MACROECONOMIE

Întrebări deschise
1. Valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale , produse în ţară pe parcursul anului
este___PIB________
2. Principalele scopuri ale politicilor macroeconomice sunt:
a) creşterea economică;
b) cresterea ratei ocuparii fortei de munca-cresterea nr persoanelor ocupate
c) reducerea inflatiei—sau mentinerea nivelului general al pretustabilitatea
preturilor………………… .
3. PIB-ul poate fi calculat utilizând:
a) metoda cheltuielilor;
b) metoda veniturilor………………. ………;
c) metoda valorii adaugate brute.…………………… .
4. Succesiunea perioadelor de creştere şi recesiune în activitatea economică reprezintă _ CICLITATE
5. Rata şomajului în condiţiile lipsei şomajului ciclic reprezintă _____ RATA NATURALĂ DE
ŞOMAJ __
6. Şomajul , apărut ca rezultat al neconcordanţei abilităţilor profesionale a forţei de muncă şi
structurii economiei este _____somaj structural_________
7. Şomajul fricţional apare în rezultatul ____ Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de
muncă
8. Legea lui Okun arată _ Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului
efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %..._____________
9. Creşterea generală şi rata durabilă a preţurilor este _Inflatie_____________
10. Reducerea nivelului general al preţului este ____ DEFLAŢIA __________
11. Nivelul inflaţiei se calculează ___=P1-P0/P0__
12. Inflaţia prin cerere apare în rezultatul _____________cheltuielilor agregate excedentare in
conditiile caracteristice utilizarii integrale a factorilor de productie_
13. Inflaţia prin costuri apare în rezultatul _________cresterii costurilor medii si a reducerii ca
uramare a ofertei agregate_____
14. Investiţiile brute minus amortizarea reprezintă ___Investitii nete___________
15. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor şi produselor finale reprezintă
_____cheltuieli guvernamentale_-cheltuieli publice________
16. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii aggregate
1cresterea cantitatii de moneda in circulatie
2majorarea cheltuielilor guvernamentale
3majorarea deficitului bugetar
4.cresterea exportului net
1
 17. Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate
1cresterea salariului nominal care nu e insotita de cresterea productivitatii muncii
2majorarea preturilor de la materiile prime
3.majorarea impozitelor

18. Plăţile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii sunt __cheltuieli
publice____________
19. Cum poate Banca Naţională prin politica monetară să modifice oferta de bani? Arătaţi grafic ce
efecte are o creştere a ofertei de bani. Cresterea ofertei de moneda va duce la majorarea ofertei reale de
moneda si la reducerea lui r si deplasarea liniei ofertei de moneda spre dreapta
20. Guvernul majorează impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de stat. Aplicând modelul IS-
LM , arătaţi grafic ce măsuri va întreprinde Banca Centrală pentru a menţine neschimbat:
• nivelul venitului;---- sa scadem rata dobinzii
• rata dobânzii. ---- sa scadem venitu
Daca impozitele cresc inseamna ca curba IS se va deplasa spre stinga jos adica va scadea

21. Exportul de bunuri şi servicii minus importul de bunuri şi servicii este ____Xn-exportul
net__________
22. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea costurilor?
• Reducerea costurilor
• Politici de crestere a productivitatii-stimulente fiscale, incurajarea cercetarii dezvoltarii, acordarea
subventiilor firmelor ce investesc in tehnologii de performanta
23. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea cererii
agregate?
• Blocajul monetar-restrictionarea cresterii masei monetare
• Blocajul cheltuililor publice- mai putine piete publice pt sectorul privat inseamna o activitate mai redusa
a acestuia si un somaj mai ridicat
• Blocajul veniturilor si al costurilor salariale-poate lua forma autoritara a blocajului salariilor, ceea ce
afecteaza compromisul ce se face, de regula, intre patronate si salariati.
24. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate în perioada scurtă.----totalitatea marfurilor
si serviciilor oferite pe piata nationala de catre toti agentii economici intr-o perioada relativ scurta de timp
25. Explicaţi sensul economic al ecuaţiei lui Phillips. Curba care caracterizeaza relaţia de
compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei —sensul economic---factorii de care depinde inflatia:
de PIB, anticipari , de modificarile in economie

2
 Adevărat / Fals
1 Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii
economice în jurul lui PNB real.----F---- Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de
expansiune şi de recesiune a activităţii economice.

