2 FI

MOLDCOOP
UNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ
DIN MOLDOVA
CATEDRA ”FINANŢE ŞI BĂNCI”
Culegeri de teste şi studii de caz la obiectul

Finanțele întreprinderii
Pentru studenţii specialităţii

364.1 Finanţe şi bănci
CHIŞINĂU 2017
Elaborate de:
Elena Fuior, prof., univ., dr.

Sanduţa Tatiana, lector universitar, doctor
Examinată şi aprobată:
Catedra Finanţe şi bănci (proces verbal nr. 2 din 13 septembrie 2016)
Consiliul facultăţii Contabilitate şi informatică economică (proces verbal nr. 2 din

7 decembrie 2016)
Consiliul Metodico-Ştiinţific al UCCM (proces verbal nr. din )
Senatul UCCM (procesul verbal nr. din )
Consiliul de redactare şi editare (procesul verbal nr. din )
E. Fuior, T. Sanduţa; UCCM, 201_

Tema: Întreprinderea veriga de bază a sistemului economic
1. Care este scopul final al activităţii întreprinderii?
a) integrarea tuturor proceselor de fabricaţie ;
b) maximizarea valorii întreprinderii;
c) scăderea numărului de personal.
ANS: b
Tema: Întreprinderea ca sistem

1. Sistemul de metode, ce determina realizarea obiectivului de baza a funcţiei financiare a
întreprinderii este:
a) sistem de metode de gestiune financiare

b) sistem de organizare a personalului
c) sistem de operaţiuni financiar – contabile
2. Cu cine realizează legături întreprinderea pentru indeplinirea obiectivului său de activitate?

A) piaţa factorilor de producţie;
B) piaţa consumatorilor;
C) piaţa capitalurilor;
D) statul, ca autoritate publică.
a a) A+B
b b) A+B+C+D
c c) D
ANS: b
3. Care este sistemul de metode, ce determină realizarea obiectivului de baza a funcţiei
financiare a întreprinderii?
a a) sistem de organizare a personalului;
b b) sistem de operaţiuni financiar – contabile;
c c) sistem de metode de gestiune financiare.
ANS: c
Tema: Conţinutul social-economic al finanţelor întreprinderii
1. Ce reprezintă finanţele întreprinderii:
a) veriga primara a sistemului financiar;
b) veriga secundara a sistemului financiar;
c) veriga primara a sistemului bancar.
2. Conţinutul finanţelor întreprinderii constă în:

a) ansamblul de măsuri şi activităţi, care au ca obiect fenomenul financiar;
b) ansamblul de activităţi ce se desfăşoară prin intermediul serviciilor sau
direcţiilor financiare şi care se exprimă valoric;
c) organizarea fluxurilor financiare pentru derularea activităţii în condiţii de
rentabilitate.
3. Obiectivele finanţelor întreprinderii constau în:
a) stabilirea unui echilibru între nevoi şi resurse în condiţiile rentabilităţii
optime;
b) stabilirea necesarului optim de mijloace fixe şi active curente;
c) dimensionarea încasarilor şi plăţilor;
d) dimensionarea fondului de rulment şi a rentabilităţii.
4. Finanţele întreprinderii contribuie la:
a) constituirea fonduriior băneşti;
b) realizarea controlului asupra utilizării fondurilor;
c) determinarea echilibrului pe termen lung şi scurt;
d) asigurarea circuitului normal al fondurilor;
e) repartizarea fondurilor constituite;
5. Obiectivele financiare ale întreprinderii sunt:
a) obţinerea profitului;
b) creşterea vânzărilor;
c) creşterea averii acţionarilor;
d) instruirea personalului;
e) asigurarea întreprinderii cu factorii de producţie necesari.
6. Funcţia de repartiţie a finanţelor constă în:
a) formarea fondului de investiţii;
b) elaborarea planului financiar;
c) formarea capitalului circulant.
7. Funcţia de control a finanţelor întreprinderii are ca scop:
a) eliminarea întreprinderilor în procesul de producţie;
b) prevenirea risipei patrimoniului;
c) preîntâmpinarea imobilizarii fondurilor;
d) evitarea blocajului financiar.
8. Realizarea funcţiei de asigurare cu fondurile financiare necesare are la bază:
a) criteriul rentabilităţii;
b) criteriul costului minim al capitalului;
c) criteriul destinaţiei fondurilor.
9. Rolul finanţelor întreprinderii la nivel macroeconomic este:
a) finanţarea cheltuielilor publice;
b) asigurarea echilibrului financiar;
c) completarea veniturilor bugetului de stat.
10. Relaţiile financiare ce se stabilesc între întreprindere şi mediu se referă la:
a) formarea şi repartizarea fondurilor bănesti;
b) asigurarea ritmicităţii producţiei;
c) crearea unei imagini bune a întreprinderii pe piaţă.
11. Cum pot fi definite finanţele întreprinderii:
a) ca ramura a ştiinţei economice care studiază ansamblul relaţiilor economice
băneşti prin care se constituie şi se utilizează capitalul întreprinderii în vederea obţinerii şi
repartizării rezultatului iniţial, respectiv al profitului întreprinderii;
b) ca ramura a ştiinţei economice care studiază ansamblul relaţiilor economice
băneşti prin care se constituie şi se utilizează capitalul întreprinderii în vederea obţinerii şi
repartizării rezultatului final, respectiv al profitului întreprinderii;
c) ca ramura a ştiinţei economice care studiază ansamblul relaţiilor economice
băneşti prin care se constituie şi se utilizează capitalul propriu al întreprinderii în vederea
obţinerii şi repartizării rezultatului final, respectiv al profitului întreprinderii.
12. Care sunt cele mai importante ramuri din cadrul finanţelor?
A) finanţele publice;
B) finanţele locale;
C) finanţele private;
D) asigurările.
a a) A+C
b b) B+D
c c) A+B+C+D
ANS: a
Tema: Fluxuri, cicluri şi circuite financiare ale întreprinderii

1. Cum sunt grupate fluxurile realizate de întreprinderi?
A) ciclul de intervenţii;
B) ciclul operaţiunilor de exploatare;
C) ciclul operaţiunilor financiare;
D) ciclul operaţiunilor nefinanciare.
a) A+B+C+D
b) A+B+C
c) C+D
ANS: b
Tema: Politica şi gestiunea financiară

1. Ce cuprinde gestiunea financiara?
A) deciziile financiare;
B) operatiunile financiare;
C) eficienta;
D) cadrul organizatoric al activitatii financiare.
a) A+B+C
b) A+B+D
c) A+B
ANS: b
2. Ce înseamnă a gestiona?
a) a lua hotarari;
b) a conduce;
c) a eficientiza.
ANS: b
3. Scopul final al activităţii întreprinderii este:
a) integrarea tuturor proceselor de fabricaţie;
b) maximizarea valorii întreprinderii;
c) scăderea numărului de personal.
4. Obiectivul fundamental al firmei îl reprezintă:
a) Maximizarea valorii firmei;
b) Maximizarea bunastarii actionarilor;
c) Maximizarea preturilor actiunilor pe piata;
d) a, b si c.
5. Deciziile financiare dupa orizontul de timp, pot fi :

a) decizii strategice;
b) decizii intarziate;
c) decizii de finantare.
6. Deciziile financiare tactice sunt:
a) decizii de strategie;
b) decizii de corectie;
c) decizii de finantare.
7. Conceptia financiara privind maximizarea valorii firmei presupune:
a) Maximizarea valorii acumulate in exercitiile financiare anterioare;
b) Maximizarea valorii actuale a veniturilor viitoare scontate;
c) Maximizarea rezultatelor financiare;
d) a si c.
8. Clasificati deciziile financiare dupa orizontul de timp.
A) decizii strategice;
B) decizii tactice;
C) decizii intarziate;
D) decizii de finantare
a) A+B+C+D
b) A+B
c) C
ANS: b
9. Cum pot fi deciziile financiare tactice?
a decizii de strategie;
b decizii de corectie ;
c decizii de finantare.
ANS: B
16.Ce vizeaza deciziile financiare strategice?
a Un orizont cat mai apropiat;
b Un orizont cat mai indepartat;
c Un orizont cat mai mic.
ANS: B
17. Ce inglobeaza decizia de finantare?
A) alegerea structurii de finantare ;
B) politica de dividend;
C) alegerea intre finantarea interna si cea externa;
D) alegerea de investitie pe cele 3 forme de active mobilizate .
a A+D
b A+B+C
c D
ANS: B
Tema: Mecanismul formării capitalului întreprinderii

1. Forma cea mai raspandita de constituire a capitalului social este:
a) emisiunea de actiuni;
b) emisiunea de obligatiuni;
c) aportul in natura.
2. Capitalul total al intreprinderii se materializeaza dupa modul de folosinta in:
a) active imobilizate si active circulante;
b) profit;
c) stocuri si creante.
3. Prin insumarea capitalului social cu grupa rezervelor, rezultate, fonduri proprii se
formeaza:
a) capitalurile proprii;
b) capitalul total;
c) capitalurile permanente.
4. De ce este legata constituirea capitalului?
a) de infiintarea si diminuarea activitatii intreprinderii
b) de infiintarea si inceperea activitatii intreprinderii
c) de infiintarea si finalizarea activitatii intreprinderii
5. Capitalul permanent cuprinde:
a) totalitatea resurselor;
b) capitalul propriu si datoriile pe termen lung;
c) totalitatea activelor;
d) totalitatea imobilizarilor;
e) totalitatea pasivelor.
Tema: Gestiunea capitalului propriu al întreprinderii

1. Prima si cea mai importanta componenta a capitalurilor proprii o reprezinta:
a) capitalul permanent;
b) capitalul social;
c) capitalul total.
2. Elementele care intervin in calculul costului mediu ponderat al capitalului sunt:
a) Capitalul permanent;
b) Resursele de trezorerie;
c) Ponderea surselor de finantare in totalul pasivului;
d) Costul surselor de finantare,
e) a si b;
f) c si d.
3. Cum este capitalul social ca sursa de capital?

