GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

DEPARTAMENTUL STUDII SUPERIOARE DE MASTER

Lucrul individual
la disciplina Contabilitatea și Auditul Intern

Tema: ,, Definirea , clasificarea ,

recunoașterea și evaluarea veniturilor bugetare’’

Elaborat : Pălitu Zinaida,

masterand al anului I, grupa MG-112
Verificat: Elena TABAN,
doctor, conferențiar universitar

CHIŞINĂU, 2022
 CUPRINS
INTRODUCERE

CAPITOLUL I
DEFINIŢIA , TRĂSĂTURILE GENERALE ALE VENITURILOR BUGETARE
1.1 Definirea veniturilor bugetare
1.2 Clasificarea veniturilor bugetului public național

CAPITOLUL II
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A VENITURILOR BUGETULUI DE
STAT AL REPUBLICII MOLDOVA
2.1 Impactul taxelor percepute de către serviciul vamal în Republica Moldova
2.2 Impactul taxelor percepute de către serviciul vamal în Republica Moldova

CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
 Statul este pilonul central, clasa cea mai puternică din cadrul unei țări din punct de vedere
economic și politic. Puterea centrală dispune de o totalitate de instituții ce vin în ajutorul
statului, clasificate pe domenii de aplicare, cum ar fi: învățământ, cultură, ordine și protecție
socială, sănătate, etc. Fiecare din aceste ramuri are nevoie de investiții care sunt finanțate din
sursele ce vin din partea populației și sunt gestionate prin aprobarea Parlamentului și
acumulate în Bugetul Public Național. Veniturile caracterizează o relație economico-socială
dintre stat, părintele comunității, pe de o parte, și persoanele fizice și juridice, pe de altă
parte, astfel contribuind la eliminarea dezechilibrului și aducerea unei prosperități în cadrul
sistemului economic în general. Prezentul studiu ne ajută să înțelegem că nevoile populației
sunt nelimitate, pe când contribuția acesteia în bugetul de stat este limitată. Obiectivele
acestei lucrări sunt simple, dar au o importanță majoră. În primul rând, e necesar să
cunoaștem cum sunt formate veniturile statului, în cel de-al doilea rând, cum sunt gestionate
(cheltuite) și nu în ultimul rând, importanța participației fiecărui cetățean la micul ”buzunar”
al statului.
Eficiența, eficacitatea și economicitatea sunt termenii de bază ce descriu intercalarea dintre
venituri și cheltuieli dintre rezultatul obținut în favoarea cetățenilor raportat la efortul depus de ei
prin muncă și achitarea taxelor și impozitelor din sursa de venit ce o posedă. Statul nu poate crea
un buget fără o politică fiscală, deoarece este un instrument macroeconomic de o importanță
majoră, a căror elemente ocupă ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor bugetare. Aplicarea
politicilor fiscale constă în determinarea mărimii cheltuielilor guvernamentale și a impozitelor și
taxelor, a plăților transferabile ce duc spre realizarea scopurilor stabilite. În contextul în care
ponderea impozitelor și taxelor ocupă ponderea cea mai mare din sursele de venit ale statului,
acesta trebuia să dezvolte și să promoveze îndeplinirea responsabilității fiscale de către cetățeni.
O politică fiscală bine chibzuită și corectă, ar trebui să acopere totalitatea cheltuielilor în
întregime și să acumuleze resurse financiare pentru o eventuală dezvoltare a țării.

