MACROECONOMIE

Teste - grilă

la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)

au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin

t in minte

si somajul a mai fost

5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?

6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date

7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national

8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?

9. Care dintre urmatorii

urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din
din Venitul National

10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
Adaugat a?

11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?

12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie
econo mie cu reguli de
schimb fixe.

13. Care este efectul pe care il are devalorizarea

devalorizarea monedei nationale…

1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
 b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într -o ţară timp de 1 an;
 b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse
produ se într -o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
 b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia
reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d)  procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

1
4. Care din următoarele nu se includinclud în PIB:
PIB:
a)  bacşişul plătit şoferilor
şoferilor de taxi;
 b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
 b) nu sunt incluse în PIB, deoarece
deo arece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă
rep rezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă
rep rezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut

Brut prin mărimea:
a) exportului net;
 b)  plăţilor de transfer şi impozitelor
impozitelor indirecte;
c) investiţiilor
investiţiilor nete;
d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor
serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
 b) valoarea bunur ilor
ilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp
ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali
naţ ionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
 b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
investiţiile ;
d) PNB minus amortizarea.

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor
factorilor minus amortizarea;
 b) PNN la preţurile pieţei plus
p lus amortizarea;
amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisi
eco nomisire;
re;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi
angajaţ i în producerea bunurilor
bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
pieţei;
 b) PNB la preţul pieţei;
pieţei;
c) PIB la preţul
preţul costului de producţie;
producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie
producţ ie..

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
moştenire ;
 b) venitul obţinut de menaje din activi
act ivitate
tate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:

a)  profiturile societăţilor
societăţilor neindustriale;
 b)  b) impozite pe asigurări sociale;
sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi ş i consumatori;
2
 d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
 b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

14. VPD include:

a) venitul personal;
 b) impozite personale;
c) consumul personal;
d)  plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
 b) egală cu zero;
c)  pozitivă.

16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
 b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
 b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
 b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
 b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
 b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
3
21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
 b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
 b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
 b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar .

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
 b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
 b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
 b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?

a)  profiturile firmelor;
 b) mărimea exporturilor ;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.

28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
 b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii –  de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
 b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
4
 d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a)  preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
 b) creşte salariul real;
c)  productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
 b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:

a)  pierderii locurilor de muncă;
 b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
 b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) ra portul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
 b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii econo mice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
 b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
 b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
 b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
 b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
5
 d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
 b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
 b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
 b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
 b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
 b) când cresc preţurile bunurilor  mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
 b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
 precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
 b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a mana jelor.

46. Stagflaţia este situaţia:

6
16
 PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer   28,3
6. Dotaţii (subvenţii)  2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor   273,2
9. Plăţile nete pentru dividende  450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială  481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă  610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile  614,5
16. Venit personal disponibil ?

2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor   131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.

1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.

Metoda cheltuielilor
17
 PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte  –Subventii=34

3. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi  240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.

1) Produsul Naţional Brut .

PNB=1000
2) Venitul naţional.
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte  –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
3) Venitul Personal Disponibil.
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

4. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute  750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
 - dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A  PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute  –Investitii nete=70

2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte  –Subventii=330-60=270
3) Venitul Personal Disponibil.
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000

5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor ;
3) Volumul importului.

PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445

6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.

1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480

7. În economie a fost creat un P NB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
 bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
 3. Soldul balanţei de plăţi.

44. Situaţia într -o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y –  10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contu lui de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1.  Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.

26
27