a Cu exigibiltatea cea mai indepartata;
b Cu exigibiltatea cea mai scazuta;
c Cu exigibiltatea cea mai diversificata.
ANS: A
4. Cum se imparte capitalul intreprinderii dupa natura lui?
A) capital real;
B) capital social;
C) capital propriu;
D) capital fictiv sau financiar.
a A+B
b B+C
c A+D
ANS: C
5. Cum pot fi in intreprindere rezervele create?
A) legale;
B) nelegale;
C) statutare;
D) alte rezerve.
a A+B
b A+C+D
c A+B+D
ANS: B
6. Care este cea mai raspandita componenta a capitalurilior proprii ?
a capitalul permanent;
b capitalul social;
c capitalul total.
ANS: B
7. Cum se materializeaza capitalul toatal al intreprinderii dupa modul de folosinta?
a profit;
b active imobilizate si active circulante;
c stocuri si creante.
ANS: B
8. Ce se formeaza prin insumarea capitalului social cu grupa rezervelor , rezultate,
fonduri proprii?
a capitalurile proprii;
b capitalul total;
c capitalurile permanente.
ANS: A
Tema: Creşteri de capital

1. Obligatiunile convertibile in actiuni confera:
a) dreptul posesorului lor de a-si transforma intr-un interval de timp determinant creanta intr-o
parte asociata la o paritate stabilita in momentul emisiunii:
b) imposibilitatea posesorului lor de a-si transforma intr-un interval de timp determinant

creanta intr-o parte asociata la o paritate stabilita in momentul emisiunii
c) dreptul altei persoane de a-si transforma intr-un interval de timp determinant creanta intr-o
parte asociata la o paritate stabilita in momentul emisiunii
2. Obligaţiunea sau certificatul de obligaţiune:
a) este un titlu de credit pentru deţinător;
b) este un titlu de creanţă pentru deţinător şi de credit pentru emitent;

c) este un titlu de creanţă pentru emitent;
d) este un titlu de creanţă pentru emitent şi de credit pentru deţinător.

3. Incorporarea de rezerve sau profituri nerepartizate este o modalitate de scadere a
capitalului social?
. care afecteaza structura financiara;
b care nu afecteaza structura financiara;
c nici o varianta.
ANS: C
4.Care este forma cea mai raspindita de constituire a capitalului social ?
a emisiunea de actiuni;
b emisiunea de obligatiuni;
c aportul in natura.
ANS: A
Tema: Politica de autofinanţare

1. Capacitatea de autofinanţare se formează din:
a) venituri-cheltuieli;
b) (venituri – costul mărfurilor – cheltuieli de amortizare – cheltuieli financiare) x (1 –
cota de impozit pe profit) + cheltuieli de amortizare
c) venituri – costul mărfurilor – cheltuieli de amortizare – cheltuieli financiare;
d) (venituri – costul mărfurilor – cheltuieli de amortizare – cheltuieli financiare) x (1 –
cota de impozit pe profit)
2. Capacitatea de autofinantare reprezinta:
a) rezultatul net pe care il poate utiliza pentru rezerva si dezvoltare;
b) potentialul financiar degajat de activitatea rentabila la sfarsitul exercitiului;
c) rezultatul activitatii curente ce se poate utiliza drept sursa pentru propria dezvoltare;
d) calitatea societatii de a procura surse pentru a finanta;
e) volumul productiei pentru care profitul este nul.
3. Capacitatea de autofinantare exprima potentialul intreprinderii spre dezvoltare.
Capacitatea se determina fie deductiv, fie aditiv. Prin aditie:
a) Excedent brut de exploatare + provizioane;
b) Rezultat net + impozit + plus valoarea din cesiuni;
c) Valoarea adaugata + impozite;
d) Profit brut + amortizari;
e) Rezultat net + amortizari + provizioane + excedentul (- deficitul) din cesiunea de active.
Studii de caz rezolvate

1. Să se determine capacitatea de autofinanţare potenţială şi reală a societăţii, pe baza
următoarelor informaţii:
a) Contul de rezultate: (mii lei)
- costul mărfurilor 17 000
- încasări din activitatea de bază 31 500
- venituri din alte activităţi 3 200
- venituri excepţionale 100
- plata salariilor 10 000
- venituri financiare 4 400
- cheltuieli financiare 1 300
- cheltuieli excepţionale 50
- fondul de amortizare 2 100
- impozit pe venit ?
b) Dividende 1 800
c) Participaţii la beneficii 150
Rezolvare:
Capacitatea de autofinanţare potenţială(CAp)
CAp =(V-C-Cf-A)x[1-(I:100)]+A
Unde: V-venituri; C-cheltuieli de exploatare; Cf-cheltuieli financiare; A- fondul de
amortizare; cota impozitului pe venit
Capacitatea de autofinanţare reală(CAr)
CAr = CAp - dividende - participarea la beneficiu
Cap =(31500+3200+100+4400-17000-10000-1300-50-2100)x
(1- 12:100)+2100= 9800 (mii.lei)
Car = 9800-1800-150= 7850 (mii.lei)
Studii de caz propuse pentru rezolvare

Problema 1
Să se determine capacitatea de autofinanţare potenţială şi reală a societăţii, pe baza următoarelor
informaţii: Contul de rezultate: (mii lei)
d) Dividende 1 800
e) Participaţii la beneficii 150
Problema 2
Să se determine capacitatea de autofinanţare potenţială şi reală a societăţii, pe baza
- venituri din activitatea de bază 62 000
- cheltuieli pentru cumpărări de mărfuri 5 400
- salariile plătite 9 500
- alte cheltuieli de exploatare 270
- venituri financiare 100
- cheltuieli financiare 250
b) Dividende 400
Problema 3
- încasări din alte activităţi 1 700
- impozite şi taxe 1 600
- alte cheltuieli de exploatare 1 300
b) Dividende 450
Problema 4
d) Contul de rezultate: (mii lei)
- încasări din alte activităţi 1 700
- impozite şi taxe 1 600
- alte cheltuieli de exploatare 1 300
e) Dividende 450
f) Participaţii la beneficii 70
Problema 5
a) Rezultatele întreprinderii: (mii lei)
- venituri din alte activităţi 100
b) Dividende 1800
Problema 6
g) Contul de rezultate: (mii lei)
h) Dividende 400
i) Participaţii la beneficii 65
Problema 7
f) Contul de rezultate: (mii lei)
- costul mărfurilor 10
000
- încasări din activitatea de bază 31
500
- venituri din alte activităţi
5200
400
- impozit pe venit 0%
g) Dividende 1800
h) Participaţii la beneficii 150
Problema 8
i) Contul de rezultate: (mii lei)
j) Dividende 1 800
k) Participaţii la beneficii 150
Problema 9
j) Contul de rezultate: (mii lei)
k) Dividende 500
l) Participaţii la beneficii 55
Problema 10
m) Contul de rezultate: (mii lei)
n) Dividende 1800
o) Participaţii la beneficii 150
Problema 11
l) Contul de rezultate: (mii lei)
m) Dividende 2 800
n) Participaţii la beneficii 350
Tema: Politica de dividende

1. Dividendul reprezintă:
a) remuneraţia garantată cuvenită unei acţiuni în decurs de un an;
b) remuneraţia negarantată cuvenită unei acţiuni în decurs de un an;
c) remuneraţia garantată cuvenită unei obligaţiuni în decurs de un an;
d) remuneraţia negarantată cuvenită unei obligaţiuni în decurs de un an.
2. Politica dividendelor în sumă constantă asigură:
a) venituri stabile acţionarilor, ca mărime absolută (volumul total al dividendelor/nr. de
acţiuni) şi variabile, ca mărime relativă (dividende/capital social);
b) venituri stabile acţionarilor atât ca mărime absolută, cât şi relativă.
3. Semnificaţia acţiunilor cu privilegiul de dividend cumulativ:
a) participă la distribuirea dividendelor în toţi anii, indiferent de profitul afectat acestei
destinaţii;
b) dau dreptul de a participa, retroactiv, la distribuirea de dividende pentru anii când nu
s-au distribuit dividende;
c) participă cu prioritate la distribuirea dividendelor;
d) îşi pot majora randamentul comparativ cu acţiunile fără acest privilegiu.
1. Capitalul propriu al unei societăţi pe acţiuni însumează 2 500 000 lei şi e format din 2
500 acţiuni simple a câte 1000 lei fiecare. Societatea încasează din vânzarea producţiei 2 mln lei,
cheltuielile şi consumurile de producţie fiind:
 consumuri directe de materii prime şi materiale 800 000 lei;
 cheltuieli privind retribuţia muncii lucrătorilor din activitatea de producţie - 600 000
lei
 cheltuieli indirecte de producţie - 121 000 lei.
Ştiind ca adunarea generală a acţionarilor a hotărât distribuirea de dividende în proporţie de
40% din profitul net anual, să se calculeze mărimea dividendelor plătite pentru fiecare acţiune şi
mărimea profitului destinat modernizării producţiei. Argumentaţi răspunsul.
Rezolvare:
1. Costul vânzărilor = 800 000 + 600 000 + 121 000 = 1 521 000 lei
2. Profitul brut = Venituri din vânzări - costul vânzărilor = 2 000 000 - 1 521 000 = 479
000 lei
3. întrucât societatea nu are venituri şi cheltuieli generate de alte activităţi, reiese ca
profitul perioadei de gestiune până la impozitare este egal cu profitul brut. Ştiind ca sursa de
plata a dividendelor, dar si cea de formare a fondurilor reprezintă profitul net, calculăm:
Profitul net = profitul până la impozitare - cheltuielile privind plata impozitului pe venit
Profitul net = 479 000 – (479 000 x 0%/100%) = 479000 lei
4. Volumul dividendelor plătite = 479 000 x 40%/100% = 191600 lei
5. Dividend / acţiune = 191600/2500 = 76,64 lei/act.
6. Profitul destinat modernizării producţiei: 479000 – 191 600 = 287 400 lei
2. S.A. ,,Codru" dispune de un capital statutar format din:

