Lucrare de laborator numărul 2

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1) Care este componenţa imobilizărilor necorporale?
Imobilizările necorporale include Licențe, Programe informatice, Brevete, Desene și mostre
industrial, Embleme comerciale, Titlul de protecție, Drepturi de autor, Know-how-rile, Francize.
2) Care sunt condiţiile de recunoaştere a imobilizărilor necorporale în întreprindere?
Obiectul se recunoaşte ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a următoarelor condiţii:
 obiectul este identificabil şi controlabil de entitate;
 proprietăţile şi particularităţile lui corespund definiţiei imobilizărilor necorporale sau corporale;
 este probabil că entitatea va obţine beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului;
 costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil.
3) La care valoare sînt evaluate imobilizările necorporale primite cu titlu gratuit?
La primirea unei imobilizări necorporale cu titlu gratuit, întreprinderea reflectă înregistrarea
imobilizării necorporale și veniturilor financiare.
4) Care sunt documentele primare care servesc drept bază informativă pentru înregistrarea
imobilizărilor necorporale la intrări?
5) Care conturi contabile reflectă existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale la întreprindere?
Contabilitatea imobilizarilor necorporale se conduce cu ajutorul conturilor din grupa grupa 20
„Imobilizari necorporale”, in cadrul careia s-au instituit si nominalizat conturile:
 201 „Cheltuieli de constituire”;
 203 „Cheltuieli de dezvoltare”;
 205 „Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare”;
 207 „Fondul comercial”;
 2071 „Fond comercial pozitiv”
 2072 „Fond comercial negativ”
 208 „Alte imobilizari necorporale”;
 233 „Imobilizari necorporale in curs”;
 234 „Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale”.
6) Sistematizaţi căile de intrare a imobilizărilor necorporale.
Imobilizăriloe necorporale pot intra la entitate prin cumpărare, primit cu titlu gratuit, prin schimb, în
baza unui credit financiar de leasing, donație etc.
7) Care sunt metodele de calcul a amortizării imobilizărilor necorporale prevăzute de SNC „Imobilizări
necorporale şi corporale”?
 Metodele de calcul a amortizării imobilizărilor necorporale sunt:
 metoda liniară
 metoda de diminuare a soldului
 metoda unităților de producție
8) Cum caracterizaţi metoda de diminuare a soldului, utilizată pentru calculul amortizării?
Metoda de diminuare a soldului se bazează pe aplicarea unei rate fixe a amortizării care poate fi
majorată conform politicilor contabile a entităţii nu mai mult decît de două ori în comparaţie cu
norma prevăzută conform metodei liniare. Calcularea amortizării în baza metodei de diminuare a
soldului se efectuează în felul următor:
 pentru prima perioadă de gestiune norma majorată a amortizării se aplică faţă de costul de intrare a
obiectului;
 pentru următoarele perioade (cu excepţia ultimei) norma majorată a amortizării se aplică faţă de
valoarea contabilă a obiectului la finele perioadei precedente;
 pentru ultima perioadă de gestiune suma amortizării se determină ca diferenţa dintre valoarea
contabilă a obiectului la finele perioadei precedente şi valoarea sa reziduală.
9) Care elemente stau la baza determinării duratei de utilizare a imobilizărilor necorporale?
 Durata de utilizare a unei imobilizări necorporale se stabileşte în funcţie de: durata preconizată de
utilizare, eventuala învechire morală (necorespunderea cerinţelor noi faţă de astfel de imobilizări),
dependenţa duratei de utilizare de valabilitatea dreptului juridic (în cazul imobilizărilor necorporale
procurate de la licenţiar durata de utilizare o constituie termenul contractului de licenţă), termenul de
valabilitate a titlului de protecţie respectiv.
10) În baza căror elemente se calculează amortizarea imobilizărilor necorporale?