CAPITOLUL I
DEFINIŢIA , TRĂSĂTURILE GENERALE ALE VENITURILOR BUGETARE
1.1 Definirea veniturilor bugetare
 Conform Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25,072014
veniturile bugetare sunt mijloace financiare aprobate în buget/încasate la buget, cu excepţia celor
aferente operaţiunilor cu activele financiare şi сu datoriile bugetului.
Veniturile reprezintă veniturile generale, venituri colectate de autorităţile/instituţiile
bugetare, transferuri de la alte bugete.
Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor asigură evidenţa contabilă
a executării de casă a mijloacelor bugetului public naţional. Veniturile bugetare sînt reflectate în
evidenţa contabilă în momentul încasării acestora în conturi curente. Cheltuielile bugetare sunt
reflectate în evidenţa contabilă la momentul efectuării plăţilor din conturi curente. Operaţiunile
cu activele nefinanciare, activele financiare şi datoriile sunt reflectate în evidenţa contabilă la
momentul încasării mijloacelor băneşti în conturi sau efectuării plăţilor respective.
Contabilitatea Direcţiei finanţe ţine evidenţa contabilă a operaţiunilor privind executarea
bugetului aprobat pentru întreţinerea aparatului direcţiei conform metodei de angajamente,
precum şi evidenţa contabilă a executării bugetului local de nivelul II conform metodei de casă.
Contabilitatea Institțiilor publice ţin evidenţa contabilă a operaţiunilor privind executarea
bugetului aprobat pentru executarea funcțiilor stabilite conform metodei de angajamente.
în sens economic, veniturile semnifică majorarea valorii nete a activelor, ca rezultat al
operaţiunilor de încasare a impozitelor, taxelor şi altor încasări în bugetele componente ale
bugetului public naţional.

1.2 Clasificarea veniturilor bugetului public național

Veniturile Bugetului public național se clasifică în:

• 11.Venituri din Impozite şi taxe;
• 12. Venituri din Contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime de asigurări obligatorii de
asistenţă medicală;
• Venituri din Granturi primate pentru susţinerea bugetului şi pentru proiectele finanţate din
surse externe;
• Alte venituri prevăzute de legislaţie.
Contabilitatea sintetică și analitică a veniturilor este înregistrată în conturile din Clasa 1
“Venituri”. Conturile de venituri sînt conturi de pasiv şi înregistrează veniturile generale,
venituri colectate de autorităţile/instituţiile bugetare, transferuri de la alte bugete.
În creditul acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul
anului, se înregistrează veniturile calculate/încasate după tipuri economice, transferuri de la alte
bugete, iar în debit – suma restituirilor de venituri şi a altor încasări, defalcările din veniturile
generale de stat transferate şi trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la
contul de rezultate. Pe parcursul anului financiar soldurile conturilor de venit sunt creditoare, cu
excepţia conturilor rectificative, care înregistrează Restituirea impozitelor, care au sold debitor
Exemplu:
114130 „Restituirea TVA”,
114290„Restituirea accizelor”.
Restituirea către plătitor a veniturilor înregistrate incorect sau în excedent se efectuează de către
trezoreria teritorială în ordinea stabilită.
Evidenţa analitică a veniturilor în instituţiile bugetare se ţine în registrul veniturilor f.nr.4.
Clasificaţia veniturilor bugetelor prezintă gruparea resurselor de venituri ale tuturor nivelelor
de bugete din sistemul bugetar al Republicii Moldova şi se bazează pe acte legislative şi
normative, care determină modul de formare a veniturilor. Veniturile sunt clasificate în
următoarele categorii:
 − 110.000 Impozite şi taxe (Principiul de bază al clasificaţiei impozitelor şi taxelor este
obiectul de impunere. La această categorie sunt atribuite veniturile prevăzute de legislaţia
fiscală a Republicii Moldova, inclusiv impozitele și taxele de stat, taxele locale, majorările
de întârziere (penalităţi). Restituirea impozitelor şi a taxelor se reflectă cu semnul minus.)
 − 120.000 Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii (Contribuţiile de asigurări sociale
reprezintă sumele transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile de asigurare
obligatorie de asistență medicală, conform prevederilor legale, de către angajatori,
persoanele angajate sau de către persoanele care desfăşoară activitate pe cont propriu.
Penalitatea aplicată pentru neachitarea în termen a contribuţiilor şi primelor de asigurări
obligatorii se include la categoria dată.)
 − 130.000 Granturi primite (Granturile sunt transferuri benevole de la alte state sau
organizaţii internaţionale. Granturile sunt clasificate pe tipul donatorului de la care acestea
sunt transferate, în granturi curente şi capitale în scopul pentru care sunt acordate şi pe tipuri
de buget.)
 − 140.000 Alte venituri (Categoria alte venituri include veniturile de la utilizarea bunurilor
care se află în proprietatea statului sau proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale,
 veniturile de la prestarea serviciilor cu plată de către instituţiile bugetare, mijloacele obţinute
sub formă de dobânzi şi alte plăţi (comisionul de angajament, comisionul unic, comisionul
de anulare, marja, penalitatea etc.) aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile
bancare, plăţi pentru utilizarea creditelor bugetare, veniturile ca parte a profitului net primite
de la cota-parte a proprietăţii publice în întreprinderi şi societăţi comerciale, mijloacele
obţinute ca rezultat al aplicării măsurilor de răspundere civilă şi penală (amenzi, confiscarea,
compensarea prejudiciilor) donaţiile voluntare, alte venituri şi venituri neidentificate.)
 − 190.000 Transferuri primite în cadrul bugetului public naţional.
CAPITOLUL II
 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A VENITURILOR BUGETULUI DE
STAT AL REPUBLICII MOLDOVA