2 Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei. -F Lege, în conformitate cu care
fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel
potenţial cu 2-3 %.
3 Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj. F
Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei.
4 În situaţia de echilibru, cererea agregată este parţial egală cu nivelul venitului A C = Ca+b( Y-T).
5 Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
6 Modificările cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum starea bugetului public.F
7 Termenul “economisire” este abordat identic de către persoana fizică şi antreprenor.F
8 Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului. F
9 Consumul de bunuri şi servicii este în funcţie doar de mărimea venitului.F
10 Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate. A
11 Punctele de pe dreapta IS reflectă combinaţiile ratei dobânzii şi venitului pentru care piaţa mărfurilor este
echilibrată.F
12 Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F arata corelatia dintre venuituri si
investitii
13 În cadrul economiei comunicarea şi dimensiunea valorică a activităţii economice se realizează
prin intermediul banilor.A
14 Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.-A
15 Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.-A
16 În cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani nu depinde de nivelul ratei
dobânzii. şi de nivelul venitului.F
17 De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă. -F
18 Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.-F
19 Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. A
3
 20 Daca înclinaţia marginală pentru import este mică, atunci multiplicatorul fiscal creşte.A
înclinatia marginala pentru import (parte din PIB aditional afectat cumparatorilor din exterior), notata cu (m).
cu cât PIB-ul aditional, care rezulta din cheltuielile publice aditionale m determina cresteri ale importurilor si ale
impozitelor, cu atât efectul multiplicator este mai slab, si invers.
21 Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de
capital.A
22 Scăderea preţurilor la mărfurile străine comparativ cu preţurile mărfurilor autohtone va deplasa
cererea spre produsele de import.- dreapta sus cererea o sa cresca pt marfurile de import
23 Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară. A

Teste - grilă
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-
o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o
ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un
moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

4. Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a
veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii
efectuate.

4
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:
a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi. VP=VN-V fac.+ Transferuri

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii; VPD= VP – Ipoz.pe venit
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

14. VPD include:

a) venitul personal; VPD= VP – Ipoz.pe venit
b) impozite personale;
c) consumul personal;

5
 d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero; VPD= VP – Ipoz.pe venit
c) pozitivă.

16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator; PNBr=PNBn/Ipnb
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat; PIB1=500/125=4
d) nu poate fi calculat; PIB2= 600/150=4
e) nu este corect nici un răspuns.

21. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
contracţiile periodice ale PIB;
creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

6
 a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;-
d) deficitul bugetului de stat.-

28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;

7
 d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă; Rş = Mş/ Pa .
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant; somajul structuratl si frictional caracterizeaza somajul natural si
determina rata naturata a somajului care nu este constanta
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;

8
 c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a)nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c)diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
Caracterizeaza modificarea relativa a nivelului mediu a preturilor

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara;-cererea
b) o creştere a preţului petrolului;-ofertei
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;-oferta
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.-cerere

46. Stagflaţia este situaţia:

a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;--inflatiei cererii
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

9
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%; rata reala=rata nominala a dob-rata eventuala a infl
b) 20%;
c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a)să cheltuie mijloacele de care dispune; deoarece rata dob=12% si e mai mica ca rata inflatiei
b) să facă economii.

50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a)să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă. Va cistiga 8% 

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a.) cererea agregată;
a) oferta agregată. Relatia de compensare a inflatiei-somaj si include si inflatia prin costuri (prin
oferta) si inflatia prin cerere

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
10
 d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.

57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;-jos—adica va scadea
b) în dreapta.

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;-- stocurile se maresc
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;-cantitatea marfurilor oferite
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.

11
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul
şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada
curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport
cu venitul disponibil.

72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;

12
 d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:
a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:MPS—este de obicei o marome pozitiva si subunitara si de
obicei este mai mica ca inclinatia marginala spre consum, suma lor fiind intotdeauna egal cu 1
a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.

81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora; I=e-d*r r –rata dobinzii
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

13
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum; daca impozitele cresc consumu scade
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;- Curba Laffer arată că veniturile totale din impozitare cresc
odată cu rata de impozitare
d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;

14
 c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.

98. Moneda reprezintă:

a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;

15
 d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;- cererea reala de moneda creste
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
C) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.