– 1200 acţiuni categoria ,,A", cu valoarea nominala = 150 lei/act., cu privilegiul
de dividend de 10%;
– 800 acţiuni categoria ,,B", cu drept de vot, valoarea de piaţă constituind 200
000 lei.
In primii 2 ani, societatea respectiva a decis sa repartizeze dividende, după cum urmează: în
primul an -23400 lei, anul doi - 42 200 lei. Să se calculeze mărimea dividendelor si randamentul
celor doua categorii de acţiuni. Argumentaţi răspunsul.
Rezolvare:
Anul I
Acţiuni categoria „A”
a. valoarea dividendelor pentru acţiunile preferenţiale:
1200 x 150 = 180 000 lei x 10% = 18 000 lei
b. calculăm randamentul acţiunilor categoria „A”:
R= dividend pe acţiune/valoarea bursieră a acţiunilor categoria „A” x 100% = 18 000 /180 000
x 100% = 10%
Acţiuni categoria „B”
a) valoarea ce rămâne din profitul afectat după plata dividendelor acţiunilor categoria „A”:
23 400 – 18 000 = 5 400 lei
b) calculăm randamentul acţiunilor categoria ,,B”:
R= dividend pe acţiune / valoarea bursieră a acţiunilor x 100% = 5400/200 000 x 100% =
2,7%
Anul II
Acţiuni categoria „A”
a. volumul dividendelor plătite acţiunilor privilegiate:
1200 x 150 = 180 000 lei x 10% = 18 000 lei
b. randamentul acţiunilor categoria ,,A”:
R= 18 000 /180 000 x 100% = 10%
Acţiuni categoria „B”
a) volumul dividendelor pentru plata dividendelor acţiunilor categoria ,,B”:
42 200-18 000 = 24 200 lei
b) randamentul acţiunilor categoria ,,B”:
R= 24 200 / 200 000 x 100% = 12,1%
Concluzie: Rezultatele atestă creşterea randamentului acţiunilor categoria ,,B” ca urmare a
majorării, în anul II, a profitului net.
3. Societatea comercială a emis trei categorii de acţiuni:

- Acţiuni de categoria A: 3000 bucăţi, fără valoarea nominală, cu drept de vot –
85 000 lei;
- Acţiuni de categoria B: 2000 bucăţi, cu valoarea nominală 30 lei, cu
privilegiul de dividend – 15 lei/1 acţiune – 60 000 lei;
- Acţiuni de categoria C: 3500 bucăţi, fără valoarea nominală, cu privilegiul de
dividend 20% - 130 000 lei;
Societatea a decis să repartizeze ca dividend 80 000 lei. Care a fost mărimea dividendelor şi
randamentul celor 3 categorii de acţiuni.
Rezolvare:
1. Calculăm dividend pentru acţiuni de categoria B 2000*15= 30000 lei
2. Calculăm dividend pentru acţiuni de categoria C 130000*20% / 100% = 26000 lei
1. Calculăm dividend pentru acţiuni de categoria A 80000- 30000-26000= 24000 lei
2. Calculăm rentabilitatea celor 3 categorii de acţiuni
B. 30000/60000= 0.5
C. 26000/130000=0.2
A. 24000/ 85000= 0.3

Problema 1
Capitalul propriu al unei societăţi pe acţiuni însumează 2 100 300 lei şi e format din 2 100
acţiuni simple. Societatea încasează din vânzarea producţiei 1 mln lei, cheltuielile şi consumurile de
producţie fiind:
lei
Problema 2
acţiuni simple. Societatea încasează din vânzarea producţiei 2 mln 500 mii lei, cheltuielile şi
consumurile de producţie fiind:
lei
Problema 3
acţiuni simple a câte 1000 lei fiecare. Societatea încasează din vânzarea producţiei 1 mln lei,
lei
Problema 4
lei
Problema 5
 consumuri directe de materii prime şi materiale 2 000 000 lei;
 cheltuieli privind retribuţia muncii lucrătorilor din activitatea de producţie – 1 600
000 lei
 cheltuieli indirecte de producţie – 1 100 000 lei.
Problema 6
acţiuni simple a câte 1000 lei fiecare. Societatea încasează din vânzarea producţiei 800 000 lei,
lei
Problema 7
acţiuni simple a câte 1000 lei fiecare. Societatea încasează din vânzarea producţiei 900 000 lei,
lei
Problema 8
lei
Problema 9
Capitalul propriu al unei societăţi pe acţiuni însumează 8 000 000 lei şi e format din 8000
000 lei
Problema 10
000 lei
Problema 11
acţiuni simple. Societatea încasează din vânzarea producţiei 4 mln lei, cheltuielile şi consumurile de
producţie fiind:
000 lei
Problema 12
000 lei
Problema 13
S.A. ,,Codru" dispune de un capital statutar format din:
– 1200 acţiuni categoria ,,A", cu valoarea nominala = 150 lei/act., cu privilegiul de
dividend de 10%;
– 800 acţiuni categoria ,,B", cu drept de vot, valoarea de piaţă constituind 200 000 lei.
In primii 2 ani, societatea respectiva a decis sa repartizeze dividende, după cum urmează: în
primul an -23400 lei, anul doi - 42 200 lei. Să se calculeze mărimea dividendelor si randamentul
Problema 14
S.A. ,,Grand" dispune de un capital statutar compus din:
– 1800 acţiuni categoria „A”, cu valoarea nominală = 165 lei/act., cu un privilegiu de
dividend de 13%;
– 600 acţiuni categoria „B”, cu drept de vot, valoarea de plată” constituind 300 000 lei.
În primii doi ani, societatea respectivă a decis să repartizeze o parte din profitul net pentru
plata dividendelor: în primul an, suma de 33 500 lei, iar în al doilea an - 44 800 lei.
Să se calculeze mărimea dividendelor şi randamentul celor două categorii de acţiuni. Faceţi
concluzii.
Problema 15
S.A. ,,Codru" dispune de un capital statutar format din:
– 1200 acţiuni categoria ,,A", cu valoarea nominala = 150 lei/act., cu privilegiul de
dividend de 12%;
– 800 acţiuni categoria ,,B", cu drept de vot, valoarea de piaţă constituind 200 000 lei.
În primii 2 ani, societatea respectiva a decis sa repartizeze dividende, după cum urmează: în
primul an -25500 lei, anul doi - 42500 lei. Să se calculeze mărimea dividendelor si randamentul
Problema 16
Societatea comercială a emis trei categorii de acţiuni:
85 000 lei;
- Acţiuni de categoria B: 2000 bucăţi, cu valoarea nominală 30 lei, cu
dividend 20% - 130 000 lei;
Societatea a decis să repartizeze ca dividend 80 000 lei. Care a fost mărimea dividendelor şi
randamentul celor 3 categorii de acţiuni.
Problema 17
50 000 lei;
- Acţiuni de categoria B: 2400 bucăţi, cu valoarea nominală 37,5 lei, cu
dividend cumulativ 20lei/1acţiune - 190 000 lei;
În primii doi ani nu s-au distribuit dividende. Cum se va proceda la distribuirea dividendelor
în al treilea an, dacă profitul afectat distribuirii de dividende este 210 000 lei.
Problema 18
Capital social al unei societăţi pe acţiuni este format din trei categorii de acţiuni cu valoarea
nominală egală:
Categoria A: 1250 acţiuni cu valoarea 30 000 lei
Categoria B: 1040 acţiuni cu privilegiul de dividend 10%
Categoria C: 2250 acţiuni cu privilegiul de dividend cumulativ 12 lei/1 acţiune
În primul an dividende nu s-au distribuit.
Determinaţi suma capitalului social şi distribuirea dividendelor în anul 2, dacă
profitul aferent distribuirii de dividende constituie 60 540 lei
Problema 19
Capital social al unei societăţi pe acţiuni este format din trei categorii de acţiuni cu valoarea
nominală egală:
Categoria A: 1250 acţiuni cu valoarea 26 250 lei
Categoria B: 1040 acţiuni cu privilegiul de dividend 13%
Categoria C: 2250 acţiuni cu privilegiul de dividend cumulativ 9 lei/1 acţiune
În primul an dividende nu s-au distribuit.
Determinaţi suma capitalului social şi distribuirea dividendelor în anul 2, dacă
profitul aferent distribuirii de dividende constituie 57 140 lei
Problema 20
50 000 lei;
- Acţiuni de categoria B: 2400 bucăţi, cu valoarea nominală 37,5 lei, cu
dividend cumulativ 15 lei/1acţiune - 190 000 lei;
În primii doi ani nu s-au distribuit dividende. Cum se va proceda la distribuirea dividendelor
în al treilea an, dacă profitul afectat distribuirii de dividende este 230 000 lei.
Problema 21
De calculat mărimea dividendului pentru 1 acţiune ordinară, dacă:
- profitul societăţii aferent distribuirii de dividende – 12 000 lei
- valoarea totală a acţiunilor - 42 350 lei
inclusiv acţiuni privilegiate – 14 200 lei cu privilegiul de dividend 20%
- valoarea nominală a acţiunilor ordinare – 50 lei
Tema: Capitalurile împrumutate pe termen lung şi mediu

1. Creditele pe termen mediu si lung impreuna cu capitalurile proprii formeaza:
a) capitalurile permanente
b) capitalul social
c) capitalurile totale
2. De ce se apeleaza la creditele pe termen mediu si lung?
a) pentru completarea nevoii temporare de finantare;
b) pentru completarea nevoii globale de finantare;
c) pentru finantarea nevoilor pe termen scurt.
3.Cum se realizeaza indatorarea pe termen mediu si lung?
A) creditul bancar pe TM si L;
B) creditul obligator;
C) leasingul;
D) factoringul.
a A+B+C+D
b A+B+C
c A+B
ANS: B
4. Leasingul este o sursa de finantare care:
a) nu mareste nivelul indatorarii intreprinderii;
b) mareste nivelul indatorarii intreprinderii;
c) nu are legatura cu finantarea intreprinderii.
5. Creditul obligatar se obtine prin:
a) emisiunea de actiuni;
b) emisiunea de obligatiuni;
c) creditare bancară.
6. Cum se obtine creditul obligatar ?
a a) emisiunea de obligatiuni;
b b) emisiunea de actiuni;
c c) creditare bancara.
ANS: A
7. Leasingul este:
a) o forma de creditare;
b) o tehnica de finantare;
c) o forma de marire a capitalului social.
8. Fiduciarul este persoana fizică desemnată:
a) să plaseze obligaţiunile pe piaţa financiară;
b) să supravegheze îndeplinirea obligaţiilor emitentului împrumutului obligatar;
c) să efectueze operaţiunile de trezorerie aferente împrumutului obligatar;
d) să distribuie cupoane cuvenite obligatarilor.
9. Prin ce se poate face rascumpararea unui imprumut obligatar in functie de prevederile
contractului de emisiune?
A) prin amortizari constante si anuitati variabile;
B) prin anuitati si amortizari variabile;
C) integral, la scadenta;
D) prin rascumparari la bursa.
a a) A+B
b b) A+B+C+D
c c) A+D
ANS: B
Tema: Capitalurile împrumutate pe termen scurt
1. Ce acopera indatorarea
pe termen scurt?
a nevoile temporare de capitaluri ale intreprinderii;
b amortizarea;
c pierderea intreprinderii.
ANS: A
2.Ce sunt creditele bancare pe termen scurt?