2.1 Impactul taxelor percepute de către serviciul vamal în Republica Moldova

Serviciului Vamal îi revine un rol important în reglementarea comerţului exterior al ţării.
Sarcina principală a Serviciului Vamal este asigurarea respectării măsurilor de reglementare
tarifar-vamală şi netarifară, precum şi crearea condiţiilor pentru accelerarea circulaţiei de mărfuri
peste frontiera vamală. Modificarea Codului vamal, dezvoltarea relaţiilor de comerţ exterior,
complexitatea sarcinilor ce stau în faţa Serviciului Vamal, globalizarea economiei, posibilitatea
aplicării tehnologiilor informaţionale moderne au condiţionat revizuirea procedeelor şi regulilor
de efectuare a controlului vamal, în funcţie de cerinţele şi standardele europene, şi elaborarea de
noi strategii în domeniul vizat, reieşind din sistemul de evaluare a riscurilor.
Taxele vamale au dobândit o importantã deosebitã datoritã influentei lor pozitive asupra
economiei nationale. Prin intermediul lor se pot stimula exporturile, schimburile economice si
tehnico-stiintifice între tãri. Tot taxele vamale au un rol activ in politica de asigurare a
necesarului de materii prime si materiale deficitare. Taxele vamale fac parte din sistemul
impozitelor indirecte. Nivelul taxelor vamale depinde de nevoia de protectie pe piata interna.
Cuantumul acestora va fi cu atat mai ridicat cu cat conditiile de pe piata interna sunt mai
defavorabile fata de cele ale exportatorilor straini. De asemenea, fixarea nivelului taxelor vamale
depinde si de diferentele existente intre costul si pretul marfurilor pe piata interna si piata
externa. Datorita faptului ca taxele vamale sunt achitate bugetului public de importator si ca
acesta le transfera asupra pretului de vanzare al marfurilor, cel care suporta in final este
cumparatorul.
Ansamblul taxelor vamale ale unei ţări se constituie în tariful vamal. Tariful vamal stabileşte
modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs în parte. Practic este reprezentat de
o listă vamală care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerţului internaţional şi conţine
precizări precise privind modul de percepere al taxelor vamale. În Republica Moldova, cotele
taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Cotele taxei
vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor
prevăzute de legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
 Menţionăm că taxele vamale, ca şi alte instrumente financiare, necesită stabilitate,
predictibilitate şi constituie unul dintre elementele pe care orice investitor, moldovean sau străin,
trebuie să le cunoască. Stabilitatea şi predictibilitatea lor constituie un element care, direct sau
indirect, afectează riscul de ţară şi atractivitatea ţării pentru investitori şi pentru procesul
investiţional. Desigur că este bine când taxele tind spre „0”, dar studiile efectuate asupra acestora
permit să concluzionăm că Republica Moldova nu este pregătită pentru a răspunde condiţiilor
cerute de Uniunea Europeană.

2.2 Impactul taxelor percepute de către serviciul vamal în Republica Moldova

La compartimentul ,, Venituri’’ , conform încasărilor percepute de catre Serviciul

Vamal ,cifra de control pentru anul 2022 a fost stabilită în volum de 29 mlrd. 847,8,
fiind rectificată pînă la 30 mlrd. 386,6 mil. lei (Legea nr.112 din 05.05.2022), ceea ce
constituie cu 3,23 mlrd. lei (+12,2%) mai mult decît cifra de control pentru anul 2021.
În ianuarie-iulie 2022 la bugetul de stat au fost încasate venituri administrate de SV în
valoare de 18.331.905,02 mii lei, ceea ce constituie 60,3% din sarcina bugetară anuală și
cu 3 mlrd.425,5 mln. lei mai mult (+23,0%) decît în perioada analogică a anului 2021
(anexa nr.1). Cifra de control pentru perioada de referință a constituit 16 mlrd. 659,7
mln. lei.

Încasările pe tipuri de plăți: (mii lei)

 Tip de 2022/2021
2022 2021
plăți (+/-) (%)
28,4
TVA 13.176.923 10.261.763 2.915.161
%
Accize 3.724.632 3.462.934 261.698 7,6%
20,5
TV 993.896 824.979 168.917
%
22,9
PV 417.814 340.077 77.737
%
Alte 12,0
18.641 16.647 1.994
plăți %
Total 18.331.905 14.906.399 3.425.506 23%

Analizînd structura încasărilor vamale pe tipuri de plăți , se constată creșterea

încasărilor la toate tipurile de drepturi de import-export, precum și la alte venituri
administrate de Serviciul Vamal. Totodată, la unele categorii de mărfuri supuse accizei se
atestă diminuarea încasărilor, cea mai esențială fiind la vinurile importate, fapt care se
explică prin corectarea în aprilie 2021 a listei mărfurilor, care se atribuie la contul
economic „114 214”, anterior această listă conținea unele tipuri de coniac, care se clasifică
la categoria „băuturi spirtoase” (cont economic – 114 212). Concomitent se constată
majorarea încasărilor cu 33,7% a accizei la băuturi spirtoase (anexa nr.2). Astfel, urmare
corectării menționate are loc redistribuirea accizei între conturile economice 114212
(Accize la rachiu, lichioruri, divinuri și alte băuturi spirtoase importate) și 114214
(Accize la vinurile importate). Această situație se va perpetua pe tot parcursul anului 2022.
Deasemenea, mijloacele încasate în 7 luni 2022 de la confiscarea definitivă a mărfurilor
sau a contravalorii lor (administrate de organele vamale) s-a diminuat cu 16,7% față de
perioada analogică a anului 2021 (3,5 mil. lei față de 4,3 mil.lei).
Comparînd încasările la bugetul de stat a accizei în 7 luni 2022 cu perioada
analogică a anului 2021, se constată creșterea cu 7,6%, fapt care se datorează atît creșterii
volumelor de import la principalele mărfuri generatoare de accize – produse petroliere,
produse din tutun, băuturi spirtoase și alte mărfuri supuse accizei (anexa nr.3), cît și
majorării cotei accizei. Creșterea încasărilor din accize la categoria „alte mărfuri” se
datorează poziției 3824 (cartușe și rezerve pentru țigarete electronice ), nou - introduse în
anul curent.