107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

16
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:
a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare; baza monetara este numerarul inafara sistemului bancar si rezervele
bancilor comerciale
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

17
116. Mica economie deschisă semnifică:
a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net; X-import
c) export;
d) import.

118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.

18
 PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN 4476,4
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional 4068,7
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal 3907,8
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil 3293,3

• PNN=PNB-A
• Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete=4068,7
• Impozite indirecte nete=Impozite indirecte –Subventii=407,7
• Venit personal=VN-Vi+transfer=4068,7-273,2
• Venit personal disponibil=VP-Imp

19
2. Analizaţi datele din tabel.
Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite V 17
2. Investiţii private brute C 70
3. Salariile V 290
4. Profiturile corporaţiilor V 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate V 27
7. Exportul net C 12
8. Achiziţii guvernamentale C 98
9. Investiţii nete private C 52
10. Venituri pe proprietate V 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum C 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
Metoda cheltuielilor
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

3. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4

20
 9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
PNB=1000
2) Venitul naţional.
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
3) Venitul Personal Disponibil.
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888
4. Analizaţi datele din tabel.
Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70

2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
3) Venitul Personal Disponibil.
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000

5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445

21
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
Determinaţi:
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480

7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.

PNN=PNB-A

Ib=In+A

A=Ib-In=1000-800=200u.m

PNN=5000-200=4800u.m

PIB=C+G+Ib+Xn

Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m

Ib=In+A

A=200u.m

VPD= VP – Ipoz.pe venit

VP=VN-V fac.+ Transferuri

22
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m

9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%

10. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084
2 5634 5200 1,0835

11. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 4000 2400 1,667

12. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
23
 1 4820 4200 1,1476
2 5281 4600 1,1480

13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
Apti de munca=8 mil.
Ocupati = 6 mil.
Someri= 1,5 mil
Ro(rata ocuparii)=PAO/PA*100%=75%
Rs=S/PA=0.1875

14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor 4093 7929
Rata şomajului 4,82 8,31

Determinaţi:

1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
1U0=L-E=84889-80796=4093 U7=95453-17524=7924
Ru=U/L*100%=4093/84889*100%=4,82% Ru=U/L*100%=7924/95453*100%=8,3%
2Creste nr.locurilor de munca,necestati de recalificare
Creste nivelul economiei
3L=95453------100% X=7924*100/95453=8%
U=7924
Nu de oarece 8%>6% Procentul admisibil al nivelului somajului dintr-o tara cu economie de piata
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
Rs=S/PAO+S=2%/2%+4%=0.33%

16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

1Ru0=U0/L0=10/90+10*100%=10%
2E1=90-0,5=89,5 mil persoane
3U1=U0-1mil+0,5=9,5mil persoane
24
4RU=U1/L1=9,5/19,5+9,5=9,5/99*100%=9,6%

17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

1.Legea Okun-devierea dintre somajul real(U2)si somajul nominal(Un) va duce la deviere PIB
V2-Vp/Vp*100%=-β*(U2-Un)
β-Coificiet de sensibilitate ~3~2,5
V2-Vp/Vp=PIBreal/PIBp/PIBp PIBp –productia optinuta in cazul folosiri depline a resurselor
PIBr-devierea de la PIBp
2005:-3*(6,6%-6%)=-0,018 Rezulta cresterea Ur siUncu 0,6 si duce la scaderea PIB cu 0,018%
Un=Uf+Us→6% (U nominal admisibil) Uf somaj functional
Ur =Uc+Un Us somaj admisibil
Un somaj natural
Uc somaj ciclic
2006:-3(5,3%-6%)=-3*(-0,7)=+2,1%rezulta scaderea U cu 0,7 si cresterea PIB cu 2,1%
2007:-3(5,0%-6%)=-3*(-1)=+3%
2008:-3(4,8%-6%)=-3*(-1,2)=+3,6%
2.PIBreal-PIBp/PIBp=3,6%;PIBp/PIBp-PIBp-PIBp=3,6
PIBr/PIBp=4,6%
PIBp=PIBr/4,6%=1479,4/0,046=32161 mil u.m

18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
1.2007 diferenta absoluta =PIBef-PIBp=3705-3800=-95milarde u.m
Diferenta relativa=PIBef/PIBp=3705*3800=0,975
2.Ur=6,0083%
PIBr-PIBp/PIBp=-β(Ur-Un);(Un=6%)
3705-3800/3800=-3(Ur-6%);-95/3800=-3(Ur-6%);
-0,025=-3(Ur-6%);
Ur-6%=0,0083
Ur=6,0083

19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
25
 2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?

Rezolvare:
1) β=2 ,decalajul= -β(Ur-Un)= - 2(10-6)= - 8 %. abaterile – PIBr de la cel PIBp= 8%
2)PIBr=600mil u.m
Uc=Ur-Un=10-6= 4 %

20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
Indicele tip laspeyres
Pentru rochii Il=2,5
Pantofi Il=3,64
Caiete Il=3,5
Manuale Il=2,5
Pantofi Il=2,083
Ciorapi Il=6
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.

Rezolvare:
π-ritmul real al inflatiei ; - ritm infl asteptate; U- nivelul somajului real; Un-niv somaj natural; β-
coeficient; e-skimbarile de soc ale i
e=0; π= - β(u – Un)± e
π= 4 – 0,5(3,6 – 5,4)=4+0,9=4,9 %.

22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
Determinaţi:

Rezolvare:
π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
1)Un= 0,05=5%
2) π2=π1-4; π-1; Un- const
26
 π1 – 4 = π-1 – 0,7(U - 0,05)
-4= - 0,7(U- 0,05)
-4= - 0,7*u
U=5,7 – puncte,deci descresterea π cu 4 puncte va duce la majorarea somajului cu 5,7 puncte
procentuale.

23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.

24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600 580 20 0.2
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.2
1200 1060 140 0.2
1400 1220 180 0.2
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
Ca=100
b=inclinatia marginala spre consum=0,8
1-b=inclinatia marginala spre economie=0,2
S(economiiile )= -Ca+(1-b)Yd= -100+0.2Y
S1=20
S2=60
S3=100
S4=140
S5=180
Yd=Y

Formule pentru rezolvare:C= Ca + *Vd

Vd=C+S; =∆S/∆Vd

25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.
VN=PNN-Impozite nete=750+0.7Y
PNN=PNB-A
PNB=C+I+G+Xn
PNB=225+0,7( Y-T)+245+420=750+0.7Y

26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
27
 parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
PIN=10+0.8Y+60+100=170+0.8Y

27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.
Rezolvare:
PIB=AD+C+G+I+Xn;
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
PIB=210 mld u.m

28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
Rezolvare: S=Vd-C; S=I
1) 30=0.25Vd-20:
VN=Vd*S; Vd = 200 u.m
2)S1= S0+20;
So+20=0,25Vd-20
So=I
30+20=0,25 Vd-20; rezulta VN=280

29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
Rezolvare:
S= Vd-Ca
+ =1; C=Ca+ *Vd
1)Ca=300
+ =1; rezulta =1- ; =1-0,3=0,7 rezulta ca C=300+ 0,7(Y-T)
2)AD=AS=V AD=C+G+I+Xn; Xn=0
V=300+0.7V+300+600;
0,3V=1200;
V=4000 – venit de ekilibru
3)Venitul disponibil
V=300+0.7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m

28
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.

Ve = Vocup.depline= 153 u.m

C= 151,3+08( y-T)
I=0,005 y+85,4
G=Imp.
rata de imp pe venit=0,25

r imp= imp
venit
imp=r imp*V
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve= Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(V0-153)+0,05(Vo-153)+85,4-153=151,3+0,8(0,75Vo-
114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
Vo-153=0,9Vo+99
0,1Vo=252
Vo=2520u.m. –venitul national in cayul ocuparii depline

31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
Se mareste venitul persoanelor se micsoreaza venitul statului
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?

32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
PNB1=1000
G1=100
G2=160
PNB2=1200
MPC=delta C/deltaYd=0.3

33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?

AD=AS
C’0,8
Import=0
deltaG=0,8

________________
29
 deltaPIB=deltaG-1/1-C = 2*1/1-0,8=10mld u.m

34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii
rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând
constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
rezolvare:
Y=3500 U.M.
C’=0,8
Ve=3700u.m
________________-
1) deltaPIB=delta G*1/1-C
Ve-Y=deltG*1/1-C
deltaG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreye
2) deltaIX=?
delta V=deltaG*1/1-C

35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
REZOLVARE:

C=500+0,75(y-t)
I=1500u.m
G=1000u.m
________________-
1)Ve=C+G+I+XN; XN=0
Ve=500+0,75*Ve+1000+1500
0,25Ve=3000
Ve=12000u.m.
2)Ve=10000u.m.; C’=0,75
12000-1000=2000 deltaG=1/1-C
deltaG=500U.M

36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
REZOLVARE:
C=100+0,9Y
G=600u.m
I=390u.m.
T=400u.m.
______________________
1)PIB0= 1000+ 0,9PIB0+600+390
30
0,1PIB0=1990
PIB0=19900 u.m.
2)K=1/1-C
C=0,9
K=1/1-0,9=10
3)deltaPIB=deltaG*K=1*10,O=10 u.m se va majoraPIB

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
REZOLVARE:
C=0,8(Y-T)
I=184,5 u.m
G=307,5u.m
Timp pe venit=0,25
V=V0*1,2
___________________
buget echil.ven=chelt
Taxe=G

V=C+G+I+XN XN=0
V=C+G+I;
deltaV=deltaG*1/1-C’
C’=0,8
deltaV=deltaG*1/1-0,8; deltaG=
V= C+G+I=0,8(V-0,25*V)+307,5+184,5
0,4V=492
V=1230
V1=1,2*1230=1476
deltaV=1476-1230=246 => deltaG=49,2 u.m
G1=307,5+49,2=356,7u.m
146=0,8(1476-T*1476)+356,7+184,5
1476=1180,8 -1180,8T+356,7+184,5
1180,8T=246 => t1=0,21

38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.

39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
I=1500
G=1000
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?

31
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea monetară
dobânzii, % pe motiv speculativ totală
14 30 400+30=430
13 50 400+50=450
12 70 400+70=470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii
de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
Rezolvare:
LM- piata monetara
LD = Li(V)+L2(d’)- cererea de bon
L1- moblilul de tranzactie
L2-mobilul de speculatii
V(PIB)- venit
d’-rata dobinzii

Qm=510 mlrd u.m

2.LD=510mlrd u.m d’=10%
3.Om=530=Ld=>d’9%
4.Om=450=Ld=>d’13%

41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă este Ce curbă in Cum se Cum se
influenţată IS-LM este modifică modifică rata
influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a PIATA LM VA R↓
MONETARA SCADEA
b PIATA LM VA CRESTE R↓
MONETARA
c PIATA IS VOR R↓
BUNURILOR CRESTE
SI
SERVICIILOR

32
LM-piata monetara
IS-piata bunurilor si servicii
IS=LN- echilibru
I-investitii
S-economii

42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a Bunurilor IS VN cr. D’ cr
si
serviciilor
b monetara LM VN mic D’ cr
c monetara LM VN cr. D’ mic

a) reducerea S’
b) viteza de rotatii a bunurilor scade
c)oferta de bunuri creste

43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.

Rezolvare:
Balanta de plati=I+II+-2438+243.8=0=>echilibru
Soldul contului curent=incasari-plati
Balanta contului curent cuprinde>balanta comerciala(import, export, marf)
>balanta serviciilor
>balanta serviciilor
>balanta transferurilor unilaterale
Balanta comerciala=EX –Imp= 19650-21758-2108
Balanta veniturilor=Ven.din exterior-ven.platite=3621-1394=2227
Balanta transferurilor=-2388u.m

33
 Balanta servicilor=chel-ven din turism=1919-1750=-169
Soldul contului curent=-2108+2227-2388-169=-2438u.m
Balanta contului de capital si financiar:>balanta miscarii de capital pe Ts si Tl:> balanta
rezervelor valutare internationale
II balanta de capital= intrari-iesiri= 6612-4174=+2438u.m

44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital
la nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru?
Dar asupra balanţei de plăţi?

Mln.u.m Bp=(240,5-120,5)+(20-15)-(-5)=+120+(+5)+5=+130mln u.m

1.Ex,bun 240,5
2.Im,bun 120,5
3.Venit din exterior 20
4.venit catre exterior 15
5.Transfer externe -5

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
M/P=L

Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile

34
 3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.

E=C(Y-T)+I+G+Xn=37,5Y+0,375Y²(Y la patrat)+600-10r

M/P=L
L=580/2=290
290=0.4Y-8r
Y=725+20r
E=37,5Y+0,6Y(Y la patrat)+600-10r
E=313162,5+18140r+400r²
E=7828+45,35r+ r²

35