Amortizarea imobilizărilor necorporale se calculează în baza următoarelor elemente, în dependență
de metoda de calcul aleasă:
 Durata de utilizare
 Valoarea amortizabilă
 Valoarea amortizabilă pe unitate e produs și volumul produselor fabricate
 Rata fixă a amortizării
11) Ce înţelegeţi prin noţiunea de „derecunoaşterea imobilizărilor necorporale”?
Derecunoașterea imobilizărilor necorporale reprezintă ieșirea acestora din cadrul întreprinderii,
adică vânzarea, schimbul, donația acestora etc.
12) Care sunt documentele primare prin care se înregistrează ieşirea imobilizărilor necorporale de la
întreprindere?
 Entitatea contabilizează ieşirea imobilizărilor necorporale în conformitate cu pct.31-36 din prezentul
standard.
În cazul ieşirii imobilizării, entitatea înregistrează decontarea amortizării obiectului respectiv şi
pierderile din depreciere contabilizate pe un cont separat (dacă acestea există) concomitent cu
diminuarea valorii obiectului.
13) Care sunt cazurile de ieşire a imobilizărilor necorporale din întreprindere?
Ieşirea imobilizărilor necorporale poate avea loc în cazul cesiunii (cedării) dreptului exclusiv de
utilizare a imobilizărilor necorporale unui licenţiat fără păstrarea titlului de proprietar de către
entitatea - licenţiar, rezilierii contractului de către licenţiar sau licenţiat, expirării duratei de utilizare,
modernizării unei imobilizări necorporale cu înregistrarea titlului de protecţie a unei imobilizări noi
şi casării celei învechite. Entitatea contabilizează ieşirea imobilizărilor necorporale în conformitate
cu pct.31-36 din prezentul standard.
14) În ce caz entitatea economică va înregistra în contabilitate intrarea imobilizărilor necorporale în curs
de execuţie?
În cazul în care sunt primite ca aport la capitalul social, la înființarea entității, sau ca schimb sau
donație(cu titlu gratuit).
15) Din ce dată (lună) începe calculul amortizării imobilizărilor necorporale?
Calculul amortizării imobilizărilor necorporale începe din prima lună a punerii în funcțiune a
acestora.
2. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:
Nr. Enunţul Adevăra Fals
d/o t
1. Pentru imobilizările necorporale legislaţia în vigoare stabileşte un A
plafon al valorii unitare.
2. Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune reprezintă F
consumuri sau cheltuieli ale perioadei.
3. Amortizarea calculată în raport cu unităţile de producţie fabricate F
prevede calcularea sumelor de amortizare constante pe toată durata de
utilizare a activului.
4. Amortizarea se calculează lunar pe fiecare obiect de imobilizări A
necorporale.
5. Politicile contabile ale întreprinderii stabilesc perioada în care începe F
şi se încheie calculul amortizării imobilizărilor necorporale
6. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale nu poate înceta la data A
expirării duratei de utilizare sau a ieşirii obiectului.
7. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale poate înceta cu luna F
care urmează după luna ieşirii acestora.
8. Procesul-verbal de primire-predare a imobilizărilor necorporale poate A
 fi utilizat pentru perfectarea operaţiunilor de ieşire a imobilizărilor
necorporale.
9. Cheltuielile aferente ieşirii imobilizărilor necorporale se A
contabilizează ca cheltuieli operaţionale.
10. Decontarea sumei amortizării imobilizărilor necorporale casate se A
reflectă în contabilitate prin formula: DT 112 CT 113
11. Decontarea părţii neamortizabile a imobilizărilor necorporale se A
contabilizeză: DT 721 CT 112
12. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale cu destinaţie A
administrativă se contabilizează astfel: DT 821 CT 113
13. În DT contului 111 se reflectă valoarea imobilizărilor necorporale F
puse în folosinţă.
14. Reflectarea valorii imobilizărilor necorporale primite cu titlu gratuit A
se reflectă prin formula: DT 112 CT 622
15. Costul de intrare al imobilizărilor necorporale se stabileşte pe fiecare A
obiect la data punerii acestuia în folosinţă.