Factorii care au contribuit la majorarea veniturilor

1) Majorarea cotelor accizelor pentru anul 2022 (de ex. la benzină și derivate ale
produselor petroliere – cu 587 lei/tonă sau 9%; la motorină – cu 246 lei/tonă sau cu 9%; la
gaze lichefiate – cu 188 lei/tonă sau cu 5 %);
2) Majorarea ratei de schimb a valutei USD cu 4,9% (de la 17,7137 la 18,5786 lei
pentru 1 dolar);
3) Majorarea, în ianuarie-iulie 2022 față de perioada analogică a anului 2021, a
volumelor cantitative la importul unor categorii de mărfuri (anexa nr.4). Cele mai
semnificative creșteri se constată la:
 combustibili și uleiuri minerale (Capitolul 27) – cu 248 mii tone, ceea ce a contribuit la
creșterea cu +1831 mil.lei a veniturilor vamale;
 vehicule terestre și părți - cu 7,2 mii tone, creșterea veniturilor vamale constituind
+144 mil.lei;
 grăsimi și uleiuri comestibile (Capitolul 15) - cu 12,9 mii tone, ceea ce a contribuit la
creșterea cu +117 mil.lei a veniturilor vamale;
 carne (Capitolul 02) – cu 5,4 mii tone, creșterea veniturilor vamale constituind +103
mil.lei;
 semințe și fructe oleaginoase (capitolul 12) – cu 76,0 mii tone, creșterea veniturilor
vamale constituind +101 mil.lei
4) Majorarea valorii statistice la importul unor mărfuri, care a condus la majorarea
încasărilor vamale, chiar dacă volumele cantitative au fost în descreștere:
 îngrășăminte minerale (Capitolul 31) - cu 806 mil.lei, ceea ce a contribuit la creșterea
cu +163 mil.lei a veniturilor vamale;
 produse ale industriei chimice (Capitolul 38) - cu 334 mil.lei, ceea ce a contribuit la
creșterea cu +72 mil.lei a veniturilor vamale;
 tutun și produse de tutungerie (Capitolul 24) - cu 0,5 mil.lei, ceea ce a contribuit la
creșterea cu +162 mil.lei a veniturilor vamale. Principala cauză a creșterii încasărilor la
aceste produse a fost majorarea cu 60% a volumelor de import a rezervelor din tutun
pentru dispozitive de încălzire a tutunului, ceea ce a contribuit la creșterea, în perioada
de referință, cu 84% a accizelor (+71,0 mil.lei). Concomitent, din acciza la cartușe și
rezerve pentru țigarete electronice (poziție nou-introdusă în anul 2022) au fost
colectate la bugetul de stat 8,6 mil.lei în 7 luni 2022. Dinamica importurilor de tutun și
produse de tutungerie este prezentată în anexa nr.6.

1. Scutiri de drepturi de import și preferințe tarifare

(exclusiv Transnistria)

În ianuarie-iulie 2022 au fost acordate scutiri și preferințe tarifare la import în valoare

de 8299 mln.lei sau cu 3559 mln lei (+75%) mai mult față de perioada similară a anului
2021 .
Scutirile și facilitățile cu cea mai mare pondere sînt următoarele:
- Preferințe tarifare - 2387 mln. lei sau cu 360 mln lei (+18%) mai mult față de
perioada analogică a anului 2021.
Creșterea volumului preferințelor tarifare se datorează aplicării prevederilor Acordurilor
de comerț liber, care prevăd scutirea/reducerea graduală a taxelor vamale.
 VOLUMUL PREFERINȚELOR, mil. lei
ACORD
2022 2021 (+/-) %
UE 1.009,9 811,2 198,7 24%
CSI 951,7 828,1 123,6 15%
TR 272,2 208,5 63,8 31%
CEFTA 19,3 14,6 4,7 32%
GB 2,4 3,1 -0,7 -23%
În cadrul
131,7 161,8 -30,1 -19%
contingentelor
TOTAL 2.387 2.027 360 18%
Tabel 2.1 Volumul preferin
În cadrul celor 5 acorduri de comerț liber, la care Republica Moldova este parte, cele
9595 subpoziții tarifare din Nomenclatura Combinată a mărfurilor (aprobată prin Legea
nr.172/2014) se impozitează cu taxa vamală după cum urmează:
a) în cadrul Acordului de comerț liber cu țările-membre CSI – se aplică tratamentul
preferențial (taxa vamală=0) tuturor mărfurilor originare din CSI;
b) în cadrul Acordului de comerț liber cu țările-membre CEFTA – se aplică
tratamentul preferențial (taxa vamală=0) tuturor mărfurilor originare din CEFTA;
c) în cadrul Acordului cu UE taxa vamală se aplică la importul a 44 subpoziții
tarifare, iar la 95 subpoziții taxa vamală se aplică doar peste limita unor contingente;
d) începînd cu 01.11.2020, în conformitate cu Acordul de comerț liber cu Turcia,
taxa vamală se aplică doar produselor agricole (24 capitole de mărfuri, respectiv 2572
subpoziții tarifare), dintre care pentru 19 subpoziții tarifare taxa vamală se aplică doar
peste limita unor contingente, iar 21 subpoziții se importă nelimitat fără taxa vamală;
e) în cadrul Acordului cu Marea Britanie taxa vamală se aplică analogic cu Acordul
cu UE.
În 7 luni 2022 a scăzut cu 19% volumul preferințelor tarifare acordate în cadrul
contingentelor. Acest fapt se datorează micșorării volumelor de import a zahărului
(contingentele EUIM5 și EUZH) și a laptelui în vrac (contingentul LAQT, în cadrul
căruia majoritatea laptelui era tradițional importat din Ucraina). Adițional menționăm, că
în afara contingentelor a fost atestat doar importul a 3827 tone de carne de porc, ceea ce a
condus la încasarea a 32,8 mil.lei din taxa vamală.
- Scutiri aplicate la importul tehnicii agricole – 529 mln.lei sau cu 290 mil.
lei mai mult față de perioada analogică a anului 2021 (+122%);
- Scutiri aplicate la importul mărfurilor destinate destinate gestionării
fluxului de refugiați – 191 mil.lei. Această facilitate se aplică din 07.03.2022 în
conformitate cu Dispoziţia nr.8 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a
Republicii Moldova;
- Scutiri aplicate la importul produselor petroliere (jet fuel) destinate
aprovizionării aeronavelor civile - 280 mln. lei sau cu 93 mln.lei mai mult față de
perioada analogică a anului 2021 (+50%);
- Scutiri aplicate la importul mărfurilor destinate plasării în capitalul social –
111 mil.lei sau cu 10 mil.lei mai mult față de perioada analogică a anului 2021
(+10%).

Adițional menționăm, că în conformitate cu prevederile art.6 alin.(9) lit.g), cota

redusă TVA (art.96 lit.b)) și scutirea cu drept de deducere nu se consideră facilități
(înlesniri) fiscale. În acest context subliniem, că în ianuarie-iulie 2022 neîncasările pe
motiv de aplicare a cotei reduse TVA constituie 1884 mil.lei față de 908 mil.lei în
ianuarie-iulie 2021 (+108%).

Concluzii
Veniturile bugetare, reprezintă un important instrument de gestionare a statului, şi nu
trebuie să fie privit doar ca un simplu tablou financiar. Rolul veniturilor in planificarea bugetului
. Planificarea bugetului public este probabil actul cel mai important din administrarea statului, ori
acesta se intersectează cu funcţia de planificare a politicilor publice, care inevitabil presupune
angajarea unor cheltuieli pentru a obţine ulterior beneficii la nivelul întregii societăţi. Iată de ce
planificarea unui buget realist, într-o perspectivă pe termen lung este un obiectiv care trebuie să
fie realizat în primul rând în administrarea finanţelor de către orice entitate publică. Planificarea
bugetului şi formularea corectă a politicilor necesită o abordare ambiţioasă. Iată de ce sunt
necesare sisteme care să facă guvernele conştiente de impactul financiar al deciziilor lor, şi în
acelaşi timp şi mai responsabile. Bugetul este în egală măsură un instrument de administrare
economică şi financiară, dar şi o declaraţie implicită de politică. Cauza principală a unei
performanţe modeste a bugetării în lume deseori constă în legătura slabă dintre aceste două
componente. Asigurarea acestei legături reprezintă o prioritate a reformei bugetare promovate în
multe state.

BIBLIOGRAFIE