Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
25.Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum…
economii
26.Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării
stocurilor...investiţii
27.Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice… investiţii nete
28.Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate …
înclinaţia marginală spre investiţii
29.Mijloc de schimb acceptat în mod legal…moneda (bani)
30.Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar…lichiditate
31.Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare…
cerere monetară
32.Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si
serviciilor în întreaga economie…masa monetară
33.Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca
centrală…rata rezervelor obligatorii
34.Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei
dobânzii…politica monetar-creditară
35.Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă …rata reală a dobînzii
36.Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care
investiţiile sunt egale cu economiile…curba IS
37.Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care
cererea de monedă este egală cu oferta de monedă…curba LM
38.Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice
realizate…deficit bugetar
39.Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate…
excedent bugetar
40.Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii…subvenţii
41.Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice
în scopul stabilizării situaţiei macroeconomice…politica fiscală
42.Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor
colectate…curba Laffer
43.Economia încadrată în circuitul economic mondial…economie deschisă
44.Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări
ce tin de plăţi şi încasări in devize…balanţa de plăţi
45.Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi
servicii…export net
46.Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda
straina.…curs valutar
47.Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine …
depreciere
2
48.Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon...…curs de
schimb nominal (fix)
49.Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe
piata schimburilor valutare…curs de schimb real (flotant)
50.Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung…creştere economică
3
24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al
venitului.A/F
27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea
bani. F/A
28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o
creştere proporţională a cantităţii de bunuri şi servicii produse.A
30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative. A
32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.A
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile
planificate.A
34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe. F
35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului
pentru piaţa bunurilor si serviciilor care se află în echilibru. A
36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.F/A
37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă. A
38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.F
39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei
agregate.F
40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a
achiziţiilor publice.A
41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.F
43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului ,
cât şi a problemei inflaţiei.A
44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul
contului de capital.A
45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi
servicii.A/F
46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. A
47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.F
49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial
producţia şi inflaţia. F
50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.F
4
TESTE –GRILĂ
4. Transferurile:
a. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau
servicii;
c. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a
veniturilor;
d. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vândute sau servicii
efectuate.
5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda
cheltuielilor?
a. investiţiile private brute;
b. achiziţiile guvernamentale;
c. cheltuielile de consum;
d. exportul net de bunuri şi servicii;
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
a. vor creşte importurile;
b. se vor reduce exporturile;
c. vor creşte cheltuielile de consum;
d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
a. PIB real include doar produse, iar PIB nominal - produse şi servicii;
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în
preţurile curente;
c. PIB real este egal cu PIB nominal minus amortizarea capitalului fix;
d. PIB real este egal cu PIB nominal multiplicat la indicele preţurilor de consum.
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:
5
a. PIB real şi PIB nominal rămân constante;
b. PIB real rămâne constant;
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
d. PIB real se dublează, iar PIB nominal rămâne constant.
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar
deflatorul PIB a diminuat de la 114,5 până la 108,3 PIB real:
a. a crescut;
b. s-a redus;
c. nu s-a modificat;
d. nu poate fi calculat.
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a
majorat de Ia 125 la 150, PIB real:
a. va creşte;
b. se va reduce;
c. va rămâne neschimbat;
d. nu poate fi calculat.
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
b. profiturile;
c. salariile;
d. dobânzile.
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în
categoria şomerilor:
a. fricţionali;
b. ciclici;
c. structurali;
d. voluntari.
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului
structural ?
a. ameliorarea condiţiilor de muncă;
b. creşterea transparenţei pieţei muncii;
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
d. creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din
următoarele măsuri de politică economică:
a. majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c. stimularea creşterii importurilor;
d. stimularea creşterii ratei dobânzii.
37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
a. inflaţiei cererii;
b. inflaţiei ofertei;
c. stagflaţiei;
d. reducerii ofertei agregate.