A) creditele de trezorerie;
B) creditul furnizor;
C) creditele pe baza de creante comerciale;
D) avansurile de la clienti.
a A+B+C+D
b A+C
c A+B+C
ANS: B
3. Care este formularea corectă?
a) plata creditelor şi a dobânzilor;
b) rambursarea creditelor şi a dobânzilor;
c) plata creditelor şi rambursarea dobânzilor;
d) rambursarea creditelor şi plata dobânzilor.
4. Creditele de mobilizare reprezintă:
a) operaţiuni de transformare a unor lichidităţi în creanţe certe, dar negarantate
cu active materiale sau financiare;
b) operaţiuni de transformare a unor creanţe la termen în lichidităţi la vedere şi
sunt garantate cu active financiare;
c) operaţiuni de transformare a unor creanţe la termen în lichidităţi la vedere şi
sunt garantate cu active materiale.
5. Criterii de selectare a creditelor pe termen scurt:
a) facilitate de acces, supleţea şi costul creditului;
b) negocierea unor condiţii avantajoase, cu privire la termen, cost şi rambursare;
c) garanţiile, de care dispune întreprinderea, reprezintă singurul criteriu pentru
opţiunea asupra unui anumit tip de credit.
6. Factorii care influenţează nivelul dobânzii sunt:
a) mărimea creditului şi termenul de creditare;
b) rata dobânzii pe piaţa monetară, riscul bancar şi calitatea garanţiilor şi
posibilităţile de refinanţare ale băncii;
c) volumul creditului, timpul de creditare şi rata dobânzii.
7. Riscul de dobândă decurge din:

a) nerealizarea rentabilităţii previzionate, ceea ce face ca şi cheltuielile cu dobânda şi fie
de nesuportat pentru întreprindere;
b) utilizarea unei rate fixe sau variabile a dobânzii şi din evoluţia ulterioară a ratei
dobânzii, până la scadenţa, pe piaţa financiară;
c) tipul de credit primit şi din modul de utilizare a acestuia de către întreprindere.
8. Riscul ratei dobânzii există:
a) pentru întreprindere;
b) pentru bancă;
c) pentru întreprindere şi pentru bancă.
9. Riscul ratei dobânzii pentru întreprindere este prezent:
a) în cazul trezoreriei negative, când există minus de lichidităţi ce trebuie
acoperite cu credite bancare pe termen scurt;
b) în cazul trezoreriei pozitive, când există excedent de lichidităţi ce trebuie
plasate pe termen scurt;
c) atât în cazul excedentului de lichidităţi, cât şi în cazul deficitului de lichidităţi.
10. Gestiunea riscului ratei dobânzii (risc management) constă în:
a) acceptarea creditelor cu dobânda mică şi stabilă, care să nu creeze greutăţi
financiare;
b) evaluarea amploarei riscului şi probabilitatea producerii lui, măsuri preventive
de preîntâmpinare a riscului şi adoptarea unei politici de asigurare contra riscului;
c) aplicarea unor tehnici de protecţie împotriva riscului sub forma Swap,
contracte la termen, opţiuni.
1d 2c 3c 4c 5c 6d 7d 8a 9c 10c 11c 12c 13b 14b 15b 16a 17c 18d 19c 20c 21c 22b 23a 24b,
25a, 26b, 27b, 28c, 29c, 30b
Întreprinderea a utilizat creditul în următoarele condiţii:
– suma creditului - 10 000 lei;
– perioada de credit - 30 zile;
– rata anuală a dobânzii, stipulată în contractul de credit, este de 25% anual.
Să se determine care va fi suma dobânzii aferente creditului primit.
Rezolvare:
Sold credit∗Numarul de zile∗Rata dobanzii
Suma dobanzii=
360 zile∗100
Suma dobânzii = (10 000 lei*30 zile*25%)/(360 zile*100%) = 208,33 lei
Concluzie: Pentru perioada dată, conform condiţiilor stipulate în contract, debitorul este
obligat să achite suma dobânzii de 208,33 lei.
Problema
Debitorul a utilizat creditul în următoarele condiţii:
– rata anuală a dobânzii, stipulate în contractul de credit este de 25% anual;
– pe data de 11 a lunii, debitorul a rambursat 2000 lei din suma creditului.
Rezolvare:
Sold creditului∗Numarul de zile∗ Rata dobanzii
Suma dobanzii=
360 zile∗100
1. Suma dobânzii, pentru primele 10 zile, va fi:
(10 000 lei * 10 zile * 25 % ) / (360 zile * 100%) = 69,44 lei.
2. Soldul creditului este de: 10 000- 2 000 = 8 000 lei;
3. Suma dobânzii, pentru celelalte 20 zile, va fi:
(8 000 lei * 20 zile * 25 % ) / (360 zile * 100%) = 111,11 lei;
4. Suma totală a dobânzii, calculate pentru împrumut, va fi:
69,44 lei + 111,11 lei - 180,55 lei.

Problema 1
Problema 2
– pe data de 20 a lunii, debitorul a rambursat 55 000 lei din suma creditului.
Problema 3
Problema 4
Problema 5
Problema 6
Problema 7
Problema 8
– pe data de 5 a lunii, debitorul a rambursat 3000 lei din suma creditului.
Problema 9
Problema 10
Problema 11
Problema 12
Tema: Structura financiară a capitalului întreprinderii

1. Structura de finantare se stabileste ca raport intre:
a) capitalurile imprumutate si capitalurile proprii;
b) capitalurile permanente si capitalurile imprumutate;
c) capitalul social si capitalurile imprumutate;
d) capitalurile propriu si capitalul social;
e) capitalul social si creditele pe termen mediu si lung.
2. Efectul de levier financiar pozitiv al intreprinderii se produce cand:
a) rentabilitatea financiara este mai mare sau egala cu rentabilitatea economica;
b) rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
c) rentabilitatea comerciala este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului;
d) rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
e) rentabilitatea financiara este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului.
3. Situatia neta negativa apare atunci cand:
a) capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate;
b) capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii;
c) capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;
d) capitalurile proprii sunt mai mari decat imobilizarile ;
e) activul este mai mic decat pasivul.
4. Structura financiara a firmei se refera la:
a) Compozitia mijloacelor economice;
b) Compozitia surselor de finantare;
c) Compozitia capitalului permanent;
d) Compozitia resurselor de trezorerie.
5. Structura optima a capitalului firmei:
a) Presupune un amestec de instrumente financiare;
b) Determina maximizarea valorii firmei;
c) Sta la baza determinarii costului mediu ponderat al capitalului;
d) a si b;
e) c si d.
6. Efectul de indatorare la termen al intreprinderii se concretizeaza intr-un rezultat financiar
fie pozitiv fie negativ.
Efectul indatorarii se determina cu relatia:
a) Ei = Rata rentabilitatii economice – Rata dobanzii
b) Ei = (Datorii pe termen/Capital propriu)(Rre – Rd)
c) Ei = DTLM/PT*Rd
d) Ei = (DTLM/PT)(Rre + Rd)
e) Ei = (DTLM/C Permanent)*(Rre – Rd)

1. O societate comercială prezintă următoarea situaţie:
- Capitalul propriu……..5.000 Capital

→ total = 20.000
- Capital împrumutat….15.000 investit
- Rentabilitatea economică (Re) 12%

- Rata dobânzii (D) ……………. 8,5%
Să se determine efectul de îndatorare (E)
Rezolvare
La un capital total investit
15 . 000
E= (12+8,5 )=10 , 5
5 . 000
de 20.000 se obţine:
Randamentul
capitalului = 5.000 x 12% = 600 20.000 x 12% = 2.400
propriu
Randamentul - Remuneraţia capitalului

final al = 12%+10,5%= 22,5% împrumutat
capitalului 15.000 x 8,5% = 1.275
propriu
sau Randamentul final al
capitalului propriu =
- Capitalul împrumutat aduce:
15.000 (12% - 8,5%) = 525 2.400 – 1.275
-------------------- = 22,5%
- Capitalul propriu aduce: 5.000
5.000 x 12% = 600
Randamentul
final al 600 + 525
capitalului = --------------- = 22,5%
propriu 5.000
Concluzii
În realitate, capitalul propriu aduce tot 600, adică 5000 (12%). Supraprofitul de 525 este datorat
efectului pozitiv de îndatorare, ceea ce reprezintă un plus de 10,50% adăugat la rata rentabilităţii
economice.
2. Să se stabilească capacitatea de îndatorare maximă a unei societăţi comerciale,

cunoscând structura pasivului bilanţului (schematic) şi normele uzuale bancare, privind limitele de
îndatorare.
- Capital propriu………150.000
Pasivul Capital permanent 250.000
- Datorii la termen…….100.000
bilanţului Datorii totale 220.000
- Datorii termen scurt….120.000
Total pasiv………….370.000
Rezolvare
 Conform formulei (1), datoriile totale se pot ridica până la 2 x capitalul propriu:
2 x 150.000 = 300.000
 Rezultă că societatea comercială poate primi un credit suplimentar la nivelul
diferenţei dintre datoriile maxime admisibile şi datoriile totale existente:
300.000 – 220.000 = 80.000
 Se observă, însă, că nu se poate lua întreaga sumă de 80.000 sub forma creditului pe
termen lung şi mediu, întrucât se depăşeşte limita admisă de formula (2):
100 .000−80 .000