Lucrare de laborator numărul 3

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1) Prin ce se caracterizează imobilizările corporale?
Imobilizarile corporale sau tangibile au un conținut material și sunt reprezentate prin bunuri
fizice,concrete,de folosință îndelungată si cu valoare mare.Imobilizarile corporale sunt deținute de
agentul economic pentru a fi utilizate in producția proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru
a fi inchiriate terților,sau pentru folosirea acestora în scopuri administrative.Activele imobilizate au
o durată de folosință mai mare de un an.
2) Care sunt criteriile de clasificare a imobilizările corporale?
 Mijloace fixe
 Imobilizări corporale în curs de execuție
 Terenuri și construcții
 Instalații tehnice și mașini
 OMVSD
 Resurse minerale
3) Care este modul de recunoaştere a imobilizările corporale?
Intrarea imobilizărilor corporale – recunoaşterea iniţială, poate avea loc în mai multe moduri:
 achiziţie – evaluarea se face la cost de achiziţie;
 producţie – evaluarea se face la cost de producţie;
 aport la capital – valoarea de aport (stabilită în urma evaluării);
 primite ca donaţie – valoarea justă – se va studia la partea de capitaluri;
 constatate plus la inventar – valoarea justă – se va studia la partea de capitaluri;
 leasing financiar
4) Explicaţi modul de evaluare a imobilizările corporale la întreprindere.
Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componenţa costului de intrare
diferă în funcţie de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare de sine stătător,
primire în schimb, sub forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică etc.
5) Explicaţi particularităţile contabilităţii mijloacelor fixe care necesită montaj şi a celor care nu
necesită montaj.
Mijloacele fixe care nu necesită montaj se înscriu în debitul contului 123, și nu necesită cheltuieli
adăugătoare. Mijloacele fixe care necesită montaj se vor înscri în debitul contului 122, imobilizări
corporale în curs de execuție, care doar după efectuarea procesului de montare vor fi transferate în
debitul contului 123. Costul de intrare a acestor mijloace fixe va mai cuprinde și cheltuielile aferente
montării.
6) Numiţi căile de intrare a mijlaocelor fixe în patrimoniul întreprinderii.
 achiziţie
 producţie
 aport la capital
 primite ca donaţie
 constatate plus la inventar
 leasing financiar
7) Care sunt documentele primare aferente intrării mijloacelor fixe?
 Factură fiscală;
 Notă contabilă;
 Nota I-Active imobilizate;
 Ordin de plată;
 Fișa mijocului fix
8) Care sunt metodele de calculare a amortizării mijloacelor fixe şi cum se caracterizează ele?
 Amortizarea liniară- se aplica cu preponderenta in toate ramurile economice, in functie de duratele
si normele de amortizare analitica reglementate;
 Amortizarea degresivă- este o varianta a sistemului accelerat cu norma constanta si valoare de
amortizat decrescatoare.
  Amortizarea accelerată- consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de
exploatare a unei amortizari anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix.In anii urmatori
amortismentele anuale se calculeaza dupa regimul liniar, prin raportarea valorii ramase de amortizat
la numarul de ani de utilizare ramasi.
9) Pentru care mijloace fixe nu se calculează amortizarea?
Nu se calculează amortizarea: fondurilor de bibliotecă, cinematecilor, obiectelor din muzee şi de
artă, clădirilor şi construcţiilor speciale considerate ca monumente de arhitectură şi artă, obiectelor
amortizate integral, dar care continuă să funcţioneze.
10) Cum se determină durata de utilizare a mijlocului fix?
Durata probabilă de utilizare a unui obiect de mijloace fixe se determină de către entitate luînd în
considerare: modul de utilizare a obiectului, starea reală a acestuia şi uzura fizică preconizată, care
depinde de condiţiile de exploatare (numărul de ture/schimburi în care se utilizează obiectul,
programul de reparaţii practicat de entitate), învechirea (uzura) morală a obiectului, restricţiile
juridice privind posibilitatea folosirii obiectului, cum ar fi termenul contractului de leasing etc.
11) Prezentaţi schematic tipurile reparaţiei mijloacelor fixe.

Reparație curentă

Tipuri de reparație a Reparație medie

mijloacelor fixe

Reparație capitală

12) Care este modul de contabilizare a reparaţiei curente a mijloacelor fixe în funcţie de modul şi locul
de executare a lucrărilor de reparaţie?
La efectuarea reparaţiei în regie proprie, cheltuielile referitoare la lucrările respective, în baza
documentelor primare (bonul de consum al materialelor, fişa-limită, tabelul de pontaj etc.) se
acumulează în debitul contului 812 “Activităţi auxiliare”.
Cheltuielile acumulate se decontează şi se includ în consumurile şi cheltuielile perioadei curente, în
funcţie de destinaţia obiectelor reparate. Dacă reparaţia efectuată ridică productivitatea obiectului şi
 în rezultatul efectuării acesteia întreprinderea obţine un avantaj economic suplimentar, cheltuielile
se includ în valoarea acestui obiect, adică se capitalizează.
13) Numiţi cauzele casării mijloacelor fixe?
Casarea se refera la acele imobilizari care exista in gestiune, dar care nu mai sunt utilizabile.
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe poate avea loc in urmatoarele situatii:
 Durata normala de functionare a expirat si valoarea de intrare a fost recuperata integral pe calea
amortizarii;
 Durata normala de functionare este neconsumata, iar valoarea de intrare nu a fost integral
recuperata.
14) Care sunt documentele primare prin care se înregistrează casarea mijloacelor fixe?
Pentru a primi autorizaţia de casare a mijloacelor fixe, întreprinderea prezintă autorităţii publice
centrale sau autorităţii administraţiei publice locale următoarele documente:
 scrisoarea de însoţire;
 decizia organului respectiv de conducere;
 actele de casare a mijloacelor fixe cu reflectarea în ele a valorii materiale ce urmează să fie trecută la
venituri, în cîte un exemplar, autentificate cu ştampila întreprinderii;
 registrul actelor mijloacelor fixe ce urmează a fi casate de modelul indicat în anexa nr.1, în 3
exemplare.
15) Cum se înregistrează în contabilitate scoaterea din evidenţă a unui mijloc fix complet amortizat?
Scoaterea din evidență a unui mijloc fix complet amortizat se înregistrează prin formula contabilă
DT 124 CT 123.
16) Care sunt condiţiile recunoaşterii resurselor minerale în componenţa imobilizărilor corporale?
Resursele minerale se recunosc în componenţa imobilizărilor corporale după finalizarea lucrărilor de
explorare dacă:
 proprietăţile resurselor decopertate corespund definiţiei imobilizărilor corporale;
 volumul resurselor decopertate este identificabil, controlabil, pentru care este demonstrată
fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială;
 costul resurselor poate fi determinat credibil.
17) Numiţi componentele costului de explorare şi cînd acesta este utilizat în evaluarea resurselor
minerale?
La recunoaşterea iniţială resursele minerale pregătite spre extracţie sînt evaluate la cost de explorare
care include:
 costurile lucrărilor de cercetare topografică, geologică, geochimică, geofizică a solului, forare în
faza de explorare şi decopertare (dezvelire);
 costurile serviciilor de determinare a fezabilităţii tehnice şi viabilităţii comerciale a resurselor
minerale;
 alte costuri cum ar fi, amortizarea costului dreptului de extracţie, în timpul lucrărilor de explorare,
pierderile producţiei agricole recuperate de către entitatea cu drept de extracţie unei entităţi agricole
în cazul atribuirii unui teren al acesteia în scopul extracţiei resurselor ce se conţin în acesta, primele
de asigurare şi plata pentru arendă, locaţiune, leasing al mijloacelor fixe ce participă la executarea
lucrărilor de explorare, costurile îndatorării capitalizate conform SNC "Costurile îndatorării"
18) Cum se determină costul de intrare al terenurilor?
Terenurile şi clădirile se contabilizează separat, chiar dacă sînt achiziţionate la un preţ unic. În
asemenea caz, costul de intrare se repartizează între obiectele cumpărate proporţional valorii juste a
fiecărui obiect în parte.
19) Prezentaţi schematic tipurile indicilor de depreciere a activelor şi componenţa acestora.

Diminuarea semnificativă a valorii de piață a activelor

Modificări negative în mediul tehnologic, economic sau
legal care afectează entitatea
Indici Producerea calamităţilor şi altor evenimente excepţionale
Alţi indici identificaţi de entitate
externi

Existenţa dovezilor referitoare la învechirea sau

deteriorarea fizică a unui activ
Modificări semnificative, cu efect negativ asupra entităţii,
privind durata şi modul de utilizare a activului
Indici Alţi indici care reflectă faptul că beneficiile economice
interni generate de un activ vor fi mai mici decît cele scontate

20) Cînd determină entitatea indicii de depreciere şi cum se ia decizie cu privire la deprecierea
activelor?
 Entitatea trebuie să determine la fiecare dată de raportare dacă există sau nu indici ai deprecierii unui
activ (grup de active).
Decizia privind deprecierea activelor se aprobă de conducerea entităţii în baza diferitor surse externe
şi interne de informaţii (de exemplu, buletine bursiere, acte normative, rapoarte interne, prognoze
proprii, documente ce confirmă evenimentul excepţional).
21) Care active obligatoriu sunt testate pentru depreciere?
Indiferent de faptul dacă există sau nu un indice al deprecierii, entitatea trebuie să testeze anual
pentru depreciere:
 orice imobilizare necorporală cu durată de funcţionare utilă nelimitată sau orice imobilizare
necorporală care nu este disponibilă pentru utilizare, prin compararea valorii sale contabile cu
valoarea justă minus costurile de vînzare.
 ltat dintr-o combinare de întreprinderi.
22) Care sunt modalităţile de înregistrare a corectării valorii activelor depreciate?
Conform politicilor contabile ale entităţii, corectarea valorii mijloacelor fixe anterior depreciate
poate fi înregistrată ca:
 diminuare a pierderilor din depreciere, dacă aceste pierderi se contabilizează la un cont separat Dt
129 „Deprecierea mijloacelor fixe” Ct 621 „Venituri din operaţiuni cu active imobilizate” 6216
„Venituri din reluarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate”; sau
 majorare a costului corectat al mijlocului fix care substituie costul de intrare Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 621 „Venituri din operaţiuni cu active imobilizate” 6216 „Venituri din reluarea pierderilor din
deprecierea activelor imobilizate”.

Lucrare de laborator numărul 4

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care este structura stocurilor?
Stocurile includ:
 materiile prime şi materialele de bază
 materialele consumabile
 obiectele de mică valoare şi scurtă durată
 producţia în curs de execuţie
 produsele
 mărfuri
 animale la creștere și îngrășat
2. Care este diferenţa dintre semifabricate, producţie în curs de execuţie şi produse?
Semifabricatele – bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie (fază de fabricaţie)
şi care sînt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie) sau se livrează
cumpărătorilor;
Produsele finite – bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de producţie şi nu necesită
prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse probelor tehnice şi recepţiei, sînt integral
completate şi pot fi depozitate în vederea vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;
Produsele secundare – bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent cu produsele
principale şi au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă faţă de acestea;
3. Care este specificul contabilizării OMVSD?
Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc conturile:
 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care se debitează cu valoarea obiectelor intrate şi se
creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum şi cu valoarea bunurilor materiale
utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor;
 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”. Creditul acestui cont reflectă valoarea
uzurabilă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri în
momentul dării lor în folosinţă, iar debitul reflectă casarea uzurii acumulate aferentă obiectelor
scoase din folosinţă.
4. Ce reprezintă costul de achiziţie şi costul de producţie?
Costul de producție- reprezintă resursele exprimate valoric și consumate pentru fabricarea
produselor, prestarea serviciilor, etc.
Costul de achiziție- reprezinta pretul datorat si eventualele cheltuieli conexe minus eventualele
reduceri ale costului de achizitie.
5. Care sunt condiţiile de recunoaştere a stocurilor?
Stocurile se recunosc ca active circulante la respectarea simultană a următoarelor condiţii:
 sînt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;
 există probabilitatea obţinerii de către entitate a beneficiilor economice viitoare din utilizarea
stocurilor;
 sînt destinate utilizării în ciclul normal de producţie/prestări servicii sau vor fi vîndute în termen de
12 luni;
 costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.
6. Ce includ costurile direct atribuibile intrării stocurilor?
Costurile direct atribuibile intrării cuprind costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe
durata transportării, încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele
nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul
utilizării după destinaţie cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea.
7. Cum sunt evaluate stocurile la intrarea în patrimoniu, ieşirea din patrimoniu şi la data prezentării
situaţiilor financiare?
Înregistrarea la intrări a stocurilor fabricate se contabilizează ca majorare a stocurilor şi diminuare a
costurilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare ale entităţii.
Valoarea contabilă a stocurilor ieşite (consumate, vîndute sau transmise terţilor) se contabilizează ca
majorare a costurilor/cheltuielilor curente, imobilizărilor în curs de execuţie etc. şi diminuare a
stocurilor.
8. Ce reprezintă valoarea realizabilă netă?
Valoare realizabilă netă – preţul de vînzare estimat al stocurilor diminuat cu costurile estimate
pentru finalizare şi costurile estimate de vînzare.
9. Care sunt cazurile de intrare a stocurilor la entitate şi documentele primare care confirmă intrarea
lor?
Operatiunile ocazionate de existenta si miscarea stocurilor se consemneaza in urmatoarele
documente de evidenta operativa:
 Pentru operatiunile de aprovizionare de la furnizori: comenzi, contracte economice, confirmare
de contracte;
 Pentru bunurile livrate de furnizori: aviz de insotire a marfii sau factura fiscala;
 Pentru lipsurile constate la receptia transportului: proces verbal de constatare;
 Pentru receptia cantitativa efectuata de gestionar: nota de receptie si constatare dediferenta;
 Pentru evidenta operativa la magazie sau depozit: fisa de magazie (se intocmeste separat pentru
fel, calitate sau sortiment de stocuri;
10. Ce documente se întocmesc la ieşirea stocurilor?
Operatiunile ocazionate de existenta si miscarea stocurilor se consemneaza in urmatoarele
documente de evidenta operativa:
 Pentru eliberarea materialelor din magazie: bon de consum, fisa limita de consum;
 Pentru predarea la magazie a produselor obtinute din producti a proprie si pentru transferul
materialelor de la un loc de depozitare la altul: bonuri de predare -transfer, restituire;
  Pentru bunurile trimise spre prelucrare la terti: aviz de insotire a marfii pe care se face mentiunea
"pentru prelucrare la terti"
 Pentru livrarea de produse și mărfuri- dispoziția de livrare, aviz de însoțire, factura fiscală.
In cadrul unor decalaje intre vanzare si livrare a bunurilor acestea se inregistreaza ca iesiri din
unitate, nemaifiind in proprietatea acestora, astfel:
 Bunuri vandute, facturate si nelivrate se evidentiaza distinct in gestiune, iar in contabilitate, in
conturi in afara bilantului;
 Bunuri livrate, dar nefacturate se inregistreaza ca iesire din gestiune, atat la locurile de
depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea acestora din
gestiune.
11. Prezentaţi schematic circuitul documentelor primare caracteristice materialelor.

Bonul de
consum și
Buletin de fișa limită
analiză de consum
Bonul de
intrare sau
Factura nota de
fiscală intrare
Contracte
economice

3.Identificaţi veridicitatea enunţului expus:

Nr. Enunţul Adevărat Fals

d/o
1. În costul de intrare se include pierderile de materiale peste limitele F
normelor şi normativelor admise.
2. Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de A
cumpărare şi costurile direct atribuibile intrării.
3. Costul de intrare a stocurilor fabricate nu coincide cu costul efectiv al F
acestora.
4. Evaluarea curentă a stocurilor are loc la ieşirea acestora din F
 patrimoniu.
5. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre A
costul de intrare şi valoarea realizabilă netă.
6. Înregistrarea materialelor în urma casării OMVSD, peste limita A
valorii reziduale probabile se efectuează prin formula contabilă: DT
211 „Materiale” CT 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”
7. Transmiterea în exploatare a OMVSD cu valoare unitară ce depăşeşte F
1/6 din plafonul stabilit de legislaţie, se reflectă ca corespondenţă
internă între subconturile deschise la contul de evidenţă a OMVSD.
8. Clădirea deţinută în scop de revînzare aparţine categoriei stocuri A
9. Obţinerea producţiei în curs de execuţie se reflectă formula: DT 811 F
„Activităţi de bază” CT 215 „Producţia în curs de execuţie”
10. contul 831 „Adaos comercial” este utilizat pentru evidenţa mărfurilor A
la preţ de vînzare.

Lucrare de laborator numărul 5

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Ce reprezintă creanţele şi care este structura acestora?
Creanţe - drepturi ale entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora
se aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.
2. Care sunt criteriile de recunoaştere a creanţelor?
Creanţele şi investiţiile financiare se recunosc ca active în baza contabilităţii de angajamente în
cazul în care:
 există o certitudine întemeiată că în urma stingerii creanţelor sau deţinerii investiţiilor entitatea
va obţine beneficii economice viitoare;
 valoarea creanţelor şi investiţiilor financiare poate fi evaluată în mod credibil.
3. Cum sunt evaluate creanţele?
La recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv impozitele şi taxele
calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
4. Care sunt acţiunile întreprinse în cazul livrării mărfurilor cu achitare ulterioară?
Vom contabiliza acțiunile în felul următor:
 valoarea produselor livrate– ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor
curente;
 TVA aferentă livrării– ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi datoriilor curente.
5. Care sunt particularităţile avansurilor acordate?
 Avansurile acordate reprezintă plăţile efectuate în contul procurării ulterioare a bunurilor,
serviciilor, lucrărilor şi se contabilizează ca majorare a creanţelor curente şi diminuare a
numerarului. Trecerea în cont a avansurilor acordate se contabilizează ca diminuare concomitentă a
datoriilor şi creanţelor. Restituirea avansurilor acordate şi neutilizate se contabilizează ca majorare a
numerarului şi diminuare a creanţelor.
6. Cum se caracterizează relaţiile juridice care apar între client şi furnizorul de bunuri?
În contabilitatea cumpărătorului, vânzătorul este tratat drept furnizor şi invers, în contabilitatea
vânzătorului, cumpărătorul este tratat drept client.
În special în cazul producţiei şi livrărilor de bunuri complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, clienţii pot
consimti la acordarea unor avansuri din valoarea facturiilor privind bunurile, serviciile pe care le vor
receptina de la furnizor. În astfel de ipoteze, clientul devine un creditor al furnizorului, şi invers
furnizorul devine un debitor al clientului pe perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi
momentul decontării valorii bunului care face obiectul tranzacţiei comerciale.
7. Ce reprezintă provizioanele pentru creanţele compromise?
Provizioanele reprezintă o metodă de contabilizare a creanțelor compromise.
Pentru determinarea mărimii provizioanelor (corecţiilor) pe fiecare creanţă se analizează
solvabilitatea fiecărui debitor şi posibilitatea îndeplinirii integrale sau parţiale a obligaţiilor
financiare de către acesta.
8. Numiţi documentele în baza cărora se constată creanţele comerciale.
La formarea creanţelor comerciale se întocmesc formulele contabile:
 debit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223 „Creanţe
pe termen scurt ale părţilor legate” – la valoarea de vînzare a produselor, mărfurilor,
serviciilor, inclusiv TVA,
 credit contul 611 „Venituri din vînzări” – la suma venitului obţinut din vînzarea mărfurilor,
prestarea serviciilor (fără TVA)
 credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma TVA
 Numiţi documentele în baza cărora se contabilizează operaţiunile de stingere a creanţelor
comerciale.
 Stingerea creanţelor comerciale pe termen scurt pe seama avansurilor primite se reflectă prin
formula:
 debit conturile 523 „Avansuri pe termen scurt primite”,
 credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223 „Creanţe
pe termen scurt ale părţilor legate”
  Stingerea creanţelor comerciale pe termen scurt pe seama datoriilor pe termen scurt faţă de
furnizori şi antreprenori:
 debit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 „Datorii pe
termen scurt faţă de părţile legate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”
 credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223 „Creanţe
pe termen scurt ale părţilor legate”
9. Ce reprezintă diurna?
Diurna reprezintă indemnizaţia zilnică, în moneda naţională sau în valuta străină, acordată în scopul
compensării cheltuielilor suportate suplimentar de salariat în timpul delegării, pentru hrană, diferite
servicii, inclusiv costul transportului pe teritoriul localităţii în care a fost delegat şi alte cheltuieli;
10. Numiţi documentul primar întocmit de titularul de avans pentru înregistrarea cheltuielilor de
deplasare.
La întoarcerea din deplasare titularul de avans trebuie să prezinte timp de 5 zile decontul de avans la
care se anexează toate documentele ce confirmă cheltuielile efectuate în timpul deplasării. În baza
acestor documente se determină suma efectivă a cheltuielilor de deplasare. La folosirea avansurilor
pentru alte scopuri decît cele pentru care s-a acordat avansul (procurarea mărfurilor, acoperirea
cheltuielilor de transport-aprovizionare), titularul de avans trebuie să prezintă documente respective.
11. Care sunt particularităţile utilizării contului 225 „Creanţe ale bugetului”
Contul 225 "Creanţe ale bugetului" este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi
modificarea creanţelor bugetului faţă de entitate.
Contul 225 "Creanţe ale bugetului" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează
apariţia/majorarea creanţelor bugetului în corespondenţă cu creditul conturilor: 232, 241, 242, 534
etc.
În creditul contului 225 "Creanţe ale bugetului" se înregistrează stingerea/diminuarea creanţelor
bugetului în corespondenţă cu debitul conturilor: 252, 534 etc.
Soldul contului 225 "Creanţe ale bugetului" este debitor şi reprezintă suma creanţelor bugetului
determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

3. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:

Nr. Enunţul Adevăra Fals

d/o t
1. Furnizorul este obligat în momentul livrării să prezinte factura A
fiscală.
2. Contul 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise” cu F
 funcţia contabilă de activ.
3. Contractele de locaţie finanţată servesc pentru recunoaşterea A
creanţelor pe termen lung .
4. Veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii includ F
veniturile rezultate din vînzarea de bunuri.
5. La plecarea în deplasare, titularului de avans i se întocmeşte şi se A
înmînează ordinul de deplasare.
6. Termenul deplasării poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare. F
7. Diurnele nu se plătesc în cazul deplasării de o singură zi pe teritoriul A
R. Moldova.
8. Reflectarea creanţelor sub formă de venituri din leasing operaţional F
se fecetuează prin formula. DT 231 „Creanţe privind veniturile din
utilizarea de către terţi a activelor entităţii” CT 612 „Alte venituri din
activitatea operaţională”.

Lucrare de laborator numărul 6

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Ce reprezintă numerarul?
Numerarul reprezintă activele curente ce cuprind monetarul sau mijloace de plată echivalente, care
pot fi accesate imediat sau aproape imediat (ca și în cazul conturilor de pe piața monetară).
2. Numiţi criteriile de clasificare a numerarului.
3. Criteriile declasificare a numerarului sunt:
 În dependență de valuta în care sunt exprimate
 În dependență de locul aflării și formei de exprimare:
 În funcție de posibilitatea utilizării mujloaselor bănești
4. Ce act normativ reglementează organizarea contabilităţii disponibilităţilor băneşti în casieria
entităţii?
 Contabilitatea disponibilităţilor băneşti din casieriea întreprinderii se organizează în conformitate cu
“Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”,
aprobate prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr.764 din 25 noiembrie 1992, cu completările şi
modificările ulterioare (în continuare Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă). 
5. Cine poartă răspundere asupra integrităţii numerarului în casierie?
Operaţiile de casă sînt efectuate de către casier care poartă responsabilitate materială totală pentru
păstrarea, folosirea mijloacelor băneşti şi documentele băneşti aflate în casierie.
6. Numiţi şi descrieţi documentele primare aferente operaţiunilor de casă.
Dispoziţie de încasare- este un formular tipizat reglementat pentru încasări în cont
conform prevederilor legale.
Dispozițiia de încasare se întomește într-un exemplar și se semnează de către contabilul șef și casier
cu aplicarea ștampilei la mijlocul dispoziției de încasare OC-1.
Dispoziţie de plată- este un formular tipizat reglementat pentru plăți din cont conform prevederilor
legale.
Dispoziția de plată se întocmește într-un exemplar și se semnează de către conducător, contabilul
șef și casier.
7. Care sunt actele necesare care trebuie prezentate la bancă pentru deschiderea unui cont bancar?
Actele necesare care trebuie prezentate la bancă pentru deschiderea unui cont bancar sunt:
 Cererea de deschidere a contului
 Copia certificatului de înregistrare a întreprinderii sau alte acte confirmative
 Copia statutului sau regulamentului de constituire
 Copia certificatului atribuirii codului fiscal
 Fișa cu specimene de semnaturi și amprenta ștampilei
8. Care sunt documentele de plată privind decontările prin virament?
Viramentul de credit este efectuat de banca in baza diferitor instrumente de plata specifice:
Dispozitia de plata (ordin de plata);
Dispozitia de plata trezoreriala (in cazul viramentului bugetar);
Dispozitia de plata acceptata (in cazul efectuarii viramentului prin intermediul adresa Intreprinderii
de Stat „Posta Moldovei”).
9. Enumeraţi documentele care se includ în documentele băneşti.
Documente privind mijloacele bănești care se referă la încasările și plățile în numerar
și prin bancă sunt chitanțele, OP, CEC, foi de vărsământ.
10. Cum funcţionează conturile care se ţine evidenţa numerarului?
Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi fluxurile mijloacelor băneşti în casieria întreprinderii se
ţine în contul de activ 241 „Casa”. În debitul acestui cont se reflectă toate încasările de mijloace
băneşti, iar în credit – plăţile în numerar. Soldul contului este debitor şi reflectă suma numerarului
existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.
3. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:

Nr. Enunţul Adevăra Fals

d/o t
1. Casierul primeşte numerarul în casierie din contul bancar în baza A
delegaţiei bancare.
2. Documentul care asigură evidenţa operativă a încasărilor şi plăţilor în F
numerar prin casierie este extrasul de cont.
3. Dispoziţia de încasare este documentul justificatv de înregistrare în A
contabilitate a intrării mijloacelor băneşti în numerar.
4. Documentul care asigură evidenţa operativă a încasărilor şi plăţilor A
fără numerar este registrul de casă.
5. Soldul final al contului 242 „Conturi curente în monedă naţională” A
reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile mijloacelor băneşti în
cursul perioadei.
6. Primirea şi eliberarea banilor prin intermediul dispoziţiilor de F
încasare şi plată poate fi efectuată numai în ziua întocmirii acestora.
7. Fiecare întreprindere poate avea cite un cont de curent în valută A
naţională şi străină.
8. Documentele băneşti se păstrează în casierie iar inventarierea F
acestora se efectuează o dată cu inventarierea numerarului.