10
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
a. promovarea unei reforme monetare;
b. reducerea deficitului bugetului de stat;
c. promovarea politicii monetare dure;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
a. planificate;
b. efective;
c. posibile;
d. necesare.
51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii
agregate spre dreapta ?
a. creşterea nivelului de ocupare;
b. creşterea nivelului general al preţurilor;
c. reducerea masei monetare;
d. creşterea cheltuielilor publice.
65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y
creşte cu o unitate,
economiile:
a. vor creşte cu 0,8;
b. se vor reduce cu 1,0;
c. se vor reduce cu 0,2;
d. vor creşte cu 0,2.
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a
investiţiilor ?
a. reducerea ratei dobânzii;
b. creşterea cheltuielilor de consum;
c. creşterea importurilor;
d. progresul tehnologic.
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân
nemodificate:
a. oferta de bani creşte;
b. oferta de bani se reduce;
c. oferta de bani rămâne neschimbată.
d. devine imposibil a determina modificarea ofertei de bani
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi
1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
b. a deschide un depozit bancar.
16
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei
dobânzii;
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei
dobânzii.
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
a. deprecierea monedei naţionale;
b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c. deprecierea monedei străine;
d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
19
PROBLEME
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10
mil.u.m., cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12
mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
A: Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60
B: Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+ 15 + 10=55
C: PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 (mtoda cheltuielilor)
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi 74
întreprinderile individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de
venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
R-ns: A:met veniturilor
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+divid+renta+profitven din gosp taranesti ;i intr individ=
592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
B:G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-227-59=270
5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul
570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului;
3. PIN.
Mărimea investiţiilor.= PIB –C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2175
Volumul importului=E-Xn=570-125=445
PIN.=PIB-A=9000-270=8730
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer
300 u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor
menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-imp-plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) - dezeconomii
21
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din
ele pentru 2 perioade de timp:
Bunuril Anul „n-1” Anul „n”
e Cantitate Preţul Cantitate Preţul
a a
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
A: PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 =
15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
B: PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66.67
IP= ∑P1Qo / ∑PoQo = (1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 +
1*10 =
15+5+20+10) = 75/50 =1,5
C: Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66.67 * 100 = 149,99
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din
ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/
(15*8+24*7+425*5)= (80+189+3275) / (120+168+2125)=3544/2413=1,47
Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42
Indicele Fischer= radical din(1,47*1,42) = 1,44
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de
muncă. Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de
muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
22
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
Gradul de ocupare a forţei de muncă Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100=
40%
Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5
*100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop apta care cauta de munca = PO + S= 6 +
1,5 =7,5
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi
şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a
forţei de muncă?
A: U – numărul şomerilor
2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093
ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093/84889)*100%=4,82%
2007: U1=95453 – 87524= 7929
ru=(7929/95453)*100%=8,31%
B: creşterea numarului lokurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare,
creşterea
nivelului economiei, etc.
C: nu, deoarece, 8,31%>5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o
ţară cu economie
de piaţă.
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10
mil. persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un
1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
23
A: ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
B: Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers
C: U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers
D: ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în
2006, 5,0 % în
2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
A: Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va
duce la
devierea PIB
Un (în condiţii normale)=5-6%
Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un)
Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp
Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor
β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5
2005: - 3*(6,6% - 6%)= - 3*0,6%=0,018, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB
cu
1,8%(0,018*100%)
Un=Uf+Us=6% (U normal - admis)
Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us – şomaj structural, Un –
şomaj natural, Uc
– şomaj ciclic
2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1%
2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3%
2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%
B: (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6%
PIBr/PIBp – PIBp/PIBp =3,6%;
PIBr/PIBp – 1=3,6%; PIBr/PIBp=4,6%
PIBp=PIBr/4,6%=1479,4 mil/0,046=32160,87 mil
Sau: (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un)
[(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006
economia activa în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,1
24
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului.
A: diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd
Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%
B: (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
(3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%)
-0,025=-3(Ur-6%)
Ur-6%=0,0083; Ur=6,0083%
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv
10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de
sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de
şomajul ciclic?
A: β=2; decalajul= - β(Ur-Un), unde Un=6%
Decalajul= - 2*(10-6)=-8%
Abaterile PIBr de la PIBp =8%
B: PIBr=600mil
Uc=Ur-Un-10-6=4%
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:
Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
A: Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor
fabricate
ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
ri=IPC-100%
IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo
ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%
B: ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%
C: Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)
D: rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1)
25
17. În baza datelor din tabel:
Determinaţi:
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%,
şomajul natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului:
π=πۚ –β(U-Un)±e
Unde: π – ritmul real al inflaţiei, π ۚ - ritmul inflaţiei aşteptate; U –
nivelul şomajului
real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la
Uc, e-
schimbările de şok ale i
e=0;
π=πۚ –β(U-Un)
π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%
26
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi
lungă de timp.
A: Un=0,05=5%
B: π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0
π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05)
-4=-0,7*(U-0,05); -4=-0,7*U
U=5,7 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 5,7 puncte
procentuale
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie
700 u.m., iar
înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea
statului (cu 50 u.m.)?
C=Ca+CI*Vd
CI= C/ Vd
1. C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2. transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m.
C=100+0.8*750=700u.m.
Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.)
21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt
descrise prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220
u.m.
C=123+0.8(Y-T)
Vd=1220u.m.
Vd=C+S
Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
Vd=Y-T=1220u.m.
1=Vd-123-0.8Vd=1220-123-0.8*1220=121u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt
date în
tabel:
Venitul Cheltuielil Economiil Înclinaţia
disponibil(V e de e marginală spre
) consum (S) economii(S’)
(C)
600 580 20 -
800 740 60 0.2
27
1000 900 100 0.25
1200 1060 140 0.25
1400 1220 180 0.25
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; W
2. Economiile;Vd-C
3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI
C=Ca+CI*Vd SI=1-CI
Vd=C+1 CI= C/ V
SI= S/ Vd SI= S/ V
Yd C I AD
mil.u.m.
80
90
100
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
AD=C+G+I+Xn
Multiplicatorul investitional raportul dintre Vd si I determina de cate ori
sporul de I se cuprind in sporul de Vd
K= Vd/ I ; Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
Yd C I AD=C+I K= Vd/ I I=Vd-C
mil.u.m. I=Vd-C
80 61 22 83 - 19
90 68 22 90 3.3 22
100 75 22 98 3.3 25
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei,
impozitele =200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
C=225+0.7(Y-T)
In=245mil lei
G=420mil lei
T=200(impoite)mil lei
VN=PIB=C8IB+G+Xn=AD
28
Ib=In=A
Vn=Y
Ib=In+A; A=O Ib=In=245mil lei
VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 VN=225+0.7(VN-200)+420+245
0.3VN=750
VN=2500lei
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în
anul curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
Prezentaţi grafic situaţia dată.
AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000u.m.
PNB=PIB=AD
1. 0: 3000=3300-3P Pe=100
1:3000=3270-3P Pe=90
2. ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%=-10% - situatie de def
29
3. P
100 P0e
50
29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu
30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor,
gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
1. 30=0.25Vd-20
VN=Vd; Vd=200u.m.
2. S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20 VN=280u.m.
4) V=300+0,7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m.
31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m.
decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-
T), investiţiile
30
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de
impozitare pe
venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
imp=Rimp*V
Rimp=imp/venit
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-
153)+85,24
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
0,1 Vo=252
Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum
este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:
a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
d. 400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
R-s: d) 400 mln
35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu
60 u.m. guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia
marginală spre consum?
PNB=PIB ΔPIB=ΔG*1/1-C’
C’=-(ΔC/ΔPIB+1)=-(60/200+1)=-0,7
ΔG=60
1-C’=ΔG/ΔPIB
ΔPIB=PIB1-PIBo=200
36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte
0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔPIB=ΔG*1/1-C’=2*1/1-0,8=10 mld u.m
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.;
înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii
rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* =
3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând
constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
1) ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreze
Ve-Y=ΔG*1/1-C’
2) ???
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie
1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
32
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să
crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
1) Ve=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1000+1500
2) Ve=1000u.m.; C’=0,75
12000-10000=ΔG..... ΔG=+500u.m
Ve=12000u.m.
0,25Ve=3000
40. . Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m.,
achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi
serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de
1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa
impozitului pe venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului
echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230;
V1 = 1,2 * V0 = 1476,
Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achiziții guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5;
33
1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit
C = 0,8(V-T);
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510
mlrd.u.m.
Rata anuală Cererea de monedă pe Cererea monetară
a dobânzii, motiv speculativ totală
%
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru; Ld=Om = 510 = dodinda = 10%
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530
mlrd.u.m.; = dobinda = 9%;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la
450 mlrd.u.m..dobinda = 13%
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta
monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
r Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150=
350
12 200 400
10 250 450
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Td = Om = 350 – dobinda=14%
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de
la 350 la 400
mlrd.u.m.?
Om= 400= Ld – dobinda= 12%
45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri :
19650 u.m., importul de bunuri = : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate
în exterior: 3621 u.m., venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile
efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m.,
transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
35
3. Soldul balanţei de plăţi - -4665+ 4665 = 0.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm
cu Nx.
a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în
străinătate, care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y;
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este
output-ul?
Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600;
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu
15 u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului?
(notaţi această curbă cu Nx'').
Nx'' = 50+5 – 15 – 0,1Y; Nx'' = 40 – 0,1Y,
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-
ului agregat?
Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400,
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.
Nx
e) a)
400 500 Y
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru
un venit egal cu :
Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m
a) .
b) 500 u.m.
48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa
contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori
ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Suma, u.m.
Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale 1 919
cetăţenilor ţării
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în 1 750
36
ţară
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi
soldul balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
Soldul contului curent=(145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22;
Soldul contului de capital şi financiar = 18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = -22 +(-6) = -28 mln u.m,
50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
M=L;
100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5
0,25V=212,5-5iV=850-20i V=850-20i V=750
b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului
de capital la nivelul de echilibru al venitului?
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de
echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?C”=0,85
Mod.PIB= mod.G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;
37
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C
38
D Q
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA
este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii
puterii de cumparare.
Inflația = 80*5% = 4 lei ;
1 lira = 80+4 = lei
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de Indicele Indicele (I) Curs de Curs de schimb
schimb preţurilor preţurilor schimb real= calculat în funcţie de
nominal în ţara A în ţara B Curs nom*B/A PPP= I* B/A
1. 1340 73.0 81.9 1503,4 1686,69
2. 1430 75.1 84.0 1599,5 1789,05
3. 1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
4. 1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
5. 1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
6. 1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
7. 1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
8. 1770 108.7 108.2 1761,86 1753,75
9. 1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
10. 1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00
11. 1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01
12. 1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76
a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.
Curs real = curs nominal * B/A ;
b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real(nominal) * B/A.
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a.descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.
1 – deficit, sub-utilizare, 2–deficit inflație, 3–excedent inflație, 4-excedent, sub-utilizare;
b.În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit – 3,4 – excedent, 1,2 - deficit
c. În care cadran avem inflaţie.4,2
d. În care cadran avem subocupare.3,1
Rata dobanzii interne
3 BP= 0
4
1 2
39
0 Y* venitul Y
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă
Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 – 10r;
L = M; 0,4V-8r = 580;
0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 -18r=-70 r=3,89
0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25rV = 1527,75
- Consumul şi economiile
C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + (1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,67;
S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,67 = 179,16
- Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit,
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de
echilibru.
C” = 0,8;
Mod.V = mod.G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580; -8r = -231,1; r = 28,89%
-
40
41