>1
150 .000
 Singura soluţie, pentru a obţine întreaga sumă de 80.000, este divizarea acesteia în:
- Credit pe termen lung şi mijlociu……………….50.000
- Credit pe termen scurt…………………………..30.000
80.000
 Verificarea încadrării în limitele de îndatorare, după divizarea creditului
- Capital propriu……………………………….150.000
CP = 300.000
- Datorii la termen (100.000+50.000)…………150.000
Dat. Tot. = 300.000
- Datorii pe termen scurt (120.000+30.000)…...150.000
450.000
300 . 000 300 .000

CIG= =2/3 ; =2
450. 000 150 .000
150. 000 150 .000

CIT = =1/2 ; =1
300 .000 150 .000
3. Să se determine posibilităţile de îndatorare, ale societăţii comerciale “X” cunoscând

următoarele:
a) Structura pasivului bilanţului
- Capital propriu…………………….750.000
CP = 1.280.000
- Datorii la termen .…………………530.000
Dat. totale = 1.355.000
- Datorii pe termen scurt …………...825.000
Total pasiv 2.105.000
b) Societatea comercială are nevoie de 180.000 pentru finanţarea unui proiect rentabil şi se
întreabă dacă poate obţine această sumă sub formă de credit.
Rezolvare
 Verificarea încadrării societăţii comerciale în normele uzuale bancare, privind limitele
de îndatorare.
Da
1. 355. 000 1 . 355. 000
(1)CIG= =0,64 ; =1,81
2. 105. 000 750 .000
Da
530. 000 530 .000
(2)CIT = =0, 41 ; =0, 71
1 .280 . 000 750 .000
Ambii indicatori fiind subîndepliniţi, societatea mai poate apela la credite bancare.
 Verificarea capacităţii de îndatorare, în condiţiile apelării la un credit pe termen lung de
180.000
- Capital propriu……………………….750.000
CP = 1.460.000
- Datorii la termen (530.000+180.000)..710.000
Dat. totale = 1.535.000
- Datorii pe termen scurt ……………...825.000
Nu
1. 535. 000 1 .535.000
(1)CIG= =0,67 ; =2,04
2. 285 .000 750 .000
Da
710. 000 710 .000
(2)CIT = =0, 48 ; =0, 94
1 . 460 .000 750 .000
Întrucât unul dintre indicatori este depăşit (1), operaţiunea de creditare nu se poate realiza
într-un volum de 180.000.
Pentru a putea realiza proiectul, societatea comercială poate adopta următoarea soluţie: să
procedeze la o creştere minimă de capital propriu pentru ca, prin diferenţă, să poată beneficia de un
credit bancar până la concurenţa sumei de 180.000.
 Stabilirea creşterii minime de capital propriu şi a creşterii maxime de credit, în vederea
încadrării în limitele capacităţii de îndatorare. Folosim un sistem de 2 ecuaţii cu 2 necunoscute,
astfel:
Notăm: x = creşterea minimă de capital propriu
y = creşterea maximă de credite
x + y = 180.000 (1)
2(750.000+x)=530.000 + y + 825.000
1.500.000+2x=1.355.000+y
(2)
2 x =−145 . 000 + y |−1 x + y =180 . 000|2 2 x +2 y =360 . 000
−2 x + y =145 . 000 −2 x + y =145 . 000 −2 x + y =145 . 000
¿ ¿ ¿
{¿ ¿ ¿
{¿ ¿ ¿ {¿ ¿ ¿
¿
¿ ¿
x = 11.667
/ 3y =505.000 y = 168.333
 Verificarea încadrării în limitele capacităţii de îndatorare după creşterea minimă de capital

propriu (11.667) şi după creşterea maximă de credit (168.333)
- Capital propriu (750.000+11.667)…...761.667

CP = 1.460.000
Dat. totale = 1.523.000
Da
1. 523 .333 1 . 523. 333
(1)CIG= =0,66 ; =2
2. 285 .000 761. 667
Da
698. 333 698 .333
(2)CIT = =0, 47 ; =0, 91
1 . 460 .000 761. 667
Concluzii
 Societatea comercială se poate îndatora cu încă 168.333, la o creştere minimă de capital
propriu de 11.667.
 Indicatorii capacităţii de îndatorare sunt satisfăcuţi, proiectul de 180.000 putând să fie

finanţat.
Aplicaţie 5
Să se determine posibilităţile de îndatorare ale societăţii comerciale “y” cunoscând
următoarele:
b) Structura pasivului bilanţului
- Capital propriu…………………….420.000
CP = 700.000
- Datorii la termen .…………………280.000
Dat. totale = 780.000
- Datorii pe termen scurt …………...500.000
b) Societatea comercială doreşte să împrumute 350.000 pentru finanţarea unui proiect

rentabil.
Rezolvare
 Verificarea încadrării societăţii comerciale în normele uzuale bancare privind limitele
de îndatorare.
Da
780 .000 780 .000
(1)CIG= =0,65 ; =1, 85
1. 200. 000 420 . 000
Da
280. 000 280 .000
(2)CIT = =0, 40 ; =0,665
700. 000 420 . 000
Ambii indicatori fiind subîndepliniţi, societatea mai poate apela la credite bancare.
 Verificarea încadrării în normele uzuale bancare de îndatorare, în condiţiile apelării la

un credit pe termen lung de 350.000
- Capital propriu……………………….420.000
CP = 1.050.000
Dat. totale = 1.130.000
Nu
1. 190. 000 1 . 130. 000
(1)CIG= =0, 72 ; =2, 69
1. 550. 000 420 . 000
Nu
630. 000 630 .000
(2)CIT = =0, 60 ; =1,5
1 . 050. 000 420 . 000
Ambii indicatori sunt depăşiţi. Societatea comercială nu poate primi un credit de 350.000.
Soluţie: o creştere minimă de capital propriu, urmată de o creştere maximă de credite
pentru complinirea sumei de 350.000.
 Calcularea creşterii minime de capital propriu şi a creşterii maxime de credite, în vederea

acoperirii financiare a proiectului.
Notăm: x = creşterea minimă de capital propriu
y = creşterea maximă de credit.
x + y = 350.000 (1)
2(420.000+x)=280.000 + y + 500.000
840.000+2x=780.000+y
(2) x
2 x − y=−60 .000|−1 x + y =350 . 000|2 −2 x +2 y =700 . 000
−2 x + y =60 . 000 −2 x + y=60 . 000 −2 x + y =60 . 000
¿ ¿ ¿
{¿ ¿ ¿
{¿ ¿ ¿ {¿ ¿ ¿
¿
¿ ¿
= 253.333
/ 3y =760.000 y = 96.667
 Verificarea încadrării în limitele capacităţii de îndatorare după creşterea minimă de capital

propriu (96.667) şi după creşterea creditului pe termen lung (253.333)
- Capital propriu (420.000+96.667)…...516.667
CP = 1.050.000
Dat. totale = 1.039.333
Da
1.033 .333 1 . 033. 333
(1)CIG= =0,66 ; =2
1.550. 000 516 .667
Nu
533. 333 533 .333
(2)CIT = =0,5 ; =1, 03
1 . 050. 000 516 .667
Deşi societatea comercială poate primi un credit total de 253.333 (indicatorul (1) este
îndeplinit), rezultă că nu poate lua întreaga sumă ca un credit pe termen lung, întrucât depăşeşte
indicatorul (2).
Calea de urmat este divizarea creditului total de 253.333, astfel:
- credit pe termen lung = 236.667
- credit pe termen scurt = 16.666
 Verificarea încadrării, în limitele capacităţii de îndatorare, după divizarea creditului
total de primit:
Termen scurt = 236.667
Termen scurt = 16.666
- Capital propriu (420.000+96.667)…...516.667

CP = 1.033.334
Dat. totale = 1.033.333
Da
1.033 .333 1 . 033. 333
(1)CIG= =0,66 ; =2
1.550. 000 516 .667
Da
516. 667 516 .667
(2)CIT = =0,5; =1
1 . 033. 333 516 .667
Tema: Gestiunea activelor imobilizate ale întreprinderii

1. Activele imobilizate reprezinta plasamente de capital pe termen scurt, concretizate în:
a) imobilizari necorporale;
b) imobilizari necorporale, corporale si financiare;
c) imobilizari necorporale, corporale.
Tema: Decizii financiare privind activele corporale

1. Activele pe termen lung au următoarele caracteristici:
a. au o durată de funcţionare mai mare de un an;
b. sunt destinate revânzării;
c. sunt utilizate în procesul de producere;
d. nu sunt utilizate pe parcursul mai multor cicluri de producere.
2. Rata imobilizărilor se calculează ca raportul dintre:
a. total active şi active pe termen lung;
b. active pe termen lung şi total active;
c. active pe termen lung şi active curente.
3. Randamentul mijloacelor fixe se calculează ca raportul dintre:
a. valoarea producţiei fabricate şi valoarea de inventar a mijloacelor fixe;
b. valoarea producţiei fabricate şi valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;
c. valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi valoarea producţiei fabricate.
4. Fondul de uzură a mijloacelor fixe contribuie la:
a. recuperarea valorii mijloacelor fixe;
b. intensitatea utilizării mijloacelor fixe;
c. stabilirea valorii de inventar a mijloacelor fixe;
d. finanţarea înlocuirii mijloacelor fixe.
1. De calculat valoarea iniţială şi valoarea reziduală a mijloacelor fixe la sfârşitul anului şi

coeficienţii introducerii, excluderii şi sporirii mijloacelor fixe, dacă sunt cunoscute următoarele date:
- valoarea iniţială a mijloacelor fixe la începutul anului – 10 000 mii lei;
- uzura mijloacelor fixe la începutul anului – 3 500 mii lei;
- au fost introduse pe parcursul anului mijloace fixe noi – 2 500 mii lei;
- au fost primite mijloace fixe de la alte întreprinderi – 750 mii lei;
- au fost excluse mijloace fixe, ţinând cont de uzură – 200 mii lei;
- au fost predate mijloace fixe altor întreprinderi cu valoare iniţială – 70 mii lei;
- au fost excluse mijloace fixe pe baza valorii iniţiale – 800 mii lei;
- cheltuieli legate cu reparaţia capitală – 250 mii lei;
- suma amortizării – 100 mii lei.
Rezolvare:
1) Valoarea iniţială la sfârşitul anului:

10 000 + 2 500 + 750 + 250 – 70 – 800 = 12 630 (mii lei)
2) Valoarea reziduală la sfârşitul anului:
10 000–3500+2500+750+250–200–70–100 = 9 630 (mii lei)
3) Coeficientul de introducere:
Vmf într. 2500 + 750
Kîntr = -------------- = ---------------- = 0,26
Vmf. sf.a. 12630
4) Coeficientul excluderii:
Vmf excl. 800 + 70
Kîntr = -------------- = ---------------- = 0,087
Vmf. înc.a. 10000
5) Coeficientul sporii mijloacelor fixe:
Vmf într. – Vmf excl. 2500 + 750 – 800 – 70
Kîntr = ---------------------- = ------------------------------ = 0,188
Vmf. sf.a. 12630
2. De calculat randamentul mijloacelor fixe, reieşind din volumul producţiei marfă, volumul
producţiei globale şi volumul producţiei vândute, dacă:
- volumul mijloacelor fixe la începutul anului – 800 mii lei;
- introducerea mijloacelor fixe în luna mai – 200 mii lei;
- excluderea mijloacelor fixe în luna iunie – 100 mii lei;
- volumul de fabricare – 700 mii lei;
- volumul semifabricatelor vândute – 40 mii lei;
- lucrările cu caracter industrial – 50 mii lei;
- producţia neterminată:
la începutul anului – 80 mii lei;
la sfârşitul anului – 55 mii lei;
- stocurile producţiei la depozit:
la începutul anului – 55 mii lei;
la sfârşitul anului – 45 mii lei;
Rezolvare:
1) Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe:

Vm.a.m.f. = Vm.f.înc.an.+ Vm.f.intr. x (n/12) – Vm.f.excl. x (n’/12) =
800 + 200 x (8/12) – 100 x (7/12)= 875 (mii lei).
2) Valoarea producţiei marfă:

VPM = PF + SV + LCI = 750 + 40 + 50 = 840 (mii lei).
3) Volumul producţiei globale:

VPG = VPM + (Ws.a.- Wînc.an.) = 840 + (55 – 80) = 815 (mii lei).
4) Volumul producţiei vândute:

VPV = VPM + (Sd.înc.an – Sd.sf.an.) + (Sm.ex.înc.an. – Sm.ex.sf.an.) =
= 840 + (55 – 45) = 850 (mii lei).
5) Randamentul mijloacelor fixe:

RVPM = VPM / Vma mf = 840 / 875 = 0,96
RVPM = VPG / Vma mf = 815 / 875 = 0,93
RVPM = VPV / Vma mf = 850 / 875 = 0,97
3. De calculat sporirea randamentului mijloacelor fixe în perioada planificată pe baza

creşterii coeficientului de schimb, dacă:
- fondul efectiv de timp într-un schimb – 420 ore
- efectiv utilajul a funcţionat: schimbul I – 412 ore
schimbul II – 460 ore
schimbul III – 46 ore.
Se prevede de a micşora staţionarea utilajului în perioada planificată şi a atinge coeficientul
de schimb până la mărimea - 2,5.
Randamentul mijloacelor fixe în perioada de bază este de 2,4 lei.
Rezolvare:
1) Coeficientul de schimb în perioada de bază:
T1 + T2 + T3 412 + 360 + 46
Ksch = -------------------- = ---------------------- = 1,95
Tmax 420
2) Randamentul mijloacelor fixe în perioada planificată:

1,95 – 2,4 lei
2,5 – x
Rmf = (2,5 x 2,4) /1,95 = 3,08 (lei)
3) Sporirea randamentului:
3,08 – 2,4 =0,68 (lei).
4. De calculat valoarea iniţială deplină a mijloacelor fixe, dacă norma medie de

amortizare pe întreprindere în întregime alcătuieşte 9%, iar suma fondului anual de
amortizare alcătuieşte 248,6 mii lei.
Rezolvare:
Valoarea iniţială va fi:
248,6 – 9%
x - 100%
VI= (mii lei)

248 , 6 x 100
=2762 ,2
9
Tema: Amortizarea activelor imobilizate

1. Amortizarea activelor materiale imobilizate este:
a) un proces financiar, exprimat valoric, de recuperate treptată a valorii
consumate a activelor imobilizate;
b) partea recuperată într-un an din valoarea activelor imobilizate;
c) egală cu fondul de amortizare, constituit până la un moment dat.
2. Care este formularea corectă?
a) amortizarea anuală se ridică la suma de...
b) fondul de amortizare anual se ridică la suma de...
c) amortizarea sau fondul de amortizare se ridică la suma de...
3. Mijloacele fixe se amortizează:
a) de la data intrării în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii de
intrare;
b) pe întreaga perioadă normală de funcţionare;
c) pe durata de viaţă economică.
4. Activele materiale imobilizate supuse amortizării sunt:
a) mijloacele fixe, terenurile cu destinaţie economică, investiţiile la mijloace fixe
închiriate, concesionate sau în locaţie de gestiune, capacităţile de producţie puse în funcţiune
parţial;
b) mijloacele fixe, terenurile, investiţiile la mijloace fixe închiriate, capacităţile
de producţie puse în funcţiune parţial, construcţii şi instalaţii provizorii
c) mijloacele fixe, terenurile cu destinaţie economică cumpărate, investiţiile
executate la mijloace fixe închiriate, concesionate sau în locaţie de gestiune, capacităţile de
producţie puse în funcţiune parţial, lacurile, bălţile, pădurile, echipamentul de protecţie.
5. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe închiriate, concesionate sau date în locaţie
de gestiune se suportă:
a) de către proprietar;
b) de către chiriaş, concesionar, locator;
c) în funcţie de clauzele stabilite prin contractul dintre părţi.
6. Amortizarea investiţiilor efectuate la mijloace fixe deţinute cu chirie, în concesiune sau
locaţie de gestiune se efectuează:
a) de către proprietar;
b) de către chiriaş, concesionar, locator;
c) în funcţie de clauzele contractului dintre părţi.
7. Calcularea fondului de amortizare, după metoda degresivă, presupune:
a) aplicarea cotelor medii de amortizare liniară asupra valorii rămase a
mijloacelor fixe;
b) aplicarea cotelor medii de amortizare liniară corectate asupra valorii de intrare
a mijloacelor fixe;
c) aplicarea cotelor medii de amortizare liniară corectate asupra valorii ramase a
mijloacelor fixe.
8. Calcularea fondului de amortizare, după metoda accelerată, presupune:
a) amortizarea în proporţie de 50% în primul an, iar în anii următori după
metoda regresivă;
b) amortizarea în proporţie de până la 50% în primul an de funcţionare, iar restul
după metoda liniară;
c) amortizarea în proporţie de 50-60% în primul an de funcţionare, iar restul
după metoda regresivă.
9. Fondul de amortizare se foloseşte pentru:

a) formarea fondului de dezvoltare;
b) fondul de dezvoltare şi pentru investiţii financiare pe termen scurt şi mijlociu;
c) rambursarea creditelor pe termen mijlociu sau lung, primite pentru investiţii
în anii anteriori;
d) fondul de dezvoltare, investiţii financiare, rambursarea creditelor pe termen
mijlociu sau lung pentru investiţii.
10. Suportarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe se realizează prin:
a) cheltuielile de exploatare;
b) cheltuielile excepţionale;
c) din beneficii;
d) cheltuielile de exploatare şi excepţionale.
11. Valoarea neamortizată a mijloacelor fixe casate se acoperă din:
a) sumele nete obţinute din lichidarea activelor imobilizate casate;
b) sumele obţinute ca urmare a lichidării de active imobilizate şi din cheltuieli de
exploatare;
c) beneficii;
d) din cheltuieli de exploatare.
12. Cheltuielile cu amortizarea activelor imobilizate se includ în costuri de exploatare:
a) integral;
b) proporţional cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe
c) proporţional cu gradul de depreciere a mijloacelor fixe.
13. Amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale este:
a) un element patrimonial
b) un proces financiar de repartitie si de recuperare a valorii deprecierii activelor corporale
si necorporale
c) un element al fluxurilor de trezorerie
d) o obligatie fata de terti
e) o datorie
14. Calculul amortizarii necesita:
a) cunoasterea valorii de amortizat
b) cunoasterea metodei de evaluare a mijloacelor fixe
c) cunoasterea valorii reziduale
d) cunoasterea fluxului net
e) evaluarea obligatiilor
15. Regimul amortizarii liniare foloseste urmatoarea formula de calcul:
a) A = (na%/100)*Va
b) A = (2na%/100)*Va
c) A = (na%/100)*Vr
d) A = Va/Durata efectiva
e) A = Va* Coeficientul de corectie
Unde: A = marimea amortizarii
na% = norma de amortizare anuala exprimata procentual
Va = valoarea medie de amortizat
Vr = valoarea reziduală
D = durata de funcţionare în ani
a) Tematica subiectelor propuse studentilor pentru studiul individual

1. Administrarea eficientă a finanţelor întreprinderii în concordanţă cu obiectivele
afacerii
2. Asigurarea echilibrului financiar a funcţionării agenţilor economici în vederea
susţinerii performanţelor acestora
3. Constituirea și utilizarea resurselor financiare ale întreprinderii: probleme şi căi de
raţionalizare
4. Desăvârşirea mecanismului de finanțare a micului business în condiţiile actuale ale
RM
5. Flexibilitatea politicii şi strategiei financiare ca element esenţial în succesul unei
întreprinderi
6. Gestiunea financiară pe termen scurt – ca factor de asigurare a stabilității financiare
a întreprinderii
7. Mecanismul financiar şi impactul lui asupra dezvoltării întreprinderii
8. Noi tendinţe în analiza echilibrului financiar la nivelul entităţilor autohtone
9. Politica de autofinanțare şi problemele asigurării echilibrului financiar la
întreprindere
10.Probleme de gestiune financiară a crizei în întreprinderile din RM
11.Raţionalizarea structurii financiare a structurilor antreprenoriale – fundament al
afacerii
12.Rolul creditelor de trezorerie în asigurarea surselor de finanţare a activităţii curente a
entităţii
13.Rolul şi necesitatea asigurării capacităţii de autofinanţare
14.Autofinanţarea – analiză, diagnostic, strategii de finanţare internă
15.Echilibrul financiar în sistemul de performanţe al întreprinderii
16.Probleme actuale de finanţare a întreprinderilor din RM
17.Gestiunea financiară a întreprinderii
18.Politica şi strategia economico-financiară a firmelor
19.Gestiunea financiară: stocuri, clienţi-furnizori, încasări şi plăţi.
20.Impactul deciziilor financiare asupra valorii economice a întreprinderii.
21.Finanţări pe termen lung prin creşteri de capital.
22.Finanţe şi politica financiară. Circuitul financiar.
23.Costul creditelor pe termen scurt şi lung. Costul total al capitalului.
24.Posibilităţi de fundamentare deciziilor financiare în condiţii de risc şi incertitudine
25.Leasing-ul – modalitate de finanţare a agenţilor economici
26.Creditarea agenţilor economici - oportunităţi şi direcţii de perfecţionare.
27. Amortizarea activelor imobilizate materiale.
28. Optimizarea structurii financiare a agenţilor economici – metoda de prosperare.
29. Particularităţi ale structurii capitalului în întreprinderile din RM.
SUBIECTELE PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI:
1. Descrieți mecanismul obţinerii şi gestionării valorii.
2. Redați conceptul de întreprindere. Punctați obiectivele întreprinderii.
3. Descrieți formele şi tipologia întreprinderilor.
4. Marcați etapele înfiinţării şi ciclul de viaţă a întreprinderii.
5. Demonstrați abordarea sistemică a întreprinderii. Prezentați caracteristica sistemelor.
6. Elucidați comportamentul întreprinderii ca sistem.
7. Caracterizați întreprinderea în contextul universului financiar şi relaţiilor cu mediu
8. Reflectați abordările teoretice şi conceptuale ale finanţelor întreprinderii. Redați
trăsături ale finanţelor.
9. Determinați funcţiile finanţelor întreprinderii. Elucidați procesul de repartiţie
financiară.
10.Argumentați rolul finanţelor. Redați principii şi particularităţi de organizare a
activităţii financiare la întreprindere
11.Demonstrați necesitatea, rolul si elementele sistemului financiar.
12.Prezentați conceptul, conţinutul și instrumentele mecanismului financiar.
13.Elucidați tipuri şi funcţionalitatea mecanismelor financiare şi funcţionarea lor.
14.Caracterizați pârghiile financiare şi rolul lor în funcţionarea mecanismului financiar.
15.Prezentați noţiunea, esenţă, caracteristică și categoriile fluxurilor financiare.
16.Redați noţiunea, rolul, conţinutul şi diversitatea ciclurilor financiare.
17.Elucidați noţiunea, clasificarea și funcţiile circuit financiar. Caracterizați fluxuri de
lichidităţi în cadrul circuitelor financiare.
18.Redați politica financiară la nivel microeconomic: concept si obiective.
19.Caracterizați obiectivele, principiile, sarcinile și instrumentele gestiunii financiare.
20.Elucidați decizia financiară ca proces de alegere a direcţii de acţiune.
21.Prezentați noţiunea, conceptul, componenţă și clasificarea capitalurilor întreprinderii.
22.Determinați principiile formării capitalului întreprinderii şi optimizării structurii lui.
23.Delimitați procedura formării capitalului și selectării mijloacelor de finanţare.
24.Redați noţiunea şi conceptul de capital propriu.
25.Prezentați tipologia elementelor capitalului propriu.
26.Caracterizați politica şi principiile constituirii capitalului propriu al întreprinderii
27.Determinați costul capitalului propriu.
28.Argumentați creşterea, reducerea şi amortizarea capitalului propriu.
29.Descrieți politica de emitere a acţiunilor.
30.Elucidați procedura creşterii de capital prin noi aporturi în numerar.
31.Prezentați modalitatea creşterii de capital social prin încorporarea rezervelor şi
conversiunea datoriilor
32.Descrieți noţiunea, caracteristicile și tipurile autofinanţarea.
33.Prezentați politica de autofinanţare. Punctați factorii de incidenţă şi corelaţiile
autofinanţării.
34.Reflectați capacitatea de autofinanţare. Determinați costul autofinanţării.
35.Reliefați noţiunea, teoriile, particularităţile și tipurile politicii de dividend.
36.Marcați etapele de elaborare şi factorii de influenţă asupra politicii de dividend.
37.Argumentați evaluarea eficienţei şi indicatorii politicii de dividend. Descrieți formele
de dividend.
38.Demonstrați deciziile cu privire la distribuirea dividendelor.
39.Descrieți noţiunea, conceptul, componenţa și clasificarea capitalurilor împrumutate
pe termen lung şi mediu.
40.Redați conceptul de împrumut obligatar.
41.Prezentați tipurile şi caracteristica obligaţiunilor.
42.Punctați etapele derulării ofertei publice de obligaţiuni.
43.Descrieți leasing-ul ca metodă de finanțare.
44.Prezentați gestiunea financiară a împrumuturilor pe termen scurt.
45.Delimitați principiile şi etapele elaborării politicii de selectare a creditelor pe termen
scurt.
46.Elucidați organizarea procesului de creditare la întreprindere. Determinați garanţiile
creditelor pe termen scurt.
47.Redați conţinutul structurii financiare a întreprinderii.
48.Elucidați premise de fundamentare şi criterii de alegere a structurii financiare a
întreprinderii.
49.Determinați capacitatea de îndatorare. Argumentați optimizarea structurii financiare.
50.Reflectați noţiunea, constatarea și caracteristica active imobilizate ale întreprinderii.
51.Elucidați procesul de gestiune a activelor imobilizate în cadrul circuitului
operaţional.
52.Caracterizați esenţa, componenţa, clasificarea și procedura de evaluare a mijloacele
fixe.
53.Demonstrați estimarea eficienţei utilizării mijloacelor fixe.
54.Elucidați noţiunea, esenţa, conceptul, caracteristica, tipurile și procedura de
constatare şi evaluare a activelor corporale.
55.Reflectați estimarea eficienţei investirii capitalului în mijloace fixe.
56.Prezentați dimensionarea stării curente a mijloacelor fixe şi aprecierea gradului de
amortizare.
57.Caracterizați amortizarea: necesitate, concept, rol.
58.Punctați elementele sistemului de amortizare.
59.Reliefați metode de determinare ale normelor de amortizare.
BIBLIOGRAFIA:
Legi, acte normative
1. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997. //Monitorul oficial al RM, ediţie
specială din 2008.
2. Legea cooperaţiei de consum din 28 septembrie 2000, nr. 1252-XIV. // (Cu
modificările ulterioare)
3. Legea insolvabilităţii, Nr.149 din 29.06.2012. Monitorul Oficial Nr. 193-197.Din
14.09.2012
4. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din
03.01.92. // (Cu modificările ulterioare)
5. Legea Republicii Moldova “Privind societăţile pe acţiuni” nr. 1134-XIII din 02.04.97.
// (Cu modificările ulterioare)
6. Legea Republicii Moldova privind Societăţile cu răspundere limitată, Nr. 135 – XVI
din 14.06.2007 // Monitorul Oficial nr. 127-130 din 17.08.2007.
7. Standardele Naţionale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanţelor al
Republicii Moldova
Manuale, monografii
8. Ariton D., Nuţă A.C., Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Universitară
Danubius. Galaţi, 2010. – 118 p
9. Berceanu D., Politica financiara a firmei. Teorie si practica.Editura Universitaria &
Editura Pro Universitaria, 2015. – 186 p.
10.Bistriceanu G., Adochiţei M. Finanţele agenţilor economici. Bucureşti, 2001. – 587 p.
11.Bogdan, Ioan. Tratat de management financiar-bancar. - B.: Ed. Economică, 2002 –
920 p.
12.Buzgău R. Finanţe. Suport de curs. – Cluj Napoca, Litografia Facultăţii de Ştiinţe
Economice, 2011. – 153 p.
13.Cârstina S.V. Gestinea activelor și rentabilitatea întreprinderii. Editura Universitaria,
2016. – 194 p.
14.Covlea M. Finanțele întreprinderii, ediția a II-a completată. – Bucureşti: Editura
Pro-Universitaria, 2011. – 252 p.
15.Dănilă A. Performanta financiara a intreprinderii. Editura Universitaria & Editura Pro
Universitaria, 2014. – 240 p.
16.Dragota V., Brașoveanu L. O., Dragota I. M. Managementul financiar, Vol I –
Diagnosticul financiar al companiei. Ediția a doua. Editura Economică, 2012. – 280 p.
17.Dragota V., Brașoveanu L. O., Dragota I. M. Managementul financiar, Vol II –
Management financiar strategic. Ediția a doua. Editura Economică, 2016. – 312 p.
18.Fuior E. Finanțele întreprinderii: manual / Fuior E.; Ganea V.; Cuşnir C.;
MOLDCOOP, Univ. Cooperatist - Comercială din Moldova. – Chișinău: UCCM, 2014
(Complexul Editorial INCE). – 466 p.
19.Fuior E. Opportunities regarding correlation of the capital cost with benefits of the
cooperatist enterprises in Republic of Moldova. Economy Transdisciplinarity Cognition, vol.
XIV, Issue 1/2011, Universitatea George Bacovia, Bacău, 2011, p. 437-445
20.Fuior E. Leassing – assurance mechanism of the financial performance of cooperatist
enterprises in Moldova. Economy Transdisciplinarity Cognition, vol. XV, Issue 1/2012,
Universitatea George Bacovia, Bacău, 2012, p. 50-58
21.Fuior E., Cușnir C., Maxim I. Tendinţe privind gestiunea fluxurilor financiare la
întreprinderile cooperatiste din Republica Moldova – baza dezvoltării durabile a euroregiunii
Siret-Prut-Nistru. „Rolul euroregiunilor în dezvoltarea durabilă în contextul crizei mondiale.
Euroregiunea Siret-Prut-Nistru.” Volumul XII, / coord.: Ion Talabă, Marilena Doncean, Ştefan
Susai, Radu Rachieru. - Iaşi: Editura Tehnopress, 2012, p.144-153
22.Finanţele agenţilor economici / Ţole M., Preda O., Matei C. – Bucureşti: Editura
Universitară, 2004. - 438 p.
23.Finanţele agenţilor economici – studii de caz – aplicaţii –teste grilă / Ţole M.,
Nedelescu M., Preda O., Matei C. – Bucureşti : Editura Universitară, 2004, 306 p.
24.Ganea V., Sanduța T. Implicaţii metodologice referitor la mecanismul planificării
financiare în cadrul întreprinderilor cooperaţiei de consum din RM. Revista „Economie şi
Sociologie”, Chişinău 2011 nr.3 p. 66 – 72, ISSN-1857-4130
25.Ganea V., Sanduța T. Unele viziuni asupra principiilor metodice de planificare
macroeconomică şi reglementare a veniturilor şi cheltuielilor financiare în condiţiile crizei
sistemului financiar naţional. Revista „Economie şi Sociologie”, Chişinău 2011 nr.3 p. 41 –
47, ISSN-1857-4130
26.Hada Teodor. Financial administration of the enteprise. Teodor Hada. Bucureşti :
LAMBERT Academic Publishing, 2013. 219 p.;
27.Halpern, Paul; Weston, Fred; Brigham, Eugene. Finanţe manageriale: Modelul
canadian. – B.: Ed. Economică, 1998 – 948 p.
28.Hoanţă N. Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti: C. H.Beck, 2011. – 286 p.
29.Lăcătuș V.D. Finanțele întreprinderii – Note de curs, Editura Risoprint, Cluj-Napoca,
2013. – 79 p.
30.Marin D. Finanţele întreprinderii, Ed.: Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009
– 158 p.
31.Marin D. Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 – 208 p.
32.Marin D, Gestiunea financiară a întreprinderii - Teste grilă. Răspunsuri, Aplicaţii,
Probleme rezolvate şi propuse spre rezolvare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2010 – 142 p.
33.Nistor I., Lǎcǎtuş V.D., Văidean V.L., Cuceu I.C. Finanţele întreprinderii – Studii de
caz, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2013.
34.Oancea-Neqescu M. D. Analiza şi evaluarea informaţiilor financiare. – Bucureşti:
Editura Economică, 2009.- 209 p.
35.Onica M. C., Finanțele întreprinderii: Editura EUROPLUS., Galați, 2010. – 139p.
36.Onofrei M. Finanţele întreprinderii. Editura Economică, Bucureşti, 2008. – 310 p.
37.Onofrei M. Management financiar/M. Onofrei.-Buc.:C.H. BECK, 2011. – 128 p.

38.Paiusan Robert, Ratiu-Suciu Camelia, Betriebliches finanzmanagement. Investitionen
und finanzierung (Managementul financiar al intreprinderii. Investiții și finanțare), Editura
ASE, 2012. – 241 p.
39.Petcu M.Analiza economico-financiară a întreprinderii. Probleme, abordări, metode,
aplicaţii. Ediţia II. 2009. – 209 p.
40.Sanduţa T. Conotaţii privind controlul performanţelor întreprinderilor cooperaţiei de
consum autohtone la etapa actuală. Analele ştiințifice ale UCCM (ediţie specială consacrată
Anului 2012, declarat de către ONU, Anul Internaţional al Cooperativelor), Volumul al XI-lea,
partea a doua, Chişinău, 2013, p. 79 – 85.
41.Sanduța T., Fuior E. Abordări metodologice privind mecanismul de bugetare cu
direcții de planificare financiară a întreprinderilor din sistemul cooperației de consum ale
Republicii Moldova. Dezvoltarea economico-socială durabilă a euroregiunilor și zonelor
transfrontaliere. Vol. XXIV. Iaşi, 2015, p 101-109.
42.Stroe R. Finanţe/ Radu Stroe; ASE Bucureşti. – B.: ASE, 2010. – 313 p.
43.Siminica M. Diagnosticul financiar al firmei. Editura Universitaria. 2014. – 252 p.
44.Stancu I., Brașoveanu L., Stancu A. T. Finanțe corporative. Vol 1 – Analiza și
planificarea financiară. Editura Economică, 2015. – 286 p.
45.Ţole M., Preda O., Matei C. Finanţele agenţilor economici. – Bucureşti: Editura
Universitară, 2009. – 438 p.
46.Vasile I., Teodorescu M. Finanţele întreprinderii. – Meteor Press, Bucureşti, 2005. –
336 p.
47.Văcărel I., Bistriceanu Gh. Finanțe publice. Ediția V. București: Editura didactică și
pedagogică, 2006. – 660 p.
48.Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, ediţia a VI-a, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 2006. – 423 p.
49.Справочник финансиста предприятия. – 3-е изд., доп. и перераб. – М.: ИНФРА-
М, 2008. – 493 с.
50.Тренев, Н.Н. Управление финансами: Учебное пособие. – М.: Финансы и
статистика, 2009. – 496 с.
51.Бланк, И.А. Концептуальные основы финансового менеджмента: Энциклопедия
финансового менеджера. Вып. 1. – Киев: Ника-Центр, Эльга, 2003. – 448 с.
52.Бригхэм, Юджик. Энциклопедия финансового менеджмента - М.: Экономика,
1998. – 823 с.

2 FI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 FI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MOLDCOOP

CATEDRA ”FINANŢE ŞI BĂNCI”

Culegeri de teste şi studii de caz la obiectul

Pentru studenţii specialităţii

Elena Fuior, prof., univ., dr.

Catedra Finanţe şi bănci (proces verbal nr. 2 din 13 septembrie 2016)

Consiliul facultăţii Contabilitate şi informatică economică (proces verbal nr. 2 din

Consiliul Metodico-Ştiinţific al UCCM (proces verbal nr. din )

Senatul UCCM (procesul verbal nr. din )

Consiliul de redactare şi editare (procesul verbal nr. din )

E. Fuior, T. Sanduţa; UCCM, 201_

Tema: Întreprinderea ca sistem

a) sistem de metode de gestiune financiare

2. Cu cine realizează legături întreprinderea pentru indeplinirea obiectivului său de activitate?

2. Conţinutul finanţelor întreprinderii constă în:

Tema: Fluxuri, cicluri şi circuite financiare ale întreprinderii

Tema: Politica şi gestiunea financiară

5. Deciziile financiare dupa orizontul de timp, pot fi :

Tema: Mecanismul formării capitalului întreprinderii

Tema: Gestiunea capitalului propriu al întreprinderii

3. Cum este capitalul social ca sursa de capital?

Tema: Creşteri de capital

b) imposibilitatea posesorului lor de a-si transforma intr-un interval de timp determinant

a) este un titlu de credit pentru deţinător;

b) este un titlu de creanţă pentru deţinător şi de credit pentru emitent;

d) este un titlu de creanţă pentru emitent şi de credit pentru deţinător.

Tema: Politica de autofinanţare

Studii de caz rezolvate

Studii de caz propuse pentru rezolvare

Tema: Politica de dividende

2. S.A. ,,Codru" dispune de un capital statutar format din:

3. Societatea comercială a emis trei categorii de acţiuni:

Studii de caz propuse pentru rezolvare

Tema: Capitalurile împrumutate pe termen lung şi mediu

2.Ce sunt creditele bancare pe termen scurt?

7. Riscul de dobândă decurge din:

Studii de caz propuse pentru rezolvare

Tema: Structura financiară a capitalului întreprinderii

Studii de caz rezolvate

- Capitalul propriu……..5.000 Capital

- Rentabilitatea economică (Re) 12%

Randamentul - Remuneraţia capitalului

2. Să se stabilească capacitatea de îndatorare maximă a unei societăţi comerciale,

100 .000−80 .000

300 . 000 300 .000

150. 000 150 .000

3. Să se determine posibilităţile de îndatorare, ale societăţii comerciale “X” cunoscând

 Verificarea încadrării în limitele capacităţii de îndatorare după creşterea minimă de capital

- Capital propriu (750.000+11.667)…...761.667

 Indicatorii capacităţii de îndatorare sunt satisfăcuţi, proiectul de 180.000 putând să fie

b) Societatea comercială doreşte să împrumute 350.000 pentru finanţarea unui proiect

 Verificarea încadrării în normele uzuale bancare de îndatorare, în condiţiile apelării la

 Calcularea creşterii minime de capital propriu şi a creşterii maxime de credite, în vederea

 Verificarea încadrării în limitele capacităţii de îndatorare după creşterea minimă de capital

- Capital propriu (420.000+96.667)…...516.667

Tema: Gestiunea activelor imobilizate ale întreprinderii

Tema: Decizii financiare privind activele corporale

1. De calculat valoarea iniţială şi valoarea reziduală a mijloacelor fixe la sfârşitul anului şi

1) Valoarea iniţială la sfârşitul anului:

1) Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe:

2) Valoarea producţiei marfă:

3) Volumul producţiei globale:

4) Volumul producţiei vândute: