tehnologie
d. resursele naturale
e. capitalul fizic
51. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. resursele umane
b. educatia
c. progresul tehnologic
d. resursele naturale
e. capitalul fizic
52. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. potentialul uman
b. echipamentele de productie
c. transferul de tehnologii
53. Din categoria factorilor directie ai cresterii si dezvoltarii economici fac parte:
a. cercetarea stiintifica
b. politica monetara
c. echipamentele de productie
d. informatia
54. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. cercetarea stiintifica
b. politica monetara
c. echipamentele de productie
d. informatia
e. spiritul antreprenorial
55. Cresterea economica de tip extensiv presupune:

a. mobilizarea unui volum mare de facotri de productie

b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor
d. costuri economice, ecologice si sociale ridicate

56. Cresterea economica de tip intensiv presupune:

a. mobilizarea unui volum mare de facotri de productie
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor
d. costuri economice, ecologice si sociale ridicate

57. Stagflatia reprezinta procesul in care

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat

58. Slumpfatia reprezinta procesul in care

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat

59. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate din punct de vedere economic si tarile
in curs de dezvoltare il reprezinta:
 1. PIB/ locuitor
2. PNB/locuitor
3. VN/locuitor

60. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:

a. cresterea PNB in termeni reali
b. cresterea PNB in termeni nominali
c. cresterea PNB real/locuitor

61. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale
care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
b. inregistreaza o rata redusa a inflatiei
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic

62. Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre
crestere si dezvoltarea economica:
a. finalitatea
b. cresterea cantitativa a factorilor de productie
c. schimbarile calitative ale economiei

63. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici macroeconomive

pentru ca:
a. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor
b. asigura sporirea masei monetare
c. este sursa principala de imbunatatire a standardului de viata a populatiei

64. Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un proces obiectiv determinat de:
a. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara
b. adancirea decalajelor dintre N si S
c. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice
d. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata
e. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii

65. In esenta, dezvoltarea durabila este definita de:

a. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii
b. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se
succed in timp si spatiu
c. necesitatea compatibilitatii strategiei nationale de dezvoltare
d. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul natural
e. necesitatea de a considera omul in primul rand ca scop al dezvoltarii si in
al doilea rand ca mijloc
66. In raport cu trendul dezvoltarii economiei nationale exista urmatoarele categorii
de fluctuatie:
a. variatii sezoniere
b. variatii continua
 c. variatii ciclice
67. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:
a. sunt determinate de cauze explicabile
b. sunt determinate de cauze inexplicabile
c. sunt determinate de cauze previzibile
d. sunt determinate de cauze imprevizibile
68. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
a. variatii intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate
b. variatii ciclice se produc sub o anumita regularitate
c. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca
urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali
69. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economice:
a. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ
b. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de loc cantitativ
c. fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp
d. fazele evolutiei se repeta in alta ordine dupa un anumit timp
e. fazele sunt identice din punct de vedere calitativ
70. Care din caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
a. au o durata cuprinsa intre 30-100
b. au o durata cuprinsa intre 50-60
c. cuprind doua faze
d. cuprind patru faze
71. Fazele ciclului secular sau lung sunt:
a. expansiunea
b. criza
c. depresiunea
d. faza ascendenta
e. faza descendenta
72. In faza ascendenta a ciclului secular:
a. descoperirile stiintifice se demoralizeaza in economie
b. apar descoperiri stiintifice noi
c. apar germenii unui nou mod termen de productie
d. se inregistreaza o dinamica de PNB si VN
73. In faza descendenta a ciclului secular:
a. descoperirile stiintifice se demoralizeaza in economie
b. apar descoperiri stiintifice noi
c. apar germenii unui nou mod termen de productie
d. se inregistreaza o dinamica a PNB si VN
74. Precizati care este succesiunea corecta a fazei ciclului economic decenal:
a. Depresiune,criza,inviorare si avant
 b. Criza, inviorare, depresiune, avant
c. Criza, depresiune, inviorare, avant
d. Criza, inviorare, avant si depresiune
75. In timpul recesiunii economice cunosc o tendinta de scadere
a. Puterea de cumparare
b. Oferta de forta de munca
c. Oferta cererilor de investitie
d. Ratele dobanzii
76. In conditiile expansiunii economice au tendinta de crestere
a. Rata somajului
b. Rata falimentelor
c. Indicele general al preturilor
d. Stocurile de marfuri
e. Incapacitatea populatie de a cumpara bunuri si servicii
77. In faza de expansiune a ciclului economic:
a. Creste rata dobanzii
b. Se micsoreaza rata dobanzii
c. Creste rata somajului
d. Se micsoreaza rata somajului
78. In faza de recesiune a ciclului economic:
a. Creste rata somajului
b. Se micsoreaza rata dobanzii
c. Se inaspresc conditiile de credit
d. Se acorda facilitati la creditare
79. Printre cei mai importanti „stabilizatori automati” ai cererii globale se afla:
a. Programele guvernamentale de sustinere a agriculturii
b. Economiile administratiei publice
c. Economiile populatiei
80. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca
sunt:
a. Marimea cererii de munca
b. Varsta de munca stabilita prin legislatie
c. Starea de sanatate a persoanei
81. Populatia activa cuprinde
a. Elevii si studentii care sunt angajati in munca
b. Pensionarii
c. Persoanele intretinute de alte persoane sau de catre stat
d. Toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce pot fi utilizati
pentru desfasurarea activitatii economice
82. Populatia ocupata se refera la
 a. Toate persoanele care au implinit varsta legala de munca
b. Someri
c. Toate persoanele care desfasoara si activitate in unul din domeniile
economico-sociale si primesc o retributie
83. Resursele de munca potentiale cuprind pe langa resursele de munca disponibile:
a. Pensionarii
b. Persoanele sub varsta minima de munca
c. Persoanele intretinute sau inapte de munca
d. Populatia casnica
84. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea apare:
a. Ocuparea de echilibru a fortei de munca
b. Un deficit de forta de munca
c. Un excedent de forta de munca
d. Fenomenul de subocupare a fortei de munca
e. Fenomenul de supraocupare a fortei de munca
85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea apare
a. Ocuparea deplina a fortei de munca
b. Un deficit de forta de munca
c. Un excedent de forta de munca
d. Fenomenul de subocupare a fortei de munca
e. Fenomenul de supraocupare a fortei de munca
86. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul
a. Durata medie a vietii
b. Industria ????
c. Durata invatamantului obligatoriu
d. nivelul de pregatire a populatiei active
e. Structura de categorii de varsta, nivel de calificare, sex, etc
87. In functie de intensitatea somajului, se disting:
a. Somaj partial
b. Somaj continuu
c. Somaj deghizat
d. Somaj sezonier
88. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:
a. Pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate
b. Cresterea inflatiei
c. Cresterea ofertei de munca
89. In functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal se
disting:
a. Somaj sezonier
b. Somaj frictional
 c. Somaj ciclic
d. Somaj continuu
90. Somajul frictional:
a. Apare din cauza miscarii neincetate a somerilor de la o
intreprindere la alta de la acelasi oras la altul
b. Se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi.
c. Apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice
d. Este rezultatul practicarii contractelor de rezolvare pe durate scurte
e. Este cauzat de intrerupere ale activitatii practice dependete de
factorii naturali
91. Somajul ciclic:
a. Apare din cauza miscarii neincetate a somerilor de la o
intreprindere la alta de la acelasi oras la altul
b. Se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi.
c. Apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice
d. Este rezultatul practicarii contractelor de rezolvare pe durate scurte
e. Este cauzat de intrerupere ale activitatii practice dependete de
factorii naturali
92. Somajul tehnologic
a. Apare din cauza miscarii neincetate a somerilor de la o
intreprindere la alta de la acelasi oras la altul
b. Se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi.
c. Apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice
d. Este rezultatul practicarii contractelor de rezolvare pe durate scurte
e. Este cauzat de intrerupere ale activitatii practice dependete de
factorii naturali
93. Somajul intermitent
a. Apare din cauza miscarii neincetate a somerilor de la o
intreprindere la alta de la acelasi oras la altul
b. Se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi.
c. Apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice
d. Este rezultatul practicarii contractelor de rezolvare pe durate scurte
e. Este cauzat de intrerupere ale activitatii practice dependete de
factorii naturali
94. Somajul sezonier
a. Apare din cauza miscarii neincetate a somerilor de la o
intreprindere la alta de la acelasi oras la altul
b. Se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi.
c. Apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice
d. Este rezultatul practicarii contractelor de rezolvare pe durate scurte
 e. Este cauzat de intrerupere ale activitatii practice dependete
de factorii naturali.

1) Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care

oamenii o doresc:

 Să o detina
2) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal
neprelucrat era:

 acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea

metalului continut de monede

3) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit
intr-un cont de economii:

 M2 ramane neschimbat dar M1 scade

4) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda” (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani
sugera ca:

 bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul

creditelor pana la capacitatea lor legala pe parcursul
recesiunii

5) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute

anterior de catre populatie:

 Mareste rezervele bancilor comerciale

6) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a
autorizarii guvernelor, pentru ca:

 utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia

prin intermediul comertului

7) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

  M1 scade dar M2 nu se modifica
8) O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
 o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei
de crestere economica

9) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre

structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

 procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste

economia

10) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

 barterul
11) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:

 Deficitele sunt bune pentru econimii

12) Detinerea de rezerve de bani:

 ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare
depaseste costul platit

13) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca

scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin
schimbarea:

 Cheltuielilor si taxelor de stat

14) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul
economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
  Din toate motivele enumerate

15) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB
creat in economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential,
conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:

 7,8%
15) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
perioada nedeterminata?

 abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in

valoarea constanta a garantiilor sale

17) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste
conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:

 6,12%

18) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa

suplimenteze cantitate de moneda. Aceasta masura are
consecinte: a drept
 Aparitia inflatiei

19) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:

 beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre
este denumita:

 Rata pe discount
21) Politica anti-inflationista presupune:
  abandonarea expansiunii monetare

22) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

 cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

23) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre:

 banci
24) Recesiunile se produc atunci cand:
 sunt interpretare gresit semnalele date de pret
25) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
 doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand
sunt economisiti

26) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

 extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica
monetara reductionista, care au facut inevitabila criza

27) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:

 12,4

28) Cursul valutar conventional:

 este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi

factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi

29) Capitalul real:

  se valorifica in procesul de productie
30) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

 oricare din metodele enumerate mai sus

31) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

 numarul somerilor este de 630.000 de persoane

32) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a
avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

 faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat

de multe sau cat de putine informatii sunt puse la
dispozitia publicului

33) Rata solicitata a rezervelor:

 functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor

acordate de banci

34) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

 procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile

modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine
prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
35) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de
bani este reprezentata de:
  Operatiunile pe piata libera

36) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?

 M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

37) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca
preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:

 banii

38) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia

romaneasca?

 Banca nationala a romaniei 

39) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:

 achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

40) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

 ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si

plasarea fondurilor financiare disponibile si necesare,
inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea
acestora

41) Care din urmatoarele intrebari este falsa?

 prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine
economii de scara, deoarece producerea pentru export
determina costuri suplimentare
 42) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in
Statele Unite, este acela ca:
restul lumii utilizeaza deja acest
etalon

43) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

 o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)

44) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale

au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

 s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect

asupra cheltuielilor agregate
45) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la
200 lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe
baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul
actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca
Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operatiuni:

 Castiga 95000
46) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:

 autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa

controleze cresterea stocului de bani

47) Somajul frictional:

 apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca,

cu scopul de a identifica un altul, mai bine platit
48) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este
aceea de:

A le constrange capacitatea de a crea bani

49) In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

 Sistemul pare a se fi prabusit ca zultat al productiei excesive

50) Expansiunea monetara:

 conduce la cresterea generalizata a preturilor

51) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

 Populatia somera si populatia activa

52) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

 Interesele celor aflati la putere

53) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

 permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de

1$
54) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata este limitata de:

 Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea

contstanta a garantiilor sale
55) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si
remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

 o rata excesiva de crestere a stocului national de bani

va cauza inflatie

56) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

 sa consume mai mult decat au economisit

57) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”

 Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre
executarea sau realizarea contractului in functie de situatia
existenta la termenul de scadenta

58) O politica fiscala contraciclica va produce:

 Deficit atunci cand scade PIB

59) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
 Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine
organizate si informate pe termen scurt

60) Detinatorul de actiuni are dreptul:

 De a obtine devident
61) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare
in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile
totale, dar:

 TOATE VARIANTELE

62) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

 ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul

exporturilor mondiale, este in scadere

63) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?

 extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor,

alimenteaza cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile

64) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

 Puterea de cumparare

65) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in
contracararea unui declin economic decat in contracararea unei
expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:

 Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate

obliga bancile sa dea cu imprumut din rezervele lor

66) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele

Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:

 Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar

constrange politicile
67) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in
conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:

 Atat pentru M1 cat si pentru M2

68) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita
un credit?

 M1 si M2 scad

69) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani
pentru ca:
 toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor
bunuri valorificabile

70) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:

 Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces

71) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o
decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:

 nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d'

72) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?

 Nici M1, nici M2 nu se modifică

73) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

 un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul
reprezinta un stoc la un moment dat
74) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
 publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor
bunuri

75) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul

bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
 sunt intotdeauna si in mod necesar egale

76) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea
bani prin:
 cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite
de stat

77) Daca agentiile guvernului federal au permisiuiscala si/sau monetara pentru a asigura
niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie
capabile sa influenteze:

 PIB si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt

78) In perioada electorala se va opta pentru:

 politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat
inflatia si vor stimula productia

79) Politicile anti-inflationiste

 Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea
cheltuielilor guvernamentale

80) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

  dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile
de
economii ale clientilor

81) Termenul „politica fiscala” inseamna:

 manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula

economia nationala

82) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

 Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate

86) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa,
putem enumera urmatoarele masuri:

 Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

82) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de
acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:

 Cat de bine functioneza pietele?

85) In sistemul formelor regionale de comert liber:

 pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie – capital si munca

86) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza
intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
  este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic

87)Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la

 19%

88) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia
ca cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

 un mult mai eficient instrument pentru influentarea

rezultatului alegerilo

89) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

 TOATE VARIANTELE
90)Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au
intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:

 10 ANI MAI TARZIU 

91) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

 reduce rata dobanzii de pe piata monetara

92) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

 inflatie
93) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

 M1 creste

94) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:

 promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la

cerere

95) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

 Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare

96) Politica keynesiana:

 A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de
catre guvern

97) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
 TOATE VARIANTELE

98) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

 Banca centrala

99) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de

9.000 mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:

 80%
100) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se
numea:
  Bilet la banca 

101) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

 Distorsionarea preturilor relative

102) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand,
fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face
acest lucru deoarece guvernul federal:

 are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de

aceea poate crea mijloace cu care sa achite datoriile

103) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca
care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste
responsabilitati suplimentare:

 Si rezerve excedentare

104) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul
coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa
vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de
Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc
acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul
minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu
echivalentul in lire sterline a:

 359 USD

105) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca
ati putea:

 Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb

 106) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
 o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale

107) Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:

 TOATE VARIANTELE
108) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

 le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand

in cand decizii destabilizatoare privind bugetul

109) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si
aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

 Indeplineau toate conditiile mentionate

110) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

 o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate
de bancile comerciale

111) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii
pentru:

 venit

112) Banii:
 reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
113) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

 M1 creste
114) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
 volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

115) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

 Rezerva minima obligatorie

115) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

 apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii,
productia si veniturile

117) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

 oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si

sa isi pastreze balante medii mai mari in conturile lor
bancare

118) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:

 au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

119) Inflatia reprezinta:

 o politica deliberata a autoritatilor monetare

120) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

 Cresterea productiei
121) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:

 bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

122) Echilibrul monetar reprezinta :

 Un echilibru intre cererea si oferta de moneda

123) Legea lui Okun spune ca:

 exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul
productiei

124) Banii:

 Reprezinta un mijloc de schimb genral acceptat

125) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

 Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite

126) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri
industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor
bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor
industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%,
calculati rata inflatiei.

 5,8%
127) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui
sistem sa creeze:
  mai mult de un dolar sub forma de bani noi

128) Bancile comerciale creeaza bani:

 facand imprumuturi

129) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

 acceptabilitatea

130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu

aproximativ:

 30%
131) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si
cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

 incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si

deciziile de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate
economica

132) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul

bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
 nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au

133) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

 acordarea de imprumuturi din rezervele in exces

134) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

 mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale

135) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
 de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul
public si sistemul bancar

136) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care

2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca
1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000
renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:

 Populatia ocupata este de 15.000.000

137) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:

 tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare,

ce nu pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara
sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane
disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto,
zidari, etc.

138) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala

de 1000 lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul)
adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care
este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:

 30.000

139) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

 M1 scade dar M2 nu se modifica

140) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este
reprezentat de:
  Depozitele vereficaile

141)Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza

persoanelor care aleg aceasta actiune este:

 Flexibilitata care insoteste lichiditatea

142) Conform manualului, capitalismul global:

 este un sistem economic si politic

MACROECONOMIE

Teste - grilă

la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii) au

mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte

si somajul a mai fost

5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?

6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date

7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national

8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?

9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National

10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?

11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?

12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de
schimb fixe.

13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…

1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
1
2. Produsul Intern Brut constituie:
a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

2
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete; d)
amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an; c)
veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile; d)
PNB minus amortizarea.

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;

3
 d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.

16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii; e)
salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.

4
 21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare; c)
creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor; c)
ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.

28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri; b)
nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;

5
 d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal; b)
creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală; d)
raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional; b)
şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali; b)
ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic; c)
existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;

6
 d) şomajul structural este de scurtă durată; e)
nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice; b)
reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.

46. Stagflaţia este situaţia:

7
 a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei; b)
ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.

50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune; b)
să le depună la bancă.

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;

8
 b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.

57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum; d)
impozitele;
e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă; c) o
creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB; b)
nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

9
 64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă; c)
este orizontală;
d) este verticală.

65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil; c)
sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.

10
 72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei; b)
creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.

73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri; c)
nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară; c)
înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.

11
 81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor; d)
o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real; c)
creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice; b)
deficite publice;

12
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător; b)
impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice; b)
reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă; b)
procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor; d)
reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile; b)
cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei; b)
se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.

13
 98. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate; b)
cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte; d)
rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele; c)
rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii; b)
BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale; b)
restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.

14
 107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă; b)
procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte; e)
sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile; b)
cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; b)
deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; b)
deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;

15
 b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.

118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul; b)
exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale; b)
reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import; b)
scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.

16
17
 PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?

2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.

1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.

Metoda cheltuielilor

18
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import Metoda
veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

3. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.

1) Produsul Naţional Brut.

PNB=1000
2) Venitul naţional.
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
3) Venitul Personal Disponibil.
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

4. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800

19
 - dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70

2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
3) Venitul Personal Disponibil.
VPD=VP-Impozit=5180 VP=VN-
Vi+Transf=6000

5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.

PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445

6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.

1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp 3
Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480

7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
20
 1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.

PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri

8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.

Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m

9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%

21
 10. Completaţi tabelul:
Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie

1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

11. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie

1 3720 2200 1,691

2 2400 1,667

12. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie

1 4820 4200 1,1476

2 4600 1,1480

13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.

14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului

Determinaţi:

1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?

15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.

16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

22
 17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.

19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?

20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2

21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%, rata
inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.

22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.

23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;

23
 3. Prezentaţi grafic situaţia dată.

24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.

25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.

26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.

27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.

28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?

29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.

31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?

24
 32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.

33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?

34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru
ca economia să atingă starea de echilibru?

35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.

36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?

38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.

39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?

40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
25
 10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii de
echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450 mlrd.u.m.

41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c

42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c

43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;

26
 3. Soldul balanţei de plăţi.

44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y Masa
monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r T =
0,25Y G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.

27
1. Este o componentă a cererii agregate:
a. Cererea de consum
b. Cererea de locuri de muncă
c. Cererea de securitate
2. Este o componentă a cererii agregate:
a. Cererea de asistenţă socială
b. Cererea de locuri de muncă
c. Cererea de investiţii
3. Este o componentă a cererii agregate:
a. Cererea pentru echilibrarea balanţei externe (exportul net)
b. Cererea de ridicare a nivelului profesional
c. Cererea de securitate
4. Nu este o componentă a ofertei agregate
a. Oferta de bunuri de consum
b. Oferta de bunuri de capital
c. Oferta de forţă de muncă
5. Pe termen scurt, curba cererii agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
6. Pe termen scurt, curba ofertei agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
7. Pe termen scurt, echilibrul macroeconomic al cererii şi ofertei agregate presupune:
a. Cerere agregată = Oferta agregată
b. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor
c. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor + Exportul net
8. Nu este o componenta a cererii agregate:
a. Cererea de consum (public si privat)
b. Cererea pentru investitii
c. Cererea de forta de munca
9. Exportul net de capital reprezinta:
a. Capitalul externalizat de societatile straine
b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat
(exporturi de produse)
c. Totalul creditelor externe acordate
10. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:
a. Deficit bugetar
b. Balanta externa excedentara
c. Stocuri mari de produse
11. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea investitiilor
b. Reducerea cheltuielilor in economie
c. Stimularea consumului
12. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea productiei
b. Cresterea indemnizatiei de somaj
c. Cresterea dobanzilor la credite
28
13. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Economiile
d. Investitiile straine
14. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Impozitele si taxele
c. Cheltuielile publice
d. Investitiile straine
15. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Investitiile straine
d. Importurile
16. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Exporturile
c. Importurile
d. Taxele si impozitele
17. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Importurile
c. Investitiile
d. Taxele si impozitele
18. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Importurile
c. Taxele si impozitele
d. Cheltuielile publice
19. Determină fluxuri reale în economie
a. Investiţiile
b. Bunurile de consum
c. Exporturile
20. Determină fluxuri financiare în economie
a. Investiţiile
b. Bunurile de consum
c. Factorii de producţie
21. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de
piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Exportul de forţă de muncă excedentară
d. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
22. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Conservarea resurselor proprii 29
23. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Realizarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei
24. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
25. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
26. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
27. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNN
d. VN
28. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
29. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
30. Atributul „net” al indicatorilor macroeconomici (PIN, PNN, VN) indică deducerea din
valorile brute a:
a. Taxelor şi impozitelor datorate statului
b. Amortizării capitalului fix
c. Valorii importurilor realizate
31. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:
a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul
b. Apartenenţa teritorială a zonei la care se referă indicatorul
c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor 30
32. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
33. Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
34. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, venitul realizat în economie se
distribuie integral la:
a. Consum
b. Consum şi investiţii
c. Consum, investiţii şi economii
35. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, investiţiile se finanţează în totalitate
din:
a. Veniturile populaţiei
b. Economiile populaţiei
c. Taxe şi impozite
36. În teoria echilibrului macroeconomic a lui Keynes, elementul determinant al
producţiei, preţurilor şi salariilor este:
a. Cererea agregată
b. Oferta agregată
c. Rata dobânzilor la credite
37. Este condiţie a echilibrului macroeconomic în teoria lui Keynes:
a. Cererea agregata = Oferta agregată
b. Retragerile din flux = Injecţiile în flux
c. a şi b
38. Consumul reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Părţi ale venitului, necheltuite
39. Economiile reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Părţi ale venitului, necheltuite
40. Investiţiile reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Părţi ale venitului, necheltuite
41. În ipoteza venitului absolut consumul şi economiile sunt influenţate de:
a. Nivelul de trai al populaţiei
b. Cultura şi stilul de viaţă
c. Venitul disponibil
42. Conform teoriei venitului absolut:
a. Consumul creşte în aceilaşi ritm cu venitul disponibil
b. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil
43. Conform teoriei venitului absolut:
a. Economiile cresc în acelaşi ritm cu venitul disponibil
b. Economiile cresc mai rapid decât venitul diaponibil 31
 c. Economiile cresc mai lent decât venitul disponibil
44. Conform teoriei „acceleratorului”, nivelul investiţiilor depinde de:
a. Evoluţia venitului naţional
b. Evoluţia taxelor şi impozitelor
c. Evoluţia preţurilor
45. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
a. Evaluarea fluxurilor financiare de investiţii
b. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
c. Evaluarea productivităţii muncii
46. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
a. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
b. Evaluarea rentabilităţii investiţiei
c. Evaluarea productivităţii muncii
47. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
a. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
b. Evaluarea riscului investiţiei
c. Evaluarea productivităţii muncii
48. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
a. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
b. Randamentul investiţiei
c. Rata de rentabilitate a investiţiei
49. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
a. Valoarea actualizată netă (VAN)
b. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
c. Randamentul investiţiei
50. Este un risc în investiţii:
a. Riscul de talie
b. Riscul de concurenţă
c. Riscul de creştere a preţurilor la produsele fabricate
51. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
52. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
53. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
54. Cererea agregată este în scădere în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
55. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă: 32
 a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
56. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
57. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
58. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al
investiţiilor sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
59. Nu este un factor de creştere economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Creşterea ofertei de capital
c. Creşterea randamentului factorilor de producţie
d. Creşterea inflaţiei
60. Este un factor de dezvoltare economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Îmbunătăţirea infrastructurii economice
c. Creşterea ofertei de capital
d. Îmbunătăţirea randamentului factorilor de producţie
61. Este un beneficiu al creşterii economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Modernizarea economică şi instituţională
c. Creşterea nivelului de trai
62. Este un beneficiu al creşterii economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Creşterea profiturilor firmelor
c. Modernizarea economică şi instituţională
63. Este un beneficiu al creşterii economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Atracţia investiţiilor de capital
c. Reducerea şomajului
64. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Reducerea procentului de săraci
c. Creşterea nivelului de trai
65. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
a. Creşterea profiturilor firmelor
b. Modernizarea economică şi instituţională
c. Creşterea nivelului de trai 33
66. Şomajul reprezintă:
a. Numărul persoanelor fară un loc de muncă
b. Excedentul ofertei de mună faţă de cererea de muncă
c. Procentul persoanelor care nu lucrează din totalul populaţiei
67. Şomajul creşte dacă:
a. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB scade iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii scade
68. Şomajul creşte dacă:
a. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
69. Şomajul scade dacă:
a. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii creşte
70. Şomajul scade dacă:
a. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
71. Situaţia peroanelor care nu lucrează ca urmare a utilităţii reduse a muncii, este
cunoscuta sub numele de :
a. şomaj natural
b. şomaj tranzitoriu
c. şomaj tehnologic
72. Situaţia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurării profesiei, este
numită :
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
73. Situaţia în care şomajul se datorează stocurilor nevândute de produse se numeşte:
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
74. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
75. Scăderea vârstei minime de pensionare contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
76. Contractele de muncă cu timp parţial de lucru contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
77. Majorarea ajutoarelor sociale şi a pensiilor contribuie la:
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenţează şomajul 34
78. Promovarea liberei circulaţii a muncii în spaţiul european contribuie la:
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. descurajează munca
79. Inflaţia reprezintă:
a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piaţă
b. Devalorizarea monedei naţionale
c. Scăderea puterii de cumpărare a banilor
80. Este o consecinţă a inflaţiei
a. Scăderea veniturilor populaţiei
b. Creşterea taxelor şi impozitelor
c. Creşterea durabilă a preţurilor
81. Este o consecinţă a inflaţiei
a. Deprecierea banilor neconvertibili în aur
b. Creşterea taxelor şi impozitelor
c. Scăderea preţurilor
82. Indicatorul preţurilor de consum IPC masoară :
a. Valoarea medie a preturilor de consum
b. Inflaţia
c. Creşterea economică
83. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
a. Creşterea preţurilor
b. Descurajarea investiţiilor
c. Reducerea stocurilor
84. Este considerat un efect negativ al inflaţiei mari:
a. Creşterea preţurilor
b. Eliminarea agenţilor economici necompetitivi de pe piaţă
c. Reducerea stocurilor
85. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
a. Creşterea preţurilor
b. Eliminarea agenţiilor economici necompetitivi de pe piaţă
c. Descurajarea investiţiilor
86. Este considerat un cost al inflaţiei mari:
a. Favorizarea debitorilor în dauna creditorilor
b. Descurajarea investiţiilor
c. Reducerea stocurilor
87. Stagflaţia este caracterizată prin:
a. Inflaţie rapidă şi creştere zero
b. Inflaţie moderatş şi uşoară creştere
c. Inflaţie şi creştere zero
88. Conceptul de creştere inflaţionistă se referă la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. scadere PIB si crestere IPC
c. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
89. Conceptul de creştere neinflaţionistă se referă la :
a. creştere PIB peste cea a IPC
b. creştere PIB si stagnare IPC
c. scădere PIB si crestere IPC
90. Balanţa externă de plăţi este:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state 35
 b. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state
c. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
91. Contul curent al unei ţări reprezintă:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
b. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state
c. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
92. Contul de capital al unei ţări reprezintă:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
b. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state
c. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
93. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare
celorlalte ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj comparativ
94. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
95. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:
a. Importurilor
b. Costurilor de fabricaţie
c. Nivelului de trai al populaţiei
96. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Orientarea politică a conducerii
c. Evoluţia preţurilor internaţionale
97. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de concurenţă economică
b. Diviziunea internaţională a muncii
c. Apartenenţa la un anumit grup economic
98. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Schimbările politice la nivel mondial
c. Situaţia de criză economică internaţională
99. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internationale:
a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
b. Definirea identitatii economiei nationale
c. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
100. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internaţionale:
a. Definirea identitatii economiei nationale
b. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
c. Concentrarea pe un singur partener strategic cu putere mare
101. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinţă în economia mondială:
a. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale
b. Separarea producţiei de forţa de muncă
c. Diminuarea rolului capitalului uman
102. Este o consecinţă a tendinţelor actuale în economia mondială:
a. Creşterea ponderii materiilor prime în produsele manufacturate
b. Creşterea costurilor de productie 36
 c. Cresterea mobilităţii forţei de muncă
103. Este considerată tendinţă actuală în comerţul internaţional:
a. Scăderea exporturilor mondiale
b. Globalizarea exporturilor
c. Scăderea ponderii ţărilor dezvoltate în comerţul mondial
104. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
a. Eficienţa superioara a exportului de „stiinţă” faţă de cel de produse
b. Eficienţa în scădere a comerţului „invizibil”
c. Eficienţa în creştere a potenţialului natural
105. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate barierele economice dintre state
dar se pastrează restricţiile naţionale faţă de statele ne-membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economica
106. Gradul de integrare europeană în care se utilizeaza un sistem comun de taxe în raport
cu statele ne-membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economică
107. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a
forţei de muncă şi a capitalurilor între statele membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
d. Uniune economică
108. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele
membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
d. Uniune